Calea Mantuirii-Matei 7:13-14 aleaga intre calea lumii, o cale usoara, bine batatorita, si calea
Lui, o cale dificila.
Nici un pasaj din toata Scriptura nu ataca atitudinea usuratica din
zilele noastre fata de credinta cu mai multa forta ca si cel din
Matei 7:13-14. ‘In el avem concluzia Predicii de pe munte, si
reprezinta propria viziune a Mintuitorului cu privire la calea
mintuirii.
Nu exista nici o incurajare in aceste cuvinte pentru cei care
cred ca pot fi mintuiti printr-o acceptare formala a faptelor
referitoare la Isus Cristos.
Este clar ca Isus nu este interesat sa primeasca laude de la
noi pentru invataturile Lui morale. Chemarea Lui nu pune in
discutie posibilitatea ca Predica de pe munte sa fie un adevar
pentru un oarecare viitor profetic.
Isus predica pentru oamenii de aici si de acum, iar mesajul
Lui ne da mult de gandit. Inevitabil, fiecare trebuie sa faca o
alegere, o alegere pe care Scriptura o prezinta in mai multe feluri.
Prin Moise, Dumnezeu i-a confruntat pe copiii lui Israel si le-a
spus: „Ti-am pus inainte viata si moartea, binecuvintarea gi
blestemul. Alege viata, ca sa triiesti“ (Deuteronom 30:19).
Iosua le-a spus israelitilor cind acestia au intrat fn Tara
Promisa: „Alegeti astazi cui vreti sa slujiti: sau dumnezeilor
carora le slujeau parintii vostri dincolo de Rau, sau dumnezeilor
amoritilor in a cdror tara locuiti. Cit despre mine, eu si casa mea
vom sluji Domnului“ (Iosua 24:15).
Mintuirea este o alegere pe care trebuie sa o faca fiecare
persoana; ea nu este doar o decizie de moment, cum o
consideram adesea. Este un verdict dat o data pentru totdeauna,
cu implicatii permanente si cu consecinte eterne - decizia finala.
Insusi Isus sta in punctul crucial al destinului fieciruia si-i
cere sa faca o alegere clara intre viata sau moarte, cer sau iad.
Aici, in Predica de pe munte, Domnul cere ca fiecare om sa
Domnul continua si descrie (Matei 7:16-27) doua feluri de
pomi, bun si rau; doua feluri de roade, bune si rele; doua feluri de
constructori, intelepti si nechibzuiti; si doud temelii, stinca si
nisip.
Alegerile sunt distincte. El cere luarea unei hotarfri. Sintem
la o raspintie, fiecare inidivid trebuie sa aleagaa pe ce cale va
merge.
Doua porti
„Intrati pe poarta cea strimta", spune Cristos, El nu ne
spune daca vreti intrati pe poarta stramta ci ne porunceste sa
intram prin aceea poarta. Nu este suficient sa stai si sa apreciezi
poarta - trebuie sa intri.
De asemenea este important sa intri pe poarta corecta.
Exista o singura poarta care se deschide spre calea cea ingusta.
Isus a zis: ,,.Eu sint Usa. Daca intra cineva prin Mine, va fi
mintuit“ (Ioan 10:9) si tot Domnul spune: „Cine nu intra pe usa...
este un hot gi un tilhar“ (Ioan 10:1). ,,.Eu sunt calea, adevarul si
viata. Nimeni nu vine la Tatal decit prin Mine“, a spus El in Ioan
14:6.
Cristos este Poarta. El este Calea. Nu exista alte cai spre
cer.
Singura alternativa existenta este cea gresita. Nu este cale
de mijloc, nu exista o alta alternativa, nici alta poarta. Optiunile
sint simple si directe.
Moartea lui Cristos pe cruce a platit pretul pacatului nostru
(1 Corinteni 15:3), iar invierea Lui a descoperit faptul ca El a
cucerit moartea (1 Corinteni 15:20).
Mintuirea nu este un sistem bazat pe merit, in care oamenii
lucreaza pentru a castiga favoarea lui Dumnezeu (Romani 3:10-
18).
 Prin harul Lui, Dumnezeu ii declara pe credinciosi
neprihadniti - si ii face neprihaniti - atribuindu-le neprihdnirea lui
Cristos (Romani 3:21-24)
Satan este expert in a-i insela pe oameni in ce priveste
religia, chiar in a se masca in iinger de lumina (2 Corintenj
11:14). El isi vopseste poarta astfel incit sa para ca si poarta spre
cer si multi stint cei ce intra pe ea”.
Insa Domnul nostru descrie poarta corecta ca ingusta. Prin
aceasta nu poate trece mai mult de o persoand deodata.
Nimeni nu intra in Imparatia lui Cristos in grup. Multi
iudei si-au bazat sperantele lor cu privire la cer pe ascendenta lor
nationala. Poarta admite numai cate o persoana o data: mintuirea
este Intru totul personala.
Nu este suficient sa te nasti intr-o familie crestina, sau sa te
bazezi pe faptul ca ai un sot sau o sotie crestina. Credinta este un
act individual.
Intrarea pe poarta ingusta nu este usoara. Aceasta este o
lupta, o batalie, un efort deosebit. Si pe buna dreptate, caci
intrarea in imparatie se poate compara cu pornirea la raizboi.
Cum ne raportam la invatatura atat de raspindita conform
careia a deveni crestin se reduce doar la a crede cateva fapte.
Se poate, oare, ca multi dintre „convertitii nostri“ sa se afle
pe calea gresita pentru ca au pornit pe calea usoara prin poarta
gresita.
Mintuirea nu este usoara. ,,Dar strimta este poarta... si
putini sint cei ce o afla“ (Matei 7:14). Aceasta implica faptul
ca daca nu se uita cineva atent, pentru a gasi poarta, nu-si va da
seama ca este acolo.
Imparatia nu este pentru oamenii care Il vor pe Isus fara sa
faca nici o schimbare in viata lor. Ea este doar pentru aceia care o
cauta din toata inima lor.
Multi care se apropie de poarta se intorc dupa ce afla care
este pretul. Pentru ca nimeni sa nu obiecteze ca aceasta este o
mintuire realizata prin eforturi umane.
De fapt, doar cei carora nu le-a mai ramas nimic pot sa
intre pe poarta aceasta.
Poarta ingusta pe care o descrie Isus nu este suficient de
larga pentru supervedetele care vor sa treaca prin ea cu toate
comorile lor.
Tinarul bogat a cautat pana a gasit poarta. Dar cand a vazut ca a
intra insemna sa renunte la tot ce avea, s-a intors.
Pentru cei ce insista sa ia cu ei bagaj, poate ca poarta larga
pare sa fie mai adecvata. Insa pentru cei ce se hotarasc sa aleaga
aceasta poarta nu exista mintuire.
A-L primi pe Cristos nu inseamna ca putem sa-L adaugam
pe Isus la lucrurile de nimic pe care le-am acumulat.
Mintuirea inseamna o totala transformare: ,,Caci, daca este
cineva in Cristos, este o faptura noua. Cele vechi s-au dus: iata ca
toate lucrurile s-au facut noi“ (2 Corinteni 5:17).
Pacatul si placerea lumeasca sunt inlocuite de lucruri noi.
Aceasta este Intreaga semnificatie a mintuiril. Ea produce o viata
schimbata.
Doua cai
Cele doua cai sint strins corelate cu cele doua porti. Una
este larga si deschisa, iar cealalta este grea si ingusta.
Si Psalmul 1 vorbegte despre aceste doua cai „Domnul
cunoaste calea celor neprahdniti, dar calea pacatosilor duce la
pieire”.
