Motto:

Nu poţi să-i spui unui copil “Citeşte!” sau “Iubeste!”....

Trebuie să-şi dorească singur asta!
Verbul “A CITI”nu suportă imperativul!

 În fata unor carţi câte unul se intreabă: ”Oare cine le va citi?”

 În fata unor persoane câte unul se intreabă: ”Oare aceştia ce citesc?”

 Ceea ce-i important, însa, este că se întâlnesc oameni şi cărţi.

Andre Gide

Acum,în secolul al XXl-lea,cînd omenirea se îneacă în

imensul ocean de informații ,în șuvoiul neîntrerupt de producție literară de tot felul,problema
pregătirii cititorului e actuală,strigentă .Sarcina primordială a școlii e de a apropia cartea de
mintea și sufletul copilului,de a-l pregăti pentru a o citi cu plăcere și a o înțelege,deoarece
cartea îmbogățește cunoștințele ,educă sentimentele , contribuie la formarea concepției despre
lume ,despre viață. Școala e obligată să pregătească ,să educe un cititor cult, cu gust artistic,
capabil să gîndească ,să analizeze și să aprecieze cele citite.Elevilor de clasele primare le place
să citească, pe ei îi pasionează poveștile despre plante și animale ,despre lupta dintre bine și rău
și trăiesc sentimente puternice atunci ,cînd binele învinge răul ,iar adevărul biruie minciuna .
Formarea unei culturi a lecturii, ca o coordonată a personalităţii umane, poate şi trebuie să
înceapă în şcoală în mod sistematic. Poveştile citite cu expresivitate de către învăţătoare cu
vocea tremurândă, transpun copilul in lumea magică, în care el se identifică cu personajul
preferat şi trăieşte bucuria victoriei şi astfel este stimulat interesul copiilor pentru lectură.Cu
atât mai mult dacă acestea sunt citite în bibliotecă sau într-un loc special amenajat din clasă.
Povestea poate fi animată în unele momente de mimică sau marionete. Mai târziu, copiii pot
continua şi singuri acest exercițiu de citire expresivă pentru colegii. Lectura explicativă. Pune
accentul pe analiza, înțelegerea și trăirea ideilor expuse în cuprinsul unui text (bucăți de
lectură), pe aprecierea modului în care sunt exprimate aceste idei, pe scoaterea în evidență a
valorilor și semnificației acestora. Este o foarte buna metodă de formare a deprinderilor de
citire curentă, conștientă, corectă și expresivă; de dezvoltare a vorbirii, în general. Specific
acestei metode este faptul că citirea este însoțită de explicațiile învățătorului și ale elevilor, de
ilustrarea celor citite cu ajutorul unui material didactic adecvat. Ea caută să facă pe fiecare elev
în stare să-și prezinte imaginile, ideile și sentimentele redate în text, să asimileze pe deplin cele
citite.

Strategii benefice pentru formarea competenţelor de lectură:

  organizarea unei biblioteci a clasei
 întocmirea listei lecturilor citite de elevi
 portofoliul de lectură, care poate să conţină:
 Jurnalul de lectură, liste de întrebări şi răspunsuri pe marginea unui text, citate din texte
preferate;
 fişe de identitate a personajelor, scurte caracterizări ale personajelor, interviuri
imaginare cu personaje, scrisori adresate personajelor;
 fişe de lucru, repovestiri;
 ilustraţii pentru texte, un proiect de copertă a unui text;
 recomandările pentru lectura suplimentară.

Lectura în parteneriat!
Învățătoarea împreună cu copiii stabilesc un parteneriart cu o clasă mai mare . Cele două clase
se întâlnesc și citesc din diferite genuri de literatură, tanspunând apoi cele citite în dramatizări,
repovestiri, concursuri/ expoziții de desene. Activitățile facilitează astfel înțelegerea lecturii de
către elevii de vârste diferite,pe baza experienţei proprii în funcţie de puterile fiecăruia de
înţelegere.

Adevărata valoare a unei cărţi nu este data de preţul ei, ci de folosul pe care-l aduce.

Iată câteva exemple de sarcini care se pot da elevilor pentru a realiza o citire conştientă
şi, cu timpul, discuţii pertinente asupra celor citite.

1)Pictaţi un afiş cu scene din poveste şi povestiţi scena preferată!

2)Povestiţi partea cea mai hazlie, cea mai interesantă sau care v-a plăcut cel mai mult!

3) Alfabetul personajelor! Creaţi o carte alfabet în care fiecare literă să reprezinte un

personaj dintr-o lectură .

4) Realizaţi un afiş reclamă pentru cartea preferată! Realizaţi un afiş cu ,,Cartea

săptămânii” .

5) Construiţi un panou cu buzunăraşe în care să aşezaţi desene din cărţile citite!

6) Scrieţi în ordine alfabetică 20 de cuvinte noi pe care le-aţi găsit în carte. Explicaţi-le cu
ajutorul DEX-ului .

Metodele activ-participative şi aplicarea lor în scopul îmbunătăţirii competenţelor de

lectură.

Ca să-l poată implica, cu adevărat pe cel care învaţă, metodele activ-participative pun
accentul pe procesele de cunoastere (învăţare) şi nu pe produsele cunoaşterii. Ele sunt,
 deci, metode care ajută elevul să caute, să cerceteze, să găsească singur cunoştinţele pe
care urmează să şi le însuşească, să afle singur solutii la probleme, să prelucreze
cunoştinţele, să ajungă la reconstruiri şi resistematizări de cunoştinţe.

1) Ştiu, vreau să ştiu, am aflat

2) Ciorchinele

3) Cubul

4) Cadranele

5) Pălăriile gânditoare

“ Cultura unui om se formeaza ,in primul rand,prin lectura.De aceea,din frageda

copilarie e bine sa iubim cartea,să o citim,să o pastram cu grija ca pe un bun de preț. “

( Nicolae Iorga )

Citind aceste randuri ar trebui sa ne dam seama cat de importanta este cartea care este
comoara fara de pret,este invatatura care te conduce la bine,te face sa te bucuri,sa razi sau sa
plangi.Din pacate,intr-o perioada in care suntem invadati de vizual,internet si televiziune
lectura devine o varianta mai putin accesibila de petrecere a timpului liber pentru tinerii din
ziua da azi.De aceea putem constata ca ei citesc mai greu,nu le place sa citeasca,nu inteleg ceea
ce citesc,iar dorinta de a se informa este mai rapida.Gustul pentru citit nu vine de la sine ci se
formeaza printr-o imbinare a factorilor educationali (scoala si familia )o munca ce se
caracterizeaza prin rabdare,perseverenta,continuitate si vointa.Lectura cartilor contribuie la
imbogatirea cunostintelor elevilor,la formarea unui vocabular bogat,la dezvoltarea
exprimarii.Ceea ce citesc in copilarie se întiparește în amintirea lor toata viața,influențînd
personalitatea fiecaruia.Pentru a ajunge la actul lecturii copiii învață mai întai să
citeasca.Stimularea interesului pentru lectură începînd chiar din clasa I contribuie la exersarea
unei citiri corecte si conștiente.învățătorul trebuie să aleagă pentru scolarul mic o lectura
adecvata pe care mai intai i-o citeste cu voce tare si mai tarziu o va citi el insisi.De asemenea
este important sa fie folosite diverse forme de indrumare care sa aiba drept scop stimularea
interesului pentru lectura ,iar cea mai deasa forma folosita este povestirea.Elevii citesc
povestirea acasa,iar in ora povestesc lectura citita.Continutul povestirii e redat de mai multi
elevi ceea ce duce la activizarea si antrenarea lor in activitate.Elevii se intrec in a povesti cat mai
frumos si mai mult,antrenand astfel si pe cei mai putin dornici de lectura.

