COLECŢIA NOASTRĂ

uccesul pe care l-a avut concursul de schiţe şi nuvele

S ştiinţifico-fantastice organizat de revista "Ştiinţă
şi Tehnică" şi cererile mereu crescînde ale citito­
rilor au aratat necesitatea unei colecţii în care să
se tipărească astfel de lucrări.
In cadrul acestei colecţii: al cărui prim număr
a apărut, vor fi editate 'ltuvele, povestiri sau ro­
mane cu caracter ştiinţifico-fantastic.
Urmărind întîmplările extraordinare ale eroilor
care, învingÎnd mii de dificultăţi cuceresc culmile
inacce11ibile, pătrund în adîncul z'ulcanilor, plutesc
pe munţi dP gheaţă sau zboară pe nave.interastrale,
cititorii noştri vor trăi alături de ei, vor cunoaşte.
· măreţia ideilor creatoare şi puterea gîndirii umane.
Colecţia are drept scop să cultive la cititorii
săi dragostea faţă de ştiinţă, curajul şi perseverenţa
necesară oricăror mari înfăptuiri.
Rugăm pe cititorii noştri să ne scrie impresiile
lor despre lucrările care vor apare în cadrul "Co­
lecţiei povestiri ştiinţifico-fantastice". De asemenea
îi rugăm să ne trimită sugestiile lor şi preferinţe·le
pe care le au.
Adresa noastră este: Bucureşti, Raionul I. V.
Stalin, Casa Scînteii, Piaţa Scînteii Nr.. 1. Redac­
ţia Revistei "Ştiinţă şi Tehnică".

* --�
METEORITUL DE AUR
Povestire ştiin{ifico:::fantastică
de Octavian SA V A
Capitolul 1

PR.OFESOR.UL DE GEOGR.AFIE

Nu prea înalt, cu un păr bogat, alb strălucitor, con tr as tî n d cu

pielea arămie a feţei, profesorul meu îşi dezminţea vîrsta prin mi�­
drile sale suple şi neobişnuit de vii. Avea un cap frumos, cu tra­
�iituri regulate, sculptate parcă în piatră de un meşter iscusit. Gîlu!
ş2u puternic şi musculos nu suporta niciodată strînsoarea gulerului,
purtat întotdeauna desfăcut. Ochii, de o culoare nedefinită între că­
prui şi verde, îi erau luminaţi adesea de o scînteie vioaie de ironie
c�re îl întinerea ·şi mai muti. Intr-un cuvînt, nimic nu te făcea să-i
dai cei 67 de ani pe car e îi avea în realitate.
Studentele anului III erau în bloc îndriigostile de el, spre nefe·
ricirea noastră, a colegilor lor mai tineri dar mai puţin interesanţi.
De fapt şi nCJi studenţii îl admiram mult. Ne plăcea felul colorat,
viu, captivant în care îşi preda lecţiile. Imaginile pe care le folosea
c·rau totdeauna pline de poezie. La cursul l u i căpătam nostalgia tăr­
nmrilor îndepărtate şi necunoscute. Străbăteam emoţionaţi misteriua­
sele păduri neumblate, mările înspumate ele furtuni, tăcerea deşeriu­
ri lo r fără margini. Auzeam vuietul marilor oraşe industriale, respi­
raţia regulată �i rcpidii a trenurilor care gonesc ncobo,;ite de-a lungul
şi de-a latul planet e i .
Coboram, alături ele minerii obo;iţi şi palizi, în adîncul tainic al
n;ineklr şi urcam în birourile scm pt uoase ale marilor trusturi impe­
rialiste, unde asistam indignati cum, în jocul ameţitor al devidende­
lor, se instalează sau se răstoarnă guverne, se stabilesc bugete d�
r{.zboi şi se încearcă a se hotărî destinele continentelor.
In însuşi felul cum ne îmbrăcam căutam să-I imităm pe proi�­
ser. Nici unul dintre ·studenţi nu mai purta cravat:1 şi chiar i<:rnJ
pe gerul cel mai cumplit umblam cu gulerele larg desfăcute.
Despre Ion Spineanu circuiau o mulţime de legende:
- 1\. umblat prin !oală lumea! spuneau unii. In casă are o mul·
ţime ele trofee de animale rxotice. El cu mîna lui le-a împuşcat,
•�dăugau alţii.
Se întîmpla, la curs, atunci cînd profesorul descria vreun colţ in­
depărtat al lumii, cîte o studentă mai îndrăzneaţă să se ridice în pi­
CIOare şi să întrebe cu glasul puţin tremurat :
- Aţi fosl chiar dumneavoastră acolo, tovarăşe profesor?

1
 Spineanu zimbea aproape vizibil şi riisrundca pe un ton uş::;r
c:custic.
- Asta n-ure nici o lcg<ltmă cu lecţia noastră ! După ce veţi
invăţa tot ce v-am predat o să-mi cereti şi amănunte suplimentare_
Studenta se ro;.ea pină în alLul ochilor, se· aşeza lrîntind ban2a
şi îşi punea în gind sii nu-l mui iubească pe omul acesta atît de
urîcios şi îngimf<1l.
Mă sirnt�am bucuros d-1 fnţeieg. In austeritatea cu care vorb�J
ckspre el însuşi, eu nu vec:carn dispret faţă de stuclenţi, ci un semn
nl modestid. Şi pentru a�ta mi-era clrag.
1 ndată după examenul de st�t. am a".•ut surpriza să fiu numit
n::istent la catedra profesorului Spineanu. De bucurie, nici nu-mi ve­
n�a să cred. lV\ai !îrziu am afi:Jt' că el însuşi m3 ceruse şi m-am
simjit foarte mîndru ele această doncl3 de încredere.
Cînd m-am prezentat emoţionat la cabinetul său de lucru ca sii-i
multumesc, profesorul mă primi foarte vesel:
- Acum iti vine uşor să-mi multum.:şti! Să vedem dacă n-o
să-ţi pară ri:u atunci cînd o sii te pun să stai cîte o noapte întreag:i
şi să desenczi hărţt.
- Vă stau la dispozitie! făcui eu zîmbind.
- Foarte bine! Atunci să începem chiar din clipa asta. Ars longa,
vita br e v is - spunea 1-Jipocrat. Arta e lungă, viaţa e scurtă.
- Vă făgiicluiesc că alături de dumneavoastră o să-mi ·
însuşesc
,,de omni re scibili. el quibusdam a!iis" 1.
Spineanu mă privi mirat:
- Cunoşti latina ? întrebă el.
- Oarecum. Din liceu.
- Curios! In liceu se învăţa latina 5 ani ca s-o uiţi a doua zi
(!upă bacalaureat. Eu am învăţat-o abia după ce am terminat univer­
sitatea. E un exerciţiu mintal foane interesant şi folositor. !ţi propun
tnsă să nu mai folosim niciodată citate latineşti. E o treabă de snohi 1
Cîr.d sînt inteligente merită să le trar:ucem în romineşte, iar cînd nu
sint, nu merită să IC' rostim nici în limba lor de ba�tină.
- Şi acum, spuse el Să trecem la treabă! Vei fi cleei unul di:1
<!sisten:ii mei.
Chiar din ziua aceea îmi df,du de făcut zeci de treburi : hi;rţi de
consultat, cursuri şi comuniciiri ele pregătit. scheme de desenat. Rămî·
neam de obicei peste orele obişnuite ale programului. dar aveam bucu­
ria că el se afla mereu lîngă mine. Se apleca peste umărul meu �i
privea încruntat ceea ce făceam. Cînd era multumit. nu-mi spunea
nimic, tăcea şi pe buze îi înfierea surîsul tui abia vizibil.
Dacii nu-i plăcea, începea să strige ele se cutremurau geamurile.
Omul care la cursuri şi seminmii p!i.rea cel mai calm din lume,
in intimitate se dovedea mai teribil decît un vulcan ln eruD(ie.
In primul moment, aţîiat ele tăcerea mea, căci nu-i răspundeam
niciodati'l. i se umflau vinele g:! ului iar vocea îi devenea tun�toare :
- l"!u răspunzi ! Nu te învredniceşti măcar să-ţi recuno::;!i gre­
şeal.> '
Du;:J5 cîteva minute insii vulcanul se potolea iar elin flăcările,
scînteile şi lava erupliei nu m:1i rămînea decît fumul su�1ţire al ti-

1 Toale lucrurile cîte s� pot ştie şi chiar ma1 mult. Faimoasă deviZă a lui Pic
de la Mirando!e. vestit sal'ant italian (!1G3-l49!) care pretindea că are o m�·
morie ncînlrccută.
gare�e� pe car� şi: o apri�d<>� calm c� şi cum. nimic nu s-ar fi în·
L;JD.ut. Comp.et ,m!Jhnzlt, mcepca sa-nu_ ex!Jhce pe î n deld -� de ce
n�d2a el că gre ş isem -şi CE' t•·ebuia să î n d rep t.
1 ncet, încd, s-a oLişnuit cu m in e . St ri g a tot ma i rar iar cît2-
o:iatil, c a din întî;np!are, îmi spunea :
- Dumneata ai st o f ă de savant ! N uma i vezi să nu se mo­
t:·tolească prea rapid!
Dup ă un an de zile mi se părea că lucrez de cînd lumea cu
vofesoru ! Spin<"anu. A ju n �esem să ne î n ţele g em din ochi, fără sa
ne sp u n em un cuvînt. Despre 1recutul său însă nu-mi vorbise nici­
C'dată. Nu- m i spuse::e nici pe unde călătorise, nici ce ţări văzuse.
Acest subied p:1rea că-I ingropase, pe n t ru totdeauna, undeva într-un
colţ ascuns al ami:1tirilor pe care nu mai voia să ·
le aducă ni ciod ată
la l umină .
Intr-o seară de toamnă ti mp urie se po r nise o plo aie cu stro pi
mici şi deşi. Un fri g p8trunzător prevestea o iar nă lungă şi grea.
Cum ve ni sem de dim i ne aţă subţire îmbrăcat, am rămas la facultate
�t, aştept opri rea ploii.
Nici Spin e a nu nu p le case. Auzindu-mi paşii pe corid or deschise
uşa cab in et ui ui său şi mă chemă înăuntru. Arăta foarte obosit.
Ochii rosii de nesomn i se înfun daseră în orbi te . Mîinile ii t r emurau,
Se t'rî nti gemînd într-un fotol iu .
- Am îm bă trî nit , murmură el înăbuşit.
- Dumneavoastră? Sî nteţi mai tînăr decît mulţi oamen i la 20
de- ani. Poate vă sim ţ i ţi prost din cauza vremii astea păcă toase.
Poate reumatismul...
- Nu, nu, mă î ntre r u p se el. Eu n-am reumatism. Imbătrînesc.
O să sfîrşesc curînd.
- G oniţi pres i mÎ i r ile astea negre 1 pro tes t a i eu. Nu-şi au nici
un rost.
- Nu, crede-mă! Imi cunosc b i n e trupul! Ştiu exact cîte parale
face. Eu nu s înt dintre cei care se prăbuşesc cu încetul. La m i ne , e
d eajuns o dată să scîr\îie ceva ca să se şti e că mi se aprop i e sorocul.
De a l tfel sînt pregătit. Imi pare doar rău că n-o să mai pot munci.
Şi sînt încă atîtea de fiîcut!
I r;făţi ş area lui po so mo rîtă mă sperie. Ochii lui, atît de l umi noşl
de o b ic ei , erau acum trişti. Citeam in ei un chin fără margini. In·
cereai să-I î n cu rajez.
- Dar veţi munci încă mulţi ani ! Cu vigoarea dumn avoastră , e
cu vi o i c iunea de c a re daji dovadă, este cu neputinţă să mă convin­
g-eţi că aţi îmbă tr î n it . lJn om ca dumneavoastră nu îmbătrîneşte
niciodată.
- Iartă-mă, dar nu sînt o excepţie, încercă S pineanu să glu­
mească . Nu contrazic cu nimic d ialecti ca natur i i. I m bă trîn i r e a mea
e cî t se poate de normală.
I nc epu să :iîmiJească. Zîmbet u l era cel obiş nuit . Dar acum piirea
înd urer at , chinuit. Pielea arămie a o br azu i ui se încreţise parcă elin·
tr-o dată şi îşi pierduse luciul.
- Imi pare mai a les rău de prima mea lu crare înce p ută încă
în ani i studenţiei. Nu mi-au fost de ajuns cei 67 de ani ai vieţii ca
�-o pot duce la bun sfîrşit. Păcat ! N-aş fi vrut să înc h id ocl1il
înainte de a - i fi lămurit toate tainele. Am început-o cu 40 ele ani in
urmă. Eram foarte tînăr pe at unci . Iată, acum sînt bătrîn şi mai
mn î ncă atîtea probleme de lămurit în legă� u ră cu ea.

3
 Profesorul îşi şterse cu batista fruntea îmbrobonată dt>,,�'u�oar���{
�i apoi continuă. ,, -··'"'C.'"\•"<:
- Eşti asistentul meu cel mai apropizt. După moarte.a f!l<;a yd� ·,

pune ordine în hirtiile pe care le voi lăsa. Ţi-aş fi r�c,l;J:l�sc�tQf; ",

<Iacă o să duci dumneata mai departe cercetările mele ''-lt suP: �;,1m.ci,0
- ·- ·

tcoritului de aur.
- Dar nu ştiu nimic despre un astfel de meteorit, bolborosii eu.
- Ai să afli chiar in noaptea asta. E o poveste lungă şi destul
(ic încîlcită. Daă nu eşti prea obosit ca să asculji, o pot incr�pe
chiar acum.
- Sînt nerăbdător să vă ascult ! i-am răsp u n s eu. Cît despre
obos ea lă , mi-a trecut, fîji sigur.
Profesorul se ghemui mai n d înc în fotoliul său. Jmi ceru o
1!<1rtii veche a Africii care se afia pe biroul său, o netezi pe ge­
n unch i şi arătîndu-mi un punct din apropierea ccualorului, mă
întrebă :
- Ai auzit vreoda tă de pustiul Bisstung?
Am stat o clipă pe gînduri şi apoi am r:'ispuns sigur pe mine:
- Da, e un pustiu ciudat din Congo heigian.
- De ce ţi se pare ciudat? Nu e un pustiu ca oricare a ltul ?
- Nu 1 Nu cunosc nici un alt pustiu în r e g iu nea ecuatorială.
Deşerturile nu fac bună tovării5ic cu Yînturiie alizee şi nici cu ploiie
cotidiene.
- Da, ai dreptate, murmură profesoruL Nu mai există nicăieri
pc glob un loc ca Bisstung. In jurul acestui pustiu misterios se în­
tinde fără m a r gini , jungla nestrătJătută, păduri neatinse, o iume
u:.re freamătă de viaţă. Anim<Jle mari şi mici mişună, se zbat, se
luptă, se urmăresc p rin tufişuri ; c op a c ii seculari îşi desfăşoară
mîndri şi nesupuşi coroa nel e gigantice ca niste r!loole de catedrală;
Tian�le urcă mlădioase p.ină aproape de cer şt la numai cîfiiva paşi
dC' această lume agitată, clocotitoare, moartea şi-a întins aripa
peste sute de kilometri pătrali. De ce? Cum? Nimeni n-a putut
răspunde!
- Poate un vulcan? O erupţie puternică a acoperit totul cu
lavă, încercai C'u să găsesc o explicalic.
Profesorul mă privi în tăcere. Clălină din cap şi răspunse:
- Nu, lantul muntilor vulcanici se întinde mult mai la vest.
- Şi atunci care poate fi cauza ? întrebai eu.
- Dacă aş putea fi sigur că ipoteza mea e justă, spuse pro-
fesorul cu un zîmbet trisi, atunci chiar că aş muri liniştit. Acum
4v de ani, cînd am fost în Africa ecuatorială, pustiul Bisstung nu
exista. In locul lui se întindea jungla. Dar o junglă neobişnuită
cum nu mai înt1lnisem nicăieri şi cum probabil nimeni nu va mai
vedea vreodată. Această junglă a pierit într-o singură noapte, deşi'
n-a avut loc nici o eruptie vulcanicii, nici un cutremur, nici o sur­
pare de teren.
- Miracole nu există, exclamai eu. Cum se poate să dispară
o junglă într-o singură noapte?
Cu ochii aţintiţi afară pe fereastră căutînd parcă să revad:i,
<�colo în întuneric, nişte întîmplări petrecute cu multi ani în urmă,
profesorul spuse rar ca şi cum şi-ar fi măsurat fiecare cuvînt.
- Am asistat la naşterea pustiului Bisstung. O naştere încon­
jurată de nelămurite semne de întrebare, o naştere dramatică care
a lăsat timp îndelungat o rană nevindecatii pe trupul verde al junglci
ecuatoriale. Multe vieti s-au curmat atunci, multe patimi fierbinţi au
fost potolite odată pentru totdeauna în sfîşietoarea tragedie care a
avut drept decor pădurile din inima Africii. Din cîli martori au fost
ac·:Jlo, în vremea aceea, eu sînt singurul care i-am pătruns întru­
citva taina cumplită. 40 de ani de frămîntări, de muncă necurmată,
de căutări, de speranţă şi de deznădejde, au fost preţul cu care am
plătit smulgerea tainei. In noaptea asta î(i voi împărtăşi şi ţie tot
ceea ce am aflat. Sînt singurul om de pe lume care cunoaşte o
parte din secretul meteoritului de aur. In noaptea asta tu vei de­
veni al doilea ...
Capitolul Il

