Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
11)
UNIUNII EUROPENE (OR. en)
15790/1/11
REV 1
COPEN 281
EUROJUST 163
ENFOPOL 370
EJN 137
GENVAL 110
ENFOCUSTOM 127
NOTĂ
Sursă: Secretariatul Consiliului
Destinatar: Delegaț iile
Nr. doc. ant.: 13598/09 COPEN 178 ENFOPOL 218 EUROJUST 55 EJN 35
Subiect: Manual pentru echipele comune de anchetă
În anexă, se pune la dispoziț ia delegaț iilor o versiune actualizată a Manualului pentru echipele
comune de anchetă, elaborat în cadrul proiectului comun privind JIT al Eurojust ș i Europol.
____________________
1. Introducere
Principalul obiectiv al prezentului Manual pentru echipele comune de anchetă (JIT), care
completează documentul Eurojust/Europol existent „Ghidul privind legislaț ia statelor membre ale
UE cu privire la echipele comune de anchetă”, este acela de a informa specialiș tii cu privire la
temeiul juridic ș i la cerinț ele referitoare la constituirea unei JIT ș i de a oferi consiliere cu privire
la situaț iile în care o JIT poate fi utilizată în mod util.
Printre alte obiective se numără clarificarea posibilelor interpretări eronate legate de JIT,
încurajarea specialiș tilor în utilizarea acestui instrument nou care poate aduce o valoare adăugată
anchetelor lor ș i, în general, sprijinirea dezvoltării cooperării internaț ionale în chestiuni penale.
Manualul caută să integreze experienț ele practice împărtăș ite, precum ș i materialele din
seminare ș i reuniuni.
Ca document evolutiv, manualul va fi actualizat periodic, îndeosebi pe baza experienț ei practice
acumulate în cadrul dosarelor instrumentate.
Ce reprezintă JIT?
JIT este o echipă de anchetă constituită pe baza unui acord între două sau mai multe state membre
ș i/sau alte părț i, cu un obiectiv precis ș i pentru o durată limitată.
Avantajele generale ale unei JIT în comparaț ie cu formele tradiț ionale de aplicare a dreptului
internaț ional ș i de cooperare judiciară, precum anchetele „în oglindă” sau „în paralel” ș i
comisiile rogatorii, sunt rezumate succint în chenarul de mai jos. Există de asemenea numeroase
avantaje specifice ale activităț ii în cadrul unei JIT legate de situaț ia caracteristică a cazurilor
individuale.
La 29 mai 2000, Consiliul de Miniș tri al UE a adoptat Convenț ia privind asistenț a judiciară
reciprocă în materie penală („Convenț ia MLA 2000”)1. Obiectivul acestei convenț ii este de a
încuraja ș i de a moderniza cooperarea între autorităț ile judiciare ș i de aplicare a legii din cadrul
Uniunii Europene, precum ș i din Norvegia ș i Islanda, prin completarea dispoziț iilor din
instrumentele juridice existente ș i prin facilitarea aplicării acestora.
În urma progreselor lente înregistrate cu privire la ratificarea Convenț iei MLA 2000, Consiliul a
adoptat la 13 iunie 2002 Decizia-cadru privind echipele comune de anchetă pe care statele membre
trebuiau să o pună în aplicare până la 1 ianuarie 20032. Statele membre erau convinse că mai ales
instrumentul JIT ar avea o utilitate deosebită pentru agenț iile de aplicare a legii din Uniunea
Europeană.
Conceptul de JIT s-a născut din convingerea că metodele existente de cooperare internaț ională în
domeniul poliț ienesc ș i judiciar nu erau, în sine, suficiente pentru a face faț ă cazurilor grave de
criminalitate organizată transfrontalieră. S-a considerat că o echipă formată din anchetatori ș i
autorităț i judiciare din două sau mai multe state, acț ionând împreună ș i pe baza unei autorităț i
juridice ș i a unei securităț i juridice clare cu privire la drepturile, îndatoririle ș i obligaț iile
participanț ilor, ar îmbunătăț i combaterea criminalităț ii organizate.
1
Actul Consiliului din 29 mai 2000 de elaborare, în temeiul articolului 34 din Tratatul privind
Uniunea Europeană, a Convenț iei privind asistenț a judiciară reciprocă în materie penală
între statele membre ale Uniunii Europene (JO C 197, 12.7.2000, p. 3).
2
Decizia-cadru 2002/465/JAI privind echipele comune de anchetă (JO L 162, 20.6.2002).
Cadrul juridic pentru constituirea JIT este prevăzut la articolul 13 din Convenț ia MLA 2000,
precum ș i în decizia-cadru. De fapt, decizia-cadru reia aproape literal articolele 13, 15 ș i 16 din
Convenț ia MLA 2000. Decizia-cadru a fost pusă în aplicare de statele membre în moduri diferite.
În timp ce unele ț ări au adoptat legi speciale privind JIT sau au inserat dispoziț ii privind JIT în
codurile lor de procedură penală respective, altele au menț ionat doar aplicabilitatea directă a
Convenț iei MLA 2000 în ordinea lor juridică. Convenț ia a intrat în vigoare în majoritatea statelor
membre. Decizia-cadru va înceta să producă efecte în momentul în care Convenț ia MLA 2000 va
intra în vigoare în toate statele membre.
Până în prezent, Italia nu a pus încă în aplicare decizia-cadru ș i nici nu a ratificat Convenț ia MLA
2000.
- legislaț iei naț ionale [de ex. articol(e) din Codul de procedură penală].
