UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALITATEA BUSINESS ȘI ADMINISTRARE

DAUD VICTORIA

ACȚIUNEA ACTELOR NORMATIVE ÎN TIMP, SPAȚIU ȘI

ASUPRA PERSOANELOR

Conducător științific: ____________ Cuznețov Alexandru, conferențiar universitar

(semnătura)

Autorul: ____________
(semnătura)

CHIȘINĂU-2020
Cuprins
Introducere................................................................................................................................................3
CAPITOLUL I ACȚIUNEA ACTELOR NORMATIVE ÎN TIMP......................................................4
1.2 Intrarea în vigoare........................................................................................................................4
1.3 Perioada de aplicare.....................................................................................................................4
1.4 Abrogarea sau ieșirea din vigoare................................................................................................5
CAPITOLUL II ACȚIUNEA ACTELOR NORMATIVE ÎN SPAȚIU................................................7
2.1 Aspectul intern...................................................................................................................................7
2.2 Aspectul internațional........................................................................................................................8
CAPITOLUL III ACȚIUNEA ACTELOR NORMATIVE ASUPRA PERSOANELOR..................10
CONCLUZIE...........................................................................................................................................11
Bibliografie:..............................................................................................................................................12
Introducere.
Scopul lucrării constă în elucidarea faptului că elaborarea normelor juridice are ca scop
reglementarea raporturilor sociale pentru care sunt destinate. Reglementarea raporturilor sociale
se realizează prin „acțiunea normei”, prin „acțiunea normei” înțelegem efectele de drept pe care
le produce orice normă după ce intră în vigoare. Prin urmare, pentru a cunoaște aplicabilitatea
normei este foarte important să ținem cont de unele condiții, cum ar fi :

 Momentul intrării în vigoare a normei

 Perioada în care norma își produce efectele
 Teritoriul pe care se aplică efectele normei
 Persoanele pentru care se aplică efectele normei, în caz că sunt destinate unor anumite
categorii de persoane

Astfel, pentru a cunoaște deplin aplicarea normei elaborate aceasta trebuie evaluată din punctul
de vedere al timpului, teritoriului pentru care se aplică și asupra persoanelor.

Metodologia cercetării. Pentru atingerea scopului au fost utilizate metoda analizei și sintezei,
inducției și deducției, e.t.c

La realizarea lucrării au fost utilizate atât cărți și informații din Constituția Republicii Moldova,
cât și informații din unele surse web.

Cuvinte cheie: act normativ, acțiune, timp, spațiu, personae, lege.

 CAPITOLUL I

ACȚIUNEA ACTELOR NORMATIVE ÎN TIMP.

Acțiunea actelor normative în timp reprezintă perioada de timp în care norma juridică își produce
efectele. Potrivit principiului fundamental al dreptui care precizează că un act normativ își
produce efectele atâta timp cat este în vigoare. De aici putem concluziona ca norma nu se aplică
faptelor care au avut loc în trecut ci doar celor din viitor.

De la începutul și până la sfârșitul aplicării norma juridică trece prin câteva stadii:

 Intrarea în vigoare
 Perioada de aplicare
 Abrogarea sau ieșirea din vigoare

1.2 Intrarea în vigoare.

Conform art. 76 din Constituția Republicii Moldova „Legea se publică în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei.
Nepublicarea legii atrage inexistenţa acestei” , prin urmare este expus clar când intra în vigoare
un act normativ. La data intrării în vigoare a noului act normativ respectiv publicarea acestuia în
Monitorul Oficial, acesta începe să-și producă deplin efectele, deoarece se presupune că cetățenii
au cunoscut norma în vigoare și au adaptat un comportament social adecvat ca să nu încalce
dispozițiile acestei norme. Prin urmare scuzele necunoașterii normelor intrate recent în vigoare
nu sunt valabile.