Promovarea lecturii se mai poate face si prin vizita la biblioteca,elevii fiind astfel indrumati spre
lectura personala prin imprumutul cartilor.O astfel de vizita am efectuat-o cu elevii mei inca de
cand au erau “bobocei “.Intrand intr-o incapere cu cartile frumos randuite ,estetic si
functional,cu portrete dominand peretii precum si cu citate celebre referitoare la carte ei au
reusit sa se orienteze dupa cartea importanta,sa intre in contact cu fisele de evidenta ale
cititorilor si,in plus de asta,sa fie in contact cu lumea cartilor,sa caute sa se documenteze ,totul
indemnandu-i la lectura.La clasele mici ,printre mijloacele pasionante care-i invita pe copii la
lectura se pot numara si jocurile literare.”Povestirea in lant “este un joc prin care continutul
povestilor citite este redat de mai multi elevi.Ei sunt asezati in cerc,formand un lant.Este numit
primul elev sa povesteasca ,acesta povesteste un fragment ,iar alt elev continua povestea de
acolo de unde s-a oprit primul si tot asa pana la sfarsitul povestii.Copilul care nu poate continua
povestirea ”rupe lantul “si ,drept pedeapsa,trebuie sa citeasca o lectura in plus.De
asemenea,ghicitorile literare au un rol important in stimularea interesului pentru
lectura.Acestea se pot desfasura astfel : se citeste un fragment apoi se cere elevilor sa
recunoasca si sa indice opera/autorul sau sa recunoasca lectura in care este specificat eroul
principal. Foarte apreciat de elevi este “ jocul cu versurile “in care invatatorul recita 1-2 versuri
dintr-o poezie iar elevii o continua.

Caietul de lectura este un important element de lucru atat pentru elevi cît si pentru
învățător.Acesta ajuta elevii sa-si formeze deprinderea de a citi in mod corect o carte,de a
observa trasaturile personajelor si a formula propriile opinii despre o carte. Ei pot nota :

Elemente de identificare :

autorul si titlul cartii ;

editura si anul aparitiei ;

nr de pagini .

Continutul cartii :

subiectul pe scurt ;

personajele ;

expresii artistice care urmeaza a fi folosite in propriile compoziii

In urma analizarii acestor caiete se poate face o clasificare a elevilor,cei care citesc mai
mult pot fi recompensati cu o diploma.Realizarea acestor caiete poate duce la cresterea
interesului celor care citesc mai putin sau uita sa citeasca.

Alături de aceste activităţi extracurriculare şi familia are un rol important în promovarea

lecturii, în formarea şi dezvoltarea gustului pentru lectură. Când în familie nu există o mica
bibliotecă, sau când membrii familiei nu citesc, rareori se poate aştepta ca un copil să
dovedească de timpuriu pasiune pentru lectură, pentru carte în general. Exemplul personal
în familie este esenţial în îndrumarea elevului. În acest scop,povestirea
 continutului,comenterea unei carti in mediul familial reprezinta un bun mijloc de dezvoltare
a dragostei pentru lectura.

Am sugerat părinţilor copiilor mei, ca în momentul lecturii să încurajeze copilul să redea prin
desen ceea ce a înţeles el din conţinutul citit sau să asculte diverse fragmente muzicale potrivite
textului audiat, dezvoltandu-li-se astfel gustul pentru lectura.

Această dragoste pentru lectură, formată cât de cât în familie, este întreţinută apoi de
către şcoală prin activităţile ei curriculare şi extracurriculare, aceasta având rolul cel mai
important în apropierea copilului de lumea cărţii şi, implicit pentru lectură.

Această dragoste pentru lectură, formată cât de cât în familie, este întreţinută apoi de către
şcoală prin activităţile ei curriculare şi extracurriculare, aceasta având rolul cel mai
important în apropierea copilului de lumea cărţii şi, implicit pentru lectură.

În afară de toate acestea, orice plimbare poate fi un motiv pentru lectură, dar un alt tip
de lectură şi anume cea a comportamentului, a culorilor, a reacţiilor celorlalţi. Chiar şi
călătoriile prin şi în afara localităţii reprezintă un prilej de a povesti istoricul locurilor, pentru
amintiri şi impresii.

Aşadar, necesitatea modernizării strategiei didactice, în vederea ameliorarii performantei

elevilor in domeniul lecturii în ciclul primar, constituie o preocupare permanentă a tuturor
persoanelor implicate in procesul educativ. Învăţătorul reprezintă cel mai important factor
în ceea ce priveste delimitarea a doua lucruri: lectura si media.

Nazareno Padellano scria: ”Profesorul citeşte şi ştie să citească bine. Dacă vrea să-i facă
pe elevi să iubească lectura este necesar să nu-şi satisfacă gustul personal,ci să se
străduiască să caute cărţi construite în jurul polilor de atracţie ai acţiunii şi imaginaţiei..”
 REFERAT
Formarea competențelor de lectură
în baza standartelor învățămîntului
primar

A elaborat:
Brînză Raisa

Chișinău 2013