Următoarele instrumente juridice internaț ionale există deja ș i ar putea constitui un temei juridic
adecvat pentru o JIT între un stat membru al UE ș i un stat terț :
- Cel de al doilea protocol adiț ional la Convenț ia privind asistenț a judiciară
reciprocă în materie penală din 10 aprilie 1959 (articolul 20) a Consiliului Europei
- Convenț ia Organizaț iei Naț iunilor Unite împotriva criminalităț ii transnaț ionale
organizate, 15 noiembrie 2000 (articolul 19)
Articolul 13 alineatul (1) din Convenț ia MLA 2000 ș i articolul 1 din Decizia-cadru din 13 iunie
2002 privind echipele comune de anchetă abordează conceptul de JIT nu atât din perspectiva
gravităț ii unei infracț iuni, cât din perspectiva dimensiunii internaț ionale ș i transfrontaliere a
infracț iunii.
Articolul 13 alineatul (1) din Convenț ia MLA3 prevede că JIT pot fi constituite în special în
cazurile în care:
în cadrul anchetării unor fapte penale într-un stat membru, este necesar să fie
efectuate cercetări dificile ș i care implică mobilizarea unor mijloace importante care
privesc ș i alte state membre;
3
În cele ce urmează, dispoziț iile respective ale Deciziei-cadru privind echipele comune de
anchetă se aplică mutatis mutandis.
În general, JIT sunt luate în considerare atunci când se anchetează unele forme mai grave de
criminalitate. Cu toate acestea, atunci când se are în vedere constituirea unei JIT, ar trebui
examinate legislaț ia naț ională ș i orientările operaț ionale pentru a se determina dacă crearea
unei JIT respectă un prag al gravităț ii sau alte criterii care trebuie îndeplinite.
JIT se pot dovedi însă utile ș i în anchetarea unor cauze transfrontaliere de o amploare mai redusă.
Acest lucru se datorează faptului că JIT poate facilita cooperarea într-un caz specific ș i poate, de
asemenea, pregăti terenul pentru viitoare JIT prin consolidarea încrederii reciproce ș i prin
acumularea de experienț ă în cooperarea transfrontalieră.
Cererile de constituire a unei JIT pot proveni adesea de la un stat membru, dar ar putea fi formulate
adesea ș i de Europol ș i Eurojust. În unele state membre, această solicitare iniț ială trebuie să
îmbrace forma unei comisii rogatorii.
Se recomandă ca anchetatorii, procurorii, magistraț ii ș i/sau judecătorii din statele membre care au
în vedere constituirea unei JIT, împreună cu delegaț ii din partea Eurojust ș i Europol, să se
întâlnească pentru a discuta chestiunea cât mai curând posibil înainte de a face propunerea oficială
ș i de a încheia acordul. Având în vedere că unele ț ări au introdus norme interne de punere în
aplicare care prevăd, de exemplu, notificarea ministerelor competente în etapa pregătitoare,
implicarea din vreme a tuturor persoanelor competente este fundamentală pentru a nu periclita sau
întârzia întregul proces.
5.1 Echipa
Echipa este constituită în statul membru în care se estimează că se vor desfăș ura cu precădere
anchetele.
Formularea articolului 13 din Convenț ia MLA 2000 permite ca un grup de anchetatori ș i alț i
membri personalului, din două sau mai multe state membre, să se reunească în imediata apropiere a
locului în care se desfăș oară ancheta. Aceasta presupune ca o serie de persoane să lucreze temporar
în afara propriilor state membre, întrucât acesta poate fi, în multe cazuri, soluț ia ideală. Totuș i, nu
există nicio cerinț ă ca un membru al unei JIT să lucreze în afara ț ării sale, chiar ș i în cazul în
care JIT are sediul permanent într-o altă ț ară. Într-adevăr, o JIT poate fi constituită în mod
corespunzător cu membri din două sau mai multe ț ări membre ș i în cazul în care nimeni nu
lucrează în afara propriului său stat membru.
Fiecare JIT trebuie să aibă unul sau mai mulț i conducători ai echipei. Articolul 13 din Convenț ia
MLA 2000 prevede mai multe posibilităț i ș i, din nou, lasă loc pentru interpretări la nivel
naț ional. Nu se specifică dacă conducătorul echipei trebuie să fie procuror, judecător sau ofiț er de
poliț ie sau vamal de rang înalt. Nu vom face sugestii în acest context, dat fiind faptul că acest
aspect depinde foarte mult de legislaț ia naț ională. Totuș i, având în vedere că JIT este considerată
în unele state membre ca fiind o „formă specială de asistenț ă juridică reciprocă”, se recomandă ca
reprezentantul aparatului judiciar să fie conducătorul în cazurile în care intervenț iile sunt dirijate
de judecători de instrucț ie sau de procurori. În alte jurisdicț ii ș i în funcț ie de cadrul naț ional,
ar putea fi adecvat ca reprezentantul autorităț ilor de aplicare a legii să conducă JIT.
Articolul 13 din Convenț ia MLA 2000 prevede că: "... conducătorul echipei este un reprezentant al
autorităț ii competente – care participă la cercetările penale – din statul membru pe teritoriul căruia
funcț ionează echipa...”. O interpretare a acestei dispoziț ii este că JIT are o conducere permanentă,
localizată în sediul principal al operaț iunilor JIT.
5.3. Activităț i
Membrii echipei îș i execută sarcinile sub îndrumarea conducătorului JIT, luând în considerare
condiț iile fixate de propriile lor autorităț i în acordul privind constituirea JIT. Acest aspect trebuie
analizat în profunzime în momentul redactării acordului privind JIT, astfel încât membrii, în special
cei detaș aț i dintr-un alt stat membru, să cunoască structura sau structurile de conducere
constituite.
