ASHANTY ADELA ANDRIEȘ

Potențialul
turistic al
brașovului
Colegiul Național ,,Elena Ghiba Birta”, clasa a XI-a E
Așezare geografică
Brașov este un județ din România aflat în sud-estul
Transilvaniei, care include regiunile istorice Țara
Bârsei, Țara Făgărașului și o parte din Pământul
crăiesc.Județul Brașov are o suprafață de 5.363
km², reprezentând 2,3% din suprafața țării și este
situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu
al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic. Județul
Brașov se învecinează cu opt județe: la est cu
județul Covasna în sud-est cu județul Buzău, în sud
cu județul Prahova și județul Dâmbovița, în sud-
vest cu județul Argeș , la vest cu județul Sibiu , la
nord-vest cu județul Mureș și în nord cu județul
Harghita.
Cadrul natural al
județului Brașov
 A. Relieful
Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord
spre sud. La nord se află Depresiunea Făgărașului și Depresiunea
Brașov, despărțite de către culmile scunde ale Munților Perșani, iar la
nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor.
Spre sud se înalță versantul nordic al Făgărașului, care depășește
în unele locuri 2000m altitudine, Munții Bucegi, Piatra Craiului,
Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții Întorsura
Buzăului.
 Relieful județului Brașov descoperă o mare complexitate, existând trei trepte distincte, Brașovul ca
oraș fiind așezat în mijlocul acestora, o îmbinare perfectă între relief și condiții geografice.
Cele trei trepte de relief sunt compuse din:
Lanțul munțiilor înalți care trec de 1750m altitudine: și anume M. Fagaras, M. Piatra Craiului,M.
Bucegi, M. Postavaru, M. Piatra Mare si M. Ciucas.
Lanțul munțiilot scunzi, între 800 si 1750m: cuprins de munții Intorsura Buzăului, Darstelor, Tampa,
Poiana Brașovului, Codlei si Persani.
Lanțul depresiunilor și al dealurilor, situate între 450 si 700m
Câmpiile se desfășoară în cadrul depresiunilor submontane și intramontane în componența
acestora intrând Câmpia Bârsei, ce cuprinde depresiunile Zărnești - Tohan, Vladeni si culoarul Maierus,
urmată de Câmpia Făgărașului cu depresiunea Homoroadelor și Colinele Tarnavelor.
 Munții Făgăraș:
Reprezintă forma dominantă a reliefului din cadrul primului lanț muntos, pe teritoriul Brașovului aflându-se
pe versantul nordic al jumătăâii estice a acestuia.
Formațiunile cristaline ce compun munții Făgăraș au dat posibilitatea existenței și conservării unor forme
tipice: vârfuri ascuțite cu aspect piramidal, creste de intersecție sau chiar de ace, turnuri, colti, cum ar fi Coltii
Vistei, Acele Cleopatrei - vai glaciare, morene, versanți abrupți, văi îmguste și adânci, unele cu numeroase
praguri.

Munții Piatra Craiului:

Încadrați între culoarul Branului în est, valea Bârsei și valea Dâmboviței în vest; pe teritoriul
județului aflându-se cea mai mare parte din întinderea sa. Este constituit dintr-o creastă
structurală principală ascuțită, lungă de cca 20 km, și o serie de munți scunzi, de o parte și de alta,
formați fie din roci calcaroase fie comglomeratice. Apa sub diferitele ei forme și variația de
temperatură au generat fenomene carstice deosebite: peșteri, chei, doline, lapiezuri, etc. Formele
curioase care atrag atenția sunt numeroase: datorită eroziunii în capetele de strat s-au format o
serie de hornuri tipice, o suită de trepte cunoscute sub numele de brane sau polite.
 Munții Bucegi:
Sunt prezenți pe teritoriul brașovean numai prin versantul lornordic, care prezintă însă multe particularitati. Din
varful Omul,culmile coboara ramificate si in panta accentuata spre depresiunile Brasovului si Predealului. Culmile
Scara, Gaura, Padina Crucii sunt dintre cele mai reprezentative. Pe lângă văile adânci cu praguri și mase de
grohotisuri, versantul nordic al Bucegilor a permis instalarea ghețarilor. Urmele activității glaciare sunt evidente
mai ales pe văile Gura Catunuluisi Malaiesti.

