Sunteți pe pagina 1din 24

I.

Principiile propulsiei in camp gravitational


In ziua de azi, pentru propulsia aerospatiala , umanitatea se bazeaza pe
Legea de conservare a momentului derivata din Principiul Actiunii si
Reactiunii. Dar calculele arata faptul ca aceasta metoda necesita cantitati
impresionante de combustibil pentru a propulsa navetele aerospatiale chiar si pe
distante mici.
Propulsia in cap gravitational utilieaza unde pentru a produce , transmite
si transforma energia , si are la baza o extensie a Teoriei Sonicitatii pentru medii
solide cu proprietati elastice. Structura sistemelor de propulsie in camp
gravitational (SEGS) prezinte trei componente majore :1-generator de unde;2-
ghidaj de unde;3-reflector.
Generatorul de unde este un motor oscilant care transforma energia
chimica in combustibil.Ghidajul de unde este o retea cu elemente hexagonale
sau patrate realizate din materiale compozite. Reteaua este pretensionata apoi
atasata marginii interioare a reflectorului.Generatorul de unde are o tija
oscilanta , care este perpendiculara pe retea si atasata de centrul hexagonului
sau a patratului . Oscilatiile tijei induc unde transversale in retea. Aceste unde se
propaga din centru catre reflector.Undele reflectate se intorc de la reflector ,
interactioneaza cu cele incindente si formeaza unde stationare in ghidajul de
unde. Undele stationare actioneaza o serie de lame mici care oscileaza si imping
aerul in jos , creand astfel portanta necesara sustentatiei navei.
Teoria generala a relativitatii demonstreaza ca atat substanta cat si energia
produc unde gravitationale cand sunt implicate in oscilatii quadripole.Teoretic ,
procesul de conversie poate obtine eficienta ridicata .Radiatia gravitationala
produsa pe aceasta cale este non-izotropica si poate fi directionata pentru a
controla propulsia SEGS. Generatorul de unde transforma energia primara
produsa prin fuziune sau anihilare materie-antimaterie in unde electromagnetice
cu energie ridicata. Aceste unde sunt injectate in fuselajul SEGS si propagate
radial spre reflector.Undele reflectate se intorc de la reflector. Acest proces este
repetat de mai multe ori pentru a asigura conversia uniforma in radiatii
gravitationale.
Fig.1 Componentele majore ale SEGS
II. Principiul fuselajului radiant
Conform principiului fuselajului radiant o nava se poate misca in orice
directie daca anumite sectiuni ale fuselajului sunt active si emit radiatii
gravitationale.Radiatia este emisa normal pe suprafata sectiunii active si este
uniforma.Jumatate din radiatie este directionata spre nava iar cealalta este
directionata in afara acesteia. Radiatia intrinseca interactioneaza cu nava si
echipajul provocand o forta de atractie. Majoritatea radiatiei extrinseci este
evacuata in spatiu dar o cantitate mica interactioneaza cu invelisul fuselajului.
In comparatie cu restul navei , acest strat este subtire si are o masa
neglijabila.Astfel forta gravitationala exercitata pe acest strat este deasemenea
neglijabila , excluzand atunci cand calculam rezistenta fuselajului. Datorita
uniformitatii radiatiei intrinseci , nava si orice masa de la bordul acesteia
suporta aceeasi acceleratie , conform principiului de echivalenta a lui Einstein.
Fuselajul radiant se deplaseaza odata cu nava. Astfel , corpul navei va fi
intotdeauna imersat in campul gravitational artificial , care impinge nava
inainte. Aceasta procedura un implica contradictii fizice deoarece fuselajul
radiant si restul navei nu formeaza un sistem izolat unde fortele interne se
anuleaza reciproc.
Interactia dintre radiatia gravitationala si masa navei mareste energia cinetica
a navei , care se accelereaza in directia sursei gravitationale , fara a distinge
tipul sursei. Intr-un sens newtonian , gravitatia artificiala emisa de catre SEGS
si campul gravitational care inconjoara toate masele sunt de aceeasi natura