Elementele cele mai inovatoare ș i poate cele mai utile ale articolului 13 din Convenț ia MLA 2000
sunt prevăzute la alineatele (7) ș i (9). Atunci când JIT consideră că într-unul dintre statele membre
trebuie să fie luate măsuri de cercetare, membrii detaș aț i la echipă le pot cere autorităț ilor lor
competente să ia aceste măsuri. Cererea ar trebui examinată în funcț ie de condiț iile care s-ar
aplica în cazul unei anchete naț ionale. Scopul acestei dispoziț ii este de a evita necesitatea unei
comisii rogatorii, chiar ș i în cazul în care măsurile de cercetare necesită exercitarea unei puteri
coercitive, cum ar fi executarea unui mandat de perchiziț ie. Acesta este unul dintre principalele
avantaje ale unei JIT. De exemplu, un ofiț er de poliț ie olandez detaș at la o JIT care operează în
Germania ar putea solicita colegilor săi din Ț ările de Jos să execute un mandat de perchiziț ie emis
în conformitate cu legea olandeză, în Ț ările de Jos, în numele JIT. Totuș i, trebuie reamintit că
articolul 13 din Convenț ia MLA 2000 nu prevalează asupra legislaț iei naț ionale. De exemplu,
un ofiț er olandez îi poate cere omologului său britanic să solicite interceptări telefonice în Regatul
Unit. Totuș i, posibilitatea utilizării ulterioare a acestor informaț ii în cadrul procedurilor judiciare
va depinde întotdeauna de cele două legislaț ii interne relevante ș i, ca atare, necesită o analiză
atentă.
Având în vedere că ambele instituț ii au fost create pentru a sprijini statele membre în combaterea
cazurilor grave de criminalitate organizată transfrontalieră, competenț ele ș i atribuț iile lor
respective implică faptul că Eurojust ș i Europol joacă un rol central în echipele comune de anchetă.
În conformitate cu articolul 1 alineatul (12) din decizia-cadru ș i cu dispoziț iile Convenț iei MLA
2000, Eurojust ș i Europol pot participa la JIT, separat, precum ș i împreună. Mai mult, conform
articolului 6 din Acordul de cooperare între Europol ș i Eurojust, ambele părț i pot participa
împreună, la solicitarea unuia sau a mai multor state membre, la constituirea JIT ș i pot sprijini
autorităț ile naț ionale judiciare ș i de aplicare a legii în cadrul discuț iilor preliminare privind
constituirea JIT.
Astfel, în strânsă cooperare, ambele organizaț ii se vor afla la dispoziț ia statelor membre
solicitante atunci când acestea au în vedere constituirea unei JIT. Ambele organizaț ii pot sprijini
statele membre mai ales pentru evaluarea prealabilă ș i în faza de negociere, prin acordarea de
consiliere juridică ș i prin împărtăș irea experienț ei acumulate în urma participărilor anterioare la
JIT. În plus, sunt puse la dispoziț ia statelor membre dotările corespunzătoare pentru reuniuni ș i
servicii de interpretare. Mai mult, având în vedere rolul lor în ceea ce priveș te schimbul de
informaț ii ș i coordonarea asistenț ei judiciare reciproce, Europol ș i Eurojust pot fi în măsură să
identifice cazurile în care o JIT este oportună ș i să solicite în consecinț ă statelor membre să
răspundă la o astfel de solicitare.
Deș i nu este obligatoriu ca Eurojust ș i Europol să fie implicate în constituirea ș i operarea unei
JIT, ambele ar putea juca un rol crucial în ceea ce priveș te asigurarea eficacităț ii ș i a capacităț ii
operaț ionale a JIT, precum ș i a reuș itei globale a anchetei. Într-adevăr, ambele organizaț ii pot
susț ine gestionarea administrativă a JIT ș i pot sprijini ș i oferi consultanț ă privind obț inerea de
finanț are. În cadrul Proiectului Eurojust de finanț are a JIT, se pun la dispoziț ie asistenț ă
financiară pentru costurile de deplasare/cazare ș i de interpretare/traducere, precum ș i sprijin
logistic (închiriere de echipament) (pentru informaț ii suplimentare, consultaț i
http://www.eurojust.europa.eu/jit_funding.htm). De asemenea, reuniunile operaț ionale pot fi
finanț ate prin intermediul Europol, iar reuniunile de coordonare prin intermediul Eurojust (pentru
detalii, consultaț i site-ul web al Europol ș i Eurojust).
4
Decizia 2002/187/JAI a Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul
consolidării luptei împotriva formelor grave de criminalitate, astfel cum a fost modificată prin
Decizia 2003/659/JAI a Consiliului ș i prin Decizia 2009/426/JAI a Consiliului din
16 decembrie 2008 privind consolidarea Eurojust.
5
Decizia Consiliului din 6 aprilie 2009 privind înființ area Oficiului European de Poliț ie
(Europol), (JO L 121, 15.5.2009), a se vedea în special articolul 5 alineatul (1) litera (d) ș i
articolul 6.
Convenț ia MLA 2000 prevede că JIT se constituie pe baza unui acord scris. După cum s-a
menț ionat anterior, cadrul juridic pentru constituirea ș i operarea unei JIT permite o gamă largă de
puteri discreț ionare ș i, în consecinț ă, acordul are o importanț ă crucială pentru toate părț ile.
Pe de o parte, experienț a de până acum arată că este preferabil să se convină de la început asupra
modalităț ilor detaliate pentru a se evita necesitatea unor discuț ii îndelungate în timpul operării
JIT. Pe de altă parte, este important de reamintit că acț iunile de cercetare ș i de colectare a
probelor trebuie adeseori să înceapă rapid, pentru a se evita discuț iile îndelungate privind acordul.
