Sunteți pe pagina 1din 3

9.

Societaţile secrete în Grecia

Cu privire la originile Eteriei sunt mai multe variante:


  1. a fost creată la Odesa în 1814 de grecul Xanthos de Patmos, francmason, care i-a dat
şi numele de Philike-Hetairia, organizându-i ritualul inspirat după cel al masoneriei.
Scopul declarat al acestei societăţi secrete era unirea armată a tuturor creştinilor din
Imperiul Otoman pentru a face să triumfe Crucea asupra Semilunei;
  2. a fost organizată la Viena de prinţul Alexandru Ipsilanti, membru al unei loji
francmasonice din Petersburg şi de câţiva tineri greci;
 3. originea a stat într-un nucleu de greci cultivaţi, care au format o organizaţie inspirată
din Tugenbund-ul german, cu cinci grade: adepţii, bacalaureaţii, preoţii din Eleusius,
prelaţii şi marea arcă.
    
   Proiectul viza renaşterea Greciei sub chipul Marii Elade, care cuprindea şi Ţările
Române, de aceea armata eteristă s-a comportat ca o armată de ocupaţie pe teritoriul
românesc, dedându-se la jafuri şi distrugeri. Trebuie spus că această organizaţie era
formată exclusiv din greci şi că acolo unde găsim indivizi de altă origine etnică, este
vorba doar despre simpatizanţi, sprijinitori, membri ai altor mişcări similare şi agenţi
plătiţi ai mişcării

Eteria era un proiect in trei etape:


1. ridicarea la lupta a tuturor popoarelor crestine din Imperiul otoman,
2. alungarea turcilor din Peninsula Balcanica (chiar si din Anatolia)
3. si re-constituirea Imperiului bizantin - in care urmau a fi incluse si Tarile
Romane, desi acestea nu fusesera, vreodata, sub dominatie bizantina…

Eteria a avut castig de cauza in Grecia: care, in 1829, reuseste sa-si proclame
independenta fata de Inalta Poarta - la luptele anti-otomane participand, alaturi
de greci, si numerori aromani traitori in peninsula…
Eteria se constituie, şi in "cea dintai activitate masonica pe scara mare
desfasurata in Tarile Romane in primul sfert de secol" al XIX-lea - la Eterie, ca si
la lojile (de tip masonic) care au pregatit-o, raliindu-se nu putini dintre boierii,
intelectualii si negutatorii autohtoni.

De iniţierea lui Tudor prin Iordache Olimpiotul în Eterie, aşa cum susţinea Nicolae Iorga,
nici nu poate fi vorba.
       Cu privire la originile Eteriei sunt mai multe variante:
  1. a fost creată la Odesa în 1814 de grecul Xanthos de Patmos, francmason, care i-a dat
şi numele de Philike-Hetairia, organizându-i ritualul inspirat după cel al masoneriei.
Scopul declarat al acestei societăţi secrete era unirea armată a tuturor creştinilor din
Imperiul Otoman pentru a face să triumfe Crucea asupra Semilunei;
  2. a fost organizată la Viena de prinţul Alexandru Ipsilanti, membru al unei loji
francmasonice din Petersburg şi de câţiva tineri greci;
 3. originea a stat într-un nucleu de greci cultivaţi, care au format o organizaţie inspirată
din Tugenbund-ul german, cu cinci grade: adepţii, bacalaureaţii, preoţii din Eleusius,
prelaţii şi marea arcă.
    
   Proiectul viza renaşterea Greciei sub chipul Marii Elade, care cuprindea şi Ţările
Române, de aceea armata eteristă s-a comportat ca o armată de ocupaţie pe teritoriul
românesc, dedându-se la jafuri şi distrugeri. Trebuie spus că această organizaţie era
formată exclusiv din greci şi că acolo unde găsim indivizi de altă origine etnică, este
vorba doar despre simpatizanţi, sprijinitori, membri ai altor mişcări similare şi agenţi
plătiţi ai mişcării.
Societati initiatice in Grecia
Cultul lui Dyonisos se intalneste in aproximativ toate zonele elenistice fiind
celebrat in asociatii secrete prin ritualurin exaltate. Initiatii invatau ca tot ce se
naste, moare si renaste, astfel inacat ei sarbatoreau reinvierea formelor de viata
de la natura la om. Prin betii colective, orgii sexuale, chiar sacrificii sangeroase,
adeptii cultului celebrau impreunarea energiilor masculin-feminine in urma careia
se nastea si renastea viata. Societatile se numeau thiase, iar secretele erau
pastrate doar penru cei capabil sa inteleaga relatia dintre macro si micro cosmos.
Initierea se facea prin montarea unor spectacole grandioase incarcate de simbolism.
Natura
se regenera ciclic din aceasta impreunare. Existau doua categorii de mistere:
mici si mari, iar accesul era progresiv, astfel initiatii erau numiti mistii si epoptii.
Orfismul si pitagorismul. Misterele lui Orfeu sunt centrate pe mitul lui Zagreus,
care, ca si Dionysos a fost sfartecat si inviat. Cosmogonia este profund inspirata
de esoterismul egiptean si hindus.
Inspirat de initierile orfice, Pitagora infiinteaza Ordinul Pitagoreic si impune
„regula de aur a tacerii”, prin care adeptii invatau puterea imensa a cuvantului. In
anumite ocazii, aspirantul acestui ordin initiatic, putea sa taca trei ani de zile
pana sa se poata exprima in fata fratiilor sai. Pitagora impartea candidatii in doua
categorii de adepti, impusese vegetarianismul ca o forma de respect pentru toate
formele de viata cu sange, ca vehicol al energiilor superioare.Studiul de baza in
Ordinul Pitagoreic sunt filosofia, studiul comparat al religiilor, matematiciile (in
special aritmologia), dar si muzica, poezia ca expresii ale divinului in uman.