LEGENDA ARABĂ'

- Nisipurile fierbinti ale Africd, îşi începu profesorul Spineanu

povestirea, au fost leagănul multor legende. După peregrinările fără
de sfîrşit printre dunele încinse de soare, beduinii însetaţi, cu ochii
înroşiţi de scînteierile orbitoare ale nisipului, descalecă cu un stri­
�i\t de bucurie la umbra răcoroasă a oazelor. După ce-şi potolesc
:;dea şi mulţumesc lui Allah că i-a trecut cu hine prin toate pri­
mejdiile pustiului, în-:ep să-şi povestească legende pline de farmec:.
Tn ele via ţ a se arată mai uşoară, pustiul, deşi bîntuit de duhuri
rele, nu mai este atît de trist, oazele se înmulţesc, palatele albe cu
grădini răcoroase răsar la tot pasul.
intre aceste legende, la umbra oazelor cu apă limpede şi
curmali, se povesteşte şi de istoria minunată a unei pietre de aur,
r..: care Allah a aruncat-o în mijlocul Africii. Nenumăraţi tineri

5
neînfricafi, prin(i de nenm şi şeici puternici au pornit s-o caute dar
nici unul nu s-a mai întors viu.
- Nu e cumva vorba de Kaaba? am întrebat eu.
- O, nu! rîse Spineanu. Kaaba nu este o legendă, ci un mc-
tcorit adevărat, căzut la Mecca, în Arabia. Mahomedanii îl sou­
tesc sfînt. Din alb ca laptele, spun ei, s-a făcut negru, căci 1-i::u
înnegrit păcatele oamenilor. Visul oricărui mahomedan cucernic este
să ajungă măcar o dată la Mecca, să înconjoare de 7 ori eubul de
zidărie înăuntrul cărda se află meteoritul şi să atingă de fiecare
dată piatra sfîntă. De altfel cred că le ştii toate astea?
- Da, le ştiu 1
Profesorul începu să tuşească.
- Deschide le rog fereastra, mă înăbuş în aerul ăsta închis.
Deschisei de îndată geamurile înalte ale cabinetului. O boare
rece năvăli în încăpere, răscolind hirtiile de pe birou.
Profesorul trase adînc aerul rece în plămîni şi îşi continuă
povestirea.
- Kaaba a căzut la Mecca. Cît despre meteoritul de aur, le­
genda povesteşte că s-ar fi prăbuşit undeva prin centrul Africii.
- Şi există vreun miez de adevăr în povestirea asta?
- Pînă în zorii zilei, vei afla totul! In orice caz trebuie 'ă
ştii de la început că multi europeni au crezvt în adevărul acest�i
legende. Un meteorit uriaş, cu totul şi cu totul din aur, nu es:e
un lucru de lepădat. Valoarea de nepreţuit a comorii atrăgea pe
mulţi exploratori şi aventuricri către adîncurile neumblate ale jun­
glelor ecuatoriale.
La urma urmelor nu era pentru întîia oară cînd un european
se îmbogăţea pe neaşteptate în Africa. De pildă, la Liideritz, pe
coasta sud-vestică a continentului negru, trăise un şef de gară, pe
nume Stauch, un om simolu, a cărui misiune era să controleze dacă
'
şinele de cale ferată de curînd instalate de către o companie ger­
mană se aflau în bună stare.
Intr-o zi, la acest şef de gară veni un negru Bantu cu nişte pietre.
- Domnule şef, sînt diamante, spuse negrul.
- De unde ştii ?
- Pentru că am lucrat în mmele de la Kimberley în �ud.
Puţin după aceasta Stauch nu se mai îngriji de şine. Dcvenis�
acţionarul principal al unui uriaş consorţiu de diamante. Ce s-a în­
tîmplat însă cu negrul care i-a ar:itat primele pietre pretioase, asta
nu se mai ştie!
Mulji din:re exploratorii care plec&serii în căutarea mctcoritL;lui
visau să aibă norocul lui Stauch. Dar petele albe de pe hăr(i!e
/\fricii centrale, care indicau locurile în�ă necercetate, dispăreau
rind pe rînd, fără să apară măcar o urmă a meteoritu:ui legendar.
Mai rămăseseră doar cîteva locuri neexplor2le, în apropi�oca
ccuaiorului.
in anul 1900, o expeditie condusă de colonelul engiez Arthur
Smith, urcă de·a lungul fluviului Congo, cu misiunea de a cerceta
şi aceste regiuni. lspititoarea şi perfida jungiii, liisă expeJiţia să în2-
inteze nestînjenită cîteva zeci de ki'ometri, apoi i se închise în urm:i
pentru totdeauna, la fel cum se închisese în po\'c�tea lui �� i-Ba ba mun ·
tele fermecat tăinuitor de comori. Nici un om dm expedt\te nu se m<ii
întoarse. Arthur Smiih şi ai lui dispărură în taina pădurilor vir­
gine. Această dispariţie stîrni mare vîlvă. Ziarele cerură cu vehe-

6
ruenţ<i crganiza,;,1 F:O'r cu11pc c a re să-I caute pe Smi th . Cu două
dEcenii în urmă, expicratorul Living,t,1ne, d i s p ă rut în condiţii a se ­
mănătoare, fusesE, regăsit de ziaristul şi că13lorul englez Slanlcy.
Dt ce n-ar fi f os t posi l5i l să lie regăsit şi Smith?
Z iarişt ii însi:l, îşi g o l ir ă cerneala din că limăr i pe degeaba. ln­
t c� r e se mp e ri oare dirl<1U ca nici o expediţie să nu pornească în aju­
torul lui Smith. Cel mai înverşunat în această privinţă era Kr,i­
zerul Wilhelm Il, împă r a tu l Germaniei. Germanii ocupaseră mai de
1!1Ult Africa de sud-vest bogată în m ine de diamant şi nădăjduiau
să pună mîna şi pe C ongo . De aceea nu vedeau cu ochi buni pe
e xplor a t ori i englezi ca re pătrundeau prea adînc în Africa ecuatorială.
Belgieni i o luară însă şi înaintea Kaizerului şi înaintea engl e ­
zilor. Leopold al II-lea, regele Belgi ei , întemeie o societate de cer­
cetări geografice aparent num ai cu scopuri ştiinţifice. Această so­
rietate i nda lă în C o ng o companii p ute rnice care făce a u c o mer ţ cu
fildeş, lemn de abanos, fr u cte , minereuri şi cauciuc.
Curînd, Congo fu decretat regat independent, iar coroa n a . re­
g al ă i se oferi lui Leopold al II-lea, care şi-o pune pe cap fără prea
mulf c na z u r i. P ă d u ri le p rodu cea u cau�iuc elin belşug, îmbogăţind
rep e d e p e propriet arii lor. Treaba merse de minune, pîn ă cînd în
1908 a c ] i un i le cauciucului din L.nn�·o scăzură verli�inos. Pe glob
apă ru se o alEi mare pro du cătoa re : Malaya. Leopold �e p om eni pe
neaşteptate cu visteri a go ală . Şi atunci , în desperare de cauză, re­
curse la un ge st " p li n de genero zi t ate" . Dărui Belgiei teri tor iul
Congo. p înă atu!1C:i regatul său person31. R e gele :1U făcuse astfel
o 2f�cere p re a p r o 8 stă. Dimpotriv ă . Parlamentul belgian se vhu
nevoit să vote ze nişi€. credite destul de umflate pentru Africa, cre­
dite care-I îmbo gă ţ i r ă din nou.
In a�est mod Congo - trecut în toate tratatele interna�io­
nale drept un stat " i ndep endent şi pe vecie neutru" - se transformă
într-o colonie a regatului b elgian, regat unde domnea, d esi g ur, tot
I..eopold al II-lea.
Supuşii 3fricani ai r e gelui , habar nu avură în s ă de a c eastă
şchimbare atît de im porta ntă . Nu-i întrebase de a ltf el nimeni, dacă
sînt sau nu de acord eu e<!.
Doi ani mai tîrz i u, în 1910, o nouă expediţ ie condusă de mai o ­
rul belg ia n . Alfred Rosechamp căpătă misiunea să plece pe urmele
lui Smi th şi să e xp lore z e teritoriile din preajma e..:uatorului apar-
1 i n î nd noului r e f:Ie a 1 Belgiei, Albert l.

Capitolul III

UN CONCURS CU PROBE GRELE

In v rem ea aceea eram student la universitatea din Bruxelles.

Tntr-o zi, un coleg, Bernard Eisler , năvăli în cămăruţa m e a aflată
ms, Ia mznsarda u n e i cli\diri vechi şi înalte, cu a coperi ş ascuţit,
cum sînt m a i toate c a sele bătrînului ora ş flamand.
- Ai auzit ? imi strigă col e gul din uşă. Expediţia Rosechamp
caută u n ge o graf care să întocmească hărţile noil or r eg iu ni.
- Ei şi ? răspuncei eu fără să mă tulbur. Crezi c-or să a l eagă
ve unul ca noi ? O să plece vreun domn onora bil , membru al socie­
tii(ii de geograHe.

1
 - Nu, că e un drum greu de făcut! N-au nevoie de un r:'!o
molit.Vor un om tînăr. S-a instituit şi un coocurs.
- Şi ca re sînt pro bele ?
- A, nu-s g rel e ! In primul rînd întocmirea de hărţi topografice.
- Asta ştim să facem ! A lt cev a ce vor ?
- Mă rog, să cunoşti tot ce t re b uie să cunoască un geograf.
- Şi aci st�m bine. Alte probe mai sîn! )
- Da. Un examen medical, o probă de călărie şi una de hr
cu puşca şi cu revolverul.
Aci coiegul meu se opri cu un aer trist dar foarte comic.
- Ce fac? murm ură el. Cum particip eu la proba de tir? ,\1iop
cum sînt, pot con f u n da o zcl•rii cu un om în pijama ...
Am început să rîd. De examenul medical nu-mi era teamă. Eram
destul de voinic. f,veam mu�chi p ut ernici, antrenaţi în sport. In ţarii,
mersesem adesra cu tata şi cu prietenii lui la vînătoare şi deveni­
sem un Îinlaş încercat. Ştiam să înot bine şi călăr e a m pe deşelate
ca indienii.
- Alte probe se mai cer ? întrebai eu.
- Da, răspunse colegul meu oftînd din adîncul pieptului. Peste
toate astea mai vor şi cunoştin\e de t.lialect bantu. De unde naiba
să cunoşti limba acestor sălbatici?
- Cînd a re loc conct!rsul? inlrebai eu.
- Peste o săptămînă.
- Ei ::flă domnule, că în!r·o săptiimînă o să vorbesc limba
bantu ca un negru. Nici n-o să mii poţi deosebi de un băştinaş
afric�n. Ai să vezi !
in clipa accPa uit11sem că pentru mine concursul mai prezenta
o condiţi e, pe care mi-era cu neputinţă s-o îndeplinesc: cetăţenia
bel giană. Autorităţile belgicne aveau să r esp i ng ă de la început pe
oricare st răin doritor să participe la expediţie. De acest lucru îns:î
aveam să-mi dau seama abia peste o săptămînă ...
Cele 7 zile şi nopţi care mă despărţeau de co ncu rs le-am în­
chin a t studiului limbii bantu. I n tîm pi n am gre ută ţi mai serioase in
ceea ce priveşte pronun ţi a. In schimb, n-aveam de învăţat nici un
fel de r e guli gramaticale, pen tru simplul motiv că a st fel de regu1i
nu fuseseră stabilit e încă de nimeni. Cit d espr e scrierea bantu, cu
ea mă descurcam şi mai uşor; o astfel de scriere nu e xis ta. Mi­
iioane rle n egri vorbesc o limbă care nu se poat e transmite decit
prin viu grai.
După o săptămînă de muncă pe brînci, îmi imuşisem un vo·
cabular de aproape două mii de cuvinte, ceea ce pentru o limbă
primitivă înseam nă destul de mu lt . In schimb ar ătam ca o fan·
tomă. Devcnisem palid şi scofîlcit, cu cearcănc adinci în jurul
ochilor şi fu cît pe aci să mă trezesc re spins la examenul medical,
unde mai fuseseră trîn t i ţ i încă 12 din cei 40 de ti neri cîţi candi­
daseră p entru locul de geograf în exp e d iţi a Rosechamp.
In ziua concursului, cu i n i ma cît un purece, după ce pen•m
ridicarea moralului, Bernard E isle r îmi dădu să beau o ceaşcă mare
de cafea neagră fierbinte, m-am prezentat la Palatul societăţii dt!
geografie. Comisia lu ase loc în sala de conferinţe. La in tra re al\i
15 candi daţi aşteptau ca şi m i ne să le vină rîndul să fie examinaţi,
In sfîrşit, bătrînul u şi er strigă şi numele meu. Mi s-a oprit
inrma în loc. ]'.ti-am vîrît mîinile în buz u nare le hainei ca să nu se
vadă că-mi tremură şi am intrat cu paşi mari in s;;lă.
 Şeful comisiei era Rosecham;J. Stătea la mijlocul mesei în
formă de potcoavă acoperită cu catifea liliachie. In dreapta şi în
�linga lui lu3seră loc cîţiva profewri. Pe unii îi cunoşteam de la
cursuri. To t i îşi luasE·ră nişte figuri severe şi păreau foarte preocu­
paţi de misiunea lor. Numai Rosechamp avea un aer plictisit �i
absent. Stătea tolănit în fcloliul siiu, cu ochii pe jumă tate închişi şi
cu picioarele lungi întin5e sub masă Fata mare şi grasă, proaspat
bărbierită cu col ţ uril e gurii atîrnînd în jos, e x prima o nepăsare totală.
Mai tîrziu aveam să-mi dau seama că îndărătul acestei figuri
d,, om· leneş :;;i indolent se ascundea o mare energie, o voinţă făr?.
margini. Complet lipsit de scrupule reaiiza tot ce îşi punea în cap, făr :i
să ţină seama de piedici, învingînd orice fel de greutăţi, călcînd făr�i
să şovăie pest� vieţile oamenilor. Nimic nu putea sta în c<�k:l maio­
rului Rosechamp.
Mai tîrziu, nu odată l-am auzit afirmînd că şi-a însuşit prin.
cipiul lui Niccolo Machiaveli, subtilul diplomat şi filozof italian din
vremea renaşterii: "E mai bine să faci şi să te căieşti, decît să nu
faci şi să te căieşti" !
Cu ani în urmă, la încc�utul caricrii militare în colonii, cîţiva
adversari îl reclamaseră la Bruxelles cum că ar fi fost amestecat
într-o afacere nu tocmai curată de .,negoţ de abanos" cum fusese
poreclit comerţul de sclavi De îndată ce aflase de ac eastă recla­
.

maţie, Rosec:1amp luase în grabă vaporul şi se întor s es e în pa­

trie. Cu cine a vo r b it, ce argumente a adus nu se va şti, probabil,
niciodată. Cert este în5ă faptul că, două luni mai tîrziu, fu înălţat
la gradul de locotenent şi numit într-o fun c ţie importantă tot în Africa.
Adversarii lui, abia atunci aveau să afle ce înseamnă răzbu­
narea lui Rosechamp. Două presupuse răscoale ale indienilor iz­
lm cniră simultan în două localităţi diferite din Congo. Func ţi onari i
albi fur ă miicelări(1 pînă la um;l. Er;:::1 chiar aceia c�re de1'useseL1
reclamaţie.
La Leopoldvil!e se vorbea că R 9 s e c ha m p n·ar fi fost str ă in d �
aceste aşa-zise răscoale. Cu toate acestea, guvernul belgian îl în­
sărcină pe el cu conducerea operaţiunilor de represiune. Rosecham'>
se purta cu o cruzime înspăimîntătoare. In cîteva zile el rase de
pe supra faţa pămîntului trei sate de negri şi împuşcă mai bine d�
·
patru sute de indigeni paşnici.
Pentru această acţiune eroică" Rosechamp că p ă t ă panglic'!
•.

<.lbaslră cu d,ungă neagră la mijloc a ordinului Leopold al II-Ie2.

"Este mai bine să faci şi să te căieşti, decît să nu faci şi sli
te căieştj" ...
In .răstimpurile cînd nu i se cerea o activitate deosebită, Alfred
Ro sech amp se arunca plin de voluptate în braţele lenei. Putea sii
stea ore întregi nemişcat, cu pleoapele pe jumătate închise, într-o
stare de semi-somnolentă, părînd cu totul nepăsător la ce se pe­
trecea în jurul lui.
La fel se întîmpla şi în ziua t·xamenului meu. Văzîndu-! pe
maior ai fi p utut paria o mie cont r a unu că doarme dus. De fapt
el asculta cu m a re atentie răspunsurile candidaţilor, căutînd un geo­
ţ;raf cît mai iscusit pentru expediţie. De aitfel, cei mai mulţi dintre
l'ei prezentaţi la examen fură respinşi de la primele întrebări. Nu­
mele meu începînd cu litera S, am fost ascultat printre ultimii.
Numele dv.? mă întrebă cu un gl a s guturai secretarul co-
misici.