1.3 Perioada de aplicare

Perioada de aplicare reprezintă perioada de timp de la intrarea în vigoare a unei norme și până la
ieșirea acesteia din vigoare sau până la abrogarea acesteia. De regulă perioada de aplicare nu este
cunoscută, deoarece acestea au o acțiune de o durată nederminată, însă există și excepții precum
sunt unele legi care au o acțiune temporară stabilită – câteva săptămâni, luni. La fel trebuie să
precizăm și legile care se adoptă si în situații deosebite cum ar fi: invazii militare, epidemii,
calamități naturale , aceste legi pot fi prelungite până la sfârșitul uneia dintre aceste situații.

În perioada de aplicare, norma juridică se aplică faptelor care au fost săvârșite de la intrare în
vigoare a normei și până la ieșirea acesteia din vigoare. De la acest principiu se desprind unele
excepții cum ar fi unele acte normative care ultraactivează sau retroactivează.

Ultraactivitatea legii este o excepție de la principiul încetării unui act normativ prin abrogarea
sau ieșirea din vigoare, prin urmare, deși actul normativ nu mai este în vigoare el totuși produce
efecte în unele cazuri. Astfel de situatții sunt răspândite atât în materia penală cât și în materia
civilă. În penal o regăsim la principiul aplicării legii penale mai favorabile, în timp ce la civil
legea veche se aplică pentru rezolvarea situațiilor juridice care au luat naștere în timp ce legea
veche era încă în vigoare.

1.4 Abrogarea sau ieșirea din vigoare

Este momentul în care o normă juridică își încetează efectele în timp. Cea mai frecventă, mai des
utilizată formă a încetării normei juridice în timp este abrogarea. Abrogarea reprezintă ieșirea din
vigoare a unui act normativ, învechit parțial sau în totalitate, prin înlocuirea acestuia cu un act
normativ care este în concordanță cu nevoile societății.

Abrogarea la rândul său poate fi de mai multe feluri spre exemplu: totală sau parțială, la fel poate
cuprinde și mai multe forme, acestea la randul lor pot fi: expresă directă, expresă indirectă sau
abrogare tacită.

Abrogarea totală se referă la situația când un act normativ își încetează toate efectele sale, în
timp ce abrogarea parțială lipsește actul normativ doar de o parte din efectele sale.

Formele abrogării:

a) Abrogarea expresă directă presupune că atunci când un nou act normativ intră în vigoare
acesta arată expres actul normativ sau părțile acelui act normativ care sunt abrogate.
b) Abrogarea expresă indirectă este situația când la intrarea noului act normativ în vigoare
acesta nu specifică cu exactitate ce dispoziții sunt abrogate ci se precizează doar:
„ dispozițiile anterioare, contrare prezentei legi se abrogă” .
 c) Abrogarea tacită este atunci când noul act normativ nu abrogă în mod expres actele
normative anterioare dar le reglementează într-un mod diferit. Prin urmare dispozițiile noi
nu sunt compatibile cu acele vechi, fără că schimbarea de reglementare sa fie expres
prevăzută în noua normă intrată în vigoare.

Dintre formele abrogării prezentate anterior cea mai clară, efecientă, neîndoielnică și agreată de
practica juridică este abrogarea expresă directă. Cea mai neagreată la randul său, fiind abrogarea
tacită datorită sesizării mai dificile a actului de abrogare.

O altă metodă de ieșire din vigoare a unei norme juridicile este ajungerea la termen ceea ce
reprezintă data expirării actului normativ și prin urmarea lipsirea acestuia de efecte juridice, se
aplică în cazul actelor normative temporare.

Căderea în desuetudine reprezintă situația în care normele juridice fără să fi fost abrogate, nu mai
au obiect și nu-și mai gasesc vreo aplicare, astfel de cazuri se întâmplă din cauza evoluției
societății care duc la dispariția unor situații pentru care era nevoie de reglementare.

Consumarea actului normativ este o altă ieșire din vigoare a actelor normative pentru actele care
și-au atins scopul.

Și ultima cale că o normă juridică sa iasă din vigoare este declararea nulității actului normativ,
această cale de ieșire din vigoare presupune declararea nulității a normei juridice de către
organele competente de stat, spre exemplu Curtea Constituțională.
 CAPITOLUL II

ACȚIUNEA ACTELOR NORMATIVE ÎN SPAȚIU

Normele juridice au o aplicabilitate în spațiu și asupra tuturor persoanelor aflate pe respectivul
teritoriu, chiar daca sunt sau nu cetățeni ai acelei țări. Potrivit expresiei principiului teritorialității
care presupune ca pe teritoriul unui stat acționează numai jurisdicția acelui stat, fiind exclusă
orice altă acțiune a legilor altor state.