fizica , singura diferenta fiind data de analiza frecventei. Sursele naturale emit
un zgomot gravitational (unde gravitational cu multe frecvente) , iar un SEGS
emite un sunet gravitational (toate undele gravitationale produse la un
moment dat au aceeasi frecventa).
Fig.2 Structura SEGS
III. Legea conversiei radiatiei electromagnetice
in radiatie gravitationala
Legea conversiei radiatiei electromagnetice in radiatie gravitationala are
urmatoarea forma:
In timpul reflectiilor normale pe doua suprafete reflective separate de o
distanta egala cu jumatate din lungimea de unda, o unda electromagnetica cu
energia E si frecventa genereaza o radiatie gravitationala de putere maxima ,
care este proportionala cu patratul energiei si frecventei electromagnetice.
Radiatia gravitationala produsa astfel este emisa in directia normala pe
suprafetele reflective si in sens opus undei electromagnetice. Unda
gravitationala si cea electromagnetic-principala au aceeasi frecventa.
Conform paradigmei lui Einstein , gravitatia artificiala curbeaza continuumul
spatiu-timp asemeni unui obiect masiv natural si forteaza corpurile sa se miste
pe curbe predeterminate numite geodezice. Un SEGS se misca de-a lungul unei
linii drepte geodezice activand doar o sectiune a fuselajului.Activarea
simultana a mai multor sectiuni permite zborul in orice directie. In timpul
procesului de conversie a energiei , care are loc in fuselajul navei, frecventa
undelor electromagnetice functionale este supusa degradarii continue pana la un
prag selectat in spectrul vizibil (rosu , galben , verde sau albastru). Undele
electromagnetice care ating acest prag reprezinta energie reziduala si trebuie
evacuate in spatiu folosind un proces special pentru a evita supraincalzirea
navei.
Fig.3 Distorsionarea spatiu-timp cauzata de SEGS
Fig.4 Sectiunea activa a fuselajului radiaza energie electromagnetica
reziduala
Presupunand ca diametrul D al traiectoriei fotonului se poate micsora foarte
mult in comparatie cu jumatate din lungimea radiatiei electromagnetice /2 si
luand in considerare faptul ca T=1 si =cT=c , obtinem:
2 2
2 2
2 3 2 3 5
512 512 2048
5 5 5
4
dE G E G E G
E
dt c D c c
v
i
=
Miscarea produsa in urma combinarii a doua oscilatii perpendicular este o
rotatie. Astfel cele doua grupuri de electroni cu energia E si masa m=Ec2
radiaza gravitoni la fel ca doi quadripoli .
Fig.5 Rotatia fiecarui grup de fotoni poate fi descompusa in doua oscilatii
normale cu o oscilatie quadripola
Ideea fundamentala care sta la baza designului si constructiei SEGSo
reprezinta o radiatie electromagnetica cu energie E care sufera reflectii
multiple din partea a doua placi reflective separate de un spatiu foarte
ingust.Accelerarea unui foton de frecventa in timpul reflectiei pe un perete
poate fi considerata egala cu dublul vitezei luminii impartita la perioada de
oscilare : a=2c.
Conform teoriei generale a relativitatii , undele electromagnetice care se
propaga liber prin spatiu nu genereaza radiatie gravitationala. In general, un
foton genereaza radiatie gravitationala numai cand interactioneaza cu alte
obiecte , in special pereti reflectivi.Conform modelului standard ,
electromagnetic , fortele nucleare tari si slabe sunt puternic legate intre ele.De
aceea toti bosonii genereaza radiatii gravitationale printr-un proces similar dar
numai cand sunt implicati in interactii cu alte particule. In comparatie cu bosonii
, fermionii genereaza o cantitate mai mica de radiatie gravitational deoarece
viteza fermionilor este mica.
IV. Conversia de energie si forta de propulsie
Legea de conversie a radiatiei electromagnetice in radiatie gravitationala
poate fi dedusa direct din ecuatiile de camp ale Teoriei Generale a Relativitatii
(TGR).
Astfel , ecuatiile de camp ale lui Einstein sintetizeaza TGR astfel:
4
1 8
2
ik ik ik
G
R g R T
c
r