9
 - Ion Spineanu.
- Cum? făcu secretarul, căruia se păruse probabil că nu-mi
auzise bine numele.
- Ion Spineanu.
Spr'Încenele subţiri şi roşcovane ale s:;crelarului se arcuiră mi·
rale, formînd două semne de întrebare aşezate faţă în faţă.
- Dar ce naţionalitate ai dumneata?
- Sînt romîn.
Cred că nici dacă aş fi spus că am coborît din Marte, tot nu
s-ar fi produs atîta nedumerire �i freamăt printre on or membrii co­
misiei. Buzele se ţuguiră, capetele pleşuve se aplecară unele catre
altele, urechile se lungiră pentru a prinde mai bine şoaptele vecini­
lo�. Toată lumea vorbea, gesticula, se agita, se încrunta, se
contrazicea.
După ce schimbă cîteva păreri cu ceilalţi membri ai comisiei,
secretarul S<l apropie de maior şi-i şopti la ureche destul de tare
Îl>>ă ca să-I trezească din toropeală, faptul extraordinar că eram de
altă naţionalitate decît cea belgiană.
- E romîn, domnule maior. Un străin. Ce facem?· îl mai as-
cultăm?
Fără să-şi deschidă pleoapele maiorul bin2voi să răspundă scurt:
Ascultaţi-! ! Tot o să cadă !
-

Inceţură întrebările. Plouau din toate părţile, izbucnite parcă

din nenumărate mitraliere, împresurîndu-mă, strivindu-mă, căutînd
să mă · dohoare.
După o oră şi jumătate de asalt neîntrerupt, obosit şi eu, obo­
si tă şi comisia, am închc:at armistiţiu. Ambele tabrre ari'."lau ca
după o luptă grea şi sîngeroasă. Pe frunţile combatanţilor, broboa­
nele de sudoare alum�cau de-a dura ca pe un tobogan.
Răspunsesem perfect la toate întrebările, chiar şi la cele mai
năstruşnice, puse dinadins ca să mă încurce. Acum zîmbeam trium­
fiil·or şi ostenit. Semnalul de încetarea focului îl dăduse chinr
Rosech:1mp.
· - De ajuns cu întrebările, ·domnilor, spusese el. Apoi mi se
adresă mie, deschizînd pentru prima dată de la începutul examenu­
lui pleoapele gălbu; şi privindu-mă drept în ochi. Sper ca la pro­
trle sportive o să te comporţi mai slab, spuse el răspicat. N-am
nici un chef să plec în căutarea meteoritului de aur însoţit de un
barbar. Sînt destui în Africa!
.,Măguiitoare!e" cuvinte la adresa naţionalităţii mele nu m-au
putut lăsa rece. Căutînd totuşi să mă stăpînesc, i-am răspuns cu o
prefăcută politeţe :
- Dacă nu mă în�el .,barbarul" din faţa dv. este unul dintre
aceia care a trecut examenul teoretic, spre deooebire de cei mai
mulţi dintre .,civilizaţii" săi co1egi. Ni!dăjdL!icsc că nici la proba
sportivă să nu rămîn m<!i prejos, deşi se pare că Dcest lucru nu
v-::r procura nici o plăcere.
"Rosechamp nu catadixi sii-mi răspundă ...
A doua zi, comisia şi candidaţii se întîlniră din nou, de astă dată
·pe .hipodro'm, unde m:nau să aibă loc probele de călărie si de tir.
" ·
Era o zi noroas�. Soarele se zbătea zadarnic să-şi facă loc
rr �ntre negurile care-I împre2urau. Faţa lui rotundă şi p::liclă se­
m:ma cu capul unui om care se îneacă şi care încearcă cu desperare
să se ridice la supr�.raţa apei, dar nu izbuteşte.
 Neplăcută zi pentru examen.
De dimineaţă ploua�e. Lipsit de căldura soarelui, pămîntul nu
se zbicise încă. Hipodromul răscolit de stropii grei de ploaie era
numai noroi şi gropi pline cu apă. Nu era glumă să călăreşti prin
astfel de hîrtoape.
Bcrnarcl Eisler venise să asiste şi el la examen. Bietul om, miop
cum era, nici nu se gîndise să particir:e la concurs.
- Ce zici, mă întrebă el. Au rămas numai cinci candidaţi. Mai
ai speranţe?
- Te cred! Altfel nu m-aş afla acum aici.
- Eşti optimist! Se vede că nu ştii cine se numără printre cei
cinci aleşi. Il vezi pe tînărul acela blond ? Ei bine, află că e fiul
r.Jinistrului marinei şi pe deasupra şi un călăreţ neîntrecut. Cu o
astfel ele concurenţă, e destul de dificil să-ţi mai păstrezi sperantele
intacte.
Tntr-adevf.r, în clipa aceea un tînăr blond, înalt, cu trupul
zvelt, îmbrăcat într-un impecabil costum de călărie cu cizme luci"
toare de lac se apropie cu paşi elastici de tribuna unde luase lcie
comisia. Scoţinr!u-şi jobenul cu un gest plin ele graţie, se înclină
respectuos salutînd pe distinşii profesori. Apoi apucînd ciîpăstrul
armă�2rului pur sînge pe care i-1 adusese un servitor, sări uşor în
şea. Un pinten înfirt în coapsă şi nobilul animal îşi plecă şi el in
SC'mn ele salut capul frumos cu coama strălucitoare tunsă scurt.
Domnii gravi elin tril:ună izbucniră în aplauze zgomotoase:
- Bravo, monsieur Guy.
- Eşti un călăreţ d�:săvîrşit!
- Şi tatăl dvmita le cînrl era tînăr călărea la fel de încîntător.
Bravo ... Bravo !
Ei ce zici ? mă întrebă din nou Eisler. Am avut dreptate?
Crezi! că mai ai vreo şan�ă ?
- Da, cred. murmurai eu. Pînă acum am văzut numai o fi­
gură pe care orice cal bin� dresat o poate executa cu uşurinţă. S(i
vt•C:em ce face mai departe!
Monsieur Guy a :inse uşor cu cravaşa cu mîner ·de argint crup<t
pur sîngelui şi-1 aşlernu la trap. Gleznele fine şi nervoase ale ar­
rnăsarului, învelite în jambiere albe de piele, descriau arcuri elegan:.�
prin aer cu o regularitate aproape matematică. Drept, ţinînd cu o
mînă sigură frîul, monsieur Guy zîmbea mîndru de măiestria lui.
Noi aplauze îl răsplătirii pe călilret.
Deodaii!, 2plecîndu-se p.:ste coama umăsarului, îi şopti ceva )Q
ureche. Animalul îşi întin�e bo:ul· şi riC:icîndu-�e pe picioarele din3•
poi făcu o săritură lungă în aer şi o porni într-un galop nebunesc·,
7Vîrlind în jur nenumăraţi stropi de noroi. Fără să încetinească o
cli�ă galopul, se iipropie vertiginos de obstacolul înalt aflat în par­
tea opusă tribunei şi cu muşchii încordaţi, cal şi ciilăret, formînd
parcă un singur trup se avîntară de?.supra lui. Picioarele fine ·:i
bngi ale splendiclului animal trecură cu uşurinţă peste obscacol,
f{:ră să-I atingi\. Apoi, îndreptîndu-se cu acc2aşi viteză către trl­
hună, Guy îşi opri brusc calul şi siirind jos din şea înlemni lîng·ii
totul irumosu!ui animal, aşteptînd ca membrii comisiei să se arat�
mu!(umiii de demonstraţia sa.
Intr-adevăr aplauzele şi ovaţii!e nu întîrziară:
Bravo... Magnific... Extraordinar . . .
O doamnă corpolentă, cu o u:ic.şiî păli:rie împodobită cu pen�

11
t!e sfruf, făcea ne n u mărat e bezele către tlnărul $Î indemînate � :că• ,ci'z(�} �� �
l<ireţ, trimiţîndu-i nenumărate sărutări. Era so ţ ia ministruluL fui.trliio:::
-;�
·

r.ei, mama fericitului Gny. Această doamnă avea să-mf:' ţ�ă: Jl-h
mare serviciu, de care voi pomeni însă mai tîrziu. :·"'-- 0"'��Jrl'
Cînd veni şi rinuul meu, spre s tu p oarea mea şi a lulEts-n!f''V
rîndaşii aduseră cu mare greutate de la graj d u ri o iapă tînăr ă ,

neagră ca tăciunele, care a ră ta o puternică stare de ir itaţie Sălba­ .

tică, ea dădea din copite, sforăia, muşca ză b a la abia putînd fi ţi­

t:ută locului.
Cu ea tr e buia să-mi fac demonstratia de călărie. Să încaleci
un animal neimblinzit care nu m ai fusese călărit n i cio dată - ve­

selă perspectivă !
Tremurîn d toată, cuprinsă parcii de friguri, iapa
căuta să-şi zvîrle din spate şaua. Era de a ş t e pt a t că va suporta
cu atît m<Ji puţin un c ăl ă re ţ în spinare. Din cîteva s a it uri cel care
ar fi îndrăznit să i se urce în şa ar fi fost p r o i ec t at în aer cu
mare viteză şi ar fi căzui nu tocmai pe moale.
- Sper să renlm\i la concurs. îmi şopt i Eis!er înspăimîntat.
- Ba nu ! sună laconic răspun sul meu.
Din tribună, Ros�c::amp.__ îmi iiîcu s�mn cu mîna î nm ă nu ş a t ă să
inca!ec.-
M.ă apro piai de iapa nărăvaşă, care îşi umpluse zăbala de
spume şi cerui rîndaşiior să-mi înt in d ă frîul şi s-o ia repede din
loc Abia simţii pielea subtire dar trainică a frîului în m înă că fă­
. ,

cîndu-mi vînt sării în scări şi îmi înfipsei ambele mîini în coama

lungă şi mătăsoasă a neîmb!înzitului animal.
. Simţindu-rnă în spate, iapa înnebunită zvirli f u l geră tor copi·
tele dindărăt în aer ca să mă dea peste cap. Dar strî ngînd vîrtos
coa p s el e, am izbutit sii mă ţ:n în şa. Iapa mai încercă de două ori
<:1ceeaşi mi�care dar văzînd că nu izbuteşte să mă arunce jos, în·
cepu să facă sărituri neregulate, să se aplece in lături ,
să dea din copite, doar, doar se va putea descotorosi de
prezenţa mea ne d ori t ă Din pricina aiîtor zguduituri
.

simjii un gol c u mp li t în stomac şi mi se fileu tc;�m'i

- t:f ---
 că-mi va veni rău. T î m p l e l e mi se zbă tea u , urechile îmi ţ iuiau, m u �chii
coapsel o r mă d ureau îngrozitor şi ameţit c u m eram, aproape că -n u
mai vedeam nimic înaintea mea. Hipodrom, t r i b une, comi s i e s e în­
vîrt eau într-un cerc nebunesc în j u r u l m e u .
Dacă numai o cli p ă a ş fi s l ă b i t strînsoarea degetelor înfipte
în coama animal ului, eram pierd ut !
D &r chiar în clipa cind s i m ţ i i că nu mai pot lupta şi era m gat:�
să mă las în v o i a soa r tei, av u i deodat ă senza ţ i a că mi şcări l e i epd
s e domolesc. I n b ă t ă l i a ce se î n c i n se s e între mine ş i ea, învi n g ător
i eşisem e u .
D e acum avea să f a c ă tot c e voi dori eu. Conştiinţa i z bîn z : i
imi redobîndi toate puterile.
Mi-a m �ters gră bit su doa rea de pe fru nte cu mineca h a i n ei şi
înfigî n d u - m i p i ntenii în coa p sele sensi b i l e a le iep e i o înd c rri n a i la
galop. Avui n u m a i tim pul s ă - I a u d pe Eisler strigînd :
- Bravo S p i n e a n u p a rc a i fi u n i n di 3 n t
-

P r o b a b i l că o norabilii m e m bri a i comisiei nu o bservară gr:>­

zava mea asemănare cu p l e i i e roşii, pentru c ă n i c i mml n u b i n e v o i
să-mi aru nce n ic i cel m a i i nofensiv cuvînt de incura j a re. Lupta m e a
cu iapa n ă r ă v a ş ă îi l ă s a se complet n es i m ţ i t o r i .
Fiiră să mă simt deloc rănit în a m o r u l meu propr i a , mă pre­
gătea m de cea de a doua încercare - s ă r i t u r a peste ob�t acol.
Dar îm blînzită, suportîn du-şi cu resemn:�re c ă i ă re t u l d i n ş � .
i a p a dovedi în schimb c ă - ş i pierduse c m a j u l . Aj u n s ă lîngă obst acol,
deşi îi sîngerasem coapsele, c a s·o o b l i g să sară, se opri brusc �i
încercă s ă s e întoarcă din drum. Am l ă ;:;at-o în voie cî ţ i va p a ş . ,
a poi o m î n ;,i din nou către obstacol. Era m s i gur c ă d e a st ă ct ată v a
sări. Eroare ! Urm a ş a lui D u c i p !l l , celebrul tovară ş al tuturor p eri­
F liilor lui Alo?xan dru c el M a re, se dovedi mai î ncăpă ţîn a t ă decît
lnsuşi catîru l l u i Sancho P a n z a . E x a c t în a c e l a ş i loc u n d e se of)ri:oe
prima dată stopă şi a cu m .
S i m ţ eam c ă - mi ies d i n sărite. M-am a p l ecat peste coamii ş i a m
m i n g i i a t - o pe gît u l lung, asudat, i·am şters botul plin d e spumă
�.i i - a m dat s ă m ă nînce cîteva bucă ţ i de z a h ă r pe care l e aveam î n
t u zunar, apoi r: e - a m în depărtat cam o s u t ă d e metri d e obstacol •

. De aci am pornit iar în ga lop ciiire g a rd u l de fr u n z i ş m Mg i ­

. n i t c u apă.
Aj u n s l î n g ă o b s t a c o l , am simţit că iapa a re de g i n d să s e
oprea scă. D a r d e r î n d u l acesta p i ntenii � i cravaşa a c Î i o n a r ă f ă ră m i i ă.
N echezînd cu despera re, anima l u l făcu un s a lt lung, m a i p u t i n
elegant desigl!f decît calul a ntrenat pe c a r e - ! c ă l ă r i s e f i u l mi·
nistru lui, d ar trecu pe d easu p ra obst a c o ! u l u i· f iî r ă să c l a t i n e m ă ­
car o frunză.
Speri a tă ea însăşi de propria ei î n d r ii z n e a l ă , i a p a mai g a l o p ă
cî\ iva zeci de metri d upă care, blîn d ă , su p u s ă , obos i t ă şi a sudat iJ
o porni in t r a p către tribună.
E i sler fu s i n g u r u l care a p l a u dă cînd a j u n sei în dreptul c om i ­
siei şi a c a n d i d a ţ i lor. Ceila l ti mă priv iră rec i , a p roape d u ş m ă noşi.
Rosechamp m i ·se adresă cu o v oc e t ă r ă g ă n a t ă . p l i ct i s i �ă .
- Vreau să-ţi atrag aten tia c ă ai î n c erc a t d e d o u ă ori să s a r i
peste obstacol şi n-ai iz butit.
Am avut un cal neîm blînzit, d om n u l e m ai o r N-a mai fost
.

că lărit nic i o d a t ă . Arm ăsaru l domnului Guy de Goez d ack a re în a l ! a

13
şcoală de dresură şi se vede cît co l o că domnul Goedzac!; J-a mai
călărit de multe ori. Ba cred că nu mă înşel atunci cînd afil'ffi
că este chiar proprietatea dumnealui.
- Asta nu e treaba dumitale, domnule Spineanu,;;.. ş_,ă�,'u"*ro
din profesori, un om grăsuliu, cu obrajii roşii şi cu o sd Hî:f.Je-;:niai0
pleşuvă decît o bilă de biliard. Cum îţi permiţi să pcn�grtşli pe
unul din colegii dumitale. Ţi s -au oferit ş<:nse egale, deş i dumneata
e�ti un străin.
R osechamp adăugă :
- Dacă-ţi permiţi încă o singură obrăznicie de acest fel, vei îi
exclus din examen !
Incepu şi proba de tir.
Guy de Goezdack se dovedi nu numai un c ă lăreţ desăvîrşit,
dar şi un ochitor perfect. Atît la pi:lol cît şi la arma de vînătoar.::
dobîndi un număr maxim de puncte.
Turbam 1 Nu mai aveam nici o spe;anţă să cîştig concursul.
Deodată văzîndu-! pe R osech a mp stînd cam la o suUt de paşi de­
părtare de mine şi aprinzîndu-şi o ţig<Jră, îmi veni în minte o
idee năstruşnică. Am ridic a t pistolul şi ochind repede, îi smulsei
cu un glonte, trei sferturi din ţigară.