Teritoriul din punct de vedere juridic are o semnificație mai largă decât noțiunea sa geografică.
Prin urmare în sens juridic teritoriul presupune întinderile de uscat, apele interioare, marea
teritorială și spațiul aerian, asupra cărora statul își extinde suveranitatea și jurisdicția. Limitele
teritoriului de stat se stabilesc prin frontierele de stat.

Importanța majoră o are delimitarea strictă a frontierei de stat pentru a cunoaște limita de
aplicare a legislației statului respectiv.

Frontierele terestre sunt delimitate prin borne sau diverse alte semne naturale care despart uscatul
dintre două țări.

Frontierele aeriene se stabilesc prin liniile imaginare perpendiculare ce pornesc de pe frontierele

terestre sau acvatice în sus, și ajung pană la limita inferioară a spațiului cosmic.

Frontierele ca și teritoriul țării sunt inviolabile, regimul juridic al acestora se stabilesc prin acte
interne sau prin convenții internaționale încheiate între țări.

Actele normative au o acțiune bine determinată în spațiu, deoarece acestea sunt rezultatul unei
activități ale statului și ale organelor sale, care au o anumită competență teritorială. În analiza
efectelor actelor normative în spațiu se regăsesc 2 aspecte: intern și internațional.

2.1 Aspectul intern.

Dacă pornim de la principiul supremației puterii de stat, latura internă a suveranității statului,
ajungem la concluzia obiectivității legilor și altor acte normative pentru toți cetățenii statului și
pentru toate organismele și organizațiile sociale care se află pe teritoriul acelui stat. Acțiunea
actelor normative în spațiu este condiționată de competența teritorială a organului de stat emitent.

Actele normative, adoptate la nivel local, au o aplicabilitate restrânsă și anume în limitele unității
administrativ-teritoriale asupra căreia organul de conducere local își exercită atribuțiile.
În cazul unor situații specifice organele centrale pot limita acțiunea actelor normative doar pe o
anumită porțiune a teritoriului țării.

În cazul statelor cu structură federală, pentru actele de natură federală trebuie clarificate
raporturile dintre competența teritorială a organelor federale și cea a organelor statelor membre
ale federației și pe de altă parte raporturile dintre competența teritorială a statelor care compun
federația.

2.2 Aspectul internațional.

Pe teritoriul unui stat se aplică și funcționează legile sale, acestea la rândul lor reglementează
conduita tuturor persoanelor care se află pe teritoriul său. Prin urmare este exclusă orice altă
acțiune pe acel teritoriu sau asupra acelor persoane aflate pe el, de către o altă lege sau act
normativ străin.

În unele cazuri și cu respectarea unor anumite condiții pe teritoriul unui stat se pot afla persoane
și pot exista unele locuri asupra cărora nu se aplică actele normative ale statului normativ:

 Imunitatea diplomatică

Aceasta constă în exceptarea personalului corpului diplomatic și persoanelor asimilate acestora

de la jurisdicția statului în care au fost trimiși în misiune. Imunitatea diplomatică presupune pe
lângă altele și imunitate de jurisdicție, inviolabilitatea personală, inviolabilitatea clădirilor
reprezentantei diplomatice și mijloacelor de transport. În cazul în care persoana dată încalcă
legislația țării va fi declarată persona non grata, ceea ce prin urmare va aduce la rechemarea sau
expulzarea sa în statul natal, acolo va răspunde conform legislației sale pentru faptele comise.

În afară de reprezentantul diplomatic, în cadrul unei misiuni diplomatice mai există și personal
tehnic și administrativ, aceștea la rândul lor beneficiază de imunitatea de care se bucură și agenții
diplomatici cu excepția imunității de jurisdicție.