Având în vedere că, în temeiul articolului 13 din Convenț ia MLA 2000, acordul poate fi modificat
în orice moment, un proces rapid de realizare a acordului ar trebui preferat unor discuț ii îndelungi
privind fiecare detaliu. În acest context, unul dintre obiectivele prezentului manual este de a
permite autorităț ilor competente ș i specialiș tilor să ț ină seama de toate elementele din
legislaț ie în acordul scris, dându-le în acelaș i timp posibilitatea de a începe ancheta într-un
interval scurt de timp.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat mai întâi o recomandare privind un model de acord privind
constituirea unei echipe comune de anchetă6, la 8 mai 2003, iar apoi o rezoluț ie la 26 februarie
20107. Rezoluț ia este utilizată în prezent, iar apendicele 1 al acesteia cuprinde o nouă recomandare
privind condiț iile pe care trebuie să le întrunească participanț ii la JIT, precum ș i dispoziț ii
specifice care se aplică în cazul participării Europol. În plus, unele state membre au convenit deja
între ele proiecte de modele privind JIT, pentru a accelera procesul de încheiere a acordului.
6
Recomandarea Consiliului din 8 mai 2003 privind un model de acord pentru constituirea unei
echipe comune de anchetă (JO C 121, 23.5.2003, p.1).
7
Recomandarea Consiliului din 26 februarie 2010 privind un model de acord pentru
constituirea unei echipe comune de anchetă (JIT) (JO C 70, 19.3.2010).
JIT sunt concepute drept un instrument flexibil pentru sprijinirea anchetelor care implică
criminalitatea transfrontalieră ș i pentru consolidarea încrederii reciproce. Pe lângă obiectivul
principal de îmbunătăț ire a eficacităț ii statelor membre la anchetarea cazurilor grave de
criminalitate organizată la nivel internaț ional, participanț ii la o JIT beneficiază de numeroase alte
avantaje evidente. Ț ările care au participat la o JIT au aprobat în mod repetat conceptul ș i au dat
dovadă de o voinț ă fermă de a recurge la JIT pentru anchetarea ș i urmărirea criminalităț ii
transfrontaliere.
Se poate întâmpla ca JIT să nu reprezinte întotdeauna instrumentul cel mai adecvat pentru orice tip
de anchetă transfrontalieră, dar specialiș tii ar trebui să fie conș tienț i de avantajele lor
considerabile ș i să fie în măsură să ia decizii în cunoș tinț ă de cauză privind recurgerea la acestea.
Pentru informaț ii suplimentare, vă rugăm să contactaț i biroul Europol/Eurojust sau să accesaț i
site-ul JIT cu ajutorul linkurilor de pe site-ul Europol (www.europol.europa.eu) ș i Eurojust
(www.eurojust.europa.eu).
_____________
Austria
Legea federală privind asistenț a juridică reciprocă în materie penală (Bundesgesetz über die
justizielle Zusammenarbeit in Strafsachen mit den Mitgliedstaaten der Europäischen Union),
articolele 60-62 ș i 76-77 UE-JZG.
Belgia
Articolele 8-10 din Legea din 9 decembrie 2004 privind asistenț a juridică internaț ională reciprocă
în materie penală ș i de modificare a articolului 90 din Codul de procedură penală.
Bulgaria
Articolul 476 alineatul (3) din Codul de procedură penală ș i articolul 13 din Convenț ia MLA
2009.
Cipru
Legea din 2004 privind anchetele comune, Legea nr. 244 (I)/2004.
Republica Cehă
Codul de procedură penală, secț iunile 442 ș i 443 (Legea nr. 141/1961 Rep., astfel cum a fost
modificată prin Legea nr. 539/2009 Rep.).
Danemarca
S-a considerat că nu se impune punerea în aplicare prin dispoziț ii specifice. Aceasta a avut loc în
cadrul expunerii de motive la proiectul de punere în aplicare a Convenț iei privind asistenț a
judiciară reciprocă în materie penală din 2000.
Finlanda
Legea finlandeză nr. 1313/2002, secț iunea 8.
Franț a
Articolul 17 din legea adoptată la 9 martie 2004, care introduce două articole noi în Codul de
procedură penală, ș i anume articolele 695 – 2 ș i 695 – 3 Art. D15-1-4.
Germania
Article 93 of the Mutual Legal Assistance in Criminal Matters (Gesetz über die internationale
Rechtshilfe in Strafsachen; IRG) and Art 13 of 2000 MLA.
Grecia
Grecia nu a ratificat încă Convenț ia MLA 2000. Cu toate acestea, punerea în aplicare a Deciziei-
cadru privind JIT se poate regăsi în Legea 3663/2008, articolele 13-24.
Ungaria
Articolele 55-59 ș i 36-49 din Legea nr. CXXX din 2003 privind cooperarea în materie penală cu
statele membre ale Uniunii Europene.
Articolele 20-24 din Legea nr. LIV din 2002 privind cooperarea internaț ională dintre agenț iile de
aplicare a legii.
Irlanda
Legea din 2004 privind justiț ia penală. Legea modifică secț iunile 3 ș i 4 din Garda Síochána Act
1989. Legea abrogă secț iunea 5 din Europol Act 1997.
Italia
Italia nu a pus încă în aplicare Decizia-cadru nr. 465/2002 privind echipele comune de anchetă ș i
nici nu a ratificat Convenț ia MLA 2000.
Lituania
Codul de procedură penală, articolul 171 alineatul (3) ș i „Recomandările privind constituirea ș i
funcț ionarea echipelor comune internaț ionale de anchetă” aprobate prin ordinul procurorului
general al Republicii Lituania din 21 decembrie 2004 (publicat cu nr.186 – 6963).