Unul din profesorii care se găse;!u în apropierea lui se îngâl·

beni şi fu cît pe ar.:i să c:.�dă jos leşinat. M-am aşteptat ca Rose­
c!Jamp să sară cel puţin speriat înapoi. Dar maiorul, departe de a
�e arăta înspăimîn�at, la fel de nepăsi!tor şi de plictisit ca d�
obicei, îşi scoas e cu două degete îngălbenile de tutun mucul sfîr·
tecat dintre buze, îl p rivi cîteva clipe cu atenţie şi apoi veni la mine.
Atunci i-am văzut pentru prima oară ochii. Deschisese în sfîrşit
pleoapele în întregime şi fulgerîndu-mă cu privirea îmi spuse prin·
lre dinţi :
 - Tmi p l a c bu nii cchitori, dar nu- i pot s u feri pe c e i prea în·
dr�.zneţi.
*

A doua zi, la Societ a t e a de geografie se a fişe a z ă r e z ultatele

concursului_ Un singur nume figu ra pe hîrtia al b ă prinsă în dou ă
p i oneze : Guy de Goed zack.
M-am întors acasă a bă tut şi m-a m trîntit în p at îmbrăca t . M ă
si m ţeam rupt d e obosea l ă . Toate idealuri l e mel e d e explorator se
sp ul b e raseră.
Nu ş t i u cît timp am dormi t. D a r dacă ar fi s ă - I cred pe E i 3 ! 2 r
a m sforăit cam d o u ă zile şi o n oap t e .
Tocmai vis a m că p l u tesc într-o pirogă pe f l uviul Co.n go.
D eodată mica mea ambarcaţiune s e împotmoli într-o i n sul i ţ ă . L ă ·
sî n d lucruril e î n barcă, am coborît pe p ă mînt. D ar , . p ă mî n i ul " s e
d o v e d i c a m ciudat. P e ne a şt e pta t e începu să se mişte, se ridică şi
o luă din loc c l ă t i n î n du - s e . Nimerisem p e spi n a rea unui hipopot a m.
C î n d z g îl ţ î i turil e d eveniseră tot mai p ut er n ic e şi se însotiră d e
r:'l g e t el e mon strului mă trezii.
E i sler stătea a plec a t a supra mea şi mă z gîl ţîia d e zor scoţîn cl
s t r i giite săl b at ic e pe care eu le luase m drept ră getel e hip or>c lamului:
- Ce faci d o mnule ? Dormi ? Ş i Societatea d e geografie le
c a ută î n tot oraşul ! z b ie r ă colegul meu.
Dar ce tre a bă are cu mine ?
- C u m ce tre a bă ? Auz! vor bă ! Peste două zile pleci cu R o sc·
champ î n 1\ fric a , să cauţi m eteorilul d e aur.
- Fii s e rios d o m nule , nu-mi arde de g l umă ! Mai bine las ă - m a
să dorrr• .
S i întorcîndu-i spatele încerc a i s·ă -mi continui v i sul cu hipopo­
t a m ul transformat în insul ă . Dar E i sl c r nu mă l ă s ă . Mă răsuci din
nou cu fa t a l a el şi strigă :
- Nu glumesc d eloc ! I mbracă-te iute şi prezintă - te la Societate.
Lui Guy de Goed z a ck i - a u int e r zis pă r i n ţii să plece. Excelenta sa
mini s t rul ma rinei şi m a i ales soţia sa, deşi încînt a ţ i că odrasla I o �
a izbu tit I a examen ş i că e u n călăreţ atît d e desăvîr$it, n-au ni ci
o poftă s ă - I l a se să fie pă pat de vreun crocodil neobră zat c a r e ha­
t-r r n:1 are de b u n e l e m a n i ere, de resp ect şi de iera rhie. A ş a că
cel � l e s s ă part i cipe la exped i ţ i e eşti tu.
Am s i\ r i t d i n p a t , mi - a m t u rnat o ca n ă de a p ă rece în cap şi
c. p uci n d u - 1 p e Eisler de reverele h ainei i - a m poruncit :
- Mai s p u ne-mi o d a t ă 1 D a r m a i ra r şi m a i l i m p e d e !
Eisler îm i repetă t otul de Ia început Cum fuse sem căutat d ·�'
l a Societa te, c u m a f l a se d e la u n a mic a l l u i G u y d e G oe d z ack c 1
r ii ri n t i i lui îi inlerziseseră să plece î n Afr i c a . P e mă sură ce-l a scul·
t 2 m , urc a m în al n o u ă l e a c e r . . .
T crJ brăcî n d u - m iî l a iu ţ eal ă , ne cl u serii m a m îndoi Ia Soc i c : d e
v n d e spusele bu !i u ! u i m e u c o l e g fur ă c o n f i r mate întocmai. D eveni·
sem cel de a l p a t ru l ea mem bru al expediţiei Al fred Rosec h a mp.
Seara , în timp ce d e I a f ereas t r a m e a se z {t r e a u sclipind p î n ă
d epar t e l umini l e vechiul ui oraş b e l g-i a n , am luat o foaie de hîrt i e
ca s ă - i scriu tatălui meu. N u-i m a i trim i s e s e m d e mu l t cîteva r î �· :! u r i .
Am s cr i s pînă noaptea t î r z i u.

15
 Cînd d u p ă ciţiva a ni m - a m întors în patrie, am c 'isit prin t :e
hîrtl i t e tată l u i m eu şi scrisoa rea tri m i s ă de mine.
Profes o r u l se rid ică din fotol i u şi desc h i z î n d u n u l d i n ser t a ­
rele b i roului s ă u , r ă scol i p r i n t re hîrt i i :;i - m i întinse în sfîrşit o scri­
soare îngăl beni tă de v r;:me.

Dragă ta tă,

Se î mplin es c curin d trei ani de cînd nu ne-am v ăzut. Am un

simţămint de vinovăţie pentru că n u a m ascultat de chemări!e tale şi
în nici o vacanţă nu m-am rein tors în ţară. Mi-e foarte dor de
tine, dar ce să f a c ? Am mo şten it firea ta. Mă mînă dorin ţa de a
cnnoa ş te , de a v e dea cl t mai mu lt. Dorinţa asta mă arde, n u - mi dJ
linişte, mă face uneori uşuratic şi nestatornic. Simt în mine pu teri
nebăn uite ; c î teoda tă cred ca aş putea intr-ade v ă; să dez!eg toa te
tainele naturii, să cunosc tot ce a adunat ştiinţa omenească şi c!ziar
mai m u lt dec ît c t i t.
A c u m plec în A frica sâ ca u t un me feorit de aur care poate nici
nu există.
Cei m a i m u lţi din tre cei care att mai î nc er ca t să-I gă sească a u
fost mînaţi de dorul de î m bogă{ire. Nu ştiu de c e , d a r nici n u mâ
gin desc la un - astfel de scop, deşi, slavă domnului, n u sint bogat.
Pe mine mă m in ă în Africa acea dorinţă fttlb urii.toare de care-ţi
vr:rbeam. Vreau să lămuresc m i s te r u l metaori tului, să colin d pă­
mînturi necunoscu te, sii. văd m u n ţ i, ape şi păduri nevăzute de
nimeni. Să î n tocmesc h ărţi, să cercetez fauna, să-mi b ttc llr priu iri.1e
cu co/oritul florei sălba tice a ecuatom lui, să î m bogăţesc ştiinţa c:t
:: oi descoperiri. A tî tea taine nedezlegate m ă aşteaptă şi n;ă c hea m ă
ln_ desişu l jung!ei seculare, un de v reau să fac să ră s une pasul c'mtt­
ltti b iru itor, c a r e n u se li!me nici de gh eţt t r i le poli/or, nici de h ă-·
{ tşllrile pădurilor v irr;ine, ci pătrunde curajos pret u tin deni pe glob,
r.; n de h ărţ ile mai in dică pe te!e albe ale nec u n oscutului.
Şi mai e c e c• a 1 Sînt m i n dru că din a tîţia belgi� i a fost ales
să participe la expeditie tm rom în (ce e drept m-au ales cu oare­
care intirziere, dar nu face nimic ) . Ştiu că ecuatoru l e departe de
patrie, dar şi acolo, în pădu rile v irgine din Congo, o să mâ sim t
C:in tot sufletul romîn şi o să fiu mîndru că un om din n Ju m u /
meu piitr:mde pentru prima oară pe aceste meleaguri neumb!aie .�i
cii el 1 1 1 1 vine nici ca să se îm bogăţească, nici ca să-i robească pe
indigen i ; ca numai dragostea de ştiinţă l-a adus în inima
Africii tainice.
Şi a c u m î n chei. Tre!J ! I ie să mă pregd tesc de r:lecare.
Te săru tă pe a m i n doi obrajii,
Ion
Capitolul I V

S A G EATA OT RĂV I TĂ

La 12 sep tem brie, î n soţ i t ă de stol u rile n e n u mărate de a l b a ­

tro*i , t r i ş ti ş i d �nmi , . , L e Vai l l a n l" mi c u l v a s cu aburi a l com 'J a ­
n iei bel giene de naviga ţ i e Osten d · M a t a d i trecu li n i a ecu atoru l u i .
C u o no a p t e î n a i n t e încă sch imbarea boltii cereşti n e a m i n t e a apro­
p i erea e v e n i m e n t u l u i. Sus p e cer în locul stelei p o l a r e a p ă r us e c u
s t r ă l u c i r i d e nestem a t e c r u c e a s u d ul u i : i n t r a m în emisfera au str ::l i ă .

16
 P e n t ru cei care a c u m pă şea u în t î i a oară peste acea l i n i e tn­
chi p u i t ii care înc i n g e m i j locul p ămî n t u l u i , m a ri n a r i i p r e g ă ti seră
tra d i t i on a l a să rbă t{\a re înch i n a t ă l u i· N :!ptun, p uternic u l zeu a l
m ă r i i . E u ş i c u îrn:ă d o i c:i ! ă t o ri a m fost u d a ţ i d i n b e l ş u g . c u a p ă
d e m a r e, î n t i m p c e u n m a r i n a r c u u n t r i d e n t ş i cu o cor o a n ă. p e
c a p , i m a g i n e f i d e l ă a marel ui N e p t un, bo!boros e a n i ş t e b i n ecuvîntări
pline d e haz.
f>la r i n a r i i şi c e i l a l ţ i p a s a g er i s� p ră p ă d e a u d e rîs priv i n d u -ne.
N u m a i Rosech a m p îş i l u a s e veşnicul s ă u a e r c! e om posomorît ş i
p l i ct i s i t şi p ă re a că n u v � d e şi n u a u d e n i m i c d i n c e se pet rece p e
•
p u nte.
In ti m p u l c ă l ă t o riei , am încerc a t d e cîteva ori să mă a p ro p i i d e
el ş i s ă - i vorbesc. I m i r ă s p u ndea t o t d e a u n a monosi l abic şi s e gră­
b e a să p l ec e în a l t ă parte a va por u l u i .
N ă d ă j d u i a m că c ei l a l ţ i doi m e m b r i a i exped i ţ i e i , locotenentul
Leicher şi se r g e n t ul M a rssack, c a r e n e a ş t e p t a u l a Leop o l d vi l l e,
a ve a u să fie oa m en i m a i p r i etenoşi.
L a 1 3 se p t em b r i e , "Le Va i l l a nt " p ă t r u n s e î n esluarul d e vărsare
al f l u v i u l u i Congo. V a s u l t recu f ă ră s ă se o p r e a s c ă p e d i n a i nt e a
m i c u l u i p o r t B o m a , v e c h e a ca p i t a l ă a c ol o n i e i 'l i urcă î n s usul f l u­
vi u l u i . că t re o r ă ş e l u l Mat a d i .
U n p e i sa j m i n u n a t n i s e d esch i d e a î n a i n t e a och i l o r . D e o parte
ş i d e a l t a a f l uv i u l ui se ridicau creste s t r ă l u c i t o a r e d e m u n t i . M i ­
l e n i i d e - a rîn d u l Congo �se l u pt a se c u s t în ci l e ş i l e b i r u i s e , c r oi n d u - şi
u n d e f i leu d e st u l d e l a rg prin c 1 r e p u t e a u naviga v a po a re l e. N\u n ­
t i i d a tînd d i n p r i m e l e e p o c i geologice a v e a u o c u l o a r e a l b i cioa s ă
l u c i to a r e c a r e - i f ii c e :.t u s ă p a ră străvez i i , d e u n d e şi n um e l e p o e t i c
p e care-I c ă p ă t a s e r ă : , ,!vlu n ( i i d e c ri s t a l " .
D e c u m t recu r i! m de f i l e u l , p eisajul se sch i m b ă cu d e s ă vîrşi re.
De o p a rt e şi de a l t a , î n fi p t e într-un p ă mînt moci r l o s , se î n t i n de a u
n e s f î r ş i te p ă d u r i d e m a n g l i c r i r ă s p î n d i n d u n m i r os î m b ă t ă t o r de r ă ­
ş i n ă . R ă d ă c i n i l e m a ng l i e r i ! o r , n u m eroase ş i a d î n c i , m u st i n d d e sevă
s e a rnestec a u u n e l e c ! l a l t ele, se î n c ol ă c ea u î n t r- u n t a l m e ş-b a l meş
d e n e d escurcat, rl' scol i n d p ămîn t, p ă t r u n zî n d p în ă în va l u r i l e m a re­
lui f l u v i u a f r i c a n .
C ă l d ura c o n s t a n tă z i u a ş i noa p t ea , c a r e p e m a r e e r a d o m o l i t ă
el e b r i z a răcoritoa re, a c u u r se f ă c e a tot m a i s i m \ i l ă . N u şt i a m în c e
f d să n e rn a i f e ri m d e ea . N e ascu n d e a m î n f u n d u l c a b i n e ! o r cău­
tînd z a d a rnic să g ă s i m p u j i n ă u mb r ă c a re să a l u n g e z ă d u f u l î n ă ­
b u ş i to r . A ş t e p t a m c u n e r iî b d a re să c o b o r în s f l r � i t pe p ă m î n t . M ă
p l i c t i s i s e m c u m p l i t d e Yio:ţa m o no to nă d e p e bord u l va s�!l u i .
L a 1 4 septem b r i e' , î n zori, "L e V a i l l a n t " a r uncă î n s f î r:; i l a nco ra
la M a t a d i .
D e a c i p în ă l a Leopo l d v i l l e, d i n c a u z a v î r t ej u r i l o r e x t r e m d e
r a p i d e , n a v i g a t i a p e C o n go d ev i n e i m p o si b i l ă . E x i s t ă î n sch i mb o
c a l e f e r a t ă c a r e u rcă d e - a l u n g u l f l u v i u l u i . Fără să întîrz i E ii i , ne gră­
b i ră m să a p u c ă m u n tren. Acum ce e d r e p t n u m e l e d e tren este
p uţ i n c a m e x a g e r a t p en i r u acele c u t i i lipsite de c a p a ce, c a r e
�d r ţ î i n d ş i o f t î n d a l u n c;: a u şont i c - şo n tîc, s p r e est. Tot u ş i c u m n u
a v e a m n i c i u n a l t m i j l o c d e locomo ţ i e a treb u i t să n e m u l ţ u m i m
ş i c u e l . D r u m u l n i se p â r u l u ng ş i ch i n ui tor. [ n c e p u s e m s ă regret
c a b i n e l e strîmte d e p e va por. Cînd tren u l se opri, s e s f î r ş i s e ş i l i n i a .
Aj unsesem i a L eo p o l d v i l le, c a p ă t u l l in i e i ferat e .

17
 Tn gară ne aşteptau doi a l b i . Unul în a l t , cu o faţ ă brut a l ă , cu
doi och i şterşi s u b o frun te îngustă - era sergent u l . 1'>\ arssack.
Ceea ce m-a impresion a t din prima clipă l a el erau b r a t e l e s a l e
n eobişnuit d e l ungi ş i d e p ut ernice, adevărat e c ă n g i d e c ţ e l.
Cel d e al doi l ea, locot enent ul Leicher, era e xact opus l ui. S l a b ,
p ipernicit, c u o faţă boln ăvicioas ă , locoten ent ul n u părea d eloc p re­
gătit pentru o călă torie în j un g la ecuatorial ă . Probabil că n - a r fi
fost în stare să treacă nici una din prob e l e la care f us esem supus
eu la Bruxelles.
De cum ne z ăriră , cei doi se repeziră la noi, strîngînd u-ne m ii­
nil e cu b ucurie.
- O f , bine c-ati sosit domnul e maior, spuse M a r s sack. Mă p lic­
tiseam de moarte aci, f ă r ă dv. Abia a şt e p t a m să vă intoarceti.
Rosech a m p se mul ţumi să d ea d i n cap ş i n u răsp unse nici un
cuvînt.
Primul l ucru care mă între b ă L e ic he r, î n d ată ce fur ă m o cl i p ă
sin g uri, a fost :
- Ştii să joci pocker ?
. - Cred că puţini oameni pe lume joacă atî t d e prost ca m ine.
·' - Atunci poate preferi alt joc.
- N u, toate îmi sînt la fel de antipa tice.
O d e zam ă gire fără m a rgin i se a şternu pe f a t a tovarăşul ui m e u
de c ă l ătorie. Cre d c ă n i c i dacă a r fi af lat că meteoritul exist ă n u ­
mai în l eg e n d ă şi nicidecum în rea litate, tot n -ar fi trebuit să iie
a t ît de trist.
- Trebuie nea p ă rat să înveţi, făcu e l în s f îrşit. Aci dacă nu
bei şi nu j oci că rţi î n n ebun eş ti ! Au grij ă de asta că l d ura, m u ş '. e i e,
tîn tarii şi negrii ă ştia afurisi\i.
Părea îngrozitor d e dezgustat d e viaţa din co:onii. Nu în\ c ' �­
gea m at unci de ce ceruse să fad p a rt e din exp e d i ţ i a R ose c ham p .
L ucrul acesta avea m însă să - I l ă m uresc ch i a r în s cara aceea . .
Printre uliţele murdare c<>re se rostogol esc către1; centrul o r a ş LI ·
l ui, ocolind p r a s�uri l e p r ă v i\ i i oare l or p line ru t o t f e l ul d e nim ! c u ri
n e f o l o s i t o a re, îşi deschid d r u m c î t e v a canale urît mirosit o <:re, c a re
d up ă ce ad u n ă g u n o a i e l e urbei a f r i c â n e se var s ă în Congo. A m 0 a r ­
ca ţ i uni înz � rc a t e cu l e m n , f i l d eş , c a u c i uc, trase d e p c m a l d e bra­
ţ e l e p u t � rnke ale negri l or p l utesc a d esea pe ace � t e c::: na l e mr p r ea
z d înci.
D r um u l ne era t ă iat de un astfel de cana l pe c a r e se l e ;; ă n a ,
m a i s ii se răstoarne sub greutat ea pov e r i !or cu c a r e e r a su o raîn� il r ­
cată o pl ută l n rg ă . Cîţivn negri t r ă geau el e u n od gon înti ll3 c a o
coard ă ele a rc şi încercau zad a r nic să p u i e p l u'a în m i şc a r e şi s-o
tîra scă î m pot r i v a curentul u i .
Cu v i n ele !(! ul ui umflate, cu ochii ieşi ţ i cH n orbit e , _ c u m u ş c h i i
încorcl a ti l a m <; x i m um, t r ă g eau el e od gon cu f u r i e şi d esp e r a re. C h i ­
puri l e ! o � z d ro b i t e d e o b o s ea l ă , f ă lci l e î n : l e şt a t e , îmi a m i n t ea u z -:; u ­
d u i toru ! t a !.J l o u a l l ui R e pin . .,Trăgi n d l a e cl c c " , u n c: e n e f e r i c i t i i l u r. ­
t raşi d e p e V o l ga d e a l t ă d a t ă sînt î n f ă ţ i şat urc�nd c u t rud ă ş i
sîn ge b ă rci l e h su s u l f l uv i u l ui .
Un o m u le\ g r ă s e ' i u ş i <J m d a t , <J l erga . d e co:o - co!o, lovi n d u-i p e
b i eţ i i n egri cu U !l b i c i d i n piel e d e bou.
S clavi în seco : ul XX excl a m a i e e:.
- I n Africa tot ul este posi b i l , ră sp unse sec l<:icher.

