ACŢIUNEA NORMEI JURIDICE

în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

Cursul nr. 10
22/29 noiembrie 2021
dr. Veronica Rebreanu
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

 „acţiune a normei juridice” are în acest context înţelesul

juridic de „a produce efecte de drept” sau acela de „a fi
aplicabilă”,
 perioada de timp în care norma juridică produce efecte de
drept – naşterea, modificarea, stingerea de raporturi
juridice..
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

 Principiile acţiunii normei juridice în timp:

 Principii generale:
 - norma juridică acţionează atâta timp cât este în vigoare,
 - norma juridică se aplică numai pentru viitor (conform
art. 15 alineatul (2) din Constituţia României).
 Principii conexe:
 - principiul aplicării imediate a normei juridice –
 - principiul neretroactivităţii normelor juridice, respectiv
principiul neultraactivităţii normelor juridice.
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

 Excepţii de la principiul neretroactivităţii

normelor juridice:
 retroactivitatea legii penale sau contravenţionale mai favorabile
(conform art. 15 al. (2) din Constituţia României) - (art. 5 Cod
penal)
 - retroactivitatea legilor interpretative – extrem de rar utilizată,
în prezent nemaifiind prevăzută de Constituţie -
 - prevederea expresă a legii – în România nu mai este posibilă
în prezent; era prevăzută în anterioara Constituţie, până în
anul 1991.]
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

 Excepţii privind ultraactivitatea normelor juridice:

 - ultraactivitatea legii penale mai favorabile –
(art. 5 Cod penal);
 - ultraactivitatea legii penale temporare
(art. 7 Cod penal)
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

 B. Trei aspecte importante trebuie avute în vedere

privind acţiunea normei juridice în timp:

 1. Intrarea în vigoare a normei juridice – momentul de la

care începe acţiunea în timp a normei juridice, de când
norma juridică respectivă produce efecte juridice.
În vederea intrării în vigoare este obligatorie
îndeplinirea condiţiei de publicitate a actului normativ.
 2. Perioada în care norma juridică se aplică
 3. Încetarea acţiunii normei juridice în timp
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

 Câteva reguli privind momentul de intrare în vigoare a

normei juridice în România:
 Legile intră în vigoare la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I,
sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei (conform prevederilor art. 78 din Constituţie şi art. 11, alineatul
(1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative);
 Ordonanţele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare, intră în vigoare la trei zile
de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulterioară prevăzută în
textul lor (conform art. 11 alineatul 1 din Legea nr. 24/2000);
 Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară (conform art. 11, al. (2) din Legea
nr. 24/2000);
 Deciziile primului-ministru (care nu sunt clasificate), actele normative ale autorităţilor administrative
autonome, precum şi ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de conducătorii organelor
administraţiei publice centrale de specialitate intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca
intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative se va preciza data
ulterioară la care vor intra în vigoare (conform art. 11, al. (3) din Legea nr. 24/2000);
 Actele normative prin care se stabilesc şi se sancţionează contravenţii intră în vigoare în termen
de 30 de zile de la data publicării, iar în cazul hotărârilor consiliilor locale sau judeţene punerea în aplicare
se face cu respectarea regulilor privind afişarea sau publicarea într-un cotidian de circulaţie locală. În cazuri
urgente se poate prevedea intrarea în vigoare într-un termen mai scurt, dar nu mai puţin de 10 zile (conform
art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor).
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

 2. Intervalul de timp în care se aplică norma

juridică (Perioada de valabilitate):
 nedeterminată –
 determinată :
- legile cu termen –
- legile temporare -
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

 3. Încetarea acţiunii în timp a normei juridice :

 Formele de încetare a acţiunii în timp a normei juridice
sunt:
3.1. abrogarea = ieşirea din vigoare;
3.2. împlinirea termenului prevăzut de legiuitor în cazul
normelor cu termen sau temporare;
3.3. căderea în desuetudine.
3.4. efectul deciziilor Curții Constituționale.
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