unde indicii continuumului spatiu-timp i si k iau valori de la 0 la 3.
R
ik
- tensor de curbura de ordinul II (tensorul Riemann)
g
ik
- tensorul metric
R-curbura scalara spatiala a lui Ricci
G-constanta universala din legea de gravitatie a lui Newton
T
ik
-tensorul de energie impuls al materiei (tensorul de energie - tensiune)
4
8 G
c
r
= constanta lui Einstein (inlocuieste G in TGR)
Ecuatia de mai sus cuantifica o diferenta fundamentala dintre paradigma lui
Newton si cea a lui Einstein. Conform paradigmei lui Newton , masa in repaus
a substantei este singura sursa de gravitatie. Conform ecuatiilor de camp ale lui
Einstein , cuantele de energie (de exemplu fotonii) pot fi surse de gravitatie.
Pentru a rezolva problemele TGR , elementul de lungime generalizat ,ds,
care defineste geometria continuumului spatiu-timp , trebuie determinat.Prin
definitie , aceasta lungime este egala cu:
2
i ik k
g dx dx ds
Conform paradigmei lui Einstein, campurile gravitationale produse de
diferite masedistorsioneaza contunuumul spatiu-timp.In absenta campurilor
gravitationale , spatiul este euclidian ;astfel se aplica geometria euclidiana.
In prezenta campurilor gravitationale , spatiul se curbeaza ;astfel geometria
Riemann trebuie utilizata in locul geometriei euclidiene . Traiectoria luminii se
curbeaza , aceasta fiind numita geodezica lungimii nule adica geodezica
unde elementul de lungime generalizat ds este nul in orice punct.Traiectoriile
urmate de toate celelalte mase sunt de asemenea numite geodezice , dar au
elemente nenule ale lungimii.Asta inseamna ca atat lumina cat si corpurile
urmeaza traiectorii prestabilite , care sunt elemente geometrice ale
continuumului spatiu-timp si acest continuum este deformat de campul
gravitational . Dislocarea corpurilor este un proces dinamic; aceste urmeaza
geodezicele definite de configuratia spatiala existenta , dar distributia maselor
si implicit a campurilor gravitationale se schimba prin miscare. Astfel ,
configuratia continuumului spatiu-timp si ,implicit, formele geodezice se
schimba.
ds este invariant , raportat la schimbarile in sistemul de referinta.In cazul
geometriei euclidiene si a mecanicii clasice , patratul elementului de lungime
este invariant , raportat la rotatia sau translatia axelor:
2 2 2 2
ds dx dy dz + +
Conform geometriei euclidiene , lungimea unui obiect este aceeasi in raport
cu toate sistemele de referinta.Conform Teoriei Speciale a Relativitatii , care
est aplicabila sistemelor inertiale , elementul de lungime este definit astfel:
2 2 2 2 2
ds cdt dx dy dz
Notand x
0
=ct , x
1
=x , x
2
=y , x
3
=z avem:
2 2 2 2 2 2 2 2 2
0 1 2 3 0 1 2 3
( 1) ( 1) ( 1) ( 1) ds dx dx dx dx dx dx dx dx + + + +
Aceasta expresie a elementului de lungime ,ds, ajuta la intelegerea tranzitiei
de la sistemul metric al TSR la cel al TGR.
In TSR , componentele tensorului metric sunt urmatoarele:
1 0 0 0
0 1 0 0
0 0 1 0
0 0 0 1
ik
g

' ;


