Sunteți pe pagina 1din 6

Biserica – cetate de la Boian (jud.

Sibiu) poartă
însemnele statale ale Moldovei lui Ștefan cel Mare

de George V Grigore

Dacă treceți prin satul Boian din județul Sibiu, care s-a numit în


trecut Bazna de jos (un sat săsesc, menționat documentar prima dată
în anii 1300), ce este interesant în primul rând aici, este faptul
că biserica fortificată construită în anii 1400 poarta deasupra intrării
însemnele Moldovei, respective capul de bour. Acest lucru este
datorat faptului că de-a lungul timpului, începând cu domnitorul
Ștefan cel Mare, domnii moldoveni au primit din diverse motive,
posesiuni în Ardeal, cum mai e și cazul învecinatei Cetăți de Baltă sau
cazul Cetății Ciceului, Cetății Bologa, Cetății Branului, ș.a.m.d., spre
a se putea retrage aici, în caz de necesitate.
Localitatea Boian se află în partea de nord-vest a județului,
în Podișul Târnavelor. Prima atestare documentară a parohiei Boian
datează din anul 1309 în actul „Teodorich de villa Boneti”. În
anul 1335 parohia Boian aparținea de „Archidiaconatus
Cocllorum" („Kokel" este denumirea germană a râului Târnava). La
sfârșitul secolului al XV-lea (probabil 1486-1490) domeniul Cetății
de Baltă, din care făcea parte și satul, este stăpânit cu titlu de fief, de
unii domni ai Moldovei, începând cu Ștefan cel Mare. Ca și în
cazul Ciceului, era vorba de o danie din partea regelui Ungariei pentru
a putea servi de eventual refugiu, de azil. Cu același titlu domeniul
este stăpânit de Bogdan al III-lea, iar în 1529 ajunge în posesia
lui Petru Rareș. Biserica parohială luterană a fost construită în 1404,
din piatră, în stil de biserică-sală, compusă dintr-o navă și un cor
dreptunghiular. În 1506, biserica este fortificată prin ridicarea
1
deasupra corului a unui etaj de luptă cu creneluri și ambrazuri,
sprijinit pe pile de zidărie și console între care se deschid guri de
smoală. Bolta în rețea ce acoperă nava, specifică perioadei goticului
târziu, este datată 1518. Din aceeași perioadă provin
și ancadramentele portalurilor de nord și sud. O noua boltă este
înălțată și deasupra navei, transformată în 1900 în tavanul de stuc de
astăzi. Pe peretele de nord al corului se păstrează urme de pictură
murală, asemănătoare din punct de vedere tematic și stilistic cu cele
păstrate în biserica din Mediaș și databile în a doua jumătate a
secolului XV. Ferestrele și portalurile din piatră, în stil gotic datează
din prima jumătate a secolului al XVI-lea. Tot atunci a fost construită
și cetatea înconjurătoare. Aceasta se compune dintr-o incintă
octogonală cu guri de tragere și contraforturi, și un turn de poartă de
secțiune pătrată. Într-o piatra din turnul clopotniță, care are și rol de
poartă a incintei, este sculptat capul de bour cu astrele între coarne,
stema Moldovei. Se poate presupune o amplasare secundară a
însemnului acesta, nefiind un decor de intrare caracteristic. Pe zidul
nordic al bisericii simbolul este repetat. De această dată capul de bour
este reprezentat în semiprofil, cu o stea între coarne și o roză alăturată.
Această piesă reprezintă de fapt cimerul unei reprezentări heraldice
din care scutul fasciat și eventual tenanții nu s-au păstrat. După A.
Rusu acestea sunt singurele exemple incontestabile ale însemnelor
heraldice moldovene în Transilvania. Biserica a fost refăcută în
anii 1766, 1825 și 1968. Vechiul altar din secolul al XV-lea se află
la Muzeul Brukenthal, actualul altar datând din anul 1772, fiind făcut
de meșterul Michael Zillmann și pictat de medieșanul Stephan Adolf
Valepagi. În turnul clopotniță sunt trei clopote. Clopotul cel mare
datează din anul 1477 și este inscripționat astfel: „O REX GLORIAE
VENI CUM PACEM”, iar cel mic din 1644 poartă
inscripția: „VERBUM DOMINI MANET IN ETERNUM”.
Domeniul Cetății de Baltă din care făcea parte și satul Boian,
este stăpânit cu titlu de fief, de unii domni ai Moldovei, începând

2
cu Ștefan cel Mare. Cetatea de Baltă a fost atestată documentar prima
dată în anii 1100. Aici se găsește un frumos castel, ridicat în anii 1600
pe o culme deasupra satului și a râului Târnava Mică. Castelul
Bethlen Haller este acum în proprietatea societății de vinuri Jidvei și
nu este deschis pentru vizitare, asemeni unui muzeu. Încercați să
realizați o degustare de vinuri la Jidvei și cu aceasta ocazie puteți să
vizitați și castelul, iar apoi se poate și înnopta aici…

Surse: ziare.com; wikipedia.org

Biserica cetate din Boian (jud. Sibiu) - se poate vedea capul de bour moldav deasupra
intrării

3
Cap de bour moldav cu astrele între coarne - Biserica cetate din Boian (jud. Sibiu)

Cel de al II-lea cap de bour - Biserica cetate din Boian (jud. Sibiu)

Biserica cetate din Boian (jud. Sibiu)

4
Biserica cetate din Boian (jud. Sibiu)

Planul fortificației de la Boian (Sibiu)

5
Urme de pictură murală pe peretele de nord al corului (sec. XV)

Castelul Bethlen Haller (fosta Cetatea de Baltă) este acum în proprietatea societății de
vinuri Jidvei

S-ar putea să vă placă și