Luxemburg
Legea din 21 martie 2006 privind echipele comune de anchetă (Memorial A n O 57, 31/3/2006).
Malta
Articolul 435E alineatul (5) din Codul penal al Maltei (completat prin IX.2003.128 ș i modificat
prin III.2004.77); în plus, secț iunile 628A ș i 628B din Codul penal se referă la asistenț a
reciprocă în materie penală (completate prin IX.2003.128).
Ț ările de Jos
Codul de procedură penală, articolele 552qa – 552qe.
Norvegia
Nu există nicio lege specifică privind participarea Norvegiei la JIT. Norvegia va pune în aplicare
MLA 2000 ș i deci ș i articolul 13. Punerea în aplicare/ratificarea vor avea probabil loc în cursul
anului 2012 sau al anului 2013.
Cu toate acestea, nu există în principiu niciun obstacol formal în legislaț ia Norvegiei care să o
împiedice să participe la o JIT dacă primeș te o invitaț ie în acest sens.
Polonia
Articolele 589b, 589c, 589d, 589e ș i 589f, Codul polonez de procedură penală.
România
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaț ională în materie penală, modificată prin
Legea nr. 224/2006 - articolul 169; Legea nr. 368/2004 pentru ratificarea celui de al doilea Protocol
adiț ional la Convenț ia europeană de asistenț ă judiciară în materie penală - anexă - articolul 20.
Slovacia
Codul de procedură penală (Legea nr. 301/2005) alineatul 10 punctul (9), Codul penal (Legea nr.
300/2005) alineatul 128 punctul (1).
Codul de procedură penală (Legea nr. 301/2005) alineatul 10 punctul (9) descrie normele referitoare
la JIT (membrii JIT sunt consideraț i a fi poliț iș ti; stabilirea conducătorului unei JIT; motivul
pentru care aceasta poate fi constituită etc.).
Codul penal (Legea nr. 300/2005) alineatul 128 punctul (1) defineș te organismele publice (printre
care se numără ș i membrii JIT, întrucât aceș tia sunt consideraț i a fi poliț iș ti).
Slovenia
Articolul 160.b din Codul de procedură penală.
Spania
Legea nr. 11/2003 din 21 mai privind echipele comune de anchetă în cadrul Uniunii Europene ș i
Legea organică 3/2003 din 21 mai privind regimul de responsabilitate penală a membrilor echipelor
comune de anchetă care acț ionează în Spania.
Regatul Unit
Decizia-cadru a Consiliului ș i/sau articolul 13 din Convenț ia MLA 2000, precum ș i Legea
privind reformarea poliț iei 2002, secț iunile 103 ș i 104 ș i Legea (privind cooperarea
internaț ională în materie) penală 2003, secț iunea 16.
_____________
1. [Numele primei agenț ii/administraț ii competente a unui stat membru ca parte la acord]
și
2. [Numele celei de a doua agenț ii/administraț ii a unui stat membru în calitate de parte la acord]
8
JO C 197, 12.7.2000, p. 3.
9
JO L 162, 20.6.2002, p. 1.
Părț ile la acord pot decide de comun acord să invite agenț iile/administraț iile altor state membre
să devină părț i la prezentul acord. Pentru posibile înț elegeri cu ț ări terț e, cu organisme
competente în temeiul dispoziț iilor adoptate în cadrul tratatelor ș i cu organisme internaț ionale
implicate în activităț ile JIT, a se vedea apendicele I.
2. Obiectivul JIT
Acordul se referă la constituirea unei JIT în scopul următor:
Descrierea obiectivul specific al JIT. Aceasta ar trebui să includă circumstanț ele în care a fost
comisă (au fost comise) infracț iunea (infracț iunile) anchetată (anchetate), (data, locul ș i tipul).
3. Abordare
Părț ile la acord pot conveni asupra unui plan de acț iune operaț ional (OAP) care stabileș te
orientările conform cărora va fi realizat obiectivul JIT10.
10
Din perspectiva legislaț iei naț ionale relevante ș i a cerinț elor privind dezvăluirea, OAP ar
putea fi inclus în acordul privind JIT sau ca apendice la acord sau tratat ca document
confidenț ial separat. În toate cazurile autorităț ile competente care semnează acordul sunt
conș tiente de conț inutul OAP. OAP trebuie să fie un document flexibil care să includă
modalităț i practice cu privire la o strategie comună ș i la modul în care poate fi realizat
obiectivul JIT menț ionat la articolul 2, incluzând modalităț ile practice care nu sunt
acoperite în alt mod de acest acord.
O listă de verificare privind puncte referitoare la eventualul conț inut al OAP figurează în
apendicele IV la prezentul model de acord.
de la
la
Data expirării menț ionată în prezentul acord poate fi prelungită prin acord reciproc al părț ilor în
forma menț ionată în apendicele II la prezentul model de acord.
[Indicaț i statul membru sau statele membre în care JIT urmează să opereze]
În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) litera (b) din convenț ie ș i cu articolul 1 alineatul (3)
litera (b) din decizia-cadru, echipa îș i desfăș oară operaț iunile în conformitate cu legislaț ia
statului membru pe teritoriul căruia operează în orice moment. Dacă JIT îș i transferă baza
operaț ională într-un alt stat membru, în acest caz se aplică legislaț ia acestui stat membru.
Grad ș i afiliere
Detaș are de la
(autoritatea judiciară,
Stat (numele
Nume autoritatea poliț ienească
membru organismului)
sau altă autoritate
competentă)
- - - -
- - - -
În cazul în care oricare dintre persoanele sus-menț ionate se află în imposibilitatea de a-ș i exercita
atribuț iile, înlocuitorul său va fi indicat fără întârziere, cu acordul reciproc al părț ilor, într-un
apendice la prezentul acord. În cazuri urgente, va fi suficient ca părț ile din cadrul JIT să trimită o
scrisoare de notificare privind înlocuitorul. Această notificare se confirmă ulterior într-un apendice
la acord.
11
Se aplică articolul 1 alineatul (3) litera (a) din decizia-cadru, conform căruia conducătorul
echipei este un reprezentant al autorităț ii competente – care participă la cercetările penale –
din statul membru pe teritoriul căruia operează echipa.
(1) În cazul în care există motive întemeiate pentru protejarea identităț ii unuia sau a mai multor
membri ai JIT, de exemplu în cazurile de anchete sub acoperire sau în cazurile de terorism care
necesită securitate maximă, respectivelor persoane trebuie să li se atribuie numere de identificare, în
măsura în care o permite legislaț ia naț ională a statului membru parte la acord. Numerele atribuite
trebuie incluse într-un document confidenț ial. Dacă nu este posibil să se atribuie un număr de
identificare, se poate conveni ca identitatea membrilor să fie prezentată într-un document
confidenț ial, care este ataș at la prezentul acord ș i care este pus la dispoziț ia tuturor părț ilor.
12
JIT poate include reprezentanț i ai autorităț ii judiciare, ai autorităț ii poliț ieneș ti sau ai
altei autorităț i competente cu funcț ii de anchetare. La această rubrică, JIT poate fi
formată, de asemenea, din membri ai Eurojust atunci când acț ionează în calitate de
autorităț i naț ionale competente, conform articolului 9f din Decizia 2002/187/JAI a
Consiliului din 28 februarie 2002 de instituire a Eurojust în scopul consolidării luptei
împotriva formelor grave de criminalitate. Aceș tia sunt membri naț ionali ai Eurojust,
adjuncț i ș i asistenț i ai acestora, precum ș i alte persoane care, în conformitate cu
legislaț ia naț ională, sunt ș i membri ai birourilor naț ionale, deci experț i naț ionali
detaș aț i.
Aceste autorităț i poliț ieneș ti pot fi formate de asemenea din membri ai unităț ilor
naț ionale Europol ale statelor membre. Aceste unităț i naț ionale îș i au sediul în statele
membre ș i sunt autorităț i poliț ieneș ti naț ionale. Ofiț erii de legătură ai statelor membre
la Europol îș i păstrează la rândul lor capacitatea de a acț iona în calitate de autorităț i
poliț ieneș ti naț ionale.
8. Participanț ii la JIT
Dispoziț iile privind participanț ii13 la JIT sunt abordate în apendicele corespunzător la prezentul
acord.
9. Probe
Părț ile încredinț ează conducătorului sau unui membru (unor membri) al (ai) JIT sarcina de a oferi
consiliere cu privire la obț inerea de probe. Rolul său include oferirea de orientări membrilor JIT
privind aspectele ș i procedurile de care să se ț ină seama în obț inerea de probe. Persoana
(persoanele) care îndeplineș te (îndeplinesc) această funcț ie trebuie indicată (indicate) aici.
În cadrul OAP, părț ile se pot informa reciproc în ceea ce priveș te depunerea de mărturie de către
membrii JIT.
13
Participanț ii la JIT sunt desemnaț i de ț ări terț e, Eurojust, Europol, Comisie (OLAF),
organisme competente în temeiul dispoziț iilor adoptate în cadrul tratatelor ș i de
organizaț iile internaț ionale care participă la activităț i în cadrul unei echipe comune de
anchetă, ca părț i la acordul care figurează în apendicele I la prezentul model de acord.
iau forma prevăzută în apendicele III la prezentul model de acord, sunt semnate de către părț i ș i
sunt anexate versiunii originale.
După încetarea operării JIT, părț ile pot, după caz, să stabilească o întâlnire pentru a evalua
randamentul JIT.
JIT poate elabora un raport privind operarea, care poate indica modul în care planul de acț iune
operaț ional a fost implementat ș i rezultatele care au fost obț inute.
13. Înț elegeri specifice ale acordului (pentru a se evita încărcarea excesivă a acordului, unele sau
toate punctele prevăzute la 13.1-13.11 pot fi încadrate în OAP)
Se pot aplica următoarele înț elegeri speciale în cadrul prezentului acord (de remarcat că o serie
dintre aceste aspecte sunt de asemenea reglementate prin convenț ie ș i prin decizia-cadru):
(De menț ionat, dacă este cazul. Următoarele subcapitole au scopul de a evidenț ia posibilele
aspecte care trebuie descrise în mod specific).
13.1. Condiț iile în care membrii detaș aț i ai JIT pot fi excluș i atunci când se iau măsuri de
cercetare.
13.2. Condiț iile specifice în care membrii detaș aț i pot desfăș ura anchete în statul membru în
care are loc operaț iunea.
13.4. Condiț iile în care membrii detaș aț i pot schimba informaț ii provenite de la autorităț ile de
detaș are.
13.5. Dispoziț iile privind mass-media, în special nevoia de consultare înaintea prezentării
comunicatelor de presă ș i a reuniunilor de informare formale.