unde g
00
=1 pentru i=k=0 , g
11
=g
22
=g
33
=-1 pentru i=k=1,2,3 si g
ik
=0 pentru
ik.
In TGR , majoritatea deformatiei continuumului spatiu-timp cauzata da
campurile gravitationale care inconjoara un corp , este exprimata matematic
printr-o variatie a marimii componentelor de pe diagonala principala a
tensorului g
ik
(i=k) aceste marimi nu mai sunt egale cu +1 sau -1.Datorita
faptului ca aceste campuri gravitationale naturale produse de corpurile cosmice
sunt slabe , deformatia continuumului spatiu timp este de asemenea slaba iar
componentele de pe diagonala principala a tensorului metric g
ik
au valori egale
sau apropiate cu 1.
Schwarzschild a calculat valorile exacte ale componentelor tensorului
metric si , implicit, elementul exact al lungimii , ds. Astfel , in coordonate
sferice , elementul de lungime conform sistemului metric Schwarzschild este :
( )
2
2 2 2 2 2 2 1 1
0 1 1 2 1 2 3
1 1
( ) sin( )
i ik k
x x
g dx dx dx dx x dx x x dx
x x
ds
o o
o o
o o
1
]
+
+
+
sau utilizand coordonatele t,r,,:
( )
2
2 2 2 2 2 2 2
( ) sin( )
r r
c dt dr d r d
r r
ds r
o o
o u o u
o o

1
]
+
+
+
Astfel tensorul metric fundamental este:
( )
( )
2
2
0 0 0
0 0 0
0 0 sin( ) 0
0 0 0
ik
r
r
r
g
r
r
r
o
o
o
o u
o
o
+

' ;
+ 1

]


+
Tensorul de energie-impuls si aplicatiile
Ecuatiilor de Camp ale lui Einstein pentru SEGS
Considerand o sfera umpluta cu fotoni care se misca numai pe directii
radiale , tensorul de energie-impuls trebuie sa satisfaca ecuatia
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0
ik
T
W


' ;



iar densitatea de energie W trebuie sa fie de 3 ori mai
mare decat presiunea exercitata pe suprafata interioara a sferei , W=3p.
Deoarece p=w , W=3p.Astfel, deformarea continuumului spatiu-timp
cauzata de o sfera si un corp solid avand densitatea de energie W=c
2
este
aceeasi si implicit elemental de spatiu-timp , ds, este exprimat prin aceeasi
ecuatie.
Energia electromagnetic functionabila E necesara unui SEGS este in mod
continuu reflectata de suprafetele fuselajului S
1
si S
2
. Fuselajul are o suprafata
sferica de raza R si astfel intensitatea radiatiei gravitationale , care este
directionata in afara si care nu contribuie la propulsie , este invers proportionala
cu patratul distantei de la central sferei.Presupunand ca spatiul dintre doua
suprafete reflective , S
1
si S
2
este egal cu jumatate din lungimea de unda a
energiei electromagnetice de lucru h=/2. Daca ambele suprafete au aceeasi
arie A , densitatea energiei electromagnetice este:
2 E E
w
A h A i


Fig.6 Unde electromagnetice stationare inchise intre doua suprafete
reflective
Deoarece energia electromagnetica de lucru este reflectata normal de catre
ambele suprafete , presiunea exercitata de aceste suprafete este p=w.Tinand
cont de analiza sferei, radiatia gravitationala diractionata in afara navei va fi
identica cu cea a sfarei cu raza R umpluta cu energie electromagnetica avand o
densitate medie W=3w . Astfel tensorul unui SEGS cu fuselaj de forma unei
calote sferice cu raza R este:
0 0 0 0
0 0 0 0 3 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0
6
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
ik
w
T
E
W
Ai






' ; ' ; ' ;






iar masa acestei sfere este:
3 3
2
4 8
3
R R E
m
A c
r p r
i

Forta de propulsie a SEGS bazata pe mecanica
newtoniana
Atractia newtoniana dintre corpuri cauzata de gravitatia naturala si atractia
cauzata de radiatia SEGS sunt diferite.Fortele mutuale cauzate de gravitatia
naturala sunt egale in magnitudine si de sens opus.Atractia SEGS este
asimetrica iar atractia naturala dintre masa radiatie electromagnetice functionale
canalizata prin fuselaj si incarcatura nave este neglijabila deoarece masa totala
relativa a fotonilor functionali este neglijabila.Dar fiind echivalenta cu
gravitatia naturala a n
L
planete echivalente , gravitatia artficiala exercita o forta
de propulsie foarte puternica (atractia asupra incarcaturii navei).Incarcatura
navei atrage fuselajul cu forta de gravitatie newtoniana , care este infinitezimal
comparabila cu forta de propulsie.
Forta de atractie naturala dintre masa navei si fotonii radiatiei
electromagnetice functionale este:
' 2
t
E SEGS
N
G m M
F
h

unde

2
t
t
E
E
m
c

iar
t L
E n E
Forta este infinitezimal comparata cu forta de atractie cauzata de gravitatia
artificiala emanata dinspre fuselajul SEGS , F
SEGS
, care este data de relatia:
SEGS SEGS SEGS
F g M
V. Echilibrul energetic in timpul conversiei
radiatiei electromagnetice in radiatie
gravitationala
( )
1
3
2
0
5 2 3
0 0
1
2048 1
3
5 3
E t
G
t
c E E
v
1
1
1

1
_
+
1

1
,
]
Ecuatia de mai sus cuantifica epuizarea rapida a energiei electromagnetice
de lucru.De aceea , impulsuri de energie electromagnetica trebuie injectate
periodic in spatiul dintre suprafetele reflective pentru a reface energia
electromagnetica care a fost transformata.Radiatia electromagnetica utilizata ,
care s-a degradat din punct de vedere energetic datorita reflectiilor continue ,
devine vizibila si este eliberata in spatiu. Energia electromagnetica va ramane
vizibila dar frecventa sa se va schimba spre rosu . Datorita faptului ce aceasta
schimbare spre rosu este infinitezimala:
=EPhih=7.4210-736.626210-34=1.210-39 Hz
frecventa fotonilor nu se schimba in timpul reflectiilor.
VI. Cuantificarea energiei radiatiilor
gravitationale
Gravitonii au o energie infinitezimala egala cu :
Egrav1024Gh25c5i3
iar frecventa gravitonilor emisi este egala cu frecventa fotonilor incidenti dar
energia si frecventa unui graviton nu manifesta o dependenta liniara.
Pentru gravitoni , energia este proportionala cu curba de frecventa:
Egrav=hgvg3 unde
hg1024Gh25c5=2.4710-117 Js3
VII. Densitatea radiatiei gravitationale
Daca fluxul de energie electromagnetica dintre suprafetele reflective este
uniform , atunci si densitatea gravitonilor generati este de asemenea numeric
uniforma.
Astfel , stiind ca grosimea fuselajului d
h
=0.1 m iar spatiul dintre doua
suprafete reflective adiacente este dal=uv2=510-8 m , numarul de catitati
reflective integrate in fuselaj este nh=dhdal=2106 .
Numarul total de fotoni este :
nph=nhEhuv=1.061034
Fiecare dintre acesti fotoni este implicat intr-un proces continuu de generare
de gravitoni.Gravitonii sunt generati in pereche si calatoresc in directii
opuse.Raportul dintre numarul de gravitoni emisi intr-o directie si zona
suprafetei reflective reprezinta densitatea superficiala a gravitonilor:
s,g=nph2l10102=5.0310-11 gravitoni/A2
VIII. Proprietatile campurilor gravitationale
naturale
Principiul echivalentei campurilor inertiale si gravitationale prezinta
similitudinea dintre mecanismul ce cauzeaza emisia naturala a campurilor
gravitationale si mecanismul responsabil pentru inertie.
Astfel , fotonii genereaza gravitoni in timpul interactiunii cu alte
obiecte.Pornind de la aceasta premisa , acelasi proces apare si in domeniul
subatomic provocand emisii naturale de gravitoni.
Atomii unui corp solid sunt formati din nuclee si electroni care la randul lor
contin particule sub-elementare cum ar fi quarci , gluoni si alte subcomponente
fine.Toate aceste particule au un caracter de unda si o viteza care este mai mica
sau cel putin egala cu viteza luminii in vid , legatura dintre impuls si numarul
de unde pentru particulele cu viteza mai mica decat c fiind data de ecuatia lui
De Broglie: E=h unde h=p.
In mod formal , particulele sunt formate din fermioni (constituenti de
substanta) si bosoni(care leaga fermionii).Interactiunea bosonilor cu fermionii
este similara cu reflectia fotonilor pe doua suprafete paralele.Impulsul
fermionilor oscileaza datorita interactiei cu o reemisie de bosoni.Aceasta
oscilatie de impuls este continua si cauzeaza o oscilatie continua a fermionilor
in matricea corpului. Conform formalismului lui De Broglie , fermionii sunt de
asemenea unde , astfel corpurile sunt sisteme de unde cu anumite frecvente
care se misca in directii alternative si limitate in spatii definite de peretii
virtuali A si B,
Fig.7 In timpul unei interactiuni boson-fermion , bosonii formeaza o unda
stationara localizata intre fermionii care emit bosonii
viteza de propagare a acestor unde fiind mai putin sau egala cu c. Bosonii
si fermionii isi inverseaza cursul si oscileaza asemeni quadripolilor in
apropierea peretilor virtuali A si B . Fermionii emit gravitoni in timpul
oscilatiilor dar au o viteza mult mai mica decat c si implicit , contribuie mai
putin decat bosonii la emisia naturala de gravitatie.
IX. Efectul Doppler relativist si inertia
Fig.8 Unda stationara formata de un foton intr-o cutie
Considerand un foton cu perioada T
0
si lungimea de unda
0
; extinderea
transversala a materiei fotonice trebuie sa aiba o valoare considerabila deoarece
difractia apare atunci cand dimensiunea transversala a obstacolului este de
ordinul lungimii de unda si forma fotonului este relativ sferica.
Un foton inclus intr-o cutie formeaza o unda stabila deoarece materia
fotonica oscileaza intre doi pereti cu viteza luminii.Forta exercitata de fotonul
cu o masa initiala relativa m
0
si frecventa
0
la impactul cu oricare dintre pereti
este dat de variatia de impuls intr-un timp foarte scurt , t:
0
2
0 0 0
2
( ) 2
h
c
m c m c m c H
c
F
t t t t
v