 Statutul juridic al consulilor

Aici sunt incluse ca și în cazul statutului diplomatic înlesniri, privilegii și imunități, în beneficiul
consulilor și ale oficiilor consulare stabilite pe baza de reciprocitate cum sunt:
  Folosirea drapelelor și stemelor naționale
 Inviolabilitatea localurilor și a personalului consular
 Scutirea fiscală a acestora de anumite impozite și taxe
 Inviolabilitatea personală și a sediului

Toate aceste exceptări sunt denumite prin expresia generică de „ statul consular”.

 Regimul specific al unor categorii de străini

La inceput trebuie să precizăm noțiunea de „străin”, este acea persoană care se află pe teritoriul
unui stat și are cetățenia altui stat sau este apatrid. Relațiile străine cunosc 3 regimuri juridice ale
străinilor:

 Regimul național – potrivit acestui regim străinilor le sunt recunoscute aceleași drepturi
de care se bucură și cetățenii proprii, mai puțin drepturile politice.
 Regimul special – străinilor le sunt acordate drepturile doar care au fost prevăzute în mod
expres în legile interne sau tratatele internaționale.
 Regimul clauzei națiunii celei mai favorizate – potrivit acestui regim statul acordă
străinilor aflați pe teritoriul său drepturile conferite cetățenilor unui stat terț care este
considerat favorizat.

În Republica Moldova potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 200 din 16-07-2010 „Străinii aflaţi
legal în Republica Moldova se bucură de aceleaşi drepturi şi libertăţi ca şi cetăţenii Republicii
Moldova, garantate de Constituţia Republicii Moldova şi de alte legi, precum şi de drepturile
prevăzute în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu excepţiile stabilite
de legislaţia în vigoare.”. Prim urmare în țara noastră este adoptat pentru străini „ regimul
național” .
 CAPITOLUL III

ACȚIUNEA ACTELOR NORMATIVE ASUPRA PERSOANELOR

Din punctul acesta de vedere, aplicarea normelor juridice a fost discutată și anterior în acțiunea
teritorială a normelor juridice, atât sub aspect intern cât și sub aspect internațional. A mai rămas
să mai adaugăm că legile și celelalte acte normative se aplică în mod egal tuturor cetățenilor, fără
a face deosebiri de rasă, naționalitate, origine etnică, sex, religie, și altele. În acest sens prevede
și Constituția țării noastre că „ toți cetățenii sunte egali în fața legii și a autorităților publice, fără
privelegii și fără discriminări ”. Dar aceasta nu poate insemna că legile nu au în vedere existența
unor categorii de cetățeni cu o capacitate juridică specială, acestea pot fi rezultate din: poziția
socială a persoanei, specificul muncii desfășurate, remunerație. Prin urmare constatăm ca uneori
legile nu se aplică automat tuturor cetățenilor. Astfel, există norme care se adresează anumitor
categorii de persoane cum ar fi: studenții, cadre didactice, reprezentanți diplomatici.
CONCLUZIE.

În concluzie aș vrea să menționez, că legile joacă un rol foarte important pentru o bună
funcționare și dezvoltare a societății noastre. După părerea mea, adoptând un act normativ,
legiuitorul urmărește obținerea unor efecte juridice, care vor contribui la reglementarea eficientă
a relațiilor sociale și protejarea unor anumite valori sociale. Odată cu evoluția societății va fi
nevoie de norme care vor fi în același pas cu societatea noastră. Totodată țara noastră a aderat la
mai multe organizații internaționale după independență prin urmare cetățenii au obținut o
garanție în respectarea drepturilor sale și evitarea abuzurilor din partea statului.
Bibliografie:
1. Constituția Republicii Moldova
2. Legea Nr.200 din 16-07-2010 privind regimul străinilor in
Republica Moldova
3. A.Cuznețov, O.Tretiacov, V.Vlaicu, M.Lungu, A.Calenic.
„Dreptul afacerilor”, Chișinău 2020
4. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/teoria-
generala-a-dreptului/curs-12-actiunea-actelor-normative/
5. https://www.stiucum.com/drept/drept-general/Actiunea-normei-
juridice-in-ti45887.php
6. https://dexonline.ro/
7. http://www.justice.md/md/dic/