UNIVERSITATEA DIN ORADEA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC
PROGRAM POSTUNIVERSITAR DE FORMARE ȘI DEZVOLTARE CONTINUA :
MENTOR

Statutul mentorului si legislația din

România

Cursant: prof. Vașadi Ioana-Andreea

Prof. coord: Prof.univ.dr. Florica Orțan
 Statutul mentorului si legislația din România

În sistemul românesc de învățământ nu au existat programe de mentorat formale până

la reglementările aduse de Legea Educației nr.1/2011, nici la nivelul pregătirii inițiale, nici la
nivelul perioadei debutului profesional. Eforturi sporadice de a realiza această îndrumare au
existat, dar ele au fost nesistematice, neorganizate, iar mentorii nu au beneficiat de o formare
specială în acest sens.
Astăzi, însă, se înregistrează în România o creştere masivă a numărului de programe
de formare a mentorilor. Există în cadrul multor universităţi programe de masterat sau cursuri
postuniversitare de pregătire a mentorilor, iar altele au constituit obiectul unor proiecte
educaţionale internaţionale, având ca parteneri universităţi sau furnizori de astfel de programe
din ţări cu experienţă în acest domeniu. Cu toate acestea, în momentul de față, în țara noastră,
activitatea de mentorat în domeniul educației se rezumă la practica pedagogică pe care o
efectuează studenții care intenționează să urmeze o carieră didactică, sub coordonarea unui
profesor din cadrul facultății frecventate și a unui profesor din învățământul preuniversitar,
desemnat de conducerea respectivei facultăți, în colaborare cu inspectorul de specialitate din
cadrul Inspectoratelor Școlare Județene.
Deşi există cadru legislativ (Ordinul Ministrului 5485 din 2011 şi Metodologia
aferentă, din 29.09.2011), nu există un cadru formal pentru derularea unor stagii de mentorat
pentru profesorii debutanţi. Sprijinirea acestora în primii ani de profesie, în procesul de
inducţie, se realizează sporadic, (uneori cu sprijinul unui inspector de specialitate, din cadrul
Inspectoratelor Judeţene sau cu sprijinul unui profesor cu experienţă din şcoală).
Profesorii mentori sunt responsabili pentru schimbările de percepție, modificarea
sistemelor de valori și comportamente ale tinerilor profesori, acesta fiind însuși scopul
profesional al stagiilor de mentorat. Provocările stagiilor de mentorat sunt multiple, iar
profesorii mentori au nevoie de numeroase calități profesionale, dar și personale pentru a le
face față: deschidere, competențe de comunicare interpersonală, abilitatea de a identifica
oportunități în sfera profesiei, flexibilitate, puterea de a se concentra pe o problematică
diversă, capacitatea de a identifica precis momentele de derută și de stres – atribute capitale
pentru consilierea profesională eficientă. Pe de altă parte, profesorii debutanți au nevoie de
îndrumare și de susținere constantă pentru a face față provocărilor, atunci când învață să fie
profesori.
Stagiul de mentorat cade, astfel, sub incidența unui complex de factori – atât obiectivi,
cât și subiectivi – motiv pentru care se poate afirma că planificarea detaliată, abordarea
sistematică, riguroasă și monitorizarea atentă sunt singurele soluții care pot garanta reușita
profesională a tânărului cadru didactic.
Mentorul trimite la imaginea ȋnţeleptului care stă de vorbă cu  novicele, recrutul
începător. În DEX,  mentorul este definit ca un „sfătuitor, profesor sau antrenor înţelept, de
încredere.” Aşadar, un mentor este pur şi simplu o persoană care ajută altă persoană să înveţe
ceva ce în alte condiţii ar fi învăţat mai prost, mai lent sau nu ar fi învăţăt  deloc. Termenul
mentor provine din „Odiseea” scrisa de poetul grec „Homer”. Pe când Ulise se pregătea să
plece la luptă în Războiul Troian şi-a dat seama ca îl lasă în urmă pe singurul sau moştenitor
Telemachus. De vreme ce „Telia” era mic copil, iar razboaiele durau foarte mult, Ulise
realizează că Telia trebuie antrenat. El angajează un prieten de încredere al familiei numit
Mentor pentru a fi tutorele lui Telia. Mentor este înţelept, sensibil, iar acestea sunt
ingredientele principale ale instruirii de înaltă clasă.
 În accepţie comună, mentorul este o persoană în vârstă, cu experienţă, acceptată ca 
ghid de o persoană tânără şi care îi poate uşura acestuia tranziţia către maturitate prin