A

A A A A
In cazul in care cutia se misca cu acceleratia a , viteza cutiei va fi V=at
unde t=T/2. Astfel , frecventa fotonului care se misca de la fata A la fata B a
cutiei va fi:
0
2
2
1
1
A
V
c
V
c
v v
+

Forta exercitata de foton la impactul cu fata A:


0
2
2
1 1
1 ( )
2 2
1
2
A A
A
h V
m c m c
H
c c
F
T
t t
V
c
v
+
A

A A

Cand fotonul se apropie de fata B , frecventa acestuia este data de relatia:


0
2
2
1
1
B
V
c
V
c
v v

iar forta exercitata de foton pe fata B in timpul impactului este:


0
2
2
1 1
1 ( )
2 2
1
2
B B
B
h V
m c m c
H
c c
F
T
t t
V
c
v

A

A A

Astfel , diferenta medie este forta de inertie care are urmatoarea expresie:
0
2
2
2
1
A B
i
m F F
F a
V
c

Fotonul din cutie se comporta asemeni unui corp a carui masa creste odata c
cresterea vitezei , conform Teoriei Speciale a Relativitatii (TSR).
Analog putem deduce formula fortei de inertie si in cazul unui corp solid
(daca il consideram format din fermioni si bosoni si tinem cont de ecuatia lui De
Broglie ).
In consecinta , forta de inertie este egala cu produsul masei relativiste totale
a corpului , M , si acceleratia a.
0 0
0
/
2 2 2
1 1
2 2 2
1 1 1
j j
n n
i corp
j j
m m
M
F a a a
V V V
c c c



_ _
Inertia este cauzata de componentele micro-particulelor care isi schimba
directia in punctele A si B din corpul matricei , o miscare legata de reflectia
undelor electromagnetice dintre doua placi.
X. Variatia masei in functie de viteza vazuta ca
un efect Doppler si masa Universului intr-o
stare de repaus absolut
Teoria speciala a relativitatii postuleaza faptul ca masa variaza odata cu
viteza , iar mecanismul de variatie poate fi explicat astfel:considerand un
electron e compus din n particule de tipul ipotetic 1 , avand masa m
01
, care
se misca cu viteza luminii in electron .Unda asociata particulei 1 are o frecventa