Alegerea este aceeasi care a fodt dintotdeaua, ori calea
larga si aglomerata a celor lipsiti de evlavic, ori calea ingusta a
celor evlaviosi.
Isus nu cauta multimi de oameni. El cauta si mintuie
inidivizi care stiu ca sunt pierduti.
De exemplu, in Ioan 6:64, Isus a pus in discutie credinta
unora care se numeau ucenici: ,,Sint unii din voi care nu cred“,
Versetul 66 spune: ,,Din clipa aceea, multi din ucenicii Lui s-au
intors inapoi, si nu mai umblau cu El“. Isus S-a intors spre cei
doisprezece, si a zis: ,,Voi nu vreti sa va duceti?“ (v. 67). El nu a
dorit urmasi formali, ci oameni care sa fie gata sa-si dea viata
pentru El.
Cei de pe calea ingusta trebuie sa se astepte si la persecutie.
,, Va veni vremea cind, oricine va va ucide, sa creada ca aduce o
slujba lui Dumnezeu“ (Ioan 16:2).
Crestinii nu umbla pe aceasta cale ingusta desculti. Drumul
este aspru, Isus n-a prezentat niciodata crestinismul ca pe o
optiune placuta pentru sufletele slabe.
Cind cineva devine crestin, acesta declara razboi iadului.
Iar iadul riposteaza. A-L urma pe Cristos poate sa-l coste pe om
viata - in orice caz, il costa viata in sens spiritual.
Cei cu inima slaba si cei carora le plac compromisurile nu
trebuie sa se angajeze.
Doud destinatii
Alegerea pe care o face omul intre cele doua porti si cele
doua cai este o alegere pe vesnicie. Calea larga care incepe atat
de usor si devine foarte dificila spre sfirsit; ea sfirseste in iad.
Este adevarat ca poarta ingusta de pe calea strimta nu pare
atit de atragatoare, dar ea reprezinta calea vietii. Calea care
porneste atat de greu, se sfirseste in binecuvintarea cerului.
Douad multimi
In final, exista doua grupuri de oameni care calatores pe cai
diferite. Matei 7:13 vorbeste despre multimile care trec prin
poarta larga: ,,Multi sint cei ce intra pe ea”. Cat despre poarta
ingusta, ,,putini sint cei ce o afla“ (v. 14).
Este tragic ca majoritatea oamenilor religiosi se indreapta
spre iad, nu spre cer.
In Matei 22:14, Isus a zis: ,,Caci multi sint chemati, dar
putini sint alesi“. In Luca 12: 32 Isus a privit la ucenicii Lui si a
spus: Nu te teme, turma mica“.
Ramasita de credinciosi a fost intotdeauna o turma mica,
un numar restrins de suflete care lucreaza cu putere de la
Dumnezeu, cunoscandu-si propria lor incapacitate umana insa
fiind gata sa plateasca pretul.
Calea larga este alegerea fireasca, din punct de vedere ,
uman. Daca avem de ales intre pacat si neprihanire, preferam
pacatul.
Isus a zis: ,Oamenii au iubit mai mult intunericul decat
lumina, pentru ca faptele lor erau rele“ (Ioan 3:19).
Este usor sa umbli pe aceeasi cale pe care umbla multimea.
Poti chiar si-L adaugi pe Isus la toate pacatele si posesiunile
pretuite de tine, astfel incat sa pari religios.
Poti sa mergi la biserica si sa fii cit de activ sau de pasiv
doresti. Nu trebuie sa renunti la tine insuti sau sa-ti iei crucea.
Singurul dezavantaj este faptul ca aceasta cale fireasca sfarseste
prin dezastru.
Stramta este poarta, ingusta este calea care duce la viata, si
putini sunt cei ce o afla“. Cum ar putea fi Isus mai clar? Aceasta
este singura cale pe care o ia Evanghelia Lui. Nu este o cale
usoara, nici una populara. Insa este singura care duce la gloria
eterna. Amin!!!