provocări şi susţineri succesive. În acest sens, mentoratul este o relaţie de dezvoltare în care
persoana tânără este antrenată în lumea maturităţii.
În Standardul Ocupational , Standard aprobat COSA la data de 07/01/1999 găsim
următoarea definiţie: ,,Mentorul este profesorul de specialitate dintr-o şcoală sau liceu care
are responsabilitatea de a conduce şi coordona practica pedagogică a studenţilor, prin
intermediul căreia aceştia aplică noţiunile şi cunoştinţele de metodică dobândite în facultate şi
învaţă sã predea.  Mentorul organizeazã lecţii demonstrative şi ore de predare pentru studenţii
practicanţi, încadrând practica pedagogicã a acestora în sistemul concret de desfãşurare a
procesului de învăţământ şi totodată le oferã acestora posibilitatea de a-şi însuşi tehnici,
metode şi procedee didactice cât mai variate. El are rolul de a-i ajuta pe studenţii practicanţi
sã analizeze obiectiv procesul predării proprii sau a altor persoane şi trebuie să contribuie la
îmbunătăţirea calitativă a acesteia.’’ Mentorul oferã studenţilor practicanţi un feed–back rapid
şi eficient pentru dezvoltarea lor profesională. Mentorul are responsabilitatea întocmirii fişelor
de evaluare şi a acordării unei note pentru activitatea didactică a studenţilor practicanţi.
Mentorul atrage studenţii practicanţi şi în activităţile din afara clasei (serbări sau
spectacole şcolare, cercuri pedagogice, şedinţe şi consultaţii cu părinţii).
Mentorul are responsabilitatea de a colabora cu metodistul din facultate, acesta din urmă
oferindu-i sprijin complementar. Totodată, mentorul ajută şi colaborează cu ceilalţi profesori
mentori din catedră, în activitatea pe care aceştia o desfãşoarã cu studenţii practicanţi.
”(Standardul  Ocupaţional  al mentorului,2007p.1).
Calitățile pe care trebuie să le îndeplinească un mentor sunt:
experiență și organizare;
• cunoașterea realității, a aplicațiilor practice, a constrângerilor;
• abilități de a trata cu oamenii;
• abilitatea de a ști când să intervină;
• managementul lecțiilor;
• diverse idei practice care fac o lecție să decurgă coerent
• modalități de organizare a clasei;
• cunoștințe de dezvoltare a unor deprinderi în clasă;
• strategii testate de a manevra situații diverse;
• abilitatea de a transforma cunoștințele academice într-un conținut al lecției
accesibil elevilor;
• gradarea activităților;
• încadrarea în timp;
• diverse modalități de a reacționa față de încercările de a deranja ora;
• permanenta conștientizare a ceea ce se întâmplă;
• abilitatea de a face față oricărei situații;
• modalități de a interpreta ceea ce se întâmplă și de a reacționa în consecință;
• cunoștințe de evaluare și notare;
• tratarea diferențială a cunoștințelor la elevi la sfârșitul activității.
În statutul cadrului didactic mentor Statutul profesorului mentor prin mentor se
înţelege ,,…cadrul didactic care are responsabilitatea îndrumării şi evaluării practicii
pedagogice a elevilor sau a studenţilor, precum şi cadrelor didactice aflate în perioada de
stagiatură, fiind denumit cadru didactic-mentor de practică pedagogică, respectiv cadru
didactic - mentor de stagiatură.’’
La articolul 2 se prevede ,, activitatea cadrului didactic-mentor de stagiatură este
coordonată de  Casa Corpului Didactic, iar activitatea cadrului didactic-mentor de practică
pedagogică este coordonată de Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic.’’Articolul 3 defineşte noţiunea de stagiar astfel,,Se consideră stagiar, în sensul
prezentului statut, cadrul didactic aflat în perioada de stagiu, până la obţinerea definitivării în
învăţământ. Stagiarul beneficiază de asistenţă mentorială până la prima sesiune la care are
dreptul să se prezinte la definitivat.
În anul şcolar 2011/2012 se aplica Ordinul 5485 / 29 septembrie 2011 pentru aprobarea
Metodologiei privind constituirea corpului profesorilor mentori pentru coordonarea efectuarii
stagiului practic în vederea ocuparii unei funcţii didactice, în baza prevederilor art.248 alin.
(2) din Legea educatiei naţionale nr. 1/2011, în temeiul Hotararii Guvernului nr. 536/2011
privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
În continuare voi aminti articolelele din metodologie care se referă implicit la ocuparea
funcției de mentor și modalitatea de constituire a corpului profesorilor mentori in România.