01
si se misca intre doua puncte A si B considerate fixe in perioada de oscilare;
unghiul dintre linia AB si axa x fiind .Daca electronul se misca cu viteza V in
directia x , observam o schimbare in frecventa undei asociate cu particula 1
cauzata de efectul Doppler relativist.Cand unda se propaga de la A la B ,
frecventa creste:
'
1 01
2
2
1 cos
1
V
c
V
c
u
v v
+

Cand unda se propaga de la B la A , frecventa descreste:


''
1 01
2
2
1 cos
1
V
c
V
c
u
v v

Fig.9 Efectul Doppler explica cresterea masei odata cu viteza


Astfel, frecventa medie a undei particulei 1 este:
( )
' '' 01
1 1 1
2
2
1
2
1
V
c
v
v v v +

Energia particulei 1 este:


01
1 1
2
2
1
h
E h
V
c
v
v

iar masa relativa a particulei este:


01 01 1
1 2
2 2
2
2 2
1 1
h m E
m
c
V V
c
c c
v


Tinand cont ca electronul este un ansambul de n micro-componente de tipul
1 , masa totala a electronului care se misca cu viteza V este:
01 0
1
2 2
2 2
1 1
e
e
n m m
m n m
V V
c c



Cresterea masei este un fenomen natural deoarece:
1.undele asociate cu particulele sunt supuse efectului Doppler relativist care
provoaca schimbari de frecventa.
2.observatorul poate percepe doar inertia corpurilor , astfel percepand doar
frecventa medie a undelor.
3. frecventa medie a undelor particulelor creste odata cu viteza;astfel masa
creste odata cu cresterea vitezei.
XI. Designul SEGS
Designul SEGS planetare
SEGS planetare sunt formate din corp principal 1 , generator circular de
radiatie gravitationala 2 , rezervor de combustibil atomic 3, agregate 4 , tevi 5
pentru transfer de combustibil catre generatorul de radiatie electromagnetica a,
cilindru central 6 utilizat pentru a elimina reziduuri atomice de la generator ,a ,
in spatiul interplanetar , cilindru intermediar 7 , cilindru de restrictie 8 , cilindru
exterior 9 , tren de aterizare retractabil 10 avand trei sau patru picioare si scari
pliante 11.
Fig.10 SEGS planetar cu forma de lentila
SEGS sunt nave atomice ; energia produsa de fuziune sau anihilarea
materie-antimaterie, este transformata direct in radiatie electromagnetica cu
energie inalta , care in schimb este transformata in radiatie gravitationala de
catre fuselajul multi-strat c. In principiul , sistemele auxiliare 4 extrag
combustibil atomic din rezervorul 3.Apoi agregatul 4 masoara si injecteaza
combustibil in teava 5. Combustibilul trece printr-o oglinda sferica b spre
generatorul a care emite radiatii electromagnetice.Suprafata fuselajului , c, este
sferica sau conica , astfel intensitatea radiatiei gravitationale se degradeaza
rapid in afara navei.Campul intern este usor variabil si echipajul simte o parte
din acceleratie.Intrarea in nava este localizata intre cilindrii 7 si 8 . Campul
gravitational propulsiv scade treptat pana la zero in cilindrul 8. Cilindrul 6 este
utilizat pentru a colecta reziduuri radioactive produse de generatorul de radiatii
electromagnetice.Reziduu radioactiv este extract din cilindrul 6 dupa aterizare
sau deversat in spatiu.Energia electromagnetica reziduala este eliminata prin
partea superioara a fuselajului.
Energia electromagnetica functionala este reimprospatata folosind pulsuri
de radiatie electromagnetica de inalta frecventa si energie. Conversia radiatiei
electromagnetice apare in interiorul fuselajului navei.
Designul SEGS planetare cu sistem de
evacuare dublu
SEGS trebuie sa elimine energia electromagnetica reziduala in spatiu prin
intermediul fuselajului la sfarsitul fiecarui ciclu de conversie energetica pentru a
preveni supraincalzirii navei.O solutie alternativa este evacuarea energiei
reziduale printr-o teava subtire plasate in partea inferioara a fuselajului.
Fig .11 SEGS planetar cu sistem de evacuare dublu
Pentru a elimina energia reziduala prin partea inferioara a fuselajului , nava