13.8.4. Dispoziț ii privind cheltuielile legate de bunurile confiscate sau venitul realizat
din valorificarea acestora
13.9. Condiț iile în care poate fi acordată asistenț ă în temeiul convenț iei ș i al altor înț elegeri
13.10.a Confidenț ialitatea ș i utilizarea informaț iilor deja existente ș i/sau obț inute în timpul
operării JIT
Numele ultimei părț i la acord care nu este un stat membru (dacă există mai multe)
și
Numele primei agenț ii/administraț ii competente a unui stat membru ca parte la acord
Numele celei de a doua agenț ii/administraț ii competente a unui stat membru în calitate de parte la
acord
(…ș i…)
au convenit că următoarele persoane din partea (numele părț ilor la acord care nu sunt state
membre) vor participa la echipa comună de anchetă, constituită prin acord la […] (data ș i locul
acordului la care este anexat prezentul apendice).
2. Participanț ii la JIT
Statul membru… a decis că membrii săi naț ionali ai Eurojust vor participa la o echipă comună de
anchetă în calitate de autoritate naț ională competentă14.
14
Prezentul paragraf se elimină în cazul în care nu se aplică.
3.1.4. Dispoziț ii specifice privind sau permiț ând realizarea scopului participării
15
De exemplu, trimiterile la cadrul juridic de bază sau la cadrul juridic aplicabil etc.
3.2.1. …
4.1.1. Personalul Europol care participă la JIT acordă asistenț ă membrilor echipei în conformitate
cu Decizia Europol ș i în conformitate cu legislaț ia naț ională a statului membru în care intervine
echipa.
4.1.2. Personalul Europol care participă la JIT îș i desfăș oară activitatea conform orientărilor
oferite de conducătorul (conducătorii) echipei, astfel cum se prevede la punctul […] din acord, ș i
furnizează asistenț a necesară pentru a realiza obiectivele ș i scopul JIT, astfel cum au fost definite
de conducătorul (conducătorii) echipei.
4.1.3. Personalul Europol are dreptul de a nu îndeplini sarcini despre care consideră că încalcă
obligaț iile care îi revin în temeiul Deciziei Europol. În acest caz, membrii personalului Europol îl
informează pe director sau pe reprezentantul acestuia. Europol se consultă cu conducătorul
(conducătorii) echipei în vederea găsirii unei soluț ii reciproc avantajoase.
4.1.4. Personalul Europol care participă la JIT nu este implicat în adoptarea niciunei măsuri
coercitive. Cu toate acestea, personalul Europol care participă la JIT poate fi prezent, sub
coordonarea conducătorului (conducătorilor) echipei, pe parcursul activităț ilor operaț ionale ale
JIT, pentru a oferi consiliere ș i asistenț ă la faț a locului membrilor echipei care execută măsuri
coercitive, cu condiț ia să nu existe constrângeri juridice la nivel naț ional în locul în care operează
echipa.
16
De aplicat numai în cazul în care Europol participă la JIT. Aceste norme au fost adoptate de
Consiliul de administraț ie al Europol la 9 iulie 2009 (Dosarul nr. 3710-426r6) ș i un model
de înț elegere privind JIT a fost adoptat de Consiliul de administraț ie al Europol la 18
noiembrie 2009 (Dosarul nr. 2610-74r2), conform prevederilor articolului 6 alineatul (2) din
Decizia Europol. Informaț ii actualizate pot fi găsite pe site-ul web al Europol:
http://www.europol.europa.eu
4.1.6. Pe perioada operaț iunilor unei JIT, membrii personalului Europol sunt supuș i, în ceea ce
priveș te infracț iunile comise împotriva lor sau de aceș tia, legislaț iei naț ionale a statului
membru în care se desfăș oară operaț iunile aplicabile persoanelor cu funcț ii comparabile.
4.2.1. Personalul participant al Europol va oferi o gamă largă de servicii de sprijin, în conformitate
cu Decizia Consiliului privind Europol, în măsura în care se solicită sau este necesar. Acestea vor
include, printre altele, sprijin analitic operaț ional ș i strategic, în special prin intermediul
fiș ierului (fiș ierelor) de lucru pentru analiză (AWF) [numele fiș ierului (fiș ierelor) de lucru ș i
al(e) proiectelor aferente].
Atunci când este necesar ș i la solicitarea conducătorului (conducătorilor) echipei, Europol poate
sprijini JIT prin desfăș urarea unui „birou mobil al Europol” sau al altor echipamente tehnice, dacă
sunt disponibile ș i în conformitate cu standardele de securitate ale Europol.
4.2.2. Personalul Europol care participă la JIT poate oferi asistenț ă pentru toate activităț ile, în
special oferind o platformă de comunicare, sprijin strategic, tehnic ș i în privinț a metodelor
criminalistice, expertiză tactică ș i operaț ională ș i consiliere tuturor membrilor JIT, după cum
solicită conducătorul (conducătorii) echipei.
4.2.3. În limitele cadrului său juridic, Europol facilitează schimbul de informaț ii securizat între
părț ile la JIT ș i statele ș i/sau organismele UE ș i organizaț iile internaț ionale neparticipante,
dacă i se solicită de către conducătorul (conducătorii) echipei.
17
Protocolul privind privilegiile ș i imunităț ile Uniunii Europene (versiune consolidată), JO C
115, 9.5.2008, p. 266.
4.3.1. Personalul Europol care participă la JIT are acces la sistemele de prelucrare a informaț iilor
ale Europol menț ionate la articolul 10 din Decizia Europol. Accesul se acordă, în conformitate cu
dispoziț iile Deciziei Europol ș i cu standardele de securitate ș i de protecț ie a datelor aplicabile,
pe durata participării la activitatea JIT.
4.3.2. Personalul poate colabora în mod direct cu membrii JIT ș i le poate furniza acestora, precum
ș i membrilor detaș aț i ai echipei, în conformitate cu Decizia Europol, informaț ii provenind de la
oricare dintre componentele sistemelor de prelucrare a informaț iilor menț ionate la articolul 10 din
Decizia Europol. Trebuie respectate condiț iile ș i restricț iile privind utilizarea informaț iilor.
