Arethia Tătărescu – protectoarea culturii gorjenești

Ghițuleasa Anca
Clasa a VI-a
Școala Gimnazială „Ion Grigoroiu” Lelești
Prof. coord. Cilibiu Maria

Arethia Tătărescu s-a născut la 16 Septembrie 1889 la București. După moartea părinților, ea și
cei doi frați ai săi au plecat cu o bunică în Belgia. Aici Arethia a făcut școala primară, studiile
secundare și a continuat cu secția de muzică a Conservatorului Regal din Bruxelles unde a studiat
pianul.
Revenind în țară, Arethia s-a încadrat ca profesoară de pian la Liceul de Muzică din București.
Aici contribuie la înființarea Asociației Cercetașilor Români în 1913, fiind una din conducătoarele
cohortei "Păstorul Bucur". În vara anului 1916, în vacanța de la Tismana, îl cunoaște pe Gheorghe
Tătărescu, originar din Vlăduleni, Gorj.
După o călătorie întreprinsă în India la sfârșitul războiului, cei doi se stabilesc în București. Apoi
cumpără moșia Poiana (azi pe teritoriul orașului Rovinari), unde și-au ridicat un conac în jurul unei
cule de secol XVIII.
Noua fiică a Gorjului, odată instalată și intrând în contact cu noua lume pe care începea s-o
descopere, s-a dedicat promovării culturii și tradiției locale. A devenit interesată de trecutul istoric pe
care l-a etalat prin monumente și evenimente culturale.
În 1921 a creat Liga Națională a Femeilor Române din Gorj. Se pune mare accent din partea
Ligii pentru păstrarea datinilor strămoșești, pentru confecționarea straielor țărănești și purtarea
costumului popular. Se înființează centre sătești de lucru, școli de gospodărie și ateliere de războaie de
țesut.
Rezultatul muncii lor a fost pus în evidență la Expoziția-Târg de Artizanat din București, în iunie
1934, unde au fost reprezentate toate județele țării, dar produsele prezentate de județul Gorj au ieșit în
evidență. Regele Carol al II-lea i-a conferit ordinul Meritul Cultural în rang de cavaler, Clasa a II-a.
Costumele naționale românesti și covoarele oltenești au fost foarte apreciate în expoziții
internaționale de mare importanță ca Expoziția Universală de la Paris, 1937, Expoziția Internațională
de la New York, 1939 și a VII-a Expoziție Trienală de la Milano, 1940.  Președinta L.N.F.R. din Gorj
s-a implicat atât de mult în viața sătenilor încât a pătruns în locuințele lor, le-a cunoscut nevoile și
spirațiile, i-a civilizat, i-a căsătorit legal, i-a înzestrat cu pământ și le-a construit locuințe.
Arethia Tătărescu a rămas în memoria Gorjului prin ridicarea edificiilor culturale care dau
valoare județului Gorj, dar și prin cunoașterea lor la nivel internațional.
În 1926 înființează Muzeul ”Alexandru Ștefulescu”, în clădirea de pe malul Jiului, ridicată în
stilul culelor gorjenești. Muzeul a funcționat aici până în 1954.
A avut inițiativa de îngrădire a castrului roman de la Bumbești-Jiu și reluarea săpăturilor
arheologice. Pentru a pune în valoare Peștera Muierilor l-a chemat pe C. Nicolaescu-Plopșor
( arheolog, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, geograf, membru corespondent al Academiei
Române).
Cu veniturile obținute din covoarele țărănești țesute de Ligă, în 1938 Arethia Tătărescu s-a ocupat
de ridicarea din paragină a căsuței din Vădeni în care s-a născut eroina de pe Jiu – Ecaterina Teodoroiu
(pe numele ei Cătălina Toderoiu). Locuința a fost declarată casă memorială, dar a rămas familiei până
în 1945. În 1959 a fost transformată în muzeu.
Mai înainte ridicase Mausoleul închinat Ecaterinei în Piața Prefecturii, operă a sculptoriței 
Milița Pătrașcu. Mausoleul este un sarcofag, cu o înălțime de peste 2 metri, realizat din travertin italian
așezat pe un postament cu trei trepte. Monumentul înfățișează prin basoreliefurile de pe fețele laterale
ale sarcofagului momente din viața eroinei: pe fața dinspre miazăzi, un tablou prezentând copilăria
eroinei în satul ei natal. Pe latura opusă este reprezentată ca elevă, salutată de cercetașii din organizația
cărora făcuse parte. Celelalte două fețe ne-o înfățișează în război, pornind la atac cu plutonul pe care îl
comanda. Ultimul basorelief prezintă momentul final, când este purtată pe brațe de soldați spre locul de
odihnă. Cele patru colțuri sunt străjuite de patru femei în costum national, ținând în mâini câte o
cunună de lauri.
Mausoleul a fost inaugurat la 6 Septembrie 1936 în prezența Arethiei și a lui Gheorghe Tătărescu
În 1936 Liga Femeilor a inaugurat Casa Memorială a eroului Tudor Vladimirescu, din Vladimiri,
jud. Gorj. Terenul fusese cumpărat de Arethia cu rămășițele casei originale.
În anul 1937 Arethia Tătărescu a colaborat cu Constantin Brâncuși pentru marele proiect închinat
eroilor din război. Ansamblul monumental a fost inaugurat în octombrie 1938 și cuprinde cele trei
opere:  Masa tăcerii – numită de Brâncuși și "Masa apostolilor neamului", repezintă simbolic masa
dinaintea bătăliei la care urmau să participe ostașii români. Scaunele în formă de clepshidră care
măsoară simbolic timpul și sunt în număr de 12 - numărul apostolilor; Poarta sărutului - numită de
Brâncuși și "Monumentul întregirii neamului", realizată în forma unui arc de triumf în care sărutul are
semnificația unirii, iar cei 8 stâlpi reprezintă cele 8 regiuni care au format România Mare; Coloana fără
sfârșit – numită de Brâncuși "Coloana sacrificiului infinit" dat de eroii români căzuți pentru întregirea
neamului.
Aflată pe axa Căii Eroilor, Biserica ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” este tot opera Ligii Naționale
a Femeilor Române din Gorj. A fost sfințită în 1937 și a fost unul dintre popasurile din ziua inaugurării
ansamblului Brâncuși.
Activitatea culturală și spirituală a Arethiei Tătărescu este vastă și și-a lăsat amprenta pe
întinderea întregului județ
Ea a murit în 1968, fiind înmormântată în cavoul familiei alături de soțul său, în cimitirul Belu
din București. Ultimii ani din viață i-a petrecut în suferință și condiții de viață precare, întrucât bunurile
familiei Tătărescu au fost naționalizate.
În Tg. Jiu există un parc cu numele său, amplasat lângă Muzeul Județean Gorj.

Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu Ansamblul brâncușian de la Tg. Jiu

Casa memorială E. Teodoroiu Casa memorială T. Vladimirescu

 Bibliografie:
Cîrlugea, Zenovie, Deju, Zoia Elena, Arethia Tătărescu. Marea doamnă a Gorjului interbelic,
Editura Măiastra, Tg. Jiu, 2007.
Pînișoară, Titu, Oameni și întâmplări din Gorj, Editura Măiastra, Tg. Jiu, 2005.
www.verticalonline.ro