este echipata cu un invelis aerodinamic interior reflectiv 1 , care este profilat si
se continua cu cilindrul 2. Cilindrul intern 3 , este plasat in interiorul cilindrului
2.Atat suprafata interioara a cilindrului 2 cat si suprafata exterioara a cilindrului
3 sunt reflective.Conducta 4 canalizeaza combustibilul de la agregate catre
generatorul de radiatie electromagnetica, care are o suprafata externa cu un
coeficient de reflectivitate inalt.La sfarsitul cilului de conversie a energiei , o
parte din lumina reziduala este evacuata prin partea superioara a fuselajului iar
restul este directionata de invelisul aerodinamic 1 si cilindrii 2 si 3 catre iesirea
a. In consecinta , este evacuata un fascicul de energie reziduala b avand razele
intense si aproape paralele.Aceasta solutie constructive reduce cantitatea de
energie electromagnetica reziduala eliminata prin partea superioara a fuselajului
, care este supus unei uzuri reduse si poate rezista mai mult.
Designul SEGS interplanetare
Acest tip de nave au doua generatoare gravitationale sau doua generatoare
antigravitationale, care sunt plasate orizontal simetric.In timpul zborului , nava
este impinsa de catre contra-gravitatie si trasa de campul gravitational in
directia dorita. Daca nava are un generator gravitational si unul antigravitational
, aceasta este impinsa si trasa.In acest caz , campul exterior este practic zero ,
deoarece campul gravitational il anuleaza pe cel antigravitational.
Fig. 12 SEGS interplanetar
Designul SEGS cu rotatie iluzorie
In timpul zborului , SEGS cu rotatie iluzorie utilizeaza generatoare de
campuri gravitationale sau antigravitationale.
Fig. 13 Generator gravitational care creeaza rotatie iluzorie
Generatorul undelor electromagnetice 1 este sferic. Oglinzi de separare
verticale impart generatorul in sectoare egale a,b,...,p.Rolul oglinzilor este de a
directiona radiatia electromagnetica emisa de un sector spre o anumita zona a
fuselajului navelor. Sectoarele lucreaza asemeni generatoarelor de radiatie
electromagnetica si se activeaza in urmatoarea ordine: a,b,...,p. Un sector este
activat prin injectia de radiatie electromagnetica intr-o perioada T ; apoi este
inchis si urmatorul sector este activat. Perioada acestui proces este T*=q T .
Astfel densitatea energiei electromagnetice este pastrata relativ constanta in
fuselaj iar campul gravitational este uniform. Pentru a porni nava, sectoarele de
generator sunt activate ; in acest interval T este lung si energia impulsurilor
electromagnetice este redusa. In timpul decolarii, T si implicit T* sunt reduse
treptat iar energia impulsurilor este marita.La scurt timp dupa pornirea
generatorului electromagnetic, fuselajul incepe sa radieze energie reziduala.
Sectoarele de generator sunt activate conform secventei de mai sus iar sectorul
de fuselaj care radiaza lumina intensa se schimba in aceeasi ordine. Astfel,
intregul fuselaj incepe sa radieze o lumina relativ uniforma cu intensitate
obisnuita, cu exceptia unui sector care radiaza lumina mai intens.Acesta se
schimba conform secventei de mai sus.
Navele cu rotatie iluzorie , care au un generator gravitational si unul
antigravitational , trebuie sa-si activeze sectoarele in secvente opuse.Astfel,
sectoarele active superioare si inferioare nu sunt aliniate vertical, deoarece
alinierea verticala ar cauza o forta de propulsie neuniforma .
Bibliografie:
Constantin Sandu , Dan Brasoveanu : Sonic-Electromagnetic-
Gravitational-Spacecraft , partea 1-8.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea de Inginerie Aerospatiala
Notiuni de propulsie in camp
gravitational
Indrumator stiintific: Student:
Prof.dr.ing.Virgil Stanciu Bulfan Myguel
Bucuresti
2009