ACŢIUNEA

în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

„acţiune a normei juridice” are în acest context

înţelesul juridic de „a produce efecte de drept” sau
acela de „a fi aplicabilă”,
perioada de timp în care norma juridică produce efecte
de drept – naşterea, modificarea, stingerea de
raporturi juridice..
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

Principiile acţiunii normei juridice în timp:

Principii generale:
-norma juridică acţionează atâta timp cât este în vigoare,
- norma juridică se aplică numai pentru viitor (conform
art. 15 alineatul (2) din Constituţia României).
Principii conexe:
- principiul aplicării imediate a normei juridice –
- principiul neretroactivităţii normelor juridice, respectiv
principiul neultraactivităţii normelor juridice.
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

Excepţii de la principiul neretroactivităţii normelor

juridice:
retroactivitatea legii penale sau contravenţionale mai
favorabile (conform art. 15 al. (2) din Constituţia
României) - (art. 5 Cod penal)
- retroactivitatea legilor interpretative – extrem de rar
utilizată, în prezent nemaifiind prevăzută de Constituţie
-
- prevederea expresă a legii – în România nu mai este
posibilă în prezent; era prevăzută în anterioara
Constituţie, până în anul 1991.]
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

Excepţii privind ultraactivitatea normelor juridice:

- ultraactivitatea legii penale mai favorabile
–
(art. 5 Cod penal);
- ultraactivitatea legii penale temporare
(art. 7 Cod penal)
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

B. Trei aspecte importante trebuie avute în vedere

privind acţiunea normei juridice în timp:

1. Intrarea în vigoare a normei juridice – momentul

de la care începe acţiunea în timp a normei juridice, de
când norma juridică respectivă produce efecte juridice.
În vederea intrării în vigoare este obligatorie
îndeplinirea condiţiei de publicitate a actului normativ,
 2. Perioada în care norma juridică se aplică
 3. Încetarea acţiunii normei juridice în timp
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

2. Intervalul de timp în care se aplică norma

juridică (Perioada de valabilitate):
nedeterminată –
determinată :

- legile cu termen –
- legile temporare -
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

3. Încetarea acţiunii în timp a normei juridice :

Formele de încetare a acţiunii în timp a normei
juridice sunt:
3.1. abrogarea = ieşirea din vigoare;
3.2. împlinirea termenului prevăzut de legiuitor în cazul
normelor cu termen sau temporare;
3.3. căderea în desuetudine.
3.4. efectul deciziilor Curții Constituționale.
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

3.1. Abrogarea sau ieşirea din vigoare – este un act de dispoziţie ce se

realizează printr-o menţiune distinctă în finalul unui alt act normativ decât cel
abrogat
Precizări:
actul normativ abrogator trebuiE să fie de aceeaşi valoare juridică sau
superioara celui abrogat),
- întotdeauna, abrogarea se poate face de sus în jos, dar niciodată de jos în sus;
- prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de
acelaşi nivel sau de nivel superior, la modul general, trebuie abrogate de organul
care le-a adoptat;
- abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv;
- nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în
vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele
Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de
către Parlament. 
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

Clasificarea abrogării:
a) după întinderea sau conţinutul abrogării, aceasta poate fi:
- abrogare totală –
- abrogare parţială –.
b) după modalitatea în care se realizează:
- abrogare expresă, care , la rândul ei, este de două feluri:
- abrogare expresă direct -
- abrogare expresă indirect - se utilizează formula: “dispoziţiile
contrare prezentei reglementări se abrogă” sau “orice dispoziţie contrară
se abrogă”;
- abrogare tacită -Se aplică principiul potrivit căruia legea nouă are
prioritate faţă de legea veche.
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

3.2. In cazul legilor temporare:

 în cazul legilor cu termen -
 în cazul legilor temporare –

3.3. desuetudinea sau căderea în desuetudine

– normele nu-şi mai găsesc teren de aplicare.
3.4. Prevederea constituțională privind efectul deciziilor Curții Constituționale
(art. 147 al. (1) din Constituția României) ”Dispozițiile din legile și
ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind
neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei
Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu
pun în acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui
termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.”
Potrivit art. 147 al. (4) din Constituția României, Deciziile Curții Constituționale se
publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere
numai pentru viitor.
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

II. Acţiunea normelor juridice în spaţiu şi asupra persoanelor -

Acţiunea normelor juridice în spaţiu şi asupra persoanelor decurge din
principiul suveranităţii puterii de stat manifestată, în special, sub aspectul
suveranităţii teritoriale şi al legăturii dintre stat şi persoane prin cetăţenie,
sau a legăturii dintre stat şi străinii aflaţi pe teritoriul său. [principiul
teritorialităţii — derivat din cel al suveranităţii — denumit frecvent şi
„principiul supremaţiei teritoriale”.]

Noţiunea de teritoriu din punct de vedere juridic are o semnificaţie mai

largă decât noţiunea geografică de teritoriu. În sens juridic, prin teritoriu se
înţeleg întinderile de uscat (solul şi subsolul), apele interioare (stătătoare şi
curgătoare), marea teritorială şi spaţiul aerian corespunzător acestora,
asupra cărora statul respectiv îşi extinde suveranitatea şi deci, jurisdicţia.
Limitele teritoriului sunt stabilite prin frontierele de stat.
 
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

Excepţiile de la principiul teritorialităţii (de

extrateritorialitate):
1. imunitatea diplomatică -
2. imunitatea consulară -
3. regimul juridic al unor categorii de străini
La rândul lui, regimul juridic aplicabil străinilor poate fi:
a) regimul naţional - În România se aplică regimul naţional. A
se vedea în acest sens art. 18. Cetăţenii străini şi apatrizii şi
art.57.
b) regimul special -
c) regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate -