Machine Translated by Google

Heliyon 7 (2021) e06712

Liste de conținut disponibile la ScienceDirect

Heliyon

pagina de pornire a jurnalului: www.cell.com/heliyon

Articol de cercetare

Capitalul intelectual și performanța financiară a companiilor de asigurări generale

ale comunității de dezvoltare din Africa de Sud

Odunayo Magret Olarewaju , Thabiso Sthembiso Msomi

*

Departamentul de Contabilitate de Management, Facultatea de Contabilitate si Informatica, Universitatea de Tehnologie Durban, Africa de Sud

INFORMATII ARTICOL ABSTRACT

Cuvinte cheie: Efectul capitalului intelectual asupra performanței financiare a fost investigat în această lucrare pentru perioada
Endogenitate 2008-2019. Un total de 696 de observații au fost generate din datele colectate de la 56 de companii de asigurări generale
Coeficient inteligent de valoare adăugată în 12 ani. S-a folosit modelul inteligent al coeficientului cu valoare adăugată și datele au fost analizate utilizând atât analiza
Panou static
statică (în două etape, efect fix și aleatoriu), cât și analiza regresiei panel dinamice (metoda generalizată a momentelor în
Panou dinamic
două etape). Constatările au arătat o relație semnificativă și directă între randamentul întârziat al activelor, capitalul
Capital intelectual
intelectual și performanța financiară a asigurătorilor din Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud. Dintre componentele
Performanta financiara
capitalului intelectual, capitalul uman și capitalul structural sunt în mod semnificativ și direct legate de rentabilitatea
activelor, în timp ce capitalul angajat este invers și nesemnificativ legat de rentabilitatea activelor. Variabilele de control -
riscul de subscriere, dimensiunea asigurătorului și efectul de levier afectează invers și semnificativ randamentul activelor.
Astfel, există o relație în formă de U între capitalul intelectual și performanța financiară în companiile de asigurări generale
din Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud. Astfel, factorii de decizie politică și managerii asigurătorilor ar trebui să își
maximizeze capitalul intelectual, deoarece acest lucru creează un avantaj competitiv care duce la un impuls de
performanță financiară și la generarea de bogăție. Modelul utilizat în acest studiu este un model important pe care factorii
de decizie îl pot folosi pentru a asimila capitalul intelectual în procedurile lor de luare a deciziilor. Acest lucru va permite,
din neatenție, asigurătorilor să se extindă în funcție de eficiența capitalului intelectual și să avanseze în strategii care vor
spori performanța financiară a companiei lor.

1. Introducere
O industrie stabilă a asigurărilor promovează creșterea și dezvoltarea economică,
deoarece un sector de asigurări care funcționează bine simplifică relațiile de afaceri și
economice prin împrăștierea riscurilor și oferă investiții de durată și stabilitate financiară
(Wang et al., 2017). Capitalul intelectual este acum unul dintre principalii factori ai
climatului de piață care promovează creșterea și competitivitatea (Lamond et al., 2010).
Un activ necorporal este capitalul intelectual și poate fi dificil să-i evaluezi valoarea. Pentru
a identifica și explica Capitalul Intelectual, este necesar să se țină cont de dezvoltarea
valorii, avantajul competitiv și succesul organizațional (Obeidat, Tarhini, Masa'deh și
Aqqad, 2017). Fără îndoială, capitalul intelectual încurajează crearea de bogăție și
proprietăți de mare valoare (Allameh, 2018). Potrivit lui Santis et al. (2019), există trei
componente ale Capitalului Intelectual, și anume capitalul relațional, capitalul uman și
capitalul structural. Ambele prevestesc noutatea derulării operațiunilor de afaceri care au
un efect semnificativ asupra viitorului companiei.
foarte dependent de maximizarea Capitalului Intelectual care face parte din eficiența
organizațională.
În țările în curs de dezvoltare, cum ar fi Comunitatea de Dezvoltare a Africii de Sud
(SADC), creșterea economică este o strategie crucială pentru reducerea sărăciei. Sectorul
financiar sa deteriorat în timp, ceea ce este incompatibil cu creșterea economică scăzută a
SADC. În plus, sistemele financiare sunt fundamental haotice și nedezvoltate. Sectorul
asigurărilor din cadrul SADC are o mulțime de provocări care necesită o abordare
inovatoare, cum ar fi capitalul intelectual, pentru a le aborda (Nkotsoe, 2018). Provocări
precum penetrarea redusă restricționată, salariile scăzute, lipsa de înțelegere și încredere,
niveluri ridicate de excludere financiară, lipsa infrastructurii și a canalelor de distribuție,
lipsa competențelor domestice, precum și lipsa de informații, oportunitatea minimă de a
extinde acoperirea, bariere semnificative individualizarea comerțului cu amănuntul,
reformele care cresc sarcinile de reglementare, autoritățile de reglementare care nu țin
pasul cu inovarea și coordonarea slabă a industriei pot fi abordate prin utilizarea adecvată
a capitalului uman, relațional și structural. Capitalul uman se concentrează pe abilitățile și
creativitatea angajaților. Acest potențial este îmbunătățit prin programe de formare care

Ca rezultat, succesul organizațiilor, inclusiv al firmelor de asigurări, este

* Autorul corespunzator.
Adresa de e-mail: odunayoo@dut.ac.za (OM Olarewaju).

https://doi.org/10.1016/j.heliyon.2021.e06712 Primit 6
ianuarie 2021; Primit în formă revizuită la 25 martie 2021; Acceptat 31 martie 2021 2405-8440/© 2021
Autorul(ii). Publicat de Elsevier Ltd. Acesta este un articol cu acces deschis sub licența CC BY-NC-ND (http://creativecommons.org/licenses/by nc-nd/4.0/).
Machine Translated by Google
OM Olarewaju, TS Msomi
poate îmbunătăți eficiența companiei dacă angajații sunt mai eficienți. În același mod, Daum
(2003) postulează că capitalul structural include active non-umane, cum ar fi brevetele,
drepturile de autor, regulile, procedurile și politicile de luare a deciziilor ale organizației.
Investiția în acest tip de capital va spori cu siguranță performanța. Potrivit Subramaniam și
Youndt (2005), capitalul relațional este, de asemenea, relațiile pe care firma le păstrează cu
părțile interesate externe, cum ar fi încrederea, experiența și cunoștințele. Acest capital
împiedică părțile interesate precum clienții să renunțe la relația profitabilă (Daum, 2003).
Studii anterioare, cum ar fi cele ale lui Sardo și Serrasqueiro (2017), Xu și Wang (2018),
Buallay (2019), Rahayu și Ramadhanti (2019), Barbosa și colab. (2016), Bontis et al. (2018),
Ozkan și colab. (2017) și Sca farto și colab. (2016) au stabilit o afiliere substanțială între
componentele capitalului intelectual, precum și performanța organizațională în diverse
sectoare precum bănci, agrobusiness, turism, sănătate, producție, întreprinderi cooperative
sociale, industria auto, companii publice, învățământ superior, cooperative sociale etc. Deși
există puține studii privind sectorul asigurărilor în acest context, cercetători precum Asare
și colab. (2017) și Oppong și colab. (2019) au realizat studii privind capitalul intelectual și
performanța sectorului asigurărilor în unele țări africane.
Cu toate acestea, nu a existat un studiu regional cunoscut asupra SADC în acest context.
Singurul studiu evident asupra sectorului asigurărilor SADC a fost asupra factorului
determinant al pătrunderii de către Nkotsoe (2018), care este doar una dintre provocările
sectorului asigurărilor SADC pe care implementarea adecvată a componentelor Capitalului
Intelectual ar fi putut-o rezolva. Deoarece majoritatea studiilor privind capitalul intelectual s-
au concentrat pe economiile dezvoltate, cum ar fi China, Europa, Asia, Australia și America
de Nord, această cercetare va reduce acest decalaj de cercetare și va contribui la cunoștințele
existente prin luarea în considerare a celor trei componente ale capitalului intelectual
folosind coeficientul intelectual al valorii adăugate în sectorul asigurărilor SADC, în special în
companiile de asigurări generale. Acest studiu este necesar și foarte relevant pentru SADC,
deoarece SADC cuprinde economii în curs de dezvoltare care se luptă cu creșterea economică.
Rolul asigurărilor în creșterea economică din întreaga lume nu poate fi subliniat prea mult.
Sectorul asigurărilor din Africa Subsahariană, inclusiv SADC, se confruntă cu provocările
legate de constrângerea severă a veniturilor, lipsa predominantă de conștientizare și
încredere în asigurări, excluziune financiară excesivă, limite slabe ale infrastructurii, deficit
de rețele de agenți, deficit de competențe și deficit de date. , stimulent parțial pentru
extinderea acoperirii, bariere considerabile pentru lansarea în comerțul cu amănuntul
individualizat, bariere mai mari la intrare, pachet de inovații din partea autorităților de
reglementare și coordonare deficitară a industriei1 . În ciuda acestor provocări, asigurările
contează în continuare și ar trebui îmbunătățite, deoarece stimulează dezvoltarea pieței de
capital a oricărei economii. După cuma fost identificat de Amiri și colab. (2015), una dintre
modalitățile de îmbunătățire a performanței este să se asigure că capitalul intelectual este
bine gestionat deoarece disparitatea de performanță a companiilor este rezultatul faptului
că cele de succes au un capital strategic bine gestionat (uman, relațional și structurale) care
le lipsesc concurenților lor. Eficacitatea și eficiența acestui sector va îmbunătăți cu siguranță
creșterea economică prin sporirea stabilității financiare.
S-a afirmat de mult timp că dezvoltarea și stabilitatea asigurărilor sunt strâns corelate cu
creșterea economică (Lee, 2019). Prin urmare, acest studiu este important, deoarece s-a
afirmat că capitalul intelectual este capabil să sporească profitabilitatea companiei și, în
consecință, creșterea economică (Macerinskiene și Survilait e, 2019 ). Astfel, într-o economie
_ _
precum SADC, acest studiu este justificat, necesar și necesar. Deși au fost efectuate studii
privind capitalul intelectual în mai multe sectoare, constatările privind efectul capitalului
intelectual asupra profitabilității/performanței acestor sectoare sunt echivoce. Mai mult,
înțelegerea profundă a efectelor componentelor Capitalului Intelectual asupra performanței
acestora
sectoare este eminentă.
Această lucrare este organizată în așa fel încât secțiunea următoare oferă o privire de
ansamblu asupra industriei asigurărilor din SADC, a treia secțiune discută
1
https://cenfri.org/articles/the-role-of-insurance-for-growth-in-africa/.
2
Heliyon 7 (2021) e06712
studii anterioare relevante și dezvoltarea ipotezelor. Secțiunea a patra explică metodologia,
secțiunea a cincea prezintă estimarea modelului, interpretarea și discutarea constatărilor, iar
în ultima secțiune, lucrarea este încheiată.
2. Prezentare generală a sectorului asigurărilor SADC
SADC a fost asamblată în 1992 cu 16 țări (Mlambo, 2020). În Africa de Sud, prin creșterea
economiei, precum și pacea și stabilitatea, SADC este dedicată integrării economice regionale
și eradicării sărăciei (Masimirembwa, 2018). SADC este alcătuită din multe economii
subdezvoltate și emergente, creșterea sectorului asigurărilor rămânând în mare parte
uluitoare (Asongu, 2020). Cu toate acestea, dezvoltarea economică generală a zonei în ultimii
ani a reușit să genereze treptat oportunități de creștere pentru asigurările din regiune în
industrie. Apariția multor piețe în creștere a fost unul dintre aspectele majore care conduc
sectorul asigurărilor din Africa de Sud (Asongu și Odhiambo, 2020). Pătrunderea asigurărilor
în SADC este extrem de slabă, sugerând o creștere majoră a pistei (Nhabinde și Heshmati,
2020). Barierele de reglementare sunt de obicei mai mici, iar legile sunt mai puțin
împovărătoare pentru unele, deși există câteva excepții. Starea de sănătate a populației
țărilor SADC se îmbunătățește și Africa de Sud are, de asemenea, o populație tânără puternică.
Cu toate acestea, posibilele riscuri negative ale comerțului cu SADC nu pot fi niciodată
trecute cu vederea (Nhabinde și Heshmati, 2020).
Nu pare să umbrească trăsăturile bune, dar incertitudinea politică, corupția, infrastructura
slabă, birocrația, reglementările guvernamentale și stagnarea reprezintă riscuri reale în toată
țara. Potrivit unui raport Fin mark Trust (2019), sectorul asigurărilor are un potențial
extraordinar de creștere, deoarece 94,5% din populația regiunii nu este auto-asigurată în
mod oficial. În regiune, Africa de Sud are cele mai bune piețe în curs de dezvoltare, inclusiv o
bursă de valori din ce în ce mai organizată și o piață mare de obligațiuni (Alhassan și Biekpe,
2017). Africa se îndreaptă din ce în ce mai mult către un viitor stabil și un sprijin copleșitor
pentru sectorul asigurărilor pentru sustenabilitatea și dezvoltarea economiei. Acest lucru
încurajează economiile și cheltuielile, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea capitalului și
financiar
pie elor. Sectorul asigurărilor din Africa rămâne unul dintre cele mai provocate
lungă, dar, în același timp, reprezentanții industriei continuă să se dezvolte și să facă ajustări
pentru a profita pe deplin de numeroasele oportunități de creștere care apar și ele
(Padayachee et al., 2019).
De-a lungul anilor de după criza economică globală, complexitățile economice și politice
ale regiunii au încetinit expansiunea investițiilor și asigurărilor. Chiar și atunci, sectorul
asigurărilor din SADC este cel mai puțin pătruns din lume și perspectivele de dezvoltare sunt
imense (Padmore, 2019). Piața asigurărilor SADC se confruntă cu mai multă incertitudine
decât orice alt sector, ridicând amenințări pentru alții și oferind perspective de creștere
potențiale pentru alții (Burkhanov, 2020). Ritmul de progres în sectorul asigurărilor a fost mai
mare decât se prevedea inițial și va încuraja mai multe progrese. Ca urmare, sectorul
asigurărilor joacă un rol important în gestionarea investițiilor pentru diverse firme, adăugând
intrări semnificative creșterii financiare și economice (Alhassan și Biekpe, 2017). Sectorul
asigurărilor este văzut ca fiind înrădăcinat în timpul șansei de a avea capacitatea de a rezolva
criza economică asociată acelor bani, consolidând astfel structura economică a fiecărei țări
(Lee, 2019).
Africa de Sud se descurcă foarte bine și are al patrulea cel mai mare sector de asigurări
din comunitatea economiilor în curs de dezvoltare (Chinaka, 2016). Sectorul asigurărilor din
Africa de Sud este susținut de un mediu de reglementare stabil, o diversificare a distribuției
pe mai multe canale și un grad puternic de competitivitate locală (Mushunje și Mashasha,
2020). Africa de Sud are cea mai mare penetrare a asigurărilor din economiile în curs de
dezvoltare analizate, cu 12,89%, cu mult peste China, cu 4,2%, care s-a clasat pe locul al doilea
pe acest indice (Asongu și Odhiambo, 2020). Piețele de frontieră din Namibia sunt o țară
excelentă, cu o rată de penetrare de 7,25%, în timp ce rata Tunisiei este de 2,14%. În
ansamblu, Zimbabwe a înregistrat o creștere generală sănătoasă a primelor în 2018. Din
păcate, alte țări SADC au înregistrat progrese puțin semnificative în
Machine Translated by Google

OM Olarewaju, TS Msomi Heliyon 7 (2021) e06712

anii recenti. Cercetătorii de investiții se uită, de asemenea, la primele medii de H03. Capitalul structural nu are efect asupra performanței financiare a companiilor
asigurare raportate (GPW) atunci când compară companiile de asigurări din diferite de asigurări generale SADC.
regiuni de pe glob. Potrivit unui raport Deloitte din 2020, GPW-ul Africii reprezintă
Coeficientul intelectual al valorii adăugate (VAIC™): este destinat să furnizeze
1,56% din GPW-ul mondial. Africa de Sud este regele continentului, responsabil
informații despre productivitatea producției de valoare a activelor corporale și a
pentru 0,93% din PIB-ul mondial.
activelor necorporale deținute de organizație. Această abordare este utilizată
pentru a evalua eficacitatea resurselor esențiale care oferă afacerii cu valoare
3. Revizuiri ale studiilor anterioare conexe și elaborarea ipotezelor
adăugată, în principal capitalul intelectual și capitalul angajat centrat pe capital
sistemic și HC (Ulum et al., 2017 ). Arslan și Kizil (2019) au susținut că VAIC™ este
Capitalul cu valoare adăugată angajat (VACA): capitalul cu valoare adăugată
destinat conducerii relevanți, acționarilor și părților interesate pentru a efectua o
angajat reflectă valoarea contabilă a activelor nete ale companiei. Habibah și Riharjo
monitorizare eficientă, precum și evaluarea resurselor generale ale afacerii cu
(2016) au relevat un efect clar și pozitiv al capitalului propriu cu valoare adăugată
eficiență cu valoare adăugată și fiecare parte a resurselor cheie ale companiei.
utilizată pentru rezultatele financiare, ceea ce înseamnă că companiile cu proceduri
Acest model începe cu capacitatea organizației de a genera valoare adăugată (VA).
de operare eficiente vor avea o piață și un mediu de consum ideal. Fiecare dolar
Cea mai cuprinzătoare măsură pentru măsurarea performanței pieței și
investit în capitalul de resurse umane este o contribuție care este generată pentru
demonstrarea capacității organizației de a genera valoare este VA. VA este măsurată
a oferi valoare afacerii (Hab ibah și Riharjo, 2016). VA creat de o unitate de capital
ca diferență de intrare și de ieșire (Ermawati et al., 2017).
activ fizic este VACA. Acest raport demonstrează contribuția pe care fiecare unitate
de capital angajat (CE) o face la organizația cu valoare adăugată (Yudawisastra et
Tan i colab. (2007) și Clarke și colab. (2011) raportează că producția (OUT) reflectă
al., 2018; Safitriani, 2018). În același mod, Habibah și Riharjo (2016) au afirmat că
venitul și acoperă toate serviciile vândute pe piață, în timp ce intrările (IN) reprezintă
capitalul cu valoare adăugată utilizat în crearea unui sistem de capital intelectual
toate cheltuielile cu veniturile. Potrivit Arslan și Kizil (2019), faptul că costurile forței
are legătură pozitivă și semnificativă cu și afectează performanța financiară
de muncă nu sunt afișate în IN este semnificativ pentru acest model.
generală a organizației.
Capacitatea intelectuală (reprezentată prin costurile forței de muncă) nu este
măsurată ca cost și nu este inclusă în variabila IN din cauza rolului părții active în
H01. Capitalul angajat nu are efect asupra performanței financiare a companiilor procesul de creare a valorii. În cadrul VAIC™, este una dintre evaluările financiare
de asigurări generale SADC. care se concentrează pe crearea de valoare.
Literatura empirică a furnizat în general dovezi critice ale unei relații pozitive
Capitalul uman cu valoare adăugată (VAHC): Datorită interacțiunii umane,
între capitalul intelectual și performanța corporativă (Al-Musali și Ismail, 2016),
capitalul uman (HC) este un pilon major al capitalului intelectual, o sursă vitală de
dezvoltarea de noi produse și rezultatele inovatoare (Wu et al., 2008). Capitalul
valoare intangibilă în secolul intelectual ( Guest, 2017). Resursele umane sunt în
intelectual este o cunoaștere comună care este încorporată în angajați, rutinele
general văzute în management ca alți factori de producție, cum ar fi mașinile.
companiei și conexiunile interne de rețea (Jord~ao și Novas, 2017). Capitalul
Managementul consideră că lucrătorii sunt înlocuiți rapid de personal nou dacă nu
intelectual a fost recunoscut ca o sursă critică pentru extinderea companiilor și, de
își pot face treaba corect (Fernando et al., 2019). Managementul resurselor este
asemenea, pentru a obține un avantaj competitiv durabil (Zakery și Saremi, 2020).
conceput pentru a oferi fiecărui lucrător un tratament echitabil. Diferențele sunt
Valoarea economică a trei tipuri de active necorporale de afaceri, care împreună
trecute cu vederea în ceea ce privește învățarea și funcționarea, la fel ca diferențele
includ capitalul intelectual, capitalul operațional și capitalul structural, poate fi
de nevoi și circumstanțe familiale și personale (Shore et al., 2018). VAHC
definită ca active intelectuale (Osinski et al., 2017). Analiștii strategici concluzionează
demonstrează cât de multă valoare adăugată pot fi produse fonduri cheltuite
că creșterea sustenabilității poate avea loc numai dacă capitalul intelectual diferă
pentru muncă. Acest raport demonstrează contribuția pe care fiecare dolar investit
de capitalul de afaceri, astfel încât majoritatea companiilor nu pot beneficia de el.
în HC o aduce la valoarea adăugată
afaceri (Sudiyatmoko, 2018). Un studiu realizat de Habibah și Riharjo (2016) arată
că VAHC este de mare importanță pentru performanța financiară a companiilor
alimentare indoneziene, în timp ce analiza efectuată pe baza Devi et al. (2017) a H04. Capitalul intelectual nu are niciun efect asupra performanței financiare a
confirmat că VAHC nu are niciun efect major asupra performanței financiare a unei companiilor de asigurări generale SADC.
companii.

H02. Capitalul uman nu are niciun efect asupra performanței financiare a

3.1. Fundamentul teoretic: viziunea bazată pe cunoștințe
companiilor de asigurări generale SADC.

Capitalul structural cu valoare adăugată (SCVA): capitalul structural (SC) este
capacitatea unei entități sau a unei corporații de a îndeplini procesele și sistemele
standard ale companiei care ajută eforturile lucrătorilor de a realiza rezultate
intelectuale, precum și performanțe organizaționale, cum ar fi organele. cultura
internațională, procesele de producție, filosofia de management, precum și alte
proprietăți intelectuale deținute de companie (Ahmad et al., 2019). O persoană
poate avea un grad ridicat de intelectualitate, dar dacă organizația are sisteme și
procese slabe, atunci este dificil să se obțină o eficiență optimă cu Capitalul
Intelectual și capacitatea nu poate fi maximizată ( Urban și Joubert, 2017). Mai mult,
Xu și Wang (2018) au remarcat că SC cuprinde toate depozitele de informații din
interiorul organizației care nu sunt umane. Baze de date, manuale de proceduri,
hărți organizaționale, rutine, metode și tot ceea ce face ca valoarea companiei să
fie mai mare decât valoarea sa materială sunt incluse în acest scenariu. SC derivă
din
structurile și principiile afacerii, reprezentând accent extern și crearea de valoare
pentru viitor (Bellucci et al., 2020). Studiile lui Habibah și Riharjo (2016), Silvia și
Maftukhah (2018) și Ulfi și colab. (2019) a afirmat că SCVA are un efect pozitiv și
vital asupra performanței financiare și a valorii firmei a afacerii.
Knowledge-Based View (KBV) este o evoluție a Resource-Based View (RBV) a
companiei, care oferă un suport strategic bun pentru resursele intelectuale
(Nikolaou, 2019). KBV a apărut în RBV și a arătat că cunoașterea este în diferite
moduri în interesul oamenilor (Maijanen, 2020). Principiile fundamentale ale
filozofiei bazate pe cunoaștere a afacerii provin din puncte de vedere bazate pe
cunoaștere. Cu toate acestea, RBV al organizației nu permite recunoașterea
informațiilor suficiente. Strategia KBV este baza pentru crearea angajamentului HC
în operațiunile zilnice ale companiei (Boon et al., 2018). Acest lucru se realizează
prin creșterea contribuției personalului la obiectivele organizaționale și pe termen
lung ale companiei. Dintr-un punct de vedere bazat pe cunoaștere, întreprinderile
creează noi cunoștințe care sunt importante pentru obținerea unei anumite
combinații de expertiză (Vardarlıer, 2016). În epoca actuală a inovației,
întreprinderile concurează și prin crearea de informații noi, care sunt mai rapide
decât rivalii lor.
4. Metoda cercetării
Luând un exemplu de la Hatane et al. (2019), Bassetti et al. (2019) și Sunariyanto
(2020), modelul VAIC este utilizat pentru a examina efectele capitalului intelectual
asupra performanței financiare în generalul SADC.

3
Machine Translated by Google
OM Olarewaju, TS Msomi
sectorul asigurărilor pentru 2008 până în 2019. Anul 2008 a fost ales deoarece sectorul
asigurărilor din Africa a fost asediat de la criza financiară globală din 2008. SADC este o
Comunitate Economică Regională care cuprinde 16 țări membre, iar acest studiu se
concentrează pe sectorul general de asigurări al acestor țări. Au fost utilizate date
secundare extrase din S&P CapitallQ și Refinitiv Eikon. Au fost utilizate datele panoului
de 696 de observații (t ¼ 12, i ¼ 58) din 13 țări SADC. Celelalte trei țări (Comore, Lesotho
și Eswatini) au date insuficiente, iar datele nu sunt disponibile. Datele au fost analizate
utilizând analiza panoului statică (cel mai mic pătrat în două etape, efect fix, efect
aleator) și analiza panoului dinamic (Metoda generalizată a momentelor în două etape).
Acest lucru face ca studiul să fie unic în afară de faptul că este primul de acest gen în
regiunea selectată - SADC. Este demn de remarcat faptul că studiile anterioare despre
Capitalul intelectual au fost fie statice, fie dinamice, dar acest studiu estimează modelul
utilizând simultan regresia panoului statică și dinamică. Au fost efectuate teste post-
estimare adecvate pentru a justifica adaptarea modelelor.
4.1. Specificația modelului
VAIC™ a fost utilizat pe scară largă în măsurarea capitalului intelectual (Pedro și
colab., 2018; Phusavat și colab., 2011; Xu și Wang, 2018). Pentru a utiliza modelul, au
fost urmate cinci faze esențiale, așa cum a propus Pulic (2000) și utilizate de mai multe
studii recente, cum ar fi Asare și colab. (2017), Nourani et al. (2018), Arslan și Kizil (2019),
Xu și Liu (2020) și Singla (2020). În plus, acest studiu este unic în utilizarea acestui model,
deoarece nu a fost efectuat niciun studiu cunoscut asupra capitalului intelectual în
regiunea selectată (SADC) ca studiu regional și niciunul nu a testat acest model pe acea
regiune, ca să nu mai vorbim de companiile de asigurări. a cuno tin elor cercetătorilor.
Pentru a utiliza acest model, trebuie urmați pașii curgatori. În primul rând, evaluarea
valorii adăugate (VA) a afacerii. Evaluarea VA a afacerii este definită ca diferența dintre
producția companiei și aportul companiei, după cum urmează: OUT-IN ¼ VA. Producția
(OUT) reprezintă câștigurile din toate bunurile și serviciile vândute pe piață. IN reprezintă
toate cheltuielile sau costurile, excluzând costurile cu forța de muncă, care intră în
afacere (Massa et al., 2017). Aceasta este exprimată matematic ca: VA ¼ OP+ EC þ D þ
A unde OP reprezintă profitul din exploatare, EC reprezintă costul angajaților, D
reprezintă depreciere și A reprezintă amortizare.
În al doilea rând, integrarea VA și capitalul utilizat, în special capitalul fizic și capitalul
financiar. VACA arată câtă valoare suplimentară este produsă de singura unitate de
capital angajată (valoarea contabilă a activelor nete ale companiei) investită (Vo, 2018).
VACA explică cât de eficientă este o afacere în utilizarea activelor corporale. Proprietatea
intelectuală include capacitatea de a controla proprietățile, atât proprietățile corporale,
cât și cele ale activelor, pentru a fi competitiv cu alte afaceri. Capacitatea unei companii
de a controla resursele activelor de capital este un tip de VACA. Printr-o gestionare
adecvată a activelor de capital, se presupune că societatea va crește valoarea și eficiența
companiei (Gorda et al., 2018). Matematic, aceasta este exprimată ca: VACA ¼ angajat,
care este egal cu valoarea contabilă a activelor totale minus necorporale
VA
CA unde, CA înseamnă capital
activ.
În al treilea rând, legarea valorii adăugate la capitalul uman (HC). Cheltuielile cu
salariile sunt folosite ca contrapartidă de resurse umane. Coeficientul VA al HC indică
cât de multă valoare adăugată generează o unitate de bani investită în muncitori (Anwar
și Siddiqui, 2020). Pentru a reuși, organizația are nevoie de HC de înaltă calitate bazat
pe modelul RBT. De fapt, firmele sunt capabile să controleze la maximum calitatea
serviciilor pentru a produce valoare adăugată, precum și avantajul competitiv al
organizației care va crește în cele din urmă rezultatele financiare ale companiei (Ayub et
al., 2017) .
VA
Aceasta este exprimată ca: VAHC ¼ HC unde HC reprezintă totalul angajatului
cost.
În al patrulea rând, conectarea VA cu capitalul structural (SC). Coeficientul valorii
adăugate SC demonstrează dezvoltarea valorii firmei SC (De Matos Pedro et al., 2020).
Deoarece HC se află în procesul de creare a valorii, SC nu este
4
Heliyon 7 (2021) e06712
o măsură independentă. Cu alte cuvinte, cu cât contribuția HC la formarea valorii este
mai mare, cu atât contribuția SC în acest caz este mai slabă (Urban și Joubert, 2017).
SC unde SC ¼
Aceasta este exprimată ca: SCVA ¼ VA
VA HC.
În al cincilea rând, măsurați cât de eficientă este fiecare angajament de resurse pentru VA.
Eficacitatea dezvoltării valorii afacerii este indicată de VAIC™. Cu cât valoarea VAIC™ este
mai mare, cu atât este mai mare productivitatea valorii adăugate a capitalului total al
organizației în cauză. Ipoteza cheie a metodei VAIC™ este de a concluziona că sarcina
de muncă este un avantaj, nu o cheltuială. Această tensiune de muncă este cunoscută
ca resurse umane atunci când este privită ca un atu. Prin urmare, pentru a exprima
modelul în formă matematică: VAICTM ¼ VACA þ SCVA þ VAHC. Astfel, modelul care va
fi utilizat pentru investigarea efectului capitalului intelectual asupra performanței firmei
în societatea de asigurări SADC este specificat după cum urmează:
ROAit ¼ βi þ β1VAICTM þ β2Riskit þ β3Sizeit þ β4Levit þ εit
aceasta
(1)
ROAit ¼ βi þ β1ROAit1 þ β2VAICTM þ β3Riskit þ β4Sizeit þ β5Levit þ εit aceasta
(2)
ROAit ¼ βi þ β1VACAit þ β2SCVAit þ β3VAHCit þ β4Riskit þ β5Sizeit þ β6Levit þ
(3)
εit
ROAit ¼ βi þ β1ROAit1 þ β2VACAit þ β3SCVAit þ β4VAHCit þ β5Riskit
þ β6Sizeit þ β7Levit þ εit
(4)
Modelul 2 și 4 este forma dinamică a modelelor 1 și 3. În mod explicit, ROA este
aleasă ca variabilă dependentă și este un proxy pentru performanța financiară a
profitului
din exploatare a asigurătorului și este exprimată ca ROAit ¼ Activul ; ROAit1
total este performanța financiară a asigurătorului întârziat. VA reprezintă valoarea
adăugată și matematic VA ¼ OP þ EC þ D þ A, unde OP este profitul din exploatare, EC
este costul angajaților, D este amortizarea și A este costul de amortizare VA . VACA ¼
cu CA reprezintă capitalul angajat, care este CA, egal
valoarea contabilă a activului total minus activul necorporal. SCVA ¼
SC
VA,
SC ¼ VA HC, SC este capitalul structural și HC este costul capitalului uman (suma tuturor
costurilor legate de angajați); VAHC ¼
VA HC este totalul
HC,
costul aferent angajaților. Variabilele de control: Riscul este riscul de subscriere
Despăgubire plătită care se măsoară ca Dimensiunea reprezintă logaritmul Totalului
Primă netă primită,
datoria
Activele asigurătorului. LEV este raportul de levier și se măsoară ca totală activul total.
βi; β1 β7 reprezintă parametrii presupuși, i este numărul de companii de asigurări, t este numărul de ani, în timp ce εit reprezintă eroarea
termen.
5. Analiza datelor și discutarea rezultatelor
5.1. Analiza preliminara
Analiza descriptivă și de corelare a fost făcută pentru a dezvălui fea
turi ale datelor și relația dintre variabile.
Tabelul 1 de mai sus prezintă rezultatele descriptive ale relației dintre capitalul
intelectual, componentele capitalului intelectual și performanța financiară a companiilor
de asigurări din SADC. Capitalul Intelectual a fost captat de Coeficientul Intelectual
Valoare Adaugata, iar componentele Capitalului Intelectual au fost captate de Capitalul
Valoare Adaugata Angajata, Capitalul Uman Valoare Adaugata si Capitalul Structural
Valoare Adaugata. În timp ce riscul de subscriere, efectul de levier și dimensiunea
asigurătorului sunt variabile de control utilizate pentru studiu, rentabilitatea activelor a
fost utilizată pentru a măsura performanța financiară a companiilor de asigurări
investigate. Rezultatul a evidențiat, în medie, că randamentul activelor, valoarea
adăugată în coeficientul intelectual, capitalul uman cu valoare adăugată și capitalul
structural cu valoare adăugată, riscul de subscriere, efectul de levier și dimensiunea să
fie de 0,041, 59,825, 1,164, 57,638, 0,927, 0,6096 și 0,6293 și 0,3. respectiv. Raportul
maxim și minim pentru rentabilitatea activelor, valoarea adăugată
Machine Translated by Google

OM Olarewaju, TS Msomi Heliyon 7 (2021) e06712

Tabelul 1. Analiza descriptivă.

Variabil Obs Rău Std. Dev. Min Max

ROA 686 0,041 0,047 0.000 0,446

VAICTM 674 59.825 136.050 -33.284 1405.155

VACA 686 1.164 3.797 -68.344 3.199

VAHC 676 57.638 135.817 2.124 1402.415

SCVA 688 0,927 0,092 0,5292 1

RISC 590 0,603 0,870 0,004 8.532

LEV 686 0,690 0,196 0,081 1.539

SIZ 686 3.269 1.240 0,872 5.625

Rețineți că Obs reprezintă numărul de observații, Std. Dev reprezintă abaterea standard, Min reprezintă valori minime și Max reprezintă valori maxime. VAIC™ este coeficientul
intelectual al valorii adăugate, VACA este capitalul cu valoare adăugată angajat, VAHC este capitalul uman cu valoare adăugată, SCVA este capitalul structural cu valoare adăugată,
RISK este riscul de subscriere, LEV este raportul de levier și SIZ reprezintă dimensiunea asigurătorului .

Coeficientul intelectual, capitalul cu valoare adăugată angajat, capitalul uman cu
valoare adăugată și capitalul structural cu valoare adăugată, riscul de subscriere,
efectul de levier și dimensiunea au fost 0,000 și 0,446, -33,284 și 1405,155, -68,344 și
-3,199, 2,124 și 2,124 și 4,04, 0,446 și 0,446, -33,284 și 1405,155, -68,344 și -3,199; 8,532,
0,081 și 1,539 și, respectiv, 0,872 și 5,625. Abaterea standard a raportului variabilelor
de 0,047, 136,050, 3,797, 135,817, 0,092, 0,870, 0,196 și 1,024 a relevat rata la care
rentabilitatea activelor, coeficientul de valoare adăugată, capitalul uman și valoarea
adăugată, capitalul uman angajat și valoarea adăugată. Capitalul structural adăugat,
riscul de subscripție, efectul de levier și dimensiunea au deviat de la raportul respectiv
așteptat.
Coeficienții de corelație prezentați în Tabelul 2 arată gradul de relație care există
între Capitalul Intelectual și performanța financiară a companiilor de asigurări din
SADC. Din rezultatul prezentat în acest tabel, s-a descoperit că Coeficientul intelectual
al valorii adăugate, capitalul uman al valorii adăugate, capitalul structural al valorii
adăugate, riscul de subscriere, rata de levier și mărimea asigurătorului au fost corelate
negativ cu rentabilitatea activelor care este măsura asigurării. performanța companiilor
studiate cu coeficient de corelație de -0,41, -0,41, -0,41, -0,16, -0,66 și respectiv -0,61. În
timp ce valoarea adăugată, capitalul angajat sa dovedit a fi corelat pozitiv cu
rentabilitatea activelor cu un coeficient de corelație de 0,31. Cu toate acestea, s-a
constatat că corelațiile negative dintre componentele Capitalului Intelectual și
performanța financiară a companiilor de asigurări luate în considerare au fost
nesemnificative din punct de vedere statistic, în timp ce corelația negativă pe care
riscul de subscriere, efectul de levier și dimensiunea o au asupra performanței
companiilor de asigurări generale din SADC. au fost semnificative la nivelul de 1%.
Pentru analiza dinamică a panoului a fost utilizată tehnica System Generalized Method
of Moment (2SYS GMM) în două etape.
Rezultatele prezentate în Tabelul 3 au arătat rezultatele privind capitalul intelectual
și performanța companiilor de asigurări din SADC.
Din rezultat s-a descoperit că coeficientul intelectual al valorii adăugate era direct legat
de rentabilitatea activelor companiilor de asigurări din SADC, după cum reiese din
toate tehnicile menționate mai sus.
Valorile statistice Z 1,96, 2,69, 2,62 1,96 pentru coeficientul intelectual al valorii
adăugate, care este eficiența capitalului intelectual, afectează pozitiv și semnificativ
randamentul activelor la un nivel de semnificație de 5% în toate tehnicile identificate,
cu excepția 2SYS-GMM, care a stabilit semnificația statistică a coeficientului intelectual
al valorii adăugate în evaluarea performanței companiilor de asigurări din SADC.
Din rezultatele regresiei statice, denotă că Capitalul Intelectual este un motor important
al performanței companiilor de asigurări SADC. Această constatare a susținut teoria
bazată pe cunoaștere care afirmă că întreprinderile creează noi cunoștințe care sunt
importante pentru obținerea unei anumite combinații de expertiză (Vardarlıer, 2016).
Această constatare confirmă în continuare studiul lui Nadeem și colab. (2018) în
Australia, Zeghal și Maaloul (2010) în Regatul Unit, Lu și colab. (2014) în China și Haris
și colab. (2019) în Pakistan, ca să menționăm câteva. Cu toate acestea, valoarea
anterioară a Return on Assets, o măsură a dinamismului tehnicii adoptate, a relevat o
influență directă asupra performanței companiilor de asigurări și a fost semnificativă
statistic la 1 la sută și o valoare statistică Z de 3,03 > 2,58. Acest lucru confirmă natura
dinamică a modelului.

Din constatările variabilelor de control, riscul de subscriere a fost invers legat de

rentabilitatea activelor, așa cum se arată din rezultatul obținut din toate tehnicile
utilizate în acest studiu, cu excepția celui mai mic pătrat în două etape, unde riscul de
5.2. Rezultatele regresiei: analiză panou statică și dinamică subscriere a fost direct legat de rentabilitatea activelor, o măsurarea performanței
pentru companiile de asigurări selectate.
A fost utilizată atât regresia statică, cât și regresia dinamică pentru a estima datele Acest lucru contrazice teoria tradițională a finanțelor, care postula un randament mai
și modelele panoului dezechilibrate ale acestui studiu. În regresia statică, au fost mare din cauza riscului mai mare. Această constatare implică faptul că pierderile care
utilizate cele mai mici pătrate în două etape (2SLS), efect fix și aleatoriu (FE și RE), în timp ce provin din riscul de subscriere erodează performanța asigurătorilor SADC. Aceasta este

Tabelul 2. Analiza corelației.

ROA VAICTM VACA VAHC SCVA RISC LEV SIZ

ROA 1

VAICTM -0,410 1

VACA 0,309 -0,134 1

VAHC -0,406 0,991*** -0,170 1

SCVA -0,406*** 0,991*** -0,170 0258 1

RISC -0,157 0,277 -0,246 0,284 0,284*** 1

LEV -0,660*** 0,508*** -0,293*** 0,524*** 0,524*** 0,195*** 1

SIZ -.0607*** 0,495*** -0,354 0,499*** 0,499*** 0,247*** 0,723*** 1

Notă: *p<10%; ***<5%; ***<1%. VAIC™ este coeficientul intelectual al valorii adăugate, VACA este capitalul cu valoare adăugată angajat, VAHC este capitalul uman cu valoare adăugată,
SCVA este capitalul structural cu valoare adăugată, RISK este riscul de subscriere, LEV este raportul de levier și SIZ reprezintă dimensiunea asigurătorului .

5
Machine Translated by Google

OM Olarewaju, TS Msomi Heliyon 7 (2021) e06712

Tabelul 3. Estimarea modelelor 1 și 2: ROA, VAIC™, RISK, LEV, SIZ.

Variabile 2SLS (ROA) FE (ROA) RE (ROA) 2SYS-GMM (ROA)

Constant 0,095*** (21,22) 0,103*** (5,16) 0,090 *** (12,75) 0,056 *** (5,20)

ROAt-1 0,328*** (3,01)

VAICTM 0,000** (1,96) 0,000** (2,69) 0,000** (2,62) 2.37E-06 (0.42)
RISC 0,000 (0,10) -0,003 (-1,13) -0,001 (-0,54) -0,000 (-0,11)
LEV -0,047*** (-5,63) -0,015 (-1,08) -0,031*** (-2,80) -0,013 (-0,63)
SIZ -0,008*** (-6,57) -0,017*** (-2,99) -0,010*** (-5,27) -0,007*** (-3,39)

Adj R2 0,268 0,481 0,516

F 55,04*** 5,43***

Wald chi2 78,55*** 490,11***

Nr de instrument 21

Nr de grup 56 56 56

AR1 (valoarea p) 0,005

AR2 (valoarea p) 0,304

Testul Hausman (valoarea p) 0,1896

testul Hansen (valoarea p) 0,107

N 596 589 589 538

Notă: *p<10%; **p<5%; ***p<1%; Z0,1 ¼ 1,65; Z0,05 ¼ 1,96; Z0.01 ¼ 2.58 t/z valorile sunt între paranteze. Adj R2 înseamnă R-pătrat ajustat, AR reprezintă testul Arellano Bond,
F este statistica F, N este numărul de observații, VAIC™ este coeficientul intelectual al valorii adăugate, VACA este capitalul cu valoare adăugată angajat, VAHC este Capitalul
uman cu valoare adăugată, SCVA este capitalul structural cu valoare adăugată, RISK este riscul de subscriere, LEV este raportul de levier și SIZ reprezintă dimensiunea asigurătorului.

în concordanță cu constatările lui Akotey și colab. (2013) și Alhassan și colab.
(2016). Deși, în acest studiu, tehnicile identificate au relevat nesemnificația riscului
de subscriere în determinarea performanței companiilor de asigurări pe baza
valorilor Z-statistice de 0,10, 1,13, 0,54, 0,11 < 1,96. În mod similar, s-a descoperit
că efectul de pârghie influențează invers randamentul activelor companiilor de
asigurări, așa cum este evident stabilit de toate tehnicile adoptate. Acest lucru
confirmă constatările lui Alipour (2012) în companiile de asigurări iraniene, Malik
(2011) în Pakistan și Alhassan et al. (2016) pe piețele emergente. Acest lucru implică
faptul că, cu cât afacerile de asigurări în SADC sunt orientate mai mult, cu atât
performanța lor este mai mică. În plus, implică faptul că incapacitatea asigurătorilor
SADC de a maximiza rentabilitatea activităților lor de investiții formează efectul de
pârghie oferit de clienții lor. Valorile statistice Z 5,63 și 2,80 > 1,96 obținute din cel
mai mic pătrat în două etape (2SLS) și efect aleator (RE) au arătat semnificația
statistică.
Mărimea asigurătorului și-a arătat relația inversă cu rentabilitatea activelor
companiilor de asigurări din SADC, iar valorile Z-statistice 6,57, 2,99, 5,27 3,39 >
1,96 au relevat semnificația statistică a mărimii în examinarea performanței
companiilor de asigurări luate în considerare. Acest lucru confirmă studiul lui
Alhassan et al. (2016). Această constatare implică faptul că, cu cât companiile sunt
mai mari, cu atât este mai mare oportunitatea de diversificare, dar efectul negativ
arată gestionarea defectuoasă a activităților de diversificare, de unde și creșterea
variabilității fluxurilor de venituri. Constatarea denotă în continuare o gestionare
defectuoasă a resurselor, care s-ar putea datora impactului negativ sincer al
schimbărilor climatice și al altor dezastre naturale asupra activităților afacerilor de
asigurări. Valorile R-pătrat ajustate 0,27, 0,48 și 0,52 au arătat că capitalul intelectual
și alte variabile de control utilizate în studiu au explicat variații de 27, 48 și 52 la
sută în performanța companiilor de asigurări ale SADC, așa cum sunt stabilite de
2SLS, FE și RE. tehnicile de regresie pe panel adoptate pentru acest studiu. Valoarea
statistică F 55,04 și 5,43 > 3,32 a stabilit semnificația statistică la nivel de 1% pentru
tehnicile de regresie a panoului 2SLS și FE adoptate în acest studiu. De asemenea,
valorile Wald chi2 78,55 și 490,11 > 13,28 au stabilit semnificația statistică la nivel
de 1% pentru regresia panoului RE și tehnicile SY-GMM în determinarea relației
existente între capitalul intelectual și performanța companiilor de asigurări din
SADC. Valoarea P 0,1896 obținută din testul Haus man pentru modelul panoului RE
a relevat o variație nesistematică a coeficienților de diferență Capital intelectual ai
modelului în examinarea performanței companiilor de asigurări.
Este demn de remarcat că 2SYS-GMM a fost luat în considerare și solicitat în
acest studiu pentru a răspunde endogeneității și heteroscedasticității neobservate.
amenințare așa cum a afirmat Baltagi (2008). Prin urmare, a fost efectuat testul de
corelație serială de ordinul I și II și a fost efectuat și testul Hansen pentru validitatea
instrumentului pentru a demonstra validitatea instrumentelor ale căror valori p
nesemnificative certifică validitatea și exogeneitatea instrumentului modelului.
Valoarea P 0,107 > 0,1 obținută în urma testului Hansen al modelului dinamic a
relevat că tehnica 2SYS-GMM adoptată a fost moderat specificată în evaluarea
influenței Capitalului intelectual asupra performanței financiare a companiilor de
asigurări luate în considerare. Valoarea p nesemnificativă a AR2 relevă faptul că
tulburările sunt necorelate în serie, iar faptul că numărul de instrumente este mai
mic decât numărul de grupuri afirmă fiabilitatea estimării 2SYS-GMM.
Rezultatele prezentate în Tabelul 4 au arătat modelul de estimare a celor trei
componente ale capitalului intelectual (Capital structural, Capitalul angajat și
Capitalul uman) și performanța financiară a companiilor de asigurări din SADC.
Modelul a fost estimat folosind regresia panoului 2SLS, FE și RE, precum și un 2SYS-
GMM. În acest studiu, coeficientul intelectual al valorii adăugate a fost capturat prin
Valoarea adăugată Capitalul angajat, Valoarea adăugată Capitalul uman și Valoarea
adăugată Capitalul structural. Astfel, s-a descoperit că capitalul uman cu valoare
adăugată și capitalul structural cu valoare adăugată au o relație directă cu
performanța financiară (Return on Assets) a asigurătorilor în SADC, după cum
reiese din tehnicile adoptate utilizate în acest studiu. Valorile statistice Z 1,95 și 2,29
pentru capitalul uman cu valoare adăugată obținute din tehnicile de regresie a
panoului 2SLS și RE au stabilit semnificația sa statistică în evaluarea performanței
companiilor de asigurări din SADC la un nivel de 10 și, respectiv, 5%. Acest lucru
este în concordanță cu Mondal și Ghosh (2012), Alipour (2012), Habibah și Riharjo
(2016), Asare și colab. (2017) și Haris și colab. (2019) care a finalizat un studiu privind
capitalul uman și performanța financiară pe piețele emergente din India, Iran,
Iordania și Pakistan. Ei au descoperit că există un efect semnificativ și pozitiv al
resurselor umane asupra productivității și profitabilității. Această constatare implică
faptul că acumularea de abilități umane, cunoștințe și experiență stimulează
capacitățile și resursele firmelor. Efectul pozitiv și semnificativ al capitalului uman
cu valoare adăugată poate fi explicat în continuare, deoarece cunoștințele
combinate ajută firmele să obțină un avantaj competitiv, prin urmare acest lucru
are ca rezultat o performanță mai bună.
După afirmațiile lui Royal și O'Donnell (2008) și Chadha și Parimoo (2017), capitalul
uman este cel mai important în stimularea pozitivă a performanței unei firme.
Efectul pozitiv și semnificativ al capitalului uman cu valoare adăugată asupra
performanței financiare a asigurătorilor generali SADC este în concordanță cu
constatările studiilor din întreaga lume.

6
Machine Translated by Google

OM Olarewaju, TS Msomi Heliyon 7 (2021) e06712

Tabelul 4. Estimarea modelului 3 și 4: ROA, VACA, VAHC, SCVA, RISK, LEV, SIZ.

Variabile 2SLS (ROA) FE (ROA) RE (ROA) 2SYS-GMM (ROA)

Constant 0,085*** (7,12) -0,056*** (-1,45) 0,049 ** (2,50) 0,031 (1,24)

ROAt-1 0,576*** (2,85)

VACA -0,001*** (-3,55) -0,001** (-2,45) -0,001*** (-3,03) -0,001*** (-4,12)
VAHC 0,000* (1,95) 0,000 (1,46) 0,000** (2,29) 0,000 (1,13)
SCVA 0,020 (1,32) 0,201*** (5,12) 0,064*** (2,64) 0,009 (0,44)
RISC 0,000 (0,10) -0,003 (-1,13) -0,001 (-0,41) -0,009* (-1,74)
LEV -0,062*** (-6,55) -0,050*** (-2,93) -0,057*** (-4,34) -0,026* (-1,76)
SIZ -0,008*** (-5,87) -0,017*** (-3,10) -0,010*** (-4,78) -0,001 (-0,24)

Adj R2 0,283 0,278 0,484

F 39,73*** 8,94***

Wald chi2 91,90*** 1984,92***

Nr de instrument 27

Nr de grup 56 56 56

AR1 (valoarea p) 0,013

AR2 (valoarea p) 0,199

Testul Hausman (valoarea p) 0,001***

testul Hansen (valoarea p) 0,279

N 596 589 589 538

Notă: *p<10%; **p<5%; ***p<1%; Z0,1 ¼ 1,65; Z0,05 ¼ 1,96; Z0,01 ¼ 2,58, valorile Z sunt între paranteze. Adj R2 înseamnă R-pătrat ajustat, AR reprezintă testul Arellano Bond, F
este statistica F, N este numărul de observații, VAIC™ este coeficientul intelectual al valorii adăugate, VACA este capitalul cu valoare adăugată angajat, VAHC este Capitalul uman
cu valoare adăugată, SCVA este capitalul structural cu valoare adăugată, RISK este riscul de subscriere, LEV este raportul de levier și SIZ reprezintă dimensiunea asigurătorului.

De asemenea, valorile statistice Z 5,12 și 2,64 pentru capitalul structural cu
valoare adăugată obținute din tehnicile de regresie panel FE și respectiv RE au
relevat importanța capitalului structural în examinarea performanței financiare a
companiilor de asigurări investigate la un nivel de 1%. Acest lucru este în
concordanță cu studiile lui Sardo și colab. (2018), Habibah și Riharjo (2016) și
Scafarto și colab. (2016) , dar respinge concluziile lui Haris et al. (2019). Efectul
pozitiv și semnificativ al capitalului structural cu valoare adăugată asupra
performanței asigurătorilor SADC implică faptul că investițiile crescute în
componente non-fizice (proceduri și sisteme) conduc la creșterea eficienței,
profitabilității și performanței.
În plus, din analiză s-a descoperit că valoarea adăugată a capitalului angajat a
fost invers legată de performanța companiilor de asigurări din SADC. Valorile
statistice Z 3.55, 2.45, 3.03 și 4.12 pentru capitalul cu valoare adăugată angajat
obținute din toate metodele adoptate și-au arătat semnificația statistică la un nivel
de 1 la sută, cu excepția rezultatului din tehnica panoului FE care a fost semnificativ
la un procent de 5 la sută. nivel. Cu toate acestea, valoarea anterioară a rentabilității
activelor, care este o măsură a dinamismului tehnicii adoptate, a relevat influența
sa directă asupra performanței companiilor de asigurări și a fost semnificativă din
punct de vedere statistic, după cum relevă valoarea statistică Z 2,85 > 2,58 la un 1
per nivel de cent. Valoarea P 0,279 > 0,1 obținută din testul Hansen al modelului
dinamic a relevat faptul că tehnica 2SYS-GMM adoptată specificată în evaluarea
relației dintre capitalul intelectual și performanța companiilor de asigurări luate în
considerare nu a fost supraidentificată și ca atare a fost moderat. Efectul negativ al
capitalului cu valoare adăugată angajat asupra performanței financiare a
asigurătorilor în SADC se opune constatărilor lui Nawaz și Haniffa (2017) și Sardo et
al. (2018) care afirmă că creșterea capitalului angajat determină creșterea
capitalului financiar. Această constatare implică faptul că SADC în asigurări sunt
ineficienți în a-și folosi activele financiare pentru a-și spori profitabilitatea.
Practic, cele trei componente ale Capitalului Intelectual afectează semnificativ
performanța financiară a sectorului asigurărilor SADC. Acest lucru este în
concordanță cu studiul efectuat în Australia, China și regiunea arabă de Joshi și
colab. (2013), Lu și colab. (2014) și Dzenopoljac și colab. (2017) , respectiv.
Descoperirile lor au arătat că capitalul intelectual, în primul rând capitalul uman,
capitalul financiar și capitalul structural au un efect substanțial asupra performanței
operaționale a firmei.
Dintre variabilele de control, riscul de subscriere a avut o relație inversă cu
rentabilitatea activelor, așa cum a evidențiat rezultatele tuturor tehnicilor utilizate
în acest studiu, cu excepția estimării 2SLS, unde riscul de subscriere a avut o relație
directă cu rentabilitatea activelor ca măsură. a performan elor societă ilor de
asigurări investigate.
În cadrul studiului, tehnicile identificate au evidențiat nesemnificația statistică a
riscului de subscriere în determinarea performanței companiilor de asigurări, cu
excepția 2SYS-GMM, care a fost semnificativă la un nivel de 10%, așa cum a relevat
valoarea statistică Z 1,74 > 1,65. De asemenea, s-a constatat că rata de levier este
invers legată de rentabilitatea activelor ca măsură a performanței financiare a
companiilor de asigurări și a fost evident stabilită prin toate tehnicile adoptate.
Valorile statistice Z 6,55, 2,93 și 4,34 > 2,58 au indicat semnificația statistică la un
nivel de 1% pentru Levier din toate metodele utilizate, cu excepția 2SYS-GMM, în
care a fost semnificativă la un nivel de 10%, așa cum este indicat de Z. -valoare
statistică 1,74 > 1,65. Mărimea asigurătorului a arătat o relație inversă cu ROA al
companiilor de asigurări din SADC studiate, iar valorile statistice Z 5.87, 3.10 și 4.78
> 2.58 au relevat semnificația statistică a mărimii asigurătorului la un nivel de 1 la
sută pentru toate tehnicile utilizate. În schimb, 2SYS-GMM a evidențiat
nesemnificația statistică a dimensiunii asigurătorului în examinarea performanței
financiare a companiilor de asigurări SADC.
Valorile R-pătrat ajustate 0,28, 0,28 și 0,48 au arătat că capitalul intelectual și
alte variabile de control utilizate în studiu au explicat variații de 28, 28 și 48 la sută
în performanța companiilor de asigurări ale SADC, așa cum sunt stabilite de 2SLS,
FE și RE. tehnicile de regresie pe panel adoptate pentru acest studiu. Valoarea
statistică F 39,73 și 8,94 > 3,32 a stabilit semnificația statistică la un nivel de 1%
pentru tehnicile de regresie a panoului 2SLS și FE adoptate în acest studiu. Mai
mult, valorile Wald chi2 91,90 și 1984,92 > 13,28 au stabilit semnificația statistică la
un nivel de 1% pentru regresia panoului RE și tehnicile 2SYS-GMM în estimarea
relației existente între capitalul intelectual și performanța companiilor de asigurări
din SADC. Testul Hausman cu ipoteza nulă a diferenței de coeficienți nesistematic
are o valoare P de 0,001 pentru modelul panel RE. Aceasta conduce la respingerea
ipotezei nule și, prin urmare, relevă o variație sistematică a diferiților coeficienți de
capital intelectual în modelul utilizat în examinarea performanței companiilor de
asigurări. Astfel, influența

7
Machine Translated by Google
OM Olarewaju, TS Msomi
Capitalul intelectual asupra performanței financiare a companiilor de asigurări variază de
la SADC.
6. Observație finală
Capitalul intelectual declanșează în principal avantajul competitiv al întreprinderilor.
Pe baza faptului că lumea crește rapid și că există o nevoie din ce în ce mai mare de
cunoștințe și informații în toate sectoarele, doar firmele care depășesc și văd înaintea altora
își pot recunoaște capitalul intelectual și îl pot dezvolta. Astfel, managementul Capitalului
Intelectual este o competență crucială în această eră bazată pe cunoaștere și acest studiu
încearcă să examineze efectul Capitalului Intelectual și a celor trei componente ale sale
asupra performanței financiare a sectorului asigurărilor SADC, cu accent pe asigurările
generale. Acest studiu oferă o înțelegere clară a acestor componente (Capital cu valoare
adăugată angajată, capital uman cu valoare adăugată și capital structural cu valoare
adăugată) în sectorul asigurărilor SADC utilizând Modelul coeficientului intelectual al valorii
adăugate pentru perioada 2008-2019.
Estimarea modelului 3 și 4 este suficient de explicită pentru a încheia acest studiu.
Astfel, efectul direct și semnificativ al capitalului uman cu valoare adăugată și al capitalului
structural cu valoare adăugată asupra performanței financiare a asigurătorilor SADC și
efectul invers și semnificativ al capitalului cu valoare adăugată angajat asupra performanței
financiare a asigurătorilor generali SADC afirmă relevanța teoriei KBV în sectoare de
asigurări SADC. Strategia KBV este baza pentru crearea angajamentului HC în operațiunile
zilnice ale companiei (Boon et al., 2018). Acest lucru se realizează prin contribuția crescândă
a personalului la obiectivele pe termen lung ale companiei, ceea ce duce la creșterea
capacității corporației de a îndeplini procesele și sistemele standard ale companiei care
ajută eforturile lucrătorilor de a furniza rezultate intelectuale.
Pe baza acestor constatări, se recomandă:
i. Managerii ar trebui să se concentreze mai mult pe formarea și dezvoltarea
personalului, astfel încât nevoile clienților să poată fi identificate, să ofere servicii
complete clienților și să sporească orientarea către clienți și
așteptări cu privire la răspunsul la timp la solicitările lor. ii. Managerii și
asigurătorii ar trebui să se concentreze asupra factorilor care sporesc maximizarea
capitalurilor structurale. Unele dintre acestea includ reglementări, punerea în
aplicare a strategiilor, evaluarea productivității resurselor umane, evaluarea
facilităților IT, dereglementarea și utilizarea unui sistem deschis în companii, astfel
încât să poată fi primite opiniile angajaților și celor din afară. Utilizarea eficientă a
acestor factori
îmbunătățește obținerea unui avantaj competitiv dezvoltat și o penetrare crescută,
care mai târziu atrage clienți valoroși și duce la o performanță financiară mai
bună. iii. Avantajul competitiv acumulat de Capital Employed
ar trebui sporit, deoarece are un impact negativ asupra performanței financiare a
asigurătorilor SADC. Factori precum specialitatea, competențele înalte, serviciile
inovatoare și forța de muncă cu experiență ar trebui să fie angajați în mod
productiv pentru a crește acoperirea de asigurare. Toate acestea duc la produse
de calitate și au ca rezultat un avantaj competitiv mai mare, creșterea patronajului
clienților și penetrarea asigurărilor. iv. Bancasigurarea ar trebui încurajată
deoarece asigurătorii îmbunătățesc stabilitatea financiară a clienților prin
păstrarea și minimizarea riscurilor pentru gospodării și firme. În cele din urmă,
dezvăluirea componentelor capitalului intelectual în raportarea integrată ar trebui
încurajată și monitorizată într-o organizație. Punerea în aplicare a tuturor acestor
recomandări va stabiliza și mai mult piața financiară din SADC.
Se ajunge astfel la concluzia că toate ipotezele nule din acest studiu sunt respinse și
pentru afacerile de asigurări generale din SADC, Capitalul Intelectual afectează semnificativ
performanța financiară. Astfel, există o relație în formă de U între capitalul intelectual și
performanța financiară care, în consecință, informează factorii de decizie, iar managerii
asigurătorilor ar trebui să țină cont de faptul că capitalul intelectual stimulează în mod
semnificativ activitatea financiară.
8
Heliyon 7 (2021) e06712
performanta cu atentie urgenta si gestionarea capitalului de relatie. Deoarece capitalul
intelectual contribuie semnificativ la performanța asigurărilor, gestionarea eficientă și
eficientă a capitalului intelectual va stimula stabilitatea pieței financiare, deoarece
asigurătorii sunt investitori uriași pe piața financiară.
Singura limitare a acestui studiu este incapacitatea de a utiliza datele de la companiile
de asigurări generale din toate cele 16 țări din SADC, deoarece au fost disponibile și utilizate
date din doar 13 țări. Acest studiu s-a concentrat pe sectorul general al asigurărilor din
SADC și studiile viitoare se pot extinde la toate diviziile de afaceri de asigurări, cum ar fi
viața, proprietatea, răspunderea, garanția etc. folosiți alte modele astfel încât să se vadă
dacă vor emana rezultate diferite. De asemenea, același studiu poate fi repetat și în alte
regiuni economice ale continentului african cu includerea unor factori relevanți care
afectează afacerile de asigurări, cum ar fi schimbările climatice, instabilitatea economică și
reglementările guvernamentale ca variabilă de control.
Declarații
Declarația de contribuție a autorului
Odunayo Magret Olarewaju: A conceput și proiectat experiența
mente; Analiza si interpretarea datelor; A scris hârtia.
Thabiso Sthembiso Msomi: A efectuat experimentele; Reactivi, materiale, instrumente
de analiză sau date contribuite.
Declarație de finanțare
Această cercetare nu a primit niciun grant specific de la agențiile de finanțare din
sectoarele public, comercial sau non-profit.
Declarație de disponibilitate a datelor
Datele vor fi puse la dispoziție la cerere.
Declaratie de interese
Autorii nu declară niciun conflict de interese.
Informații suplimentare
Nu sunt disponibile informații suplimentare pentru această lucrare.
Referințe
Ahmad, R., Bin Mohammad, H., Nordin, SB, 2019. Efectul de moderare al consiliului
caracteristici în relația dintre capitalul structural și performanța afacerilor: o dovadă
asupra sectorului textil din Pakistan. J. Stud. Soc. Sci. umanitate. 5 (3), 89–99.
Akotey, JO, Sackey, FG, Amoah, L., Manso, RF, 2013. Performanța financiară a companiilor
de asigurări de viață din Ghana. J. Risk Finance 14 (3), 286–302.
Al-Musali, MA, Ismail, KNIK, 2016. Comparație între țări a performanței capitalului
intelectual și impactul acesteia asupra performanței financiare a băncilor comerciale
din țările CCG. Int. J. Islamul. Middle E Finance Manag. 9 (4), 512–531.
Alhassan, AL, Asare, N., Adcroft, A., Murphy, P., 2016. Capitalul intelectual și
productivitatea bancară în piețele emergente: dovezi din Ghana. Manag. Decis.
54 (3), 589–609.
Alhassan, AL, Biekpe, N., 2017. Rezultatele liberalizării și comportamentul competitiv în
o piață de asigurări în curs de dezvoltare. Afr. Dev. Apoc. 29 (2), 122–138.
Alipour, M., 2012. Efectul capitalului intelectual asupra performanței firmei: o investigație a
companiilor de asigurări din Iran. Măs. Busin. Exc. 16 (1), 53–66.
Allameh, SM, 2018. Antecedente și consecințe ale capitalului intelectual. J. Intelectul.
Capac. 19 (5), 858–874.
Amiri, AN, Zadeh, AH, Sheikholeslami, E., 2015. Studierea efectului capitalului intelectual asupra
creșterii cererii de asigurări (Studiu de caz: compania de asigurări din Asia). Int. Lett. Soc.
Umanist. Sci. 55, 17–23.
Anwar, W., Siddiqui, DA, 2020. Efectul performanței capitalului intelectual asupra profitabilității
băncilor convenționale și islamice din Pakistan: o analiză comparativă bazată pe coeficientul
intelectual al valorii adăugate (VAIC) (28 august 2020). Disponibil la SSRN: https://ssrn. com/
abstract¼3682816. (Accesat 17 noiembrie 2020).
Arslan, ML, Kizil, C., 2019. Măsurarea capitalului intelectual al băncilor turcești listate pe indicele
bancar borsa istanbul (BIST XBANK) cu valoarea de piață/valoarea contabilă
Machine Translated by Google
OM Olarewaju, TS Msomi
metoda și modelul coeficientului intelectual cu valoare adăugată (VAIC). Emerg. Marcă. J. 9 (1), 101–
116.
Asare, N., Alhassan, AL, Asamoah, ME, Ntow-gyamfi, M., 2017. Capital intelectual și profitabilitate într-o
piață de asigurări emergentă. J. Econ. Adm. Sci. 33 (1), 2–19.
Asongu, SA, 2020. Tehnologie, educație, asigurări de viață și non-viață în Africa. Int. J.
Publ. Adm. 43 (110), 915–925.
Asongu, SA, Odhiambo, NM, 2020. Asimetrie informațională și asigurări în Africa.
J. Afr. Autobuz. 10 (1), 1–17.
Ayub, U., Kausar, AR, Qadri, MM, 2017. Legătura capitalului uman și organizațional
Capabilitățile inovatoare ale instituțiilor financiare: dovezi dintr-o țară în curs de dezvoltare din Asia
de Sud. J. Inf. Cunoaștere. Manag. 16 (4), 1750042–1750045.
Baltagi, B., 2008. Econometric Analysis of Panel Data. John Wiley & Sons. Poarta de Sud,
West Sussex.
Barbosa, S., Vale, J., Teixeira Vale, V., Castelo Branco, M., 2016. Capital intelectual și performanță în
organizațiile de învățământ superior. În: Proceedings of the International Conference Theory and
Application in the Knowledge Economy (TAKE 2016), Aveiro, Portugalia, 6-8 iulie 2016, pp. 670–681.
Bassetti, T., Dal Maso, L., Liberatore, G., MazzI, F., 2019. O validare critică a coeficientului intelectual al
valorii adăugate: utilizare în cercetarea empirică și comparație cu măsuri alternative ale
capitalului intelectual. J. Manag. Guvernează. 24, 1115–1145.
Bellucci, M., Marzi, G., Orlando, B., Ciampi, F., 2020. Journal of Intellectual Capital: a
trecerea în revistă a temelor emergente și a tendințelor viitoare. J. Intelectul. Capac.
Bontis, N., Ciambotti, M., Palazzi, F., Sgro, F., 2018. Capital intelectual și performanță financiară în
întreprinderile cooperative sociale. J. Intelectul. Capac. 19 (4), 712–731.
Boon, C., Eckardt, R., Lepak, DP, Boselie, P., 2018. Integrarea capitalului uman strategic și managementul
strategic al resurselor umane. Int. J. Hum. Resursă. Manag. 29 (3), 34–67.
Buallay, A., 2019. Capitalul intelectual și performanța islamică și convențională
bancar. J. Manag. Dev. 38 (7), 518–537.
Burkhanov, A., 2020. Practica dezvoltării fondurilor de investiții în țările dezvoltate.
Архив научных исследований 60 (4), 275–284.
Chadha, S., Parimoo, DD, 2017. Managementul capitalului uman în sectorul bancar-Un cadru
conceptual. Int. J. Manag. 8 (6), 44–55.
Chinaka, M., 2016. Tehnologia blockchain – aplicații în îmbunătățirea incluziunii financiare în economiile
în curs de dezvoltare: studiu de caz pentru agricultura la scară mică în Africa (Teză de doctorat ,
Massachusetts Institute of Technology).
Clarke, M., Seng, D., Whiting, RH, 2011. Capitalul intelectual și performanța firmei în
Australia. J. Intelectul. Capac. 12 (4), 505–530.
Daum, JH, 2003. Active intangible and Value Creation. John Wiley & Sons, Southern Gate, West Sussex.
De Matos Pedro, E., Leit~ao, J., Alves, H., 2020. Bridging capital intelectual, sustainable development and
quality of life in high school institutions. Sustenabilitate 12 (2), 1–27.
Devi, BE, Khairunnisa, K., Budiono, E., 2017. Influența capitalului intelectual asupra performanței
financiare a companiei. JAK (Jurnal Akuntansi): Kajian Ilmiah Akuntansi 3 (2), 15–26.
Dzenopoljac, V., Yaacoub, C., Elkanj, N., Bontis, N., 2017. Impactul capitalului intelectual asupra
performanței corporative: dovezi din regiunea arabă. J. Intelectul. Capac. 18 (4),
884–903.
Ermawati, Y., Noch, MY, Zakaria, Z., Ikhsan, A., Khaddafi, M., 2017. Reconstrucția performanței
financiare pentru a gestiona decalajul dintre coeficientul intelectual cu valoare adăugată
(VAICTM) și valoarea companiei în societatea bancară listată în bursa din Indonezia . Int.
J. Econ. Finanțe. Numărul 7 (4), 537–549.
Fernando, WHM, Yusoff, SKM, Khatibi, A., Azam, SF, 2019. O recenzie asupra omului
capital; două idei principale predominant capital uman generic și capital uman specific pentru
performanța organizațională. EURO. J. Econ. Fin. Res. 3 (5), 33–47.
Gorda, AOS, Romayanti, KN, AnggreswarI, NPY, 2018. Capital social, spiritual
capital, capital uman și capital financiar în managementul instituțiilor de protecție a
copilului. Int. J. Soc. Sci. umanitate. 2 (1), 12–20.
Guest, DE, 2017. Managementul resurselor umane și bunăstarea angajaților: spre un nou
cadru analitic. Zumzet. Resursă. Manag. J. 27 (1), 22–38.
Habibah, BN, Riharjo, IB, 2016. Pengaruh capital intelectual terhadap kinerja
keuangan pada perusahaan manufaktur. Jurnal Ilmu dan Riset Akuntansi (JIRA) 5 (7), 1–16.
Haris, M., Yao, H., Tariq, G., Malik, A., Javaid, HM, 2019. Capital intelectual
performanța și profitabilitatea băncilor: dovezi din Pakistan. J. Risc Finance.
Manag. 12 (2), 56–60.
Hatane, SE, Agustin, M., Kana, VR, Dautrey, JM, 2019. Coeficientul intelectual cu valoare adăugată și
guvernanța corporativă contribuie la valoarea adăugată economică a firmei.
Petra Int. J. Busin. Stud. 2 (2), 96–108.
Jord~ao, RVD, Novas, JC, 2017. Managementul cunoștințelor și capitalul intelectual în rețelele
întreprinderilor mici și mijlocii. J. Intelectul. Capac. 18 (3), 667–692.
Joshi, M., Cahill, D., Sidhu, J., Kansal, M., 2013. Capital intelectual și financiar
performanță: o evaluare a sectorului financiar australian. J. Intelectul. Capac. 14 (2), 264–285.
Lamond, D., Huang, YC, Wu, YCJ, 2010. Capitalul intelectual și productivitatea cunoștințelor:
industria biotehnologică din Taiwan. Manag. Decis. 48 (4), 580–599.
Lee, H., 2019. Dezvoltarea asigurărilor și creșterea economică. Fin. Stat. J. 1 (4), 1–17.
Lu, W.-M., Wang, W.-K., Kweh, QL, 2014. Capital intelectual și performanță în industria chineză de
asigurări de viață. Omega 42 (1), 65–74.
_ _
Macerinskiene, I., Survilait e, S., 2019. Capitalul intelectual în societățile cotate la bursă ale statelor
baltice. În: Lucrare prezentată la Conferința științifică internațională „Whither Our Economies -
2019”. Actele conferinței, 09 decembrie 2019, Mykolo Romerio Universitetas. Disponibil la:
https://repository.mruni.eu/handle/007/16035 . (Accesat 20 octombrie 2020).
9
Heliyon 7 (2021) e06712
Maijanen, P., 2020. 3 Abordări din managementul strategic: viziune bazată pe resurse,
vizualizare bazată pe cunoștințe și vizualizare dinamică a capacității. Manag. Eco. comun. 30 (1), 47.
Malik, H., 2011. Determinanți ai profitabilității companiilor de asigurări, o analiză a
sectorul asigurărilor din Pakistan. Acad. Res. Int. 1 (3), 315.
Masimirembwa, G., 2018. O analiză a impactului imperialismului cultural asupra inițiativelor de
integrare economică regională, un studiu de caz al comunității de dezvoltare a Africii de Sud
(SADC) 1992-2015. Master of Science la Universitatea din Zimbabwe.
Massa, L., Tucci, CL, Afuah, A., 2017. O evaluare critică a cercetării modelului de afaceri.
Acad. Manag. Ann. 11 (1), 73–104.
Mlambo, DN, 2020. Căutarea integrării regionale post-coloniale: examinarea comunității de dezvoltare
a Africii de Sud (SADC) în Africa de Sud după 1992.
J. Afr. Pentru. Af. 7 (1), 23–48.
Mondal, A., Ghosh, SK, 2012. Capitalul intelectual și performanța financiară a indienilor
bănci. J. Intelectul. Capac. 13 (4), 515–530.
Mushunje, L., Mashasha, M., 2020. Aplicarea modelului extins de gompertz în analiza creșterii
asigurărilor. J. Adv. Stud. Fin. 11 (1), 9–17.
Nadeem, M., Gan, C., Nguyen, C., 2018. Importanța capitalului intelectual pentru performanța firmei:
dovezi din Australia. Aust. Cont. Apoc. 28 (3), 334–344.
Nawaz, T., Haniffa, R., 2017. Determinanți ai performanței financiare a băncilor islamice: o perspectivă a
capitalului intelectual. J. Islamul. Cont. Busin. Res. 8 (2), 130–142.
Nhabinde, S., Heshmati, A., 2020. Impactul industriei extractive asupra creșterii economice în țările SADC.
Institutul de Economie a Muncii IZA. Documentul de discuție IZA Nr.
13586. Disponibil la SSRN: https://ssrn.com/abstract¼3674307. (Accesat 22 noiembrie 2020).
Nikolaou, IE, 2019. Un cadru pentru a explica relația dintre CSER și
performanța financiară: o abordare bazată pe capitalul intelectual și o viziune bazată pe cunoaștere
a firmei. J. Cunoa tere. Eco. 10, 1427–1446.
Nkotsoe, LM, 2018. Determinanți ai penetrației asigurărilor de viață în SADC. De doctorat
Disertație. Universitatea din Cape, Town.
Nourani, M., Chandran, V., Kweh, QL, Lu, WM, 2018. Măsurarea performanței eficienței capitalului uman,
fizic și structural a companiilor de asigurări. Soc. Indicat. Res. 137 (1), 281–315.
Oppong, GK, Pattanayak, JK, Irfan, M., 2019. Impactul capitalului intelectual asupra
productivitatea companiilor de asigurări din Ghana. J. Intelectul. Capac. 20 (6), 763–783.
Osinski, M., Selig, PM, Matos, F., Roman, DJ, 2017. Metode de evaluare a intangibilului
active și capital intelectual. J. Intelectul. Capac. 18 (3), 470–485.
Ozkan, N., Cakan, S., Kayacan, M., 2017. Capital intelectual și performanță financiară: un studiu al
sectorului bancar din Turcia. Borsa Istanbul Rev. 17 (3), 190–198.
Padayachee, N., Rothberg, AD, Truter, I., Butkow, N., 2019. Utilizarea over-the
contra analgezice în două scheme private de asigurări medicale din Africa de Sud. Drug Healthc.
Pacient Saf. (11), 37–40.
Padmore, G., 2019. Africa și pacea mondială. Routledge, New York, NY.
Pedro, E., Leit~ao, J., Alves, H., 2018. Capital intelectual și performanță. J. Intelectul.
Capac. 19 (2), 407–452.
Phusavat, K., Comepa, N., Sitko-lutek, A., Ooi, KB, 2011. Interrelații între capitalul intelectual și
performanță. Ind. Manag. Sistem de date 111 (6), 810–829.
Pulic, A., 2000. VAIC™ – un instrument de contabilitate pentru managementul IC. Int. J. Technol. Manag.
20 (1), 702–714.
Rahayu, SM, Ramadhanti, W., 2019. Guvernanța corporativă, capitalul intelectual și performanța
companiei publice indoneziene. J. Econ. Busin. Cont. Aerisire. 21 (3), 323–332.
Royal, C., O'Donnell, L., 2008. Diferențierea în piețele financiare: capitalul uman
abordare. J. Intelectul. Capac. 9 (4), 668–683.
Safitriani, Y., 2018. Capitalul cu valoare adăugată Pengaruh angajat, capitalul uman cu valoare adăugată.
În: Dan Structural Capital Value Added Terhadap Profitabilitas. Studii Kasus PT.
Mekar Unggul Sari Periode 2007-2016. Disertatie doctorala. Universitas Mercu Buana
Jakarta.
Santis, S., Bianchi, M., Incollingo, A., Bisogno, M., 2019. Dezvăluirea componentelor capitalului
intelectual în raportarea integrată: o analiză empirică. Sustenabilitate 11 (1), 62–66.
Sardo, F., Serrasqueiro, Z., 2017. Un studiu empiric european al relației dintre capitalul intelectual
al firmelor, performanța financiară și valoarea de piață. J. Intelectul. Capac. 18 (4), 771–788.
Sardo, F., Serrasqueiro, Z., Alves, H., 2018. Despre relația dintre intelectuali
capital și performanță financiară: o analiză a datelor de tip panel privind un hotel pentru IMM-uri. Int. J. Hospit.
Manag. 75, 67–74.
Scafarto, V., Ricci, F., Scafarto, F., 2016. Capitalul intelectual și performanța firmei în industria
globală a agrobusiness. J. Intelectul. Capac. 17 (3), 530–552.
Shore, LM, Cleveland, JN, Sanchez, D., 2018. Locuri de muncă incluzive: o revizuire și un model.
Zumzet. Resursă. Manag. Apoc. 28 (2), 176–189.
Silvia, L., Maftukhah, I., 2018. Efectul capitalului intelectual asupra profitabilității companiilor bancare
listate la bursa din Indonezia în perioada 2013-2016. Manag. Analiza.
J. 7 (3), 393–399.
Singla, HK, 2020. Afectează VAIC profitabilitatea și valoarea bunurilor imobiliare și
firme de infrastructură din India? O investigație a datelor de grup. J. Intelectul. Capac. 21
(3), 309–331.
Subramaniam, M., Youndt, MA, 2005. Influența capitalului intelectual asupra tipurilor de capabilități
inovatoare. Acad. Manag. J. 48 (3), 450–463.
Sudiyatmoko, A., 2018. Efectul capitalului intelectual asupra finanțării neperformante și implicația
sa asupra performanței financiare a băncilor comune sharia. Sci. J. Ref.: Econ. Cont. Manag.
Busin. 1 (1), 241–250.
Sunariyanto, HC, 2020. Pengukuran dan analisis kinerja intelectual capital Pt. X menggunakan
metode valoare adăugată coeficient intelectual (vaic). Teza de doctorat . Institutul
de Tehnologie Sepuluh noiembrie.
Machine Translated by Google
OM Olarewaju, TS Msomi
Tan, HP, Plowman, D., Hancock, P., 2007. Capitalul intelectual și randamentul financiar al
companiilor. J. Intelectul. Capac. 8 (1), 76–95.
Ulfi, E., Saftiana, Y., Kalsum, U., 2019. Efectul capitalului intelectual asupra pieței
Valoare. Disertatie doctorala. Universitatea Sriwijaya.
Ulum, I., Kharismawati, N., Syam, D., 2017. Intelectuală cu valoare adăugată modificată
Coeficientul (MVAIC) și performanța financiară tradițională a celor mai mari companii
indoneziene. Int. J. Învață. Intelect. Capac. 14 (3), 207–219.
Urban, B., Joubert, GCDS, 2017. Studiu multidimensional și comparativ asupra
capitalul intelectual și performanța organizațională. J. Autobuz. Eco. Manag. 18 (1), 84–99.
Vardarlıer, P., 2016. Abordare strategică a managementului resurselor umane în timpul crizei.
În: Procedia-Social and Behavioral Sciences, 12th International Strategic Management
Conference, ISMC 2016, 28-30 octombrie 2016, Antalya, Turcia, pp. 235–240.
Vo, DH, 2018. Bancherii ar trebui să fie preocupați de capitalul intelectual? Un studiu al
Sectorul bancar thailandez. J. Intelectul. Capac. 19 (5), 897–914.
Wang, Y., Linsen, Y., Wenjie, P., 2017. Contribuția la asigurările de viață, dezvoltarea asigurărilor și
creșterea economică în Chin. Int. J. Busin. Eco. Dev. (IJBED) 5 (2), 5–11.
10
Heliyon 7 (2021) e06712
Wu, WY, Chang, ML, Chen, CW, 2008. Promovarea inovației prin
acumularea de capital intelectual, capital social și orientare antreprenorială.
R&d Manag. 38 (3), 265–277.
Xu, J., Liu, F., 2020. Impactul capitalului intelectual asupra performanței firmei: un model VAIC modificat
și extins. J. Comp. 12 (2), 161–167.
Xu, J., Wang, B., 2018. Capital intelectual, performanță financiară și companii
creștere durabilă: dovezi din industria de producție coreeană. Sustenabilitate 10 (12), 46–51.
Yudawisastra, HG, Manurung, DT, Husnatarina, F., 2018. Relația dintre capitalul cu valoare adăugată
angajat, capitalul uman cu valoare adăugată, valoarea adăugată a capitalului structural și
performanța financiară. Investi. Manag. Finanțe. Innovat. 15 (2), 222–231.
Zakery, A., Saremi, MS, 2020. Cunoștințe și capital intelectual în internaționalizarea IMM-urilor, studiu
de caz în companii de sănătate bazate pe tehnologie. J. Intelectul. Capac. ahead-of -print Nr.
ahead-of-print.
Zeghal, D., Maaloul, A., 2010. Analiza valorii adăugate ca indicator al capitalului intelectual și consecințele
acesteia asupra performanței companiei. J. Intelectul. Capac. 11 (1), 39–60.