18
 Deod a t ă un t î n ă r z u l u s , cu o f a ţ ă f r u m o a s ă , d ă d u d r u m u l od­
gon u l u i şi î n ă l ţ î n d u - şi trupul puternic î l în f r u n t:î p e g r ă s u n , f u l ge­
r i n d u -1 cu p r i v i r e a . I n f u r i a t , a l bu l î n c e p u � ă - 1 l o v c :! s c ă ne b u neşte cu
b i c i u l p este f a ţ ă . D a r z u l u s u l mîn d r u n u - ş i p l eca gr u m a z u l .
M - a m r e p e z i t l a g r ă s u n şi � m u l gî n d u - i b i c i u l d i n mînă , i - a m
strigat :
- C u m î n d r ă z neşti s ă - 1 loveşti ?
- Ce te p r i veşte ? r ă s p u n s e acest a .
- L eg i l e t e o p resc - S t a t u l Congo a d evenit c o l o n i e tocmai
C <t s ă se pună c a p ă t a b u z u ri l o r - l egi l e co l o n ! e i sînt garantate d e
c o n st i t u ţ i a b el g i a n ă .
G r ă s u n u l rn ă p r i v i î n t î i m i r a t , a p o i î m i hohot i î n n a s .
- Eu nu sîn t b e l g i a n , sînt e n g l ez. Fac ce v r r a u ! D a c ă p o f tesc
p ot s ă - i omor p e toti s ă l b a t i c i i ă ş t i a .
- D a r cu ce \ i - a u greşit ? Nu vezi că nu sînt în stare să t r a g ă
p : u t a ? E prea î n c ă rca t ă .
- S e v e d e că eşti n o u în colon i i . N u - i cu n o şt i p e negri. Sînt
toţi nişte p refăc u ţ i . A u p u terea să tragă d a r n u vor.
- De ce n u tragi d u m n e a t a , d a c ă eşti î n stare ? l-am înt reb a t
c u în f u ,i a t .
O roşea ţ ă v i e i z b u c n i în o b r a z u l englezul u i .
- D i n p r i c i n a a l b i l o r c a d u m n e a t a ş i - a u l u a t negrii n a s u l l a
r mt a re, m u g i e l . I eri z u l u sul ă st a ob r a z n i c p e c a r e m - a i v ă z u t l o ­
' " i n d u- 1 , a a v u t ner u ş i n a r ea s ă - m i ceară să d a u gologani neg r i l o r
î n ch i r i a ţ i d i n sate, d u p ă ce a m m a i p l ă t i t o d a t ă ş e f u l u i de t r i b .
C n d l - a m refu z a t , m i - a î n d em n a t o a m e n i i l a r ă z m e r i ţ ă . A z i m - a
L1 i r u n t a t d i n n o u . P r i veşte c u ce ură se u i tă l a mine. D a r îl învăţ
cu m i n f e .
- C u b ă t a i a î n nici un c a z !
- Nu cu nosc n i c i o a l t ă m e t o d ă m a i potrivi t ă , r ă s p u n s e engle-
zul cu un s u rîs c a re f ă c u s ă i se va d ă d i n ţ i i n egri g ă u r i ţ i . Ş i acum
d :\ - t e î n l ă t u r i ş i 'a l t ă dată dacă te mai a m est eci în t r eb u r i l e m e l e,
o s ă - t i r ă s p u n d pe a l t ton.
D n c în d u - şi mîna l a t o c u l revolveru l u i grăsunul f ă c u u n gest
s e m n i fi :: a t iv . Tn c l i p a a c eea Leicher m ă t r a se de mînecă şi m ă î n d e ­
p ă rtă d e e n g ; e z .
- N u t e b ă g a ! L a s ă - ! în p ace. Ţ i - a m s p u 5 c ă a ş a e Africa.
l': u p o ţ i î n d re p t a n i m i c aci. H a i d e , Rosech a m p a l u at - o î n a inte.
r-· - a b 5 g a t de seamă că t e - a i a p uc a t d e h a r ţ ă . A l t fel era v a i de
t i ne.
Am privit în u r m ă . M i se p ă re a c ă z u l u su l cel tînăr îşi întor­
sese c a p u l ş i -m i z î m b i s e p r i et e n o s .

* *

- Ai găsit călăuza ? îl î n ! rebă Rosechamp pe sergent.

- Da, cu chiu c u va i am dat el e e l l a B a ssohn. r ă s p u n s e M a rs-
sack morocă nos. L - a m adus cu mine la Leopol d \' i ! l e.
- Şi ce s p u n e ?
- Că î n t r- a d e v ă r 1 - a c o n d u s pe Smilh prin j ungl ă , da r 1-a
p i:i ră s i t l a j um ă t a t e a d r u m u i ui.
- De ce ?

19
 - I-a f o st frică să m ea r g ă mai d ep a rte. De la B i s stu n g , z i c e
că l ă uza ,
înc e pe \ a r a d ul:!uri !or. C i n e p ă t r u n d e pînă a colo, n u se m a i
int o a r c e viu. La fel s - a î n 1 i m p l a t şi cu S m i t h .
S tă t e a m t oţi p a t r u Ia umbra u n ui p a v i l io n a co pe r i t cu f l or i d e
m i m o z e , în curtea b u n g a l o w - u l u i pe c a r e n i - l p us e seră l a d i s po­
z i ţ i e autorită ţ i l e be l gi e n e .
M a r ssack scormonea cu tocu l c i z mei ţărî n a , u r m ă r i n d cu a ten­
ţie p u l b e r e a p e ca r e o stîrnea.
- Şt i e c e va d e sp r e meteoritul d e aur? întrebă într - u n t î r z i u
Rosechamp.
Fără să î nce tez e să scor monea scă p ă m î nt u l , M a rssack mormă i :
- Ş t i e ceva de la taică-său. EI i - a p ov es tit că la m i a z ă - noa p t e
rle B a s sok o s-ar g ă si ş i m et e o rit u l . D e v ă z u t n u 1 - a v ă z u l î n s ă
nici dracul.
R o s ech a m p t il c u o c l i p ă g î n d i tor a p o i făcîn d u- ş i vînt c u c a s c a
colon i il ! ă , m a i î n t r e b ă :
- V r e a să v i e cu noi pî n ii la B i sstung ?
- Se c a m c o d e ş t e , r ă s p u n s e M a r s s a c k . Zice că e p re a bătr î n .
I · a m o f e r i t b a n i grei şi tot n · a v r u t să primească.
- Hai să mergem s ă - i vorbi m . U n d e l ocuieşte ?
- P e s t e d ru m .
Rosech a m p se r i d i c ă u r m a t de s e r g e n t . Soco t i i de c uv i i n \ă s ii - 1
insotesc ş i e u . Trecură m d r u m u l şi i nt r a r ă m î nt r - u n fel de h a n l u n g.
N i ş t e cocioabe mizerab i l e se î n şi r a u d e - a l u n g u l u n e i c urţ i a f l a t e
i n t r - o st are d e m u r d ă ri e n em a i p o m e n i t ă . Mirosuri grel e p l u t e a u
p retu d i n rl en i . Cîţiva c op i i n eg r i c a smoa l a s e j uc a u în ţ ă rîn ă . T n -
1 rebîn rl d e l o c u i n ţ a c ă l ă u z e i , cop i i i a r ăt a ră o m a gh e r n i ţ ă c a r e abi a
se m ii i ţ i nea în p ici o a r e .
· Ma r s s a c k b ă t u în u ş ă . N u - i r ă s p u ns e n i m en i . M a i î nc erciî o
d a t ă d a r a v u acel a ş i rezu l t a t . D i n � un t r u nu se a u zea n i ci un zgo­
mot. I z b i n d u ş a cu p i c i o r u l , sergen t u l o d ă d u d e · o p a rt e m a i s-o
scoa t ă din ţ î ţ î n i c u t o t u l .
S c u f u n d a t ă î n î n t u n e r i c , î n c ă p e rea p ă r ea g o a l i\,-- P er eţ i i scoro­
j i ( i s t ă t e a u gata să c a d ă . l n t r a ră m î n ă u n t r u . D e o d ată M a r s s a c k
scă p ii o î n j u ni. t u r ă . S e l o v i s e d e o l a v i ţ ă p e c a r e s t ă t e a în t i n s u n
z u l u s s l a b c a o u m b ră .
- H e i , scoa l ă ! s t r i g ă Jil a r s s a c k .
Z u l u s u l nu se c l i n t i .
- A p r i n d e ţ i u n c h i b ri t , cer u Rosech a m p .
S e r g e n t u l scă p ă ră u n c h i b r i t . L a l u m i n a l u i tremurătoare a p ă ru
f a t a n e m i ş c a t ă a n eg r u lu i . E r a m or t . Ma rssack m a i aprinse un
chibrit. Acum v ă z u r ă m c ă d i n d r e p t u l i n i m i i bietului negru 'i ;; e
p r e l i ng e a un f i r i c e l p u rp ur i u c a r e se strînsese j o s p e l u t u l bătătorit î n ­
t r - o mi c ă b ă l to a c ă d e sînge î n ch e g a t .
- D r a c e, a s t a ce m a i e ? m u r m u r ă s e r gent u l a p l ec1n d u-se . d e as u ­
p r a c a d a v r u l u i �i a r ă t în d u - n e o să g e a t ă m i n u s c u l ă în fi pt ă în p i e p t u l
nenoroci t u l u i .
Rosechamp sm u l s e s ă g e a t a d i n r a n ă şi i e ş i c u ea î n curte s - o
cerceteze l a l u m i n a z i l e i .
- E o săgeată o t r ă v i t ă , m u r m ură e l .
- S ă a nu n ţ ă m p o l i ţ i a , f ă c u M a r s s a c k î ngr ij o r at .
R o s echa m p d ă d u d i n u m e r i .
- L a ce b u n ? T o t n-or să-I g ă s e a s c ă pe vinovat. Pol i ţ i a n o :> stră
nu e în s tar e d e a ş a c ev a . M ă întreb îns ă d e ce a f o s t uci s . O r i e

20
vorba de o răzbunare pentru vreo faptă c a re nu ne inlercsea�z 1i ._:_Or ��(
şi asta ar fi mai grav, i-au pus capăt vi·e\ii zulusului, pentn.Lcă b•e· - ·'
· -

buia să ne fie călăuză şi să ne condu.că la me t eori t . ·�. �-

Maiorul a runc ă o privire în jur apoi şuieră printre d.i.n i..i� � ;_:�-' :� ,.,
- Mi-e teamă că ăsta-i motivul adevărat. C inev a 'vt�a'-'<să-ne '-'
împiedice să ajungem la bolid. Trebuie să fim cu b ăgare de seamă.
Oricî nd patern să n� pomenim şi noi cu săgeată dintr-asta în spate.
o

Rosechamp mai cercetă oda tă zulusul ui , apoi zvîr·

magherni\a
Jind săgea ta înăuntru ieşi grăbit şi traversă cu paşi mari curtea
hanului.

Capitolul V

TOVA�êII MEI DE D�UM

- Iar s-a inchis, pufni Leicher, răvăşind cu un ge&t furios

căr\.ile de joc întinse pe masă. B ine am ajuns! Să joc c ă r ţ i de unul
singur, să fac pasienţ e ! Eu, t ocmai eu!. Dumneata ştii' .cine am fost eu?
Am dat nedumerit din umeri în semn că ştiam prea putin des­
pre importanta sa persoa nă .
- Ei bine , domnu l e , spuse locotenentul umflîndu-şr pi ept ul , află
cii eu am fo st unul din cei mai mari jucători de cărţi ai lumii. Pot
chiar să afirm că mi-am pe!r.:cut ce a mai mare parte a vieţii la
masa de joc. Te intrebi acum, desigur, cum de a ajuns un ul ca
mine să stea in col onii să facă pasienţe,

de unul singur, să n-aibă parteneri nici

măcar pen tr u ,.popa p ros tu şi în sfîrşit "

să plece cu antipaticul ăsta de Rosechamp

în căutarea unui blestemat de meteorit.
Te întrehi, desigur, nu?
Da, recunoscui eu.
Cît e ceasul ? întrebă brusc Lei·
cher.
Peste un d er t de oră e rr.iczul
nop ţii'.
Locoie!1entul începu să rîdă. Un rîs
forţat, &acadat, c a re - m i zgîrie auzul.
- Iar î!1\îrzic Rosechamp 1
- Să nu i se fi întîmplat ceva. filcui
eu îngrijorat cu gîndul la uciga�ul că­
liiuzei.
- Aşi ! S-o fi dus să bea iar îm·
preună cu Marssack. Pre.cis că nu se
întorc înainte de două. Pînă atunci am
să-ti povestesc ce m-a adus Î!1 J\frica.
An1 să-ţi spun tot!
 Leicher d ev e n i serios. F a t a l ui l ungă p ă rea a c u m m a i p a l i d ă .
Och i i îi a r d ea u în f u n d u l orbitelor. D eg e t e l e a l b e , străvez i i , s ub ţ 1 r i ,
b ă t e a u n ervos t o b a pe t ă b l i a mesei. I ncep u să povestească, repr� d e,
cu f r a z e, î n t r et ă i a t e :
- N - a m fost to t d e a u n a un p î r l i t de ofiţer. T a t ă l meu a o s t cel f
mai bogat b a ncher din A n vers . La noi în casă ven ea l u m e a cea
m a i b u n ă ş i m a i elega n t ă . femei frumoase în 1 o c h i i stdi l u : i t o a re,
b ă rb aţi c u avere, p l i n i d e ei, însuşi regele a venit o d a t ă . M k: m i n tesc
că avea p ă rul a l b şi m - a ciupit uşor d e ob r a z , iar e u d e e m o ţ i e
m -a m a s c u n s d u p ă fusta m a m e i . C î n d a m îm p l i n i t 16 a n i , t a ta a
m uri t . M a m a era b o l n a v ă şi nu p u t e a să se o c u p e d e a d m i n i s t r a re a
averi i . Am ră mas e u s i n gur să a m g r i j ă d e m i l i o a n e d e f ra nc i .
Mi - a m f ă c u t tot soiul r! e p r i eteni c a r e se învîrt e a u roi în j u r u l m e u
p e n t r u că avea m b a n i , e r a m t î n ă r ş i d o r n i c d e p etreceri. D e l a ei
a m deprins p a si u n e a p e n t r u ! jocul d e cărţi. N o p ţ i fără şi r am peire­
cut în tripouri şi î n casele cel e m3i r ă u f a m a te. Am p l ecat şi în
stră i n ă t a t e , l a Nisa, l a M on t e Carlo. Cursele, r u l et a , c ă r t i l e, tot c e
era j o c d e n o roc m ă che m a u c u o p u t e r e i re z i s t i b i l ă . O r i c î t a ş fi
fost de obosit. rămîneam totuşi l a masa de joc ş i m i z a m , m i z a m
f ă r ă întrerup ere.
Este s ă l b a t i c şi a m eţ i t o r să simţi b a l a n t a noroc u l u i tremurînd
fntre d eget e l e t a l e. S ă p o t i d eveni într-o c l i p ă o m u l cel mai s ă r a c
s a u ce l m a i b o g a t .
E u a m d evPn i t cel m a i s ă r a c . Am p i e r d u t t o a t ă a v e r e a . t o t, tot
c e aveam . Am î m b ă t rî n i t mai r e p e d e d e c î t e de c r e z u t . Iat ii , <:m 35
d e a n i şi par d e 45.
T n ziua c î n d mama a m u r i t , pen t r u c ă nu ma i a vea m b a n i să
�"hem m e cl i c t • ' s - o înr.rij .:-a scii . a m vrut s ă mă si n u c i :il . N - a m făcut-o !
I - a m vîn d u t în sch i mb toate l u c r u r i l e ce-mi d\ m o s e s e r ii de la m a m a
si m - a m d u s s ă J o c . La î n cep u t norocu l m i - a z î m h i t . Cîş t i g a m E r 3 m
fer i c i t . U i t a sem t o a t e n enoroc i r i l e ce m- a u l ov i t . A p o i a m p i er d u t
î n s ă tot. Cîşt i P."a sem n u m a i r e mu ş c ă r i l e c a r e m - a u c h i n u i t zi şi
n o a p t e . f ă ră o d i h n ă , f ă r ă p a ce.
O ru d ă î n d e p ă rt a t ă m-a s f ă t u i t s ă p l ec în c o l on i i , să d ev i n of i ­
t er. Astfel, zicea el , î m i voi p u t e a r e f a ce averea ş i ·voi s p ă l a ru ş i n e a
c a re î mi · n iî t e a z ă numele.
Aşi ! V i a t a în col o n i e este o p orcă r i e . P o t i să � u g i ori cît v l a g .l
n e g r i l o r , d a c ă nu eşt i s t ă p î n de v a po are , de m i n e sau d e p l a n t a t i i
î n t i nse, n u te p o t i îmbogă ţ i .
C î n d a m s o s i t l a Leopol d v i l l e e r a m t î n ă r , v i s ă t o r, î m i înch i p u ­
h m cii o să p o t cuceri l u m e a . J u r a s em s ă n u m a i '1m n mî 1n p e c ă r­
j i l e d e joc.
Am rez i s t a t o si n gură l u n ă . Ş i n u el i n vina mea. A i c i î \ i pier1.i
r ep e d e orice d e m n i t a t e ş i o i i ce o m e n i e . D ev i i o z d r ea n V i , o o t rea p 2 .
Vi sur i l e de îmbog ăţire se sp u l be ră . ca un c a s t el el e n i s i p la p r i m u l
vînt .
Ti se spune : "eşti alb, însea m n ă că eşti stăp î n ! "
P o t i să u r i i l a n e g r i , s ă - i b a t i . ch i a r s ă -i u ci z i . S i d a că p ii v e ş t i
n u m a i d e p ărtare d e u n si n g- ur d eget , d ac ă î t i închi o u i c ă l u m e a
este înj r- a d evăr a tît d e m i c ă , atu nci t e c r e z i stă n î n . D i n p ă c at e . n u
p o t i privi d o a r atît d e a p r o a p e şi curînd î ţ i d a i sea m a că d e fa n i
es t i t o t u n seiv i t n r şi î n că u n u l f ii r iî c o n s t i i n t ii , c a r e povpsteşte st i' ­
p ! n u l u i e !' s e vorbeşt e p e l a b u c ă t ă rie, f i i ndcă d e , e m a i b i n e p l ă t i t
c a cei l a l ţ i .

22
 Ţi se ură şt e cu tine şi ca sil uiţi b ei sau joci cărţi. La urma
u r m � i . sold a de o f i ţ e r nici nu- ţ i a j unge p �ntru al tceva. Iar cind b o l ­
n a v ş i îmb ătrînit în 'l i n t e d e vreme, v r ei ,şă te întorci î n Euro p a ,
bagi d e seamă c ă n - a i dobindit nimi c, d ecît cei mult friguri galbene
sau cine şti e ce alt b et eşug tro p i cal. Şi a l u n. c i , fi e că rămfi să p u tre­
z ;�şti aici în A fric a , f i e că pleci şi nu m u l t d u pă aceea şfi�� 2 Ş c i tră ­
g-îndu-ţi un g l ont e î n ca p .
Eu am o singură n :i d ej de : me ,eor i t u l de aur. Tre!.mie s ă - I gă­
sesc. Cu orice preţ ! A t u n c i voi fi iar bogat şi f e r i c i t. Portarii clu­
b u r i l o r de noa p t e s e v o r a p l eca r e 3 p ectos în faţa mea şi nu mă vor
rr: a i da afar ă , cum s-a întîmp lat în cîteva rîn J uri.
Dacă voi găs i meteori tul, a i u n ci s e s i îrş eşte cu marşurile isto-
vi :oare prin junglă . Se termină cu că ! dura, cu ţînţ arii, cu fri guri l e.
Dar d acă nu-l gă sesc ?
Pe faţa lui L c i cher se citea a ::um teama .
- D acă nu-l g ă s e sc ?
Pi eptul îi fu zgud uit de u n h ohot d e plî n s, lacrimi mari i se
!;Curgeau pe obraj i . Era un s p ectacol oribil să vezi un bărbat în
toată firea plîngî n d ca un cop il. Deodată, auzirăm deschizîndu-se
uşa d inspre curte. Leicher îşi şterse r e p e d e i a ci'i i•.: i l e ş i încercă să
pară c a l m. In îndipere intră Marssack aduc î n du-1 pe Rosechamp în
spat e. Maiorul s f o r ă i a d e se cutremu r a odai a .
- L - a m adus, spuse sergentul c u u n aer mucalit. A băut o p i ­
cătură p este doza reglementară şi 1-a d a t gat a . Tii ! Dar era un
rom, adus direct din Jamaica. Dumnezei a scă băutură !
Sergentul se linse pe buze şi apoi răsucindu- se din mijloc îl
trînti p e maior în pat, aşa îmbrăcat cum era.
- De acum doarme pe cinste 12 or e încheiate. Nu-l trezeşti nici
cu trei baterii de mortiere.
S p unînd aceasta, Marssack începu s ă -i desfacă şireturile lungi
ale cizmelor. D upă ce-şi d e scălţă sup eriorul, adăugă :
- A şa obişnuim noi. De trei ori se îmbaEi dumnealui şi o d a tă
c u . D upă grad şi i�rarhie. Cîn d mă îmbăt e u , mă ia domnul maior
in spate şi m-aduce acasă. O singură dată în viaţă ne-am îmbătat
& mîndoi într-o speluncă d i n Hongkong şi am căzut laţi sub masă.
A d oua zi ne-am trezit goi puşcă. N e d e s p uiaseră nişte d erbedei şi
şterpeli seră tot ce aveam p e noi. D a r d e atunci nu ni s-a mai în­
tîmplat niciodată a�a ceva : bem cu r îndul.
Marssack mai sporovăi cîtăva vreme apoi se cl ezbrăcă şi adormi
şi el buştean.
Mă d usei şi eu să mă c u l c , d a r somnul nu se lipea d e g e n e.
Mă tot gînd e a m la cele afl a te d e sp r e tov z ră ş i i mei ele călătorie. N u
prea s e b u c u r a u el e n i şt e a p uc ă t u r i lăudabile. Cu astfel d e oameni
e'(pediţia n u pre a avea mul ţ i sorţi d e izbîn d ă , ma i ales că părea
a m 2ninţată de vrăj maşi p rimej d ioşi.
M-am zvîrcoli! mul t t i mp î n a ş t e r n u t. D eod a tă u n zgomot uşor
n: ă făcu să tresar. Aveam senz a ţ i a c3 se m a i a f l ă c i n eva în odaie.
i. \i -am ţ i nut răsuf l a rea ca să aud ceva. N i m ic. In o d aie domnea o
l i n i ş t e d eplină. Şi totuşi nu p u t eam să mă lep ă d el e simţămîntul
c ă nu mă aflu singur în înc ă p ere. Am î n t ins mî na pînă la scaunul
d e lîngă pat, pe care îmi lă sasem de cu s eară lucrur ile. Am simţ it
(e îndată mînerul rece al lan\ern 2 i . A p u cî n d - o a m aprins-o b r u sc.
1 n conul gălbui d e lum i n ă a p ă ru obr a z ul unui n2gru. Sta tup i l a t
l în;5ă fereastră şi aştep t a parcă să v a d ă ce voi f � c e.

23 .
 - Ce cau ţ i aici ? am s t r i g a t eu.
- A d ă p o st , m a st er, răsp u n se şoptit negru l . D acă master strigii,
M.am b o va muri. A l b i i C a u t ă pe el s ă - I omoare, d a r M a m bo fugit !
Vorbea o f r a nce z ă f fl a r t e s t ricată.
- Dar, de ce te ca u t ă ? Ce vor cu t i n e ? L-am î n t r eb at eu d e
a s t ă c1 a t ă î n d i a l ect b a n t u .
N egru se l um i n ă I a f a t ă şi-mi r ă s p u n s e c u r g ă t o r.
- Mambo a ce r u t plată p en t ru cît a m u n cit şi a pus şi pe cei ­
l a l ţ i negri să facă l a fel. M i >:.ter E ri c s on a a d u s î n s ă sol d a t i şi ne - a
b ătut pe t oţ i .
Az i n e -a bătut d i n n o u şi c u m eu i - a m î n d emna t pe negri să
nu m a i l u c r e z e n i c i u r: u l , m : ster E r i c s o n vrea să mă aresteze şi s ă
m ă î m p u şte. Z i c e M a m l;o c u n r ă � c u l a t .
I n c l i pa a c e e a l - a m rect! n o s c u t pe m i s teri os u l m e u vizitator. N u
e r a a l tul d ecît z u l u su l c ă r u i a î i l u a sem a p ă rarea d e d i mi n e a ţ ă , i a r
m i st e r E r ic s on de ca r e vorbea trebu ie s ă fi fost eng l e z u l c e l m ! c
şi rotofei p e c a r e i z b u t i sem s ă - I î n f u r i i stra ş nic .
- Ş i cum de t e - a i gîn d i t să v i i t o cm a i la m ine ? în t re bai e u .
- Eu am vă zut d e d i mineaţă u n d e locuieşte m a st er . După fel u l
cum i - a ţ i vorb i t lu i m i st e r Ericson a m î n ţ e l e s că n - o s ă mă g on i ţ i .
De aceea m-am a s cu n s aici. M a st e r p arc b u n . L a fel era şi Ferney.
- Ferney, cine m a i e ?
- U n m a r i n a r a l b . E I m - a î n v ă ţat să n u mă p l ec, să mă l upt .
Zicea că o dată în port o să fie grevă . Da r n - a m a i fost l Pe Fern �y
I-au î m p u ş cat. A fo s t u n p r i eten bun. Foarte bun p r i e t e n .
In c l i p a acet>a d i n s t r a d ă se a u z i z g om ot u l un or g l a su r i şi l ă ­
tră t u ri d e cî i n i .
- E i sîn t, murmmă zulusul. D a c ă m a s t er vrea să m ă p re d ea ,
a t u nci n - a r e d ecît s ă - i cheme !
- Nu Mambo, p o ţ i să sta i l i n i ş t i t . Nu te m a i pîndeşte n ici o
.p ri mej d i e .
M a m b o îmi aruncă o p r i v i r e p l i n ă d e recunoşti n ţ ă , i a r a p o i
r ă m a s e în co rd at a s c u l tînd zgomo t u l vo c i lor d e a f a r ă . C î n d se f ăc u
l i n i şt e î m i spuse :
- Au p l ecat ! D a c ă m a ster v rea , M a m b o p oa t e să p l ece şi e l ,
d a c ii n u , p oa t e r ă m î n e . M a m b o po a t e să f i e f oa r t e b u n servitor.
- Cum se r v i t or ? Tu nu vrei să f i i l i b e r ? Aşa te-a în v ă ţ a t
Ferney ? făcui e u m i ra t .
- L i b e r , şopt i n eg r u l î n g î n d u r a t . Mambo n u p o a t e s ă f i e l i b e r !
U n d e să se ducă ? La el în s a t nu se po a t e întoarce.
- D e ce ?
- Pentru că ş e f u l tri bului 1-a î nc h i r i a t lui E ri cso n . El o să pu n ă
m î n a pe Mambo şi o s ă - I p r e d ea i a r e n g l e z u l u i .
- Şi c i n e ia b a n i i p e n t ru munca ta ?
- Ş e fu l tri bu l u i , n u m a i t> l . Noi c ă p ă t ă m d o a r de m î n ca r e . A ş a
este obicei u l ! M a mbo v o rb ea p l i n d e t r i steţe. O c u t ă a d î ncă îi b r ă z d a
f r u n te a .
- Inainte vreme, pov e st e sc cîn tecele noa s t r e , zuluşii au făcut o
tmp ă r ă ţ i e mare. Şefii lor erau p u t ernici şi au luptat cu înverşunare
î m p ot ri va albilor care vro i a u să ne ocup e ţara. Acum şefii de trib
a u d evenit p r i e t e n i i stăpîn i l o r albi. E i n e vînd pe u n preţ de ni m ic ,
ca să-şi cumpere podoabe şi femei. E tr i st ă soarta noastră a zulu­
şilor !

24
 I l p rivea m în tăcere. Era i n n ! t . vînjos. n; o 1rumu seţe trupească
desăvîrşi tă.
Ma mbo se uita l a mine, a �teptînd un răspuns.
- Noi plecăm într-o că l ătorie, îi spusei negrul ui. Mergem să
cău! � m o p i a tră de aur care a cilzut d i n cer. P,Jate c-o v o m găsi,
poate nu 1 Dacă vrei, poti veni cu noi. Să ştii însă, că va fi un
drum p l i n de primej d i i .
Negrul surîse.
- Mambo nu s e teme d e primej d ii. Poate d acă vom găsi p i a ­
tra va c ă p ă t a şi el p u t i n a u r � i a tunci o să se întoarcă în s a t u l său
şi o să se ră scumpere d e la ŞEful de t r i b . Apoi o s ă - i înveţe pe
fraţii lui să nu se mai l a se vînd u ţ i ca n r �t e cîi n i . Acum Mambo e
singur şi e s l a b , p o a t e at unci . ..

Capitolul V I

PATRU N D EM î N J U N G LA

A doua zi i l-am arătat pe M a mbo l u i Rosech a m p , f ă ră să -1

pomenesc nici un cuvînt despre trecutul l u i .
- Da, e voinic, s p u s e maiorul măsurîndu-1 d i n c a p p î n ă în p i ­
cioa re. P o a t e v e n i cu noi ! A v e m nevoie d e un h a m a l ca e l .
D i n fericire nici L e i c h e r n u - l r e c u n o s c u s e şi" a s t f e l , a l ături d a
a l ţ i 7 h � m a l i negri M a mbo cl e\·e n i şi el m embru a l cxped i j iei Rose­
ch a m p .
L a început, cii lătoria p e a p ă merse d e s t u l d e uşor. F l u v i u l Congo
izvor ă ş t e din reg i u n e a marilor l acuri a f l a t e în estul cont i n en tu l u i .
La î ncepu t poartă un nume sonor ca u n j oc d e copi i. l i spune
,,Lu a l ab a ". Atunci el însuşi este gingaş şi copi l ă ros. Mai tîrziu, î n
p r a g u l t i n eretii, p ă t r u n d e curajos în t ii cerea neliniştitoare a vastelcr
p ă d uri secul a re. D a că a r fi m::ti chibzuit, a r t ă i a j un g l a drept d e - a
curmezi şul . . D a r n u ! ' Zvel t , e l se n c u i cşte ş i , curios s ă vadă cît m a i
mul te, curge p r i n t o a t ă p ă tl ur e a n e pii ! runsă p l i mbînd u-şi apele r e­
p ezi în c a r e se sca l d ă h i popol:J rni i şi croccd i l i i , pe sub crengile um­
hroase ale cop a c i l o r giga n t i . Pe d rum, el pri meşte prietenos afluen : i i
U b a n g h i şi S a n g h a , î n dreapta, i a r î n stînga r e K a s a i cel bogat
in a p e .
Z v i:i p il i a t l a înc�put nedomolit ş i s ă l bati c ca un m i n z, el n u las:i
b ă rc i l e să p l u t c a scă în u n d el e sale limpezi. Dimpotrivă, d e la izvnr
şi pînă l a S t a n l eyvi l l e, el t a i e neastîmpărat l a n t u r i l e de munţi, prc.­
v ă l i n d u-se vesel d e la m a ri înălţimi în a metitoare căderi d e ap:i.
D i n tre ele. c e a m a i impet uoasă, vestind sfîrş i t u l a dolescenţei, este
c a sca d a S t a n ! ey, rle lîngă ora şul care poartă n u m e l e f a i m o s u l u i
că l ă t o r d i n seco l u l trecut.
Către maturitate, chibzuit şi blînd, el p r i me;;le tovărăşi a o a m :-­
n i lor, p u rtînd v a sele lor p î n ă la Leopol d v i l le. Pirogi, mici corăbii
s a u ch i a r vapora�e cu aburi, t rec p e cursul lui l a rg, b ro d a t cu n::­
n u m ă ra t e istmuri, i nsul i ţe şi mlaştini.
S p re bătrîneţe, înainte de a - ş i pierde apele în verdele d e măr­
gean al A t l a nt i c u l u i , d u p ă l un g u l d rum st r ă b ătut, a m i n t indu-şi din­
tr-o d a t ă d e g l u m e l e cop i l ă ri e i � i vrînJ p ;:: rcă s ă retrii i a scă o u l t i m ă
c l i p ă d e d ez l ii n ţ u i r e t i n erea scii , zvîrle de p e trupul s ă u vasel e oame­
n i l or, l a fel d e neîmhl î n z i t ca n tunci cîn d se n umea "Lua l a b a " .

