Foliculogeneza este controlată de relaţii complexe între hormonii steroizi

intrafoliculari, factori de creştere şi feedback-ul axului hipotalamo-hipofiză – ovarian. La

cele mai multe mamifere, procesul foliculogenezei implică formarea foliculilor
preovulatori din pool-ul folicular primordial, care încep etapa de creştere de-a lungul
vieţii reproductive (fig. .....).

Figura 1. Ilustración de un modelo de crecimiento folicular en la oveja (14).

Ilustrarea unui model de creştere foliculară la ovine

La oi, ovarul prepuber conţine între 40.000 – 300.000 foliculi primordiali, în timp
ce oile adulte, în funcţie de rasă, posedă între 12.000 – 86.000 foliculi primordiali. În
fiecare ciclu de călduri există între 100 şi 400 foliculi în creştere şi numai 10 – 40 sunt
vizibili pe suprafaţa ovarului. Astfel, în cea mai mare parte a ciclului estral, fiecare ovar
conţine 10 foliculi cu diemensiuni mai mari de 2 mm, din care 2/3 sunt supuşi atreziei
foliculare fiziologice.
 O parte din foliculii primordiali stabiliţi la naştere îşi încep treptat dezvoltarea.
Mecanismul care controlează iniţierea dezvoltării foliculare este necunoscut, dar se pare
că implică interacţiuni complexe a factorilor genetici, organici şi microambienali.
Procesul creşterii foliculare este continuu şi independent de faza ciclului estral. Odată
început, foliculul se dezvoltă din stadiul de folicul primordial (100 µm) până în stadiul de
folicul matur (> 5 mm) sau în cele mai multe cazuri ajunge în stadiul de folicul atrezic,
astfel încât foliculii care ovulează îşi încep dezvoltarea anestru, cu aproximativ 180 de
zile înainte de debutul noului sezon de reproducţie (fig. …).
Studiile realizate pe oi au raportat că procentele mari de ovulaţie pot fi atribuite
unui număr impresionant de foliculi dominanţi în momentul ovulaţiei.
Din punct de vedere fiziologic, prima etapă de creştere foliculară durează de la
foliculul primordial până la foliculul preantral. Modificările specifice acestui stadiu sunt
proliferarea celulelor granuloasei şi prezenţa receptorilor pentru FSH şi LH. A doua fază,
denumită şi recutare foliculară, se caracterizează prin proliferarea şi diferenţierea celulară
şi prin dezvoltarea foliculilor care depind de aportul hormonilor gonadotropi. Această
etapă permite tranzitul spre stadiul selecţiei foliculare, la finalul căreia apare un folicul
dominant cu diametrul cuprins între 5- 6 mm (tabel …). Fiecare dintre aceste etape este
caracterizată prin cerinţe diverse de FSH şi LH şi în consecinţă, printr-o rată diferită de
atrezie foliculară.

Număr de valuri Diametrul maxim al Referinţe

 foliculare/ciclu foliculului dominat (mm)

2 5,8 23

3 6 24

3 5,8 25

3 nederminat/ indeterminate 26

3 5,9 27

2-3 5,42 28

2-3 6,2 11

2-3 4,7 29

2-4 6,3 8

2-4 5,7 9
Ginther OJ şi col., 1995
6 5,9

Foliculii primordiali sunt unitatea morfo-funcţională fundamentală de dezvoltare

a ovarului. Foliculii primordiali la bovine sunt prima dată detectaţi în ziua 90 de gestaţie.
La vacă, foliculii primordiali au un diametru de 40 μm, fiecare conţinând o ovocită de
formă ovoidă cu un diametru de 30 μm, înconjurată de un singur strat de celule
foliculare turtite şi un nucleu central numit „veziculă germinală” (GV) (fig. 32) (Fair T.,
2003).
 Fig. 32 – Foliculi primordiali care conţin în centru ovocită (după Fair T., 2003)

Fig. 32 – Primordial follicle with center oocyte (după Fair T., 2003)

Foliculul primordial bovin este activat şi trece în stadiul de folicul primar. Foliculul
are un diametru de 46 μm, conţine ovocita cu un diametru de 45 μm, înconjurată de
celule granuloase cuboidale, nucleul este excentric şi conţine nucleoli. În acest stadiu,
încep să apară primele granule corticale mici (fig. 33) (Hyttle P., 1997).

Fig. 33 – Foliculi primari (după Hyttle P., 1997)

Fig. 33 – Primary follicles (after Hyttle P., 1997)

 Creşterea efectivă a ovocitei este condiţionată de existenţa a aproximativ 40
celule granuloase în jurul ei (Braw-Tal R. şi col., 1997; Gilchrist R.B. şi col., 2004a).
Ovocitele din foliculii primordiali şi primari diferă ca mărime, stadiul de folicul primar
marcând debutul celor mai importante modificări (Groza I. şi col., 2002) (fig. 34).

Fig. 34 – Diferenţe între folicul primordial şi foliculul primar

(după Gilchrist R.B. şi col., 2004a)

Fig. 34 – Difference between primordial and primary follicle

(after Gilchrist R.B. et al., 2004a)

 În stadiul de foliculul primar începe să se formeze coroana radiată, joncţiunile gap
dintre ovocită şi cumulus şi zona pelucida plasată între cele două tipuri de celule (ZP)
(Picton H., 2001). Până când foliculul nu atinge stadiul preantral, zona pelucida nu va
înconjura complet ovocita (Braw-Tal R., Yossefi R., 1997).