Articolul 1 din metodologie reglementează constituirea Corpului profesorilor mentori la
nivelul inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, în conformitate cu Legea nr.
1/ 10.01.2011, Legea Educaţiei Naţionale.
Mentoratul( Art.3.1) este un proces interactiv, desfăşurat între profesorul mentor şi o altă
persoană (elev, student, cadru didactic), de ghidare / sprijinire a învăţării, educării, formării
profesionale iniţiale şi / sau dezvoltării profesionale, fiind bazat pe premisa implicării
interactive a ambelor părţi, a asumării obligaţiilor ce le revin conform statutului pe care îl
deţin.
Dobândirea funcţiei didactice  asa cum este prevazuta la Art. 5 ,de profesor mentor se
realizează prin promovarea unui concurs specific reglementat de prezenta metodologie,
organizat de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, respectiv prin
excepţiile prevăzute de prezenta metodologie.
Pentru pregătirea practică din cadrul masterului didactic se arata Art. 6.(1) , se
constituie o reţea permanentă de unităţi de învăţământ, în baza unor acorduri cadru încheiate
între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare,
în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Cadrul didactic care deţine funcţia didactică (art.19 Ordinul 5485 / 29 septembrie 2011  ) de
profesor mentor are competenţe sociale şi relaţionale, operează cu concepte şi modele de
comunicare interpersonală şi interactivă.
Mentorul respectă demnitatea fiecaruia dintre mentee săi şi promovează integritatea
personală.. Mentorul (îndrumatorul) este acea persoană-suport care va încuraja, sfătui şi
sprijini o altă persoană (ucenicul) în dezvoltarea ei. Mentorul va oferi asistenţă practică pentru
a se asigura ca ucenicul are posibilitatea de a-şi atinge toate obiectivele propuse în cadrul
programului de mentorat. El va reprezenta legătura dintre mentee şi cultura organizaţiei,
normele acelei culturi şi viziunea strategică pe termen lung. Mentorul va oferi, de asemenea,
suport moral pentru a preveni izolarea şi lipsa motivaţiei pe parcursul integrării intr-un mediul
nou, în care un mentee este nevoit să se adapteze. Mentoratul este o disciplina ale carei
scopuri, valabile pentru fiecare ucenic aflat într-un program de mentorat, include dezvoltarea
personala şi afirmarea profesionala, evoluţia cunoaşterii rolului de mentor şi a cercetarii de
noi metode/ tehnici de mentorat în conditiile respectării culturii organizaţionale din care
acesta face parte şi a drepturilor omului. Mentorul respecta demnitatea fiecăruia dintre
ucenicii săi şi promoveaza integritatea personală. Ucenicii săi se angajeaza să contribuie la
dezvoltarea culturii mentoratului şi la prosperitatea relaţiei mentor - ucenic.Valorile şi
principiile pe care un mentor le promoveaza şi a căror realizare efectiva încercă să o asigure
sunt: libertatea in comunitatea de mentorat, autonomia personala, dreptatea şi echitatea,
meritul, profesionalismul, onestitatea şi corectitudinea intelectuala, confidenţialitatea,
respectul şi toleranţa, responsabilitatea.
 Un profil al profesorului mentor este conturat de Muresan V(2009,pag.34).. în lucrarea
Managementul eticii în organizaţii. În continuare prezentăm din această lucrare principiile
Codului etic al mentorului :
1.Libertatea in comunitatea de mentorat
Relaţia de mentorat este un spaţiu liber de ingerinţe, presiuni şi constrângeri politice,
religioase şi de putere economica, exceptând constrângerile de natură organizaţională legală şi
etică. Mentorul şi mentee-ul sunt protejaţi fată de cenzură, manipulări, persecuţii, în condiţiile
respectării standardelor organizaţiei şi a responsabilităţilor profesionale.
Orice membru al comunităţii de mentorat trebuie sa evite lezarea libertăţii celorlalţi, pe baza
respectului pentru diferenţe. În cadrul relaţiei de mentorat sunt încurajate parteneriatul
intelectual şi cooperarea, indiferent de opiniile politice sau de credinţele religioase.
2.Autonomia personală
Mentorul promovează un mediu propice exercitării autonomiei personale. În acest scop, în
cadrul planului de învăţare, mentee-ul este incurajat să devină independent; să poata lua şi
aplica decizii în privinţa propriei dezvoltări personale şi cariere profesionale. Mentorul trebuie