25
 Deşi ca l u n g i m e , Congo se n u m i\ r ă a b i a d u p ă f l uv i u l Ienisei,
avînd numai 4 . f50 d 2 k i l o m <!t r i , dacă ar f i s ă soco t i m uri a ş a arie
p e c a r e o ocu p ă împreună cu a f i u.e n ţ i i s ă i , el devine a l d o i l e a f l u ­
v i u d i n l u m e, u r m î n d î n o r d i n e a i m e d i a t ă d u p ă Amazon, p u t e r n i c u l
gigant al Americii de sud.
Punct"! f i n a l a l cil l ă t o riei n o a s t re era D a s soko, un m i c cen ! !' U
a d m i n i s '···attv a L a i c a m cu 3 0 0 d e k i l om e t r i m a i l a vest d e c a sc a d a
S ! a nley.
I n d r u m , î n i î ! n e a m n e n u m ă r a t e t u r m e de h i p o p o t : m i şi nu o
d a t ă era să cădem p r a d ă g u r i l o r c ii s c a t e a l e crocod i l i lor, c a r e se ţi­
n e a u scai d u p ă p i rogi l e noastre în n ă d ej d e a u n e i p r ă z i b o g a t e .
I n sfîrşit, d l' ; ii o c ă l ă t o r i e d es w l d e l i n i �t i t ă a j u n g em l a
B a ssoko. La 2 3 o c l o m b r i e , o l u n ii d u p ă ce s o s i şem in A f rica p o r n e a m
s ă d ă m p i e p t cu j un g l a ecuatori a i ă .
Aca s ă , p e B iir ă g a n , t o a m n a a u ri s e d e m u l t cop aci i şi i er b u r i l e .
Păsări l e c ă l ă t o a r e îşi l u a s eră z b o r u l către s u d , n a t u r a se p r e g ă t e a
d e i a rn <i .
A i c i însă, la ecu a tor, p r i n t r e p ă d u ri l e v e � n i c v e r z i , sch i m b a r ea
anot i m p u r i l o r a p roa p e c ă nu se c u n o a ş t e .
M e r e u , zi şi noapte, v a r ă S ;J U i ;J rn ă , temper a t u r a n u urcă n i c i
El ă c a r cu u n g r a d p es t e 30°, n u co'clo a r ii n i c i m ă c a r cu o l i n i u ţ ă s u b
250, T o t d e a t: na , seco l e d e - a rîn d u l d o m n e ş t e a c e l a ş i z ă d u i greu de
s u p o r t a t , c a d a c e l e a ş i p lo i z i l n i c e , b a t n :: s c h i mb o t e a c e l e a ş i vînt u r i
a l i zee.
Totul se p etrece cu o r e g u l a r i t a t e d e c e a s o r n i c. N i mic n u v i n e
s ă t u l b u re scurgere:� m o n ot o n ă a vrem i i .
C o n t i n 2 n t u l n e g r u s t ă că i a r e p e ec u a tor, a p ro :1 p e ca o b a l a n ( ă
c u b r a ţ e ega ! e. C î n d în E g i p t e v a r ă u scată, în s u d , · i n Ro d e s i a s a u
î n Co ; o n i a C a p u i u i , î n cepe i a rn a c u p l o i l un g i f ă r ă d e sfîrşit. I n
schimb î n p u n c t u l d e sprij i n a l p irghîei , l a ecuator, meteo r o l o g i i
n - a u n i c i o t r e a b ă . P r e v e d erea v r e m i i s e p o a t e f a c e cu seco l e î n a i nte.
I n a i ntea no;:; s � r ;i , s c u f u n d a t ă în î n t u n eric, j u n g l a p ă r e a o ca­
t e d r a l ă severă, î n c ;: r e razele soa r e l u i abia p ă t r u n d f i l t r a t e d e vi­
t r a l i i l e g r o a s e cu î u c r u s t a ţ i i m e d i e v a l e.
Fr un z i ş u l îna lt , veş n i c v e r d e, este o b a ri c a d ă de netrecut chi a r
p entru s u l i ţ e l e fierb i n ţ i a l e s o a r e l u i ecuatori a l .
L a m a r g i n ea p ă d u r i i secu l a r e s e î n t i n d e front i e r a d i nt r e î m p ă ·
r ă ţ i a s o a r e l u i şi cea a u m b re l o r . Aici se z b e n g u i esc p a p a g a l i , f l uturi
u r i a şi ş i m i c i l e nect a ri n i d e, a s e m ă n ă to a r e p ă s ă r i l or m uscă d i n Ame­
r i c a . Cîţiva metri mai în a d î n c u l p ă d u ri i , j ocul d e culori d i s p a re.
S ă p t ă mîni d e- a r î n d u l a v e a m să c ă u t ă m z a d arnic p r i n f r u n z i � u l
copaci l o r g i g a n ţ i l u m i n a b i n e f ă c ă t o a r e a z i l e i .
C îţi a ve a m să ne p i e n J e m v i a ţ a în a c e a s t ă î m p ă r ă ţ i e s ă l b a tică,
n e a gr ă , r e a şi totuşi i s p i t i t o a r e ? Aici, n ic i a n i m a l e l e cele mai p u ­
t e rn i c e n u îndrăznesc s ii s e a b a t ă decît a r a reori şi a t unci n u m a i
ri c - a l u n g u l cursurilor d e a p ă .
E l ef a n t i i s ă l b a ti c i , rinoceri i , l e i i , p a n t er e l e, l eo p a rz i i , şaca l i i , se
t e m d e p ă d ur i l e virgine. E i stau l a m a r g i n i l e l or, în s a v a n e l e cu
i erburi înalte. I n sch i mb , j u n g l a m i ş u n ă d e şerp i , furnici t e r m i t � ,
g i n d a c i , ţîn ţari, p ă i a nj en i o r i b i l i . Pe crengi l e c o p a c i lor secu l a n ,
a p roap e d e l u m i n ă z b u r d ă p o p o r u l m a i m u ţ e l or şi p ă s ă r i l e c u p en aj
s , ră l ucitor.
Regele j un g l e i n u este leul cum s e c r e d e d e obicei . E l n u s�
&venture a z ă d ecît r a r pînă a i c i . C e l mai puternic animal al j u n gle1

26
este gori:a. Tnaltă_, înarmată cu colţi şi muşchi pu­
ternici, ea străbate jungla netulbur<Jtă de vreo pri­
mejdie. Răgetul gorilei umple de spaimă pe toti lo­
cuitorii pădurii. Cînd se loveşte cu pumnii în piept
parcă ar bate în- nişte tobe largi şi sonore. Vai de vî­
nătorul lipsit de sînge rece şi de arme bune, care ar
avea ghinionul s-o întîlnească !
Şi totuşi, acolo unde pantera, elefantul sau leul
nu S!' ::venturează, omul a pătruns.
Cu securea în mină, luptînd pentru fiecare metru,
îna in tăm spre sud. mereu către sud. Picioarele ni se
afundau în pămîntul mocirlos, mărăcinii ni se agă­
tau de haine, ne zgîriau obrajii şi . totuşi înainbm.
H�malii se clătinau sub greutatea lăzilor cu arme, pro­
vizii, unelte de extras auruL Sudoarea şiroia pe gru­
mazurile lor negre şi suple. Fără să scoată un gea­
măt, deşi muchiile ascuţite ale lăzilor le intrau adînc
în carne, ei păşeau ritmic, cu fata crispa t ă îngînîn<J
,

o melodie monotonă şi tristă.

Imi plăcea să privesc la Mambo. Muşchii lui pu­
ternici şi flexibili jucau sub pielea lucioasă şi întinsă.
Ridica cu uşurinţă cele mai mari greutiiti şi nu pă­
rea niciod<�tă obosit. In scurlele popasuri, venea lîngă
mine şi-mi indica numele fiedrui copac, al fi�c�rei
!iane.
Jungla nu <!Vea pentru el nici o taină. li cu­
noştea ascunzişurile, florile, animalele. Se împriete­
nise cu ea din copilărie, cînd chiuind voios, sărea
peste· gardul .. Krealu!ui", a<:el tarc împrejmuit de co-
lihe u n i t e prin c i \ i va s t î l p i - d u pă ob i c ei u l sa tel o r zul use - şi se
a v înta în înt u n e c i m e a cod r u ! u i n e p ă t r u n s .
- A s t a - i La n cl o l fi a , m ă î n vă \ a el a r ă l î n cl u- m i o l i a n :J z veltă c u
fl or i m a r i , p u t e r n i c m i rositoa re. D i n ea a l b i i scot c a uci uc. B u n c a u­
ci uc '
C u noşteam la perfec ţ i e d·in t r a t a te l i a n a L a n ci o l f i a cl a r fără aju­
toru l lu i M a m ho n-aş fi i z bu t i t s-o deosebesc din ţesii t u ra d e a s ă şi
în tortochea t ă a l i a n e l o r ce i m p înzesc j u n g l a ec u :.: �o r i a l ă . L a n d o l f i a
e una din m a r i ! e bogii \ H a ! e Congo - u i u i .
Mambo îi mîngî i a u ş o r cu p a l m a t r u p u l f l e x i h i t , îi m i rosea f l o ­
ri l e, fără s ă le r u p ă ş i rîrl e a î n vesel it d e a c e a s t ii podoabă a p ă d u r i i
lui dragi.
Alteori, ca u n a d ev ă ra t g h i d a l u n u i m i n u na t şi u r i a ş m u z e u ,
el î m i a ră t a c u u n g e s t l a r g n i * t e c o p a c i gi g a n t i a l e c ă ror p r i m e
r a m ur i p o rnea u el i n t r u n c h i , a b i a l a o î n ă l ţ i m e d e 25-- 30 de metri.
- JV\ u l ţ i a l b i , s p u nea el m i n d r u d e cunoşt i n i e l e s a l e, caută n u ­
m a i a b a n os u l , c a să facă m o b i l e d e preţ. D a r a i c i c r e ş t e l e m n mai
bun ş i m a i f r u m o s : l e m n ath,· roşu ş i g a l ben . T n sat lucrăm idoli
(l i n e l , idoli fc>rmec a \ i , care ne feresc d e d u h u r i l e rele. Am să-i f a c
şi l u i m a s t e r u n i d o l m i c , să-I f e r e a s c ă d e v r ăjm a şi .
- M u l ţ u mesc Ma mbo, d a r cu n u cred în i d o l i .
- V a i , m a s t e r ce c u v i n t e a ţ i spus. I d o l i i se pot s u p 3 ra ş i - ! vor
pedepsi pe m a ster p e n t r u vorbele l u i .
- N u m a i s ă încerce ! M i e n u m i - e t e a m ă d e e i , făcui eu rîzînd.
Mai b i n e cont i n u ă - t i lecţ i a de bot a n ic ă . U i te, spu n e - m i cop a c u l ăsta,
cu sco a r t a p u t redă, c u m se n u m eşte.
- Acesta este lebatou. I n.c e a rcă ma ster, să-I loveşt i c u s ecu r a .
Sâ- ved em, a i p u t erea s ă t a i o a şchie, c ît d e m ică ?
M i - a m scos securea d e l a c i n g ă t o a re. Mambo surîse ironic. Ros
de neîncreder.ea l u i , mi-am încord a t toate p u t er i l e şi c u un icnit
s c u rt a m repez i t îndesat t ă i ş u l d e ot e l în scoa r t a a rborel u i . S e a u z i
u n zgomo t met a l i c şi c u toa t ă f o r ! a l o v i t u r i i l a m a securii l u n ecă
pe a l ă turi n e l ă sînd î n urmiî nici măc a r o zgîri e t u r ă .
Mambo încep u să r î d ă c u hohote, d a r v ă z î n d m u t r a m e a m î ­
nioasă se op ri ş i - mi s p u s e b l î n d :
- Master să nu f i e s u p ă r a t . Leb atou nu p o a t e fi t ă i a t cu se­
cu rea . L eb a t o u este a rbore d e f i er.
I n t r - a d e v ă r , a v e a m î n a i n te pe u n u l d i n acei v i g u roşi copaci a l
păduri lor tropica l e" ş i ec u a tori a l e a c ă ro r d u ri t a t e s e a p ro p i e m u ! t
d e cea a f i c ru l u i şi c a r e c o n s t i tu i e u n n e î n t recu t m a t e r i a l de con­
slruc.tie.
I n t r -o noa pt e , Ma mbo m ă t r e zi din somn.
- Ven i ţ i r e pe d e m a s t er, Ma mbo a re să vă a r a t e u n l ucru n�­
maivă z u t . R e p e d e, rep e d e .
Am s ă r i t d i n c u l c u ş ş i d î n d l a o p a r t e p l a s a care mă f e r e a d e
t î n ( a r i , a m z b u g h i t - o î n î n t u neric d u p ă ,1\\ a mbo.
Din d e p ă r t are ră z b ă t ea u n e d es l u ş i t p î n ă l a n oi t rosnc>te d e co­
paci răstu r n a ţ i , b u f n i t u r i în f u n d a te , răgete d e e ! c fa n ţ i şi ţ i p e t e de
gori l ă .
P ă s ări s p e r i at e s e r i d ic a u d e pe c r e n g i l e a rbori l o r şi a d ă ugau
strigătul l o r d e s p a i mă p e s t e v a c a r m u l ce c u p r i n �ese j u n g l a .
- Ce s - a î n t î m p l at ? s t i i g a i eu n c.> g r u l u i c a re fugea î n a i nte.
- Veti vedea m a s t e r. Ac u m ven i ţ i repede.

28
 Răgetele a n i m a l e lor î n f ur i a t e se a u z e a u a c u m m a i aproa pe.
P ă r e a că d o u ă a r m a t e se ciocnea u într- u n i ureş v i j e l i o s. S t r i g ă t u l
teri bil a l gori ielor, u n fel de KH - A H 1 KH - AH 1 prelun g i t şi
stri d en t , făcea s ă - m i îngh e t e sîngele în vine. De odată Mambo se
oori l î n g ă u n c a p a c m a i î n a l t şi-mi f ă c u semn să ne urcă m î n el . Doar
c i\ a c e a s t ă treabă n u era c h i a r aşa d e uşor de e x ec u t a t . E u cel pu­
\ i n nu v e d e a m n i c i o posib i i i t a l e să mă c a ţ ă r pînă s u s .
C u a g i l i t a t e a u n e i p i sici, M a mb o se a g ă ţ ă de u n m ă n u nchi d e
J i a n e care a t î rn a u d i n copac, c a o d g o a n el e sol i d e a l e u n u i c a t a r g
d e c orabi e . Cît a i c l i p i , z u l u su l se şi i n s t a l a s e c o m o d p e o c r e a n g ă
m a i groa să ş i - m i fiicea s e m n să u r c p e aceeaşi c a l e .
M - a m a g ă ţ a t ş i eu d e o d go n u l n a t u r a l , i a r M a mbo m ă t r a se s u s
cu d e s t u l ă uşuri n ţ i! .
D i n copa c m i se deschise o priv e l i şt e n em a i v ăz u t ă . D o i e l e f a nţi
giganţi pătrunsescră într-un l u m i n i ş şi fu seseră a t a c a t i d e o turmă
d e gari l e.
- l a tă m a ster, pongo se l u p t ă cu el e f a n t i i , şop t i M a m b o .
.,Pongo" este u n u l d i n numele pe c a r e i n d i gen i i î l d a u gor i l el o.r.
- M u l ti a l b i m - a u intrebat d acă a m v ă z u t vreodată un pongo
bătîndu-se cu u n elefant, m a i s p m e M a m bo. Pînă azi nu a m văzut
pe nici u n u l .
intr-a d e v ă r u n a stfel d e s p e c t a col e s t e m a i m u l t decît r a r . I n
a fa r ă d e P u r c h a s , care î n cartea s a a p ă r u t ă în 1 6 1 3, vorbeşte d e u n
oarecare e n g l e z A n d rew B a t c l l , ca re rătăcind p r i n p ă d urile v i rg i n e
ar fi v ă z u t gari l e at acîn d elefa n ţ i , nici un a l t n a t u ra l ist n - a m a i
fndră z n i t să f a c ă o a stf e l d e a f i r m a ţ i e, ba d i m po t r i v ă au n e g a t - o
·
c u v ehem en t ii .
E l e f a n t u i a frica n e s t e m u l t m a i p uter n i c şi m a i g r e u de î m b l î n ­
z i ! d ec ! t f r a t e l e s ă u d i n I n d i a . P ă r e a d e n ecrew t c ă sî nger o s u l
,.Pongo", o r i c î t d e să l b a t i c şi de c u rajos a r fi, să a i b ă î n d răznea : a
s ă d ea p i e p t c u g i g a n t u l p a h i d erm. l a t ă , î n s ă , c ă e u a s i s t a m î n sfîr ­
ş i t l a o a stfel de l u p t ă . Cei d o i e l e f a n ti d o b o r î s e r ă t oc m a i cr e n g i l e
u n d e îşi f ă c u s e r ă c u l c u ş u l gori l e l e - u n ma scu l b ă tr î n, cîteva fe­
m e i e şi mai m u l t e guri l e t i n ere.
B ă t r î n u l m a sc u l , neob i şn u i t să dea înapoi în fata v r e u n u i d u ş­
man, îşi a s c u n sese î n a l ! copac f e m e l e l e � i p u i i , i a r a poi i e ş i s e să
d e a p i epf cu cei d o i in a m i c i . Sco ( i n d s t r i g ă t e l e a s u r z i t o a r e pe c a r e
l e a u z i s e m <l e d e p a rte, î n a i n ta legăn î n d u - s e l a d r e a p t a şi l a s t î n g a
şi făcî n d să r i t u ri scu r t e s p r i j i n i t în bratele sa l e l u n g i .
A j u n g î n d î n f a ţ a e l e fa n ţ i l or, se b ă t u c u p u m n i i în p i ept şi scoa se
d i n n o u s t r i găt u l său d e l u p tă .
In f a ţ a u n u i a stfel de i n <t mic , p ut e rn i c i i elefa n ţ i se d ă d ur ă c u
cîţ i v a p a ş i î n a p o i . D a r e r a p r e a t î r z i u . Agă(înd u-se de o c r a c ă , go­
r i l a îşi f ă c u s e v î n t şi s ă r i se în spa te l e u n u i a d i ntre p a h i dermr. Lo­
v m du - 1 peste ochi şi peste urec h i c u p u m n i i , mu şcîn d u - 1 şi zgîr i i n ­
rl u - 1 , m � i m u t a f u c î t pe a c i să d ob o a r e u r i a ş u l a n i m a l . C el ă l a l t ele­
fant, în sp iii m î n t a t , o luă l a goa n ă p r i n t u f i ş u r i . Tov a r ă ş u l său sco­
t e a n işte ră gete î n f i oriitoa re, c ă u t î n d să a p uce cu tromp a t r u p u l
p ă ro s a l gori l e i .
M a i m u t a i z b u t e a să se ferea scă.
D eo d a t ă sco ţ î n d un răget p r e l u ng, d e s p erat, e l e f a n t u l izbuti să
i n h a te t r u p u l vînjos al gori l ei c u tromp a ş i s-o zvîrle la p ă mînt.
M a i m u ţ a d ă d u să sară imed i a t în picioare, d a r col ţ i i p a h i der­
mul ui, l u n g i d e a proa p e p atru metri, se şi a p leca seră a m enin ţ ă tori

29
a : •J p r a e i . J ncă o secu n -J ă şi c ol c s u l ar fi s t r i v i t-o sub p i c i u a r d e
s a l e gro n s e c a n i şt e tru n c h i u r i grele d e c o pa c .
l n c l i p a aceea, d a u � f c m e l e i z b u c n i r ă d i n t u f i ş şi scoţînd ţ i p ete
� scutite, se r e p e z i r .'î c u f u r i e a s u p r a l u i . S p e r i a t , e l e f a nt u l se î n to n r s �
în g r a l.J ă şi o r u p s e l a fugă p r i n j u n :; l ă , u r m 3 r i t de s t r i g ă t e l e c e ­
la: două goii l e c a r e s ă r e a u în j ur u l m a scu l u l u i r ă n i t .
Aş m a i fi vrut să r ă mî n să v ă d c e se î n t î m p l ă , d a r /Vl a m bo
mă t r a se d e m : n ec ă , s p u nî n u u - m i că e v r e m e a şă ne întoarcem în
tab ă r ă .
*
* *

. . .
• J� ;�e ;
d.e c i n �e a d im i � e � ţ ă : de l a p l e � a r <> a n o a s t r ă d i n B a s:
s o l: o , c ă l d u r a d ev e n i s e i n s u p o r t a b i l ă . A b u r i g r e i , î n ă b u şitor! se r i ­
d i c :!U d i n p ă mînt, a m e ţ i n d u-ne. O l i n i ş t e a p ă s ă to a r e c u p r i n sese
j u ngla. C h i a r \ i p ă � LJ I p ă s ă ri l o r î n c e t s e .
a
Obosi t i , a r ş i d e sete, n eg-r i i î n a i n t a u cu p a şi î m p l et i c i \ ! , z d ro ­
b i ţ i d e g r e u ta t ea pover i l o r . I n s u :� i M 2 mbo, a t î t d e v i o i d e o bi c e i
p ă rea c op l e ş i t . B u z e l e l u i u sc a t e nu m a i î n g î n a u m e � o p ea c a r e în
a l t e zile îi înso ţ ea mersul ritmic. T ş i f ă c e a loc c u gr e u t a t e p r i n t r e
m:irăci n i i î na l ţ i c a r e n e î m p r e s u r a u d i n t o a t e p ă r ţ i l e . N i ci n u m a i
î n : er c a să se f e r e a s c ă d e c r e n g i l e a r u u ş t i l o r . L e d ă d e a în l ă t u ri
c u p i e p t u l go l f ă r ă să-i p e s e d e zgîri e t u r i .
I - a m p ro p u s l u i R o s ech a m p u n p o p a s c a s ă - i l ă s ă m p e h a m a l i
să s e o d i h n e a scă, d a r m a i or u l n ici nu v r u s ă a u d ă .
- D a c ă n e o p r i m a i ci, n u n e m a i u r n im , s p u s e e l . T n c u r î n d o
să în c ea p ă să p l o u ă şi a t u n c i v rî n :l - n evrînd va t r ebui să f a c e m u n
popas.
Deod a t ă a u z i r ă m u n s t r i g ă t M a mbo se î m p i e d i c a s c î n r ă d ă c ! n i l e
.
u n u i m a n g l i e r ş i p i e r z î n d u - ş i ech i l ib r u l se p r ă b u ş i s e s u b g r e u t a t e a
b � l o t u l u i d i n s p a t e. G e m î n d de dmere î n c e r c a se să se r i d i ce , d a r
c ă z u d i n n o u l a p ă m în t , f ă r ă p u t e r i .
Rosech a m p îi făcu s e m n l u i Marss ack.
. - S ă · s e ridice î n d a t ă ! ş u i eră e l p r i n t r e din l i .
Ma rssack s e r e p e z i l a z u l u s r ă cn i n d .
- R i d ic 2 - t e best i e, r i d i c ă - t e că t e omor în b ă t ă i .
M a m b o f ă c e a e f o r t u r i d es p e r a t e să se sco a l .e d e j o s, d a r f i e că
era epuizat de obosea l ă , f i e c ă s u f e r i se u n a cc i d en t , nu izbuti mai
mult d e cî t să s e s a l t e î n t r - un c ot .
Ma rssack ridică crava ş a şi în c e p u să-1 b a t ă cu f u r i e .
- S c o a l ă - t e tîrît u r ă , sco a i ă-te c ă te o m o r î n b ă t ă i .
Cei l a l t i h a m a l i p ri v e a u t ă c u ţ i . E r a u o b i ş n u i ţ i cu a s ! f e l de î n ­
tî m p l ă r i căci f i e c a r e trecuse p r i n u n el e a s em ă n ă toa re.
Locot e n e n t u l Leich e r îşi muşca u nghi i l e s u b t i r i şi s t r ă v ez i i .
S e v e d e a b i n e că a s t f e l d e scene îi f a c r ă u , d a r n u sco a se n i ci u n
"
( t! V î n t c a s ă protest e z e .
U r i a ş u l M a r s s n c k gîfîi a d e o b os e a l ă , d a r nu s l ă b e a l o v i t u r i l e .
M a mbo, s t r i vit, î n c h i s es e och i i şi î ş i m u şca b u z e l e s i l i n d u - s e să n u
s t r i g e d e d u reie.
N e m a i p utînrl să r a h d , m-am a z v î r l i \ a s u p r a s er g e n t u l u i .
- Op reşte ! Nu d a! Legea . . . l egea te o p r e ş t e . Tu eşti b el g i a n .
T ;· c b u i e să r e s p ecţi l egea b e l g i a n ă . A c u r.� , v o i r ă s p u n d eţ i d e v i a ţ a
r.eg r i l o r .

30
 M a � s s a cl< m5 d ă d u î n l ii t u r i cu o simplă m i ş c a re a braţ ului ş3
co n t i n u ă s ă - I b a t ă .
- S c oa l ă d e j o s v i er m e p u t uros, c ă t e s t r i v es c !
S e r g e n t u l n i c i nu se m a i u i t a l a m i n e. C u un g e s t r a p i d i - 2 m
p r i n s a t u nci c r z v a ş a şi i - a m s m u l s-o d i n m î i n i . E r a a d o u a o J r ă
c î n d l u a m a s t fe l a p ă r a r e a p r i e l c n u l u i m eu.
U ri a ş u l m ă privi o c l i p ă u i m i t , a po i reven i n d u - ş i î m i c e r u f u r i o s
cravaşa i n d ărăt :
- Ai î n n e0 u n i t . D ă - m i c r a v a ş a în a p o i !
- De c e - ! b a ţ i ? N u v e z i că e r ă n i t ?
- Se p r e f a c e ! Se v e d e b i n e că n u - i c u n o ş t i . E ş t i a g i a m i u . A ·: l ! m
d a i cu och i i î n t î i a o a r ă d e v i a ţ a d i n c o l o n i i . D a c ă n u - i b a ţ i , se p u ­
t u ro ş e s c ş i n u m a i s î n t b u n i d e n i m ic.
- M a m bo e vrednic !
Rosecil a m p c a r e a s i s t a s e i m p a s i b i l la d i sc u ţ i a d i n t r e M a r s s a c k
ş i m i n e s e a p ro p i e d e noi ş i - m i s p u se c u v o c e a l u i t ă r ă g ă n a t ă .
- J o c i d e s t u l d e c a r a g h i o s a c e s t r o l d e a p ă r ă t o r a l n e g ri l or,
d e c a m p i o n a l l i b e r t ă ţ i i . N u - t i s t ă b i n e d el o c . Te face m u l t m a i r i ­
d i col d ecît c r e z i . l n a poi a z ă d e î n d a t ă c r a v a ş a sergen t u l u i . R o l u l
l u i e s t e s ă - i f a c ă pe negri să u m b l e, a l d u m i t a l e să d e s e n c z i
h ă r ţ i . E s t e b i n e să n u u i ţ i a st a !
S t r î n g î n d c r a v a şa în m î i n i i - a m r ă s p u n s r e p e z i t :
- N i c i nu mă g rn ci esc să în a p o i ez c r a v a ş a . Nu vedeti că e
r ă n i t ? N u p o a t e să m e a r g ă . D ege a b a îl b a t e t i .
-- D a c ă e ră n i t, a t u nc i să ră m î n ă a i c i s p u se m a i o r u l l a f el d e
n et u l b u ra t . H i e n e l e or să a i b ă g r ij ă d e ho i t u l l u i . D o a r n - o să ne
c ă r ă m cu el d u p ă n o i . A v e m şi a ş a d e s t u l e p ov er i . Deci n e - a m î n ­
ţ e l e s . T i d a i cra v a ş a l u i Ma rssack. N eg r i i t r eb u i e să se t e a m ă d e
e a . C r a v a ş a e s t e i n se m n u l p u t e r i i n o a s t r e a o a m e n i l o r a l b i şi c i ­
vi l i za ti . •
- F r u m o a s ă c i vi l iz a t i e !
- D o m n u l e S p i n e a n u , t i - o S ;J u n p e n t r u u l t i m a o a r ă . A s c u ltă
o rd i n u l s u p e r i o r u l u i d u m i t a l e !
- P u t i n îmi p a s ă d e el !
T n och i i p e j u m ă t a te î n c h i ş i a l u i R osech a m j) se a p r i n s e o scîn­
teie d e u r ă . S e î n t o a r s e c ă t re M a rssack ş i î i o r d o n ă r e p e z i t :
- S m u l ge - i c r a v a o;; a !
S e rgen t u l î ş i r i d i c ă a m e n i n ţ ă t o r în a e r p u m n i i u r i a ş i ca n i ş ! e
c i oc a n e g r e l e ş i se n ă p u s t i a s u p r a m e a . I n t r - o c l i p ă p u t e a s ă m ă
z d ro b e a s c ă sub i z b i t u r a l o r n i m i c i t o a re. D a r f ă r ă s ă - i m a i d a u t i m � u l
s ă f a d v reo m i ş c a re, m i - a m s m u : s rev o l v eru l d i n toc u l d e p i e l e
c e - m i a tîrn a l a şo l d ş i i l - a m î n f i p t în p i e p : .
- T n a p o i că t r a g l - a m p rev e n i t e u . Ş i d u m n e a voa s t r ă , d o m n u : e
m a i o r ! D a c ă m a i f a c e t i u n s i n g u r p a s , v ă p r e fa c î n t r - o ţ i n t ă v i e ş i
ş t i ţ i p rea b i n e c ă s î n t u n och i t o r c u c a r e n u c b i n e d e g l u m i t .
M a r s s a cl< se u i t ă cu un a e r t i m p l a t e a \· a revo l v e r u l u i şi f ă c u
d o i p a ş i î n a po i . Aeru l d e n e p ă s a re şi d ez i n te re s se ş t e r s e de pe [,,.t a
1 ui Ro s e ch a m p . P e n t r u p r i m a d a t ă îl ve d e a m sub a c e a s t ă în f ă ţ i ş a r e
I nc r u n t a t . cu g u r a c r i s p a t ă î n t r - u n rî njet c u o c h i s t i c l o ş i , l a f e l t r E·­
h u i e să f i a r ă t a t atunci cînd c u u n s i m p l u semn d ă d u s e o r d i n s.0
se r c d ă d p p e f a t a p ă m î n t u l u i t re i sate d e b ă ş t i n <J şi .
- A i r i d i c a t p e n t r u a d o u a o a ră revo l v e r u l a s u p ra u n u i o f i t e r
b 2 l g i a n , s p u s e el c u o voce r ă g u ş i t ă . P r i m a o a ră t e - a m ·i e r t a t , d a r

31
de d a t a asta v e i pl ăt i . Nu a c u m ! Poate m a i tîrz i u . Vom g a s t u n
p r i l ej . Cî nd a i să te a ş t e p ţ i m a i p u ţ i n p e d e a p s a n eobră z ă r i i te v a
a j unge d i n u rmă şi te va zdrobi. S ă ş t i i că ma iorul R o s e c h a m p nu
uit ii .
D u p ă ce r o s i i aceste cuvinte, maiorul se î n t o a r s e şi d ă d u or­
d i n coloanei să se pună în m i ş c a re .
Tăcuţi şi ascul t ă tori, negrii p o m i r ă înainte. D u p ă ce-mi aruncă
o p r i v i r e d i sp r e t u itoare Ma rssack s e î n d ep ă r t ă u l t i m u l .
R ă m ă sese n u m a i .1\'lambo şi c u mine. L - a m ajutat să se r i d ice ş i
d u p ă c e i-am s p ă l a t r ă n i l e c u a p ă d i n b i do nul ce - I pur t a m l a şol d .
i - a m l e ga t s t r î n s g l e z n a l u x a t ă c a s ă împied ic oasele s ă m a i i asii
d i n a r tic ul a ţ i e.
M a mbo mă p r i vea cu ochii l! m e z i .
- M u l ţ u mesc m a s ler, şopti el. N u m a i F e r n e y s - a p u rtat a ş a
c u M a m bo. E l a fost s i n g u r u l l u i p r i eten a l h . A c u m m a ster e s t e a l
d o i l e a . S ă n u crezi c ă u n n eg r u n u ştie s ă i u b e a �că u n p rieten, să- I
a pere. C î n d I - a u uc i s pe Ferney, Mambo era tîn ă r, acum î ns ă el
va fi în stare să te p ă z e a s c ă . Rosechamp n-o să p o a t ă f a ce nici u n
rău l u i m a ster.
- M u l ţ u mesc l\\ a mbo. F i i însă s i g u r că voi şti să mă a p ă r
ş i s i n g u r.
Z u l u s u l de te îngri iorat d i n c a p .
- Master îl cunoaşte p rea p u ţ i n pe m a ior. Oa men i i l i n iş t i ţ i c a
.el, s î n t m a i peri c u l oş i . M a m b o a r fi f o s t m a i -bucuros să fie m a ior u l
ca }\\ a r o s a c k f u r i o s . să s t ri ge, să b a t ă . M a r s s a c k rage ca elef a n t i i
ş i - i t rece, d a r Rosech a m p n u u i t ă n i m i c, nicio d a t ă , n ici cîn d b e a
s a u n ic i cîn d d o a r m e .
- Fi i p e p a ce ! O s ă i a u toate măsurile !
Aj u t î n d u - 1 să m e a rgă , în m a i p u ţ i n de j um ă t a te. de oră, îi aj un­
seri\ rn d i n urmă pe cei l a l t i .
M. a iorul n u - m i a d re s ă n i c i u n cuvî n t , n u - m i a runcă măcar o
pri \· i re.
Doar Leicher se a p r o p i e p e f u r i ş d e m i n e ş i îmi ş o pt i .
- Vez i', fereşte-te de Rosec h a m p , e t a r e f u rios. N - o a r a t ă, dar
şti n sig ur că e .
Noaptea, M a mbo se culcă l î ngă m i n e . A b i a du pă cîteva z i l e .
Res e c h a m p avea să-mi a r a t e c ă n u u i t a s e n i m ! c.

( f o n U n u arca şi srirş it u l in n u n1 ă r u l u rmUtor )

Ti pai u l exec utat la Co•r.;,i natul Poligr,lic Casa �clntcii "1. V. Stali n'·
 .Colectia povestiri ttllnfiflco-fanta sflce" va apare la 1 11
1 5 a l e fiecărei luni, tn 32 pagini, pretul de 1 leu exem plarul.
Abonamentele se fac la oflcllle po,ta le, factorii poJtall 11
d ifuzorii vol unta ri d i n tntreprlllderl 11 Institutii.
Pretul abonamentelor :
3 luni 6 lei
6 luni 1 2 lei
1 an 24 lei