ACȚIUNEA NORMEI

JURIDICE

ACȚIUNEA NORMEI JURIDICE

 Normele juridice sunt edictate în vederea aplicării
lor. Legiuitorul are în vedere, în procesul elaborării
normative, interese sociale majore, urmăreşte să
ofere garanţii bunei dezvoltări a raporturilor
interumane, să protejeze valorile sociale. 

 Coordonatele fundamentale ale acţiunii normelor de

drept sunt: timpul, spaţiul şi persoana. 

 Timpul normei juridice defineşte durata

acesteia, rezistenţa sa. 
 Cu o durată mai îndelungată sau mai restrânsă,
normele juridice exercită un rol modelator şi
 conservator (în sensul apărării valorilor sociale
majore). 
 Uzura, deformarea sau moartea normelor
juridice se prezintă ca un proces firesc, care
ţine chiar de natura lor şi care pune la ordinea
zilei problema creării unor norme noi.
 În privinţa acţiunii în timp a normelor juridice, trei
sunt momentele care interesează în mod deosebit
domeniul explicativ: intrarea în vigoare a normei de
drept, acţiunea normei şi ieşirea din vigoare a normei
juridice.

a) Intrarea în vigoare a normei

juridice

 orice nouă reglementare, adresându-se oamenilor

(conduitei lor) trebuie să fie cunoscută de către
aceştia
 nemo consetur ignorare legem – nimeni nu se poate
scuza invocând necunoaşterea legii
 normele juridice întră în vigoare de la data aducerii
lor la cunoştinţa publică (data publicării lor sau data
la care ele au fost efectiv aduse la cunoştinţă)
 din momentul intrării sale în vigoare norma juridică
guvernează deplin relaţiile sociale
 ignorantia juris nocet - necunoaşterea dreptului
vatămă 

Excepții de la obligativitatea
cunoașterii normei
 1. atunci când o parte din teritoriul ţării rămâne
izolată, printr-o cauză de forţă majoră, de restul
ţării, situaţie în care necunoaşterea poate fi
obiectivă; ea nu se datorează unei cauze particulare,
unei ignoranţe personale; 
 2. în materie de convenţii (în dreptul civil sau
comercial) atunci când o persoană încheie un contract
necunoscând consecinţele pe care norma juridică le
face să decurgă din contract. Ea poate cere anularea
contractului invocând faptul că s-a aflat în eroare de
drept - care viciază voinţa.

b) Principiile acţiunii în
timp a normei juridice
 1. Caracterul activ al normei juridice - acţionează
pentru viitor
 Norma juridică nici nu retroactivează (nu-şi întinde
efectele asupra raporturilor născute înaintea intrării
 sale în vigoare), nici nu ultraactivează (nu-şi extinde
efectele după ieşirea sa din vigoare). 
 Excepții
 normele juridice cu caracter interpretativ
 normele juridice penale care prevăd dezincriminarea
unor fapte şi norme penale mai favorabile infractorului
 Retroactivitatea expresă

Ieşirea din vigoare a normei

juridice
 Nu există un legiuitor universal şi nu există o legislaţie
deasupra sau în afara timpului. 
 Schimbările sociale, economice, culturale, îşi cer
oglindire adecvată în norme juridice. 
 Ele determină un proces de tranzienţă (de învechire)
a normelor juridice. 
 Încetarea activităţii normelor juridice are loc prin trei
modalităţi: 
 ajungerea la termen; 
 desuetudinea; 
 abrogarea.

Ajungerea la termen
 Atunci când există norme juridice cu termen sau
norme juridice edictate pentru o cauză excepţională,
 este evident că ajungerea la termen sau încetarea
stării determină şi încetarea acţiunii normelor juridice
respective

Desuetudinea
 O normă juridică se consideră căzută în desuetudine,
atunci când, deşi formal ea este în vigoare, dată fiind
schimbarea condiţiilor social-economice care au
determinat apariţia sa, norma respectivă nu se mai
aplică.

 Desuetudine - perimare sau învechire a normei

juridice

Abrogarea 

 cea mai importantă și frecventă modalitate de

scoatere din vigoare a unei norme juridice
 Formele abrogării
 abrogarea expresă 
  directă - desfiinţarea efectelor vechii norme juridice prin
precizarea în detaliu, în conţinutul noului act normativ, a
actelor normative scoase din vigoare
 indirectă - "pe data intrării în vigoare a prezentului act
normativ se abrogă orice dispoziţie legală contrarie"
 abrogarea tacită (implicită) - norma juridică nouă dă o
reglementare diferită în comparaţie cu vechea
reglementare

Acţiunea normelor juridice

în spaţiu şi asupra
 Persoanelor
 norma juridică este teritorială şi personală, în sensul
că ea acţionează asupra teritoriului statului şi asupra
cetăţenilor săi.