cerută de evoluţia tehnologiei.

Doar 4% din dintre bărbaţii şi femeile gulere albe intervievate de

Gordon Marshall în 1988 au afirmat că munca lor conţine mai puţine aptitudini decât la angajare,
ceilalţi susţinând că slujbele lor sunt mai stabile, mai autonome decât cele manuale (Giddens 2000:
283).
Unele teorii referitoare la percepţia de clasă au arătat că familiile aparţinând clasei mijlocii şi
clasei muncitoare, trăind alături unele de altele, având salarii asemănătoare şi petrecându-şi la fel
timpul liber, ajung să împărtăşească norme şi valori de clasă similare (Willmott şi Young 1973; Halle
1984). Cu toate că experienţa de clasă este distinctă şi relevantă în ceea ce priveşte oportunităţile
pentru locuri de muncă, educaţia, originea familială, preferinţele de timp liber, stima de sine, autorii
acestor puncte de vedere susţin că au fost exagerate deosebirile dintre cele două clase: “muncitorii
bine plătiţi investigaţi simţeau că muncitorul se diferenţiază de colegul din clasa mijlocie doar prin
faptul că acesta din urmă este purtător de diplomă. Imaginea de sine a muncitorului era ameliorată în
comunitate de sentimentul de a fi american, de a avea un venit bun, de a consuma bunuri scumpe şi
de a locui într-o casă frumoasă (Halle 1984 citat după Gorman 2000: 2).
Alte studii au urmărit procesele prin care membrii unei clase se diferenţiază de alte clase. De
pildă, Lareau şi Lamont (1988) au descoperit că diferenţele de clasă se menţin datorită contribuţiei