În foliculii secundari, celulele foliculare ale foliculului primar sunt supuse

diviziunilor meiotice. Foliculul secundar conţine cel puţin două straturi de celule
reprezentând granuloasa. Ea are rolul de a secreta lichidul folicular care începe să se
acumuleze în interiorul foliculului. În acest stadiu, ovocita are un diametru de 50 – 60
μm (Hyttel P., 1997). Zona pelucida formată înconjoară complet ovocita, celulele tecale
se pot observa pe exteriorul membranei bazale şi foliculul conţine o fină reţea de
capilare (fig. 35).

Fig. 35 – Foliculi secundari (după Hyttle P., 1997)

Fig. 35 – Secundary follicles (after Hyttle P., 1997)

Foliculii antrali sau terţiari au un diametru de 1 mm, sunt caracterizaţi prin

prezenţa unei cavităţi numită antrum plină cu lichid folicular. Ei conţin o reţea de
joncţiuni gap bine dezvoltate care permit transferul nutrienţilor şi a substanţelor
reglatoare între ovocită şi celulele granuloasei. Ovocita are un diametru de 80 μm, este
localizată periferic, fiind înconjurată de celulele cumulus şi de straturile coroanei
radiate. În citoplasma ovocitei există organite celulare reprezentate de mitocondrii
elongate, picături lipidice şi granule corticale (fig. 36).

Fig. 36 – Folicul antral (după Hyttle P., 1997)

Fig. 36 – Antral follicle (after Hyttle P., 1997)

Celulele granuloasei capătă receptori LH în momentul în care foliculul atinge 8 – 9

mm diametru. Înainte de ovulaţie, se formează spaţiul perivitelin între ovocită şi zona
pelucida. Intensitatea sintezelor de ARN în ovocită se corelează cu stadiul lor de
dezvoltare şi cu modificările morfologice ale nucleolilor. Activitatea de sinteză a ARN-
ului scade gradual odată ce ovocita ajunge la mărimea ei maximă. Nucleul ovocitei
bovine conţine nucleoli, care sunt locul de sinteză a ARNr. Foliculii antrali au nevoie de
aproximativ 42 de zile pentru a ajunge la mărimea preovulatorie, dezvoltarea foliculului
prin stadiul antral parcurgând o perioadă echivalentă a două cicluri estrale (Groza I. şi
col., 2002).
 Foliculul matur sau „de Graaf” are aspectul unei vezicule cu diametrul 12-15 mm
la vacă. Creşterea se datorează lichidului folicular, care fiind secretat în cantitate din ce în
ce mai mare comprimă granuloasa subţiind-o. Hipertrofia tecii interne concomitent cu
hipervascularizaţia ei permite apariţia „stigmei” – punctul de minimă rezistenţă a
foliculului şi în acelaşi timp situsul ovulaţiei (Hunter R.H.F., 2003).

Foliculul de Graaf devine complet matur odată cu prima diviziune meiotică a

ovocitei şi are următoarea configuraţie structurală (Evans A.C.O., 2003):

- teaca externă formată din fibre conjunctive şi o reţea bogată de capilare, care
asigură substanţele nutritive dezvoltării formaţiunii foliculare;
- teaca internă alcătuită din 2-3 straturi de celule epiteliale bogat vascularizate,
încărcate cu fosfolipide, gliceride, colesterol şi esteri cu rol endocrin (secretă estrogenii);

- membrana Slavianski separă teaca internă de granuloasă fiind formată dintr-un

strat subţire de celule;

- granuloasa formată din celule poligonale având o citoplasmă clară şi un nucleu

central bogat în ADN, este dispusă pe mai multe straturi. O parte înconjoară ovocită şi
formează coroana radiată, o altă parte se aglomerează spre polul profund al foliculului şi
formează „discul proliger” sau „cumulus ooforus”.

Celulele foliculare sunt dotate cu receptorii pentru FSH şi LH, iar activitatea lor
enzimatică este dirijată spre biosinteza hormonilor steroizi.

În interiorul foliculului de Graaf se află ovocita, celulă mare, de formă sferică, fără
mobilitate, formată din citoplasmă şi un nucleu sferic, denumit „vezicula lui Purkinje”.
Nucleul are în structură plasma nucleară, cromozomii şi nucleolii. La exterior, ovocita
prezintă o membrană externă sau „vitelină” înconjurată de „membrana pelucidă” (zona
pelucida) peste care sunt dispuse mai multe straturi de celule foliculare, ce formează
„coroana radiată” (fig. 37).
 Fig. 37 – Folicul matur de Graaf (după Hyttle P., 1997)

Fig. 37 – De Graafian follicle (after Hyttle P., 1997)

Foliculul dehiscent reprezintă faza finală a evoluţiei foliculului matur. El proemină la

suprafaţa ovarului, membrana lui fiind transparentă (fig. 38) şi „stigma” este înconjurată
de o zonă de congestie capilară, roz-roşietică. În acest stadiu, foliculul este pregătit pentru
ovulaţie.
Fig. 38 – Foliculul matur vizibil pe suprafaţa ovarului (după Hyttle P., 1997)

Fig. 38 – Mature follicle visible on ovary surface (after Hyttle P., 1997)
Figura 1.- Regulación hormonal del ciclo sexual en ganado ovino (los números indican la secuencia
del proceso) (modificado de De Marieb, 1989
En la figura 1 se muestra un esquema de la regulación hormonal del ciclo sexual en
ganado ovino. 1.- Liberación GnRH . 2.- Liberación FSH/LH. 3.- Crecimiento folicular. 4.- Elevado
nivel de estrógenos. 5.- Pico de LH. 6.- Ovulación . 7.- Formación del cuerpo lúteo. 8.- Elevado nivel de
progesterona. 9.- Secreción de PGF 2. 10.-Luteolisis.
Figura 2.- Evolución de las concentraciones hormonales a lo largo del ciclo sexual de la oveja