4.3.3. Informaț iile obț inute de un membru al personalului Europol în timpul participării sale la
JIT pot, cu acordul ș i pe răspunderea statului membru care a furnizat informaț iile respective, să
fie incluse în oricare dintre componentele sistemelor de prelucrare a informaț iilor menț ionate la
articolul 10 din Decizia Europol, în conformitate cu condiț iile prevăzute de aceasta.
4.4.1. Statul membru în care se desfăș oară activităț ile de anchetă răspunde de furnizarea
echipamentului tehnic (spaț iu pentru birouri, telecomunicaț ii etc.) necesar pentru îndeplinirea
sarcinilor ș i suportă costurile ocazionate. Respectivul stat membru asigură de asemenea mijloacele
de comunicaț ii pentru birouri ș i alt echipament tehnic necesar pentru schimbul (criptat) de date.
Costurile sunt suportate de statul membru în cauză.
Data/semnături18
18
Semnăturile părț ilor la prezenta înț elegere.
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Convenț ia privind asistenț a judiciară reciprocă în
materie penală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 200019 ș i cu articolul 1
alineatul (1) din Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de
anchetă20:
Părț ile au convenit să prelungească activitatea echipei comune de anchetă (denumită în continuare
„JIT”) constituită prin acordul din [a se introduce data], semnat la [a se introduce locul semnării],
un exemplar din acord fiind prevăzut în anexă.
Părț ile consideră că activitatea JIT ar trebui prelungită după perioada pentru care a fost constituită
[a se introduce data la care se încheie această perioadă], deoarece obiectivul stabilit la articolul [a
se introduce articolul privind obiectivul JIT] nu a fost încă realizat.
Circumstanț ele care necesită prelungirea JIT au fost atent examinate de toate părț ile. Prelungirea
JIT este considerată esenț ială pentru realizarea obiectivului pentru care a fost constituită JIT.
Prin urmare, JIT va opera în continuare până la [a se introduce data la care se încheie noua
perioadă]. Perioada menț ionată anterior poate fi apoi prelungită de către părț i prin acord reciproc.
Data/Semnătura
19
JO C 197, 12.7.2000, p. 3.
20
JO L 162, 20.6.2002, p. 1.
Formulare sugerată pentru modificări, altele decât modificarea perioadei pentru care a fost
constituită JIT
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din Convenț ia privind asistenț a judiciară reciprocă în
materie penală între statele membre ale Uniunii Europene din 29 mai 200021 ș i cu articolul 1
alineatul (1) din Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de
anchetă22, în temeiul căreia a fost constituită prezenta echipă comună de anchetă:
Părț ile au convenit să modifice acordul scris privind constituirea unei echipe comune de anchetă
(denumită în continuare "JIT") din [a se introduce data], semnat la [a se introduce locul], un
exemplar din acord fiind prevăzut în anexă.
Semnatarii au convenit cu privire la modificarea acordului menț ionat, după cum urmează:
1. (Modificare …)
2. (Modificare …)
Circumstanț ele care necesită modificarea acordului privind JIT au fost atent examinate de toate
părț ile. Modificarea (modificările) adusă (aduse) acordului privind JIT este considerată
esenț ială/sunt considerate esenț iale pentru realizarea obiectivului pentru care a fost constituită
JIT.
Data/Semnătura
21
JO C 197, 12.7.2000, p. 3.
22
JO L 162, 20.6.2002, p. 1.
Propunere de listă de verificare pentru planul de acț iune operaț ional (OAP) (23)
Introducere – descrierea obiectivului JIT. În mod normal, textul de la punctul „Obiectivul JIT” din
acordul privind JIT ar trebui să fie suficient.
Procedură operaț ională – identificarea locului (locurilor) în care este probabil ca JIT să opereze,
descrierea modului în care va fi gestionată JIT ș i în care se va desfăș ura ancheta, ț inându-se
seama de legislaț ia naț ională, de orientări ș i de procedură
Rolul membrilor JIT ș i/sau al participanț ilor la JIT – identificarea ș i descrierea diferitelor
roluri operaț ionale ș i a sarcinilor fiecărui membru al JIT ș i/sau participant la JIT (stat membru al
UE, Europol, Eurojust, OLAF), în cazul în care nu au fost încă descrise în Acordul privind JIT
Măsurile speciale sau specifice care trebuie puse în aplicare – identificarea ș i descrierea
activităț ii de anchetă care necesită măsuri speciale sau o procedură specială, de exemplu copii
suspecț i, victime, mediu de lucru periculos/ostil
23
Conț inutul OAP este un document evolutiv care reflectă chestiunile practice privind o echipă
comună de anchetă. OAP ar trebui să fie conform cu secț iunea 13, „Înț elegeri specifice”,
din Acordul privind JIT. Unele elemente din secț iunea 13 pot fi incluse în OAP.
Colectarea probelor – identificarea în funcț ie de jurisdicț ie (jurisdicț ii) a oricărei legislaț ii,
orientări, proceduri etc. de care trebuie să se ț ină seama, inclusiv agenț ia/individul
răspunzătoare(răspunzător), necesitatea de a traduce probele
Dezvăluirea – descrierea normelor ș i procedurilor pentru toate jurisdicț iile în care este probabil
ca JIT să opereze
Reuniunile operaț ionale ș i strategice – identificarea ș i descrierea reuniunilor care vor avea loc,
frecvenț a acestora ș i participanț ii
- Traducere
- Vehicule
_____________