 3.1. Abrogarea sau ieşirea din vigoare – este un act de dispoziţie ce se

realizează printr-o menţiune distinctă în finalul unui alt act normativ decât cel
abrogat
 Precizări:
 actul normativ abrogator trebuiE să fie de aceeaşi valoare juridică sau superioara
celui abrogat),
 - întotdeauna, abrogarea se poate face de sus în jos, dar niciodată de jos în sus;
 - prevederile cuprinse într-un act normativ, contrare unei noi reglementări de
acelaşi nivel sau de nivel superior, la modul general, trebuie abrogate de
organul care le-a adoptat;
 - abrogarea unei dispoziţii sau a unui act normativ are caracter definitiv;
 - nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în
vigoare actul normativ iniţial. Fac excepţie prevederile din ordonanţele
Guvernului care au prevăzut norme de abrogare şi au fost respinse prin lege de
către Parlament.
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

 Clasificarea abrogării:
a) după întinderea sau conţinutul abrogării, aceasta poate fi:
- abrogare totală –
- abrogare parţială –.
b) după modalitatea în care se realizează:
- abrogare expresă, care , la rândul ei, este de două feluri:
- abrogare expresă direct -
- abrogare expresă indirect - se utilizează formula: “dispoziţiile
contrare prezentei reglementări se abrogă” sau
“orice dispoziţie contrară se abrogă”;
- abrogare tacită -Se aplică principiul potrivit căruia legea nouă
are
prioritate faţă de legea veche.
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

3.2. In cazul legilor temporare:

 în cazul legilor cu termen -
 în cazul legilor temporare –
3.3. desuetudinea sau căderea în desuetudine
– normele nu-şi mai găsesc teren de aplicare.
3.4. Prevederea constituțională privind efectul deciziilor Curții
Constituționale (art. 147 al. (1) din Constituția României)
”Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente,
constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de
zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval,
Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun în acord prevederile neconstituționale
cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind
neconstituționale sunt suspendate de drept.”
Potrivit art. 147 al. (4) din Constituția României, Deciziile Curții
Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I, deciziile Curții Constituționale sunt general
obligatorii și au putere numai pentru viitor.
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

 II. Acţiunea normelor juridice în spaţiu şi asupra

persoanelor - Acţiunea normelor juridice în spaţiu şi asupra persoanelor
decurge din principiul suveranităţii puterii de stat manifestată, în special, sub
aspectul suveranităţii teritoriale şi al legăturii dintre stat şi persoane prin
cetăţenie, sau a legăturii dintre stat şi străinii aflaţi pe teritoriul său.
[principiul teritorialităţii — derivat din cel al suveranităţii — denumit frecvent
şi „principiul supremaţiei teritoriale”.]

Noţiunea de teritoriu din punct de vedere juridic are o semnificaţie mai

largă decât noţiunea geografică de teritoriu. În sens juridic, prin teritoriu se
înţeleg întinderile de uscat (solul şi subsolul), apele interioare (stătătoare şi
curgătoare), marea teritorială şi spaţiul aerian corespunzător acestora, asupra
cărora statul respectiv îşi extinde suveranitatea şi deci, jurisdicţia. Limitele
teritoriului sunt stabilite prin frontierele de stat.
 ACŢIUNEA
în timp, spaţiu şi asupra persoanelor

 Excepţiile de la principiul teritorialităţii (de

extrateritorialitate):
 1. imunitatea diplomatică -
 2. imunitatea consulară -
 3. regimul juridic al unor categorii de străini
La rândul lui, regimul juridic aplicabil străinilor poate fi:
a) regimul naţional - În România se aplică regimul naţional. A
se vedea în acest sens art. 18. Cetăţenii străini şi
apatrizii şi art.57.
b) regimul special -
c) regimul clauzei naţiunii celei mai favorizate -