Numele şi prenumele elevului.................................................. Data.................

TEST
Vocabular și fonetică
Clasa a VIII-a

Citeşte cu atenţie textele următoare, apoi rezolvă cerinţele:

A. Etimologic, bunătatea se aşază definitiv pe fruntea bunicilor scrişi şi ne-scrişi. Limba română nu reţine decît
arareori autoritatea şi bătrîneţea. În engleză, germană şi franceză, de pildă, are putere autoritatea, de îmblînzit,
eventual, cu diminutive. În română, Bunul şi Buna, cu diminutivele asumate Bunicul şi Bunica, nu sînt concuraţi de
tata ori mama mare, nici de tata ăl bătrîn şi mama a bătrînă. Calitatea esenţială e bunătatea, cu înţelegerea şi
îngăduinţa alături şi de ambele părţi - înţeleaptă, din partea bătrînului, condescendentă, din partea tînărului. O
femeie bătrînă oarecare e babă, dacă nimic bun nu se numără în apariţia ei, dar e o bunicuţă, dacă are atributele
îngăduinţei ocrotitoare. Bunicii din cărţi, dar şi din viaţă, sînt legaţi de un loc ("un pămînt, un vînt sau o uscăciune, o
apă sau o lumină", în care, cum ar spune Bachelard, căutăm "culoarea noastră fundamentală"), locul natal, cel spre
care te îndrepţi cu amintirea sau aievea (verbul e aici foarte propriu, întoarcerea spre/la bunici aduce îndreptarea,
fie şi părelnică, a relelor dinăuntru şi din afară). Un loc care nu se schimbă şi care împrumută desenul "casei
onirice". E mic, cald, ocrotitor, mîngîiat de o adiere, de o boare, miroase a flori şi a cer albastru.
(Irina Petraș, „Bunicii din cărți”, în revista Dilema veche, nr. 99/8 decembrie 2005)
B. M-am rugat de tata-mare
Să mă ia la vânatoare. Uite, mă, ce arătare!
Nici nu merge, nici nu sare!
Cu căciula pe-o ureche, Se împiedică de-un op,
Cu ciubote de voinic Dă la deal de zici că-i şchiop,
Şi cu puşca lui cea veche – Dă la vale, cade-n bot,
Cine-ar zice că sunt mic? Cu codiţa de-a spinare,
Cu urechile de-un cot!
Seara limpede şi blândă
Se coboară peste văi. Inima cumplit îmi bate,
Mă aşez şi eu la pândă Ce-a mai fost şi asta, frate?
Ca şi ceilalţi flăcăi. Râde-n barba lui, bunicul:
– Mi s-a speriat voinicul
Peste câmp, departe-hăt, Şi-a scăpat şi flinta jos,
Nicio umbră de omăt. Pentru-un iepuraş fricos!
Când, deodată, lânga mine,
Se zburleşte-un mărăcine…
(Otilia Cazimir, La iepuri)

1. Alcătuiește familia lexicală a cuvântului frate. 4p

..................................................................................................................................................................
2. Scrie câte litere și câte sunete au cuvintele căciulă și ceilalți. 6p
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
.
3. Identifică, în ultima strofă din textul B, două cuvinte formate prin două mijloace interne diferite de
îmbogățire a vocabularului. 10p
....................................................................................................................................................................

4. Transcrie, din textul B, două neologisme. 10p

..................................................................................................................................................................
5. Alcătuiește un enunț în care cuvântul subliniat în textul A să aibă o valoare morfologică diferită de
cea din text, pe care o vei preciza. 10p
....................................................................................................................................................................
6. Alcătuiește două enunțuri cu paronimele original/originar. 10p
....................................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................................
7. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate în textul B. 20p
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
8. Alcătuiește o compunere descriptivă de 100-150 de cuvinte, în care să prezinți locul pe care îl
îndrăgești cel mai mult. În compunerea ta, vei utiliza patru cuvinte formate prin conversiune, pe
care le vei sublinia. 20p

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

- Conținutul compunerii- 12 puncte
- Redactarea compunerii- 8 puncte (coerența textului- 1 punct; proprietatea termenilor folosiți- 1 punct;
corectitudinea gramaticală- 1 punct; claritatea exprimării ideilor- 1 punct; respectarea normelor de
ortografie-2 puncte; respectarea normelor de punctuație- 1 punct; lizibilitatea-1 punct)
Se acordă 10 puncte din oficiu!
Timp de lucru: 50 de minute.