10. Societaţile secrete în Spania

în 1928, în Spania, s-a născut organizatia secretă Opus Dei, singura organizatie de tip
masonic care a avut într-adevăr un rol pozitiv, dar lumesc, în Biserica Catolică. Arhitectul
ei, preotul de tară Jose Maria Escriva, a preluat tot ce aveau mai bun alte organizatii
secrete si i-a dat o formă bisericească. Totul se făcea în ascuns căci existau dusmani
puternici chiar în interiorul Bisericii Catolice (majoritatea cardinalilor ajunseseră un fel
de slujbasi ai marii finante evreiesti!). Se recrutau doar cei care mai aveau încă o
facultate, de obicei de finante (în afara teologiei), plus doctoratul. In afara
profesionalismului, un alt criteriu era puritatea sufletească. Pentru a nu fi sub ispita vietii
lumesti, ei trăiau lipsiti de confort, masa era frugală, rugăciunile erau prelungi si
întrerupte de dureroase autoflagelări. Acestia formau treapta superioară, a numerarilor.
Treapta inferioară, a supernumerarilor, era formată din civili, dar care, dacă nu erau
căsătoriti erau îndemnati să se preotească, pentru a deveni numerari. Toti acestia au
concurat marea finantă evreiască, au salvat Spania si au revigorat Vaticanul. In 1958
Spania devine membră a Fondului Monetar International si a Băncii Mondiale, agentii
acestor institutii în Spania fiind membri ai Opus Dei. Ministrii Spaniei erau proveniti tot
din rândul Opus Dei. Din 1953 Opus Dei devine activă si în afara Spaniei si în câtiva ani
cuprinde Europa, America Latină, Africa, Filipine, dar având asociatii foarte puternice si
în SUA si Canada. Prin anii '90 existau 80.000 de numerari! Mai este numită si masoneria
albă. Papa Ioan Paul al II-lea, înainte de a multumi cardinalilor care l-au ales papă, el s-a
rugat la mormântul lui Escriva, pe care l-a si beatificat, dar abia la 6 octombrie 2002.
Astăzi, Opus Dei are multi membri în Parlamentul European si în ONU, patronează multe
institutii internationale, bănci elvetiene, fundatii. In România actionează fundatia Hans
Seidel, adeptă a liniei Hungtinton!

11. Societaţile secrete în Germania

Masonul german, baronul Karl Gotlieb von Hund a devenit membru al Lojei din
Frankfurt şi în 1751 a întemeiat aici o filială a Ritului Scoţian, denumită „Ordinul
respectării stricte a regulilor”; după rostirea jurământului ce prevedea supunerea
necondiţionată faţă de ordinele unor superiori misterioşi şi „nevăzuţi”, aşa cum a fost
descris pe parcursul volumului, Ordinul a sfârşit prin fuziunea dintre Iluminaţi şi
Francmasoneria germană, în timpul Congresului de la Wilhelmsbad.
Hund a recunoscut că ducea mai departe tradiţiile Cavalerilor Templieri care fuseseră
obligaţi să se autoexileze în Scoţia la începutul secolului al XIV-lea. Membrii acestui
Ordin s-au autoproclamat „Cavaleri ai Templului”. El pretindea că ar transpune în viaţă
ordinele unor „superiori necunoscuţi” a căror identitate sau loc de reşedinţă nu erau
niciodată precizate, în timp ce alţii au pretins că aceşti „superiori” nu erau oameni,
majoritatea cercetătorilor cred că ei erau probabil susţinătorii iacobiţi ai Stuarţilor, care
au murit sau şi-au pierdut credinţa după înfrângerea Tânărului Pretendent.

S-ar putea să vă placă și