Masivul Ciucaș:
E reprezentat în relieful Brașovului doar prin latura sa nord-vestică. .Relieful carstic a căpătat o largă dezvoltare
apărând sub cele mai diferite înfățișări: lapiezuri, turnuri, abrupturi.
Tot în treapta munților înalți mai intră Culoarul Bran-Rucar, Masivul Leaota, Munții Bârsei compuși din două
masive montane: Postavarul și Piatra Mare, caracteristica comună a acestora fiind faptul că sunt aproape în
totalitate împăduriți.
 B. Condiții climatice

Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de

tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai
umedă și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor
scăzute în zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură
medie anuală (-2,6 oC) și cea mai ridicată medie de precipitații anuale din țară (1.346 mm).
Temperatura medie anuală în județ este de 8 oC.
Temperatura minimă absolută a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea
Bod (-38,5 oC), iar temperatura maximă absolută a fost înregistrată în vara anului 1951 la
Săcele (39,5 oC ). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munților ajung
chiar și la 25–30 m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord și nord-est concură
la păstrarea timpului frumos.
 C. Rețeaua hidrografică
În privința resurselor de apă din judeţul Braşov acestea sunt alcătuite din apele subterane – freatice
şi de cele de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care
străbate întreg teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi cele artificiale.
Întreg teritoriul judeţului Brașov se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care
străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km.
Afluenții cei mai importanți ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodul Mare şi Şercaia.
Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi
cu lacurile artificiale.Toate cursurile de apă care se află în Munții Persani aparțin bazinului hidrografic al
Oltului.
Principala componentă a reţelei hidrografice este Oltul, care străbate teritoriul judeţului pe o
distanţă de două sute zece kilometri. Afluenţii Oltului sunt Baraoltul, Vârghişul, Aita, Homorodul, Valea
Mare, Râul Negru, Timişul, Bârsa, Ghimbăşelul, Sâmbăta, Vulcăniţa, Sebeşul şi Berivoiul.
Pe lângă apele curgătoare, reţeaua hidrografică a judeţului Braşov mai are în componenţă şi lacurile
glaciare din Munţii Făgăraş. Acestea sunt Lacul Urlea şi Podragu. În plus, mai sunt şi câteva lacuri artificiale
care servesc la alimentarea cu apă a localităţilor.
 D. Elemente de vegație
Marea diversitate a cadrului natural al județului Brașov, alături de modificările petrecute în decursul erelor geologice, a
determinat perenitatea unor elemente de flora, vegetație și faună. Vegetația actuală reprezintă aspectele vegetației
naturale, precum și ecosistemele fragmentare instalate în urma intervenției omului în timp . Aproape întreg teritoriul
județului a aparținut în trecut zonei forestiere și alpine. Zona forestiera este reprezentata, incepand cu vegetatia
depresionara si terminand cu cea montana de:
Zona stejarului, restrânsă astăzi, ocupă depresiunile, piemonturile și versanții până la 500 - 700 m. (Crizbav-Feldioara-
Cristian, Dumbrava Vadului, Rupea. Alături de stejar întâlnim jugastrul, carpenul, frasinul, ulmul și alte specii arbustive și
plante ierboase caracteristice;
Zona gorunului localizată pe versanții însoriți până peste 700 - 800 m. și izolat până la 1200 -1300 m, este caracterizată de
amestecul dintre gorun si stejar (M. Persani, dealurile Tarnavelor) și fag;
Zona fagului este cea mai extinsă (500/600 m - 1000 m), fiind întâlnită sub forma fagetelor pure (M. Persani, Ciucas) cât și
sub forma de păduri de amestec fag, molid, brad (M. Fagaras, Bucegi, Postavar, Piatra Craiului, Piatra Mare), paltinul de
munte, artarul, frasinul.
Zona molidului este mai bine individualizată în M.Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi, Ciucas, Postavar, Piatra Mare ocupând
stațiunile de deasupra fagetelor în zona alpina. Molidul este asociat cu laricele.
Prin defrișarea pădurilor de foioase s-a favorizat instalarea pajiștilor secundare de paius rosu și iarba câmpului în zonele
montane și de paiusca, teposica, piptanarita si paius in zonele colinare si depresionare.În lunca Oltului, ca și în alte zone mai
joase sau cu umiditate ridicată, se găsesc asociații de rogoaze,papurisuri, salcii si anin.
Zona alpină este caracteristică prin jnepenisuri, afinisuri, ienupări, zmardari, etc.
 E. Elemente de faună
Fauna din județul Brașov, cuprinde o mare diversitate a speciilor, precum: vulpe, pisică sălbatică, jder, lup,
mistreț, capra neagră, urs etc. De asemenea, este populată și de diferite specii variate de pești.
Conform studiului de biodiversitate, zona comunei Augustin este populată de: urși, lupi, cerbi, căprioare, vulpi,
mistreți, iepuri, jderi, pisici sălbatice și castori.
În zonă au mai fost evidențiate, peste 500 de specii de melci, 11 specii de pești, peste 40 de specii de
paianjeni, aglomerări mari de păsări acvatice (peste 70 de specii de păsări), 19 specii de mamifere mici și peste 9
specii de lilieci.
Pe teritoriul comunei Augustin, ce se suprapune cu situl Dealurile Homoroadelor, au fost înregistrate un total de
33 de specii, dintre care minimum 10 găsesc condiții prielnice de cuibărit. Evoluția numerică a acestora de la an
la an, este variabilă și ține de cantitatea de hrană existentă, activitățile economice din zonă și condițiile
meteorologice.
Principalele vulnerabilități a zonei, care poate distruce habitatul natural, sunt: intensificarea agriculturii,
schimbarea habitatului semi-natural, pășunatul, braconaj, desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul
râurilor, pe zone de șes, cositul în perioada de cuibărire, industrializare și creșterea zonelor urbane, distrugerea
cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului, cositul prea timpuriu, arderea
vegetației (a miriștii și a pârloagelor), scoaterea puilor pentru comerț illegal, folosirea pesticidelor, reglarea
cursurilor râurilor, electrocutare și coliziune în linii electrice, prinderea păsărilor cu capcane, practicarea
sporturilor extreme etc.
Mijloace de transport
 Mijloace de transport
1.Transporturi interne:

Autobuzele din Braşov

Brașovul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime. Rețeaua stradală este
puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri
giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În municipiul Brașov există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta
pentru autobuz, troleibuz sau taxi.
În Brașov sunt 46 de linii de autobuz și troleibuz. De asemenea, exista, până de curând, o linie de tramva. Datorită
problemelor ce le ridică acest mijloc de transport (poluare fonică, cheltuieli însemnate pentru întreținerea
infrastructurii) acesta a fost înlocuit cu troleibuze din 2006.

În Brașov există 7 mari companii de taxi.

Din Brașov se pot închiria mașini prin intermediul firmelor specializate.
În Brașov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există un teleferic ce leagă poalele de culmea Tâmpei și două
telecabine în Poiana Brașov: Kanzel și Capra Neagră, care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Brașov mai
funcționează o telegondolă și 6 teleskiuri. În vederea municipalității se află realizarea unei telegondole care va
parcurge traseul Gara Centrală - Centrul Vechi - Pietrele lui Solomon - Poiana Brașov.
Municipiul Brașov are unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată. Există 5 gări în raza sa: Centrală,
Bartolomeu, Stupini, Triaj, Dârste.

Brașovul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 și de drumul național DN1; are trei autogări
cu microbuze și autobuze care fac legătura cu aproape toată țara. Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:
Șosele internaționale Clasa A:
E60 Brest - Nantes - Orléans - Auxerre - Zürich - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj Napoca - Târgu Mureș -
Brașov - București - Constanța
E68 Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeș - Sibiu - Făgăraș - Brașov
Șosele internaționale Clasa B:
E574 Bacău - Onești - Târgu Secuiesc - Brașov - Pitești - Craiova
Drumuri naționale:
DN1 Oradea - Sibiu - Făgăraș - Brașov - București

În 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, pe ruta București - Brașov - Cluj - Oradea - Budapesta, care
va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va
urmări traseul Predeal - Râșnov - Cristian - Ghimbav - Codlea - Făgăraș. De asemenea, au fost terminate primele
tronsoane din centura ocolitoare a municipiului, cu traseul aproximativ Dârste - Hărman - Sânpetru - Ghimbav,
unde va face joncțiune cu autostrada.
În Brașov nu există un aeroport operațional. Din 2008 este în construcție Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav.
În situații de urgență se folosește o pistă pentru avionete existentă la Ghimbav, operațională.
Resurse turistice naturale
Obiective turistice naturale:
hidrografice : Cheile Dopca, Lacul Dumbrăvița
forme de relief: Poiana Brașov, Pirmadiele de la
Șona
Cheile Dopca
Cheile Dopca (monument al naturii) este o arie
protejată de interes național ce corespunde categoriei a
III-a IUCN (rezervație naturală tip geologic și
geomorfologic) situată în județul Brașov, pe teritoriul
administrativ al comunei Hoghiz.
Aria naturală se întinde de-a lungul rețelelor
hidrografice a râurilor Valea Mare, Râul Valea Iadului, și
Râul Hildașul și reprezintă un arel cu o importanță
geologică, geomorfologică, floristică, forestieră și
peisagistică deosebită, cu sectoare de cheiuri abrupte
(stâncării cu trene de grohotișuri), alternând cu sectoare
mai puțin abrupte acoperite cu păduri de fag, carpen sau
gorun și pajiști, în zonele unde valea se lărgește.

footer
Cheile Dâmbovicioarei
Cheile Dâmbovicioarei au o lungime de chei propriu
zise de 2 km, sunt situate în arealul montan calcaros al
„Munților Piatra Craiului”, pe traseul „Rucăr-Bran”.
„Dâmbovicioara” care izvorăște pe versantul sudic al
Vârfului „La Om” (2230) m din munții Piatra Craiului este
unul dintre afluenții Dâmboviței, care curge pe direcția
de nord-sud.
În amonte de chei se află la confluența cu Valea
Muierii un izvor numit „La Galgoaie” de unde apa curge
cu o viteză torențială în Dâmbovicioara urmat de o cheie
îngustă, aproape inaccesibilă presărată cu cascade. Mai
există și alte chei în apropiere ca de pildă Cheile
Brusteretului, Cheia Lungă și Cheia Strâmtă.
Poiana Brașov