să ajute mentee-ul să-şi formeze abilităţi de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziei
pentru a deveni tot mai independent şi autonom.
3.Dreptatea si echitatea
Ucenicul vor fi trataţi drept, corect şi echitabil. Mentorului nu îi este permisă discriminarea
sau exploatarea, indiferent că acestea sunt directe sau indirecte, mai mult acesta trebuie să işi
însuşească ideea de dreptate care se bazează pe împărţirea corectă şi echitabilă a drepturilor şi
prevenirea abuzului.
4. Meritul
Mentorul trebuie sa asigure recunoaşterea, cultivarea şi recompensarea valorilor personale
care conduc la implinirea obiectivelor stabilite în cadrul relaţiei de mentorat. Printre acestea
se numară conştiinţa de sine, voinţa de a învăţa şi a se dezvolta, flexibilitate şi adaptabilitate,
creativitatea şi talentul, eficienţa şi performanţa.
5.Profesionalismul
Mentorul se angajează sa cultive un mediu propice pentru cunoastere de sine şi dezvoltarea
personală. In acest scop, mentee-ul progresează prin stabilirea impreună cu mentorul a unui
program de invăţare personalizat, capabil să conducă la cunoasterea de sine, la formarea de
noi abilitaţi/ competenţe si la atingerea obiectivelor propuse in cadrul relaţiei de mentorat.
Mentorul încurajează orientarea spre progresul personal prin sprijinirea directă a mentee-ului
în a lua iniţiativa şi a-şi satisface curiozitatea. Mentorul susţine eficienţa, calitatea şi voinţa
exercitate la nivel personal şi profesional. Mentorul luptă împotriva amatorismului,
superficialităţii, dezinteresului şi plafonării.
6. Onestitatea şi corectitudinea intelectuală
Mentorul apără dreptul la proprietate intelectuală. Toţi cei care vor participa la cercetarea
efectuată în domeniul mentoring-ului ale caror rezultate devin publice trebuie mentionaţi, în
spiritul onestităţii personale şi profesionale, al recunoaşterii .Este interzisă orice formă de
fraudă intelectuală: plagiatul total sau parţial, inventarea/ modificarea rezultatelor cercetărilor,
substituirea lucrărilor sau a identităţii persoanelor examinate, preluarea lucrărilor de la colegi
sau mentee, ca şi tentativele de corupere spre fraudă.
7. Confidenţialitatea
Mentorul respectă principiul confidenţialităţii tuturor categoriilor de informaţii care îi sunt
dezvăluite de către ucenic în cadrul relaţiei de mentorat, în acest fel, asumându-şi pe deplin
angajamentul şi devotamentul faţă de acesta.
Mentorul nu trebuie să faciliteze transparenţa sau denaturarea de informaţii personale sau să le
dezvăluie publicului larg.
 8. Responsabilitatea
Mentee-ul trebuie să demonstreze doriţa şi voiţa implicarii în dezvoltarea sa personală şi să
devină responsabil.
Relaţia de mentorat trebuie să respecte standardele etice si profesionale.Mentee-ul are dreptul
de a critica public, intemeiat şi argumentat încălcările standardelor profesionale şi de calitate,
ale drepturilor acestuia. Nu sunt permise: dezinformarea, calomnierea, denigrarea publica a
programelor şi persoanelor implicate în relaţii de mentorat.
9. Respectul şi toleranţa
Mentorul aderă la valoarea toleranţei faţă de diferenţele intre oameni, intre opinii, credinţe si
preferinţe intelectuale. Nu sunt permise manifestările misogine, rasiste, şovine, xenofobe,
homofobe si harţuirea sexuală.
10.Bunăvoinţa şi grija
Mentorul consideră dezirabile bunavoinţa şi grija. În acest sens, incurajează aprecierea,
mandria si recunoştinţa, empatia, compasiunea, sprijinul faţă de cei aflaţi in nevoie,
amabilitatea, politeţea, altruismul, inţelegerea, solidaritatea, solicitudinea, promptitudinea si
optimismul faţă de toţi ucenicii din cadrul relaţiilor sale de mentorat.
Totodată descurajează si consideră indezirabile comportamentele care denotă invidie, cinism,
vanitate, lipsa de amabilitate, dezinteres.
11. Profesionalismul
Mentorul trebuie să aibă o pregatire psihologică pentru a putea recunoaste o eventuală
problemă personală gravă (psihică) a mentee-ului.

Bibliografie:
1. Cucos, Constantin (2014), Pedagogie, Editura Polirom Iasi;
2. Ortan, Florica (2015), Pedagogie-sinteze si structuri logice, Editura Universitatii din
Oradea;
3. Ortan, Florica (2018) (coordonator), Pedagogie si elemente de psihologie, Editura
Risoprint Cluj-Napoca;
4. Potolea, Dan si colaboratorii (2008), Pregatirea Psihopedagogica, Editura Polirom
Iasi.