Poiana Brașov este o localitate componentă a

municipiului Brașov din județul Brașov, Transilvania,
România.Poiana Brașov dispune de 12 pârtii de schi cu
grade diferite de dificultate (Bradul - 458 m, Kanzel - 350
m, Sulinar - 2441 m, ), terenuri de sport, un lac, discoteci,
baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de
lux, pensiuni, vile sau cabane. Zona muntoasă (pădurile,
pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea,
protejează o gamă diversă de plante din flora spontană
(arbori, arbuști, ierburi și flori) și asigură condiții de hrană
și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a
României.
Resurse turistice
antropice
 Obiective turistice antropice:
istorice : Cetatea Râșnov, Castelul Bran
ecumenice : Biserica Neagră
rezervații naturale: Rezervația Naturală Tampca
geologice: Coloanele de bazalt (Racoș)
culturale: Muzeul ,,Prima școală românească”
Biserica Sf. Bartolomeu
Biserica Sfântul Bartolomeu este cea mai veche biserică și
totodată cea mai veche clădire din Brașov, fiind construită în secolul al
XIII-lea și suferind modificări substanțiale în secolul al XV-lea.
Biserica este o clădire cu trei nave, cu ziduri masive și este
înconjurată de un zid de piatră. În biserică există două capele
construite în stil romanic. Planul bisericii este în formă de cruce latină,
având transept și un turn în partea de vest. Turnul, asemănător cu cel
al Bisericii Negre, este pătrat și nu foarte înalt. Mult mai simplă decât
Biserica Neagră, neavând bogăția acesteia, Biserica Bartolomeu
impresionează prin masivitate și prin simplitatea liniilor.
Totul pare făcut pentru a susține zidurile, bolțile puternice
seamănă cu cele de cetate, contraforturile susțin bolțile. Ferestrele
sunt în general mici, doar cele ale altarului sunt înalte și subțiri.
Geamurile nu au picturi sau vitralii, ci doar sticle colorate cafeniu.
Interiorul bisericii este sobru și luminos datorită pereților albi, lipsiți de
podoabe.
 Biserica Neagră
Biserica Neagră este biserica parohială a comunității
evanghelice luterane din Brașov, situată în centrul
municipiului Brașov. Clădirea gotică a fost parțial avariată în
incendiul din 1689, când zidurile ei s-au înnegrit și a primit
numele actual. Denumirea populară de după incendiu,
„Biserica Neagră”, a fost acceptată oficial în secolul al XIX-lea.
Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative
monumente de arhitectură gotică din România, datând din
secolele XIV-XV. Având o lungime de peste 89 de metri este
considerată a fi a doua cea mai mare biserică din România,
după Catedrala Mântuirii Neamului și cea mai mare
construcție gotică din Europa de Sud-est. Datorită mărimii ei,
când a fost finalizată a primit titlul de Cea mai mare biserică
dintre Viena și Constantinopol.
Muzeul „Prima școală
româneascăˮ
Muzeul „Prima școală româneascăˮ din Brașov se află în
interiorul curții Bisericii Sfântul Nicolae din cartierul istoric Șcheii
Brașovului. Clădirea fostei școli, astăzi muzeu, este declarată
monument istoric. În acest loc s-au tipărit primele cărți în limba
română de către diaconul Coresi, s-a scris prima carte de gramatică
românească de către Dimitrie Eustatievici în anul 1757, iar dascălul
Costea a tradus primele cărți populare.
Încă din secolul al XV-lea, cel târziu la 1480, cum susține Nicolae
Iorga, pe lângă biserica „Sf. Nicolae” a început să funcționeze și o
școală, existența ei fiind atestată în 1497. În jurul anului 1530 aici se
preda în limba română, astfel încât la stabilirea diaconului Coresi la
Brașov, el a putut fi ajutat și de ucenicii de la școala din Șchei.Odată cu
terminarea zidirii bisericii de piatră cu sprijinul domnitorului Moldovei
Aron Vodă în 1595-1597, la stăruințele protopopului Mihai, s-a ridicat în
locul vechii școli din lemn una nouă de piatră.

footer
 sitiografie:
HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI
/BRA%C8%99OV#LOCALIZARE
https://ro.wikipedia.org/wiki/Cheile_D%C3%A2mbovicioar
ei

HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI
/POIANA_BRA%C8%99OV
https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Bart
olomeu_din_Bra%C8%99ov

HTTPS://RO.WIKIPEDIA.ORG/WIKI
/BISERICA_NEAGR%C4%83
https://incotro.olx.ro/topul-atractiilor-de-vizitat-in-brasov-
si-in-imprejurimile-acestuia/