PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Liceul Teoretic „Lucian Blaga”

PROFESOR : Tudose Iuliana

CLASA: a VIII-a D

ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare

DISCIPLINA: Limba şi literatura română

SUBIECTUL LECŢIEI: Textul liric. Frumusețea naturii – ,,Într-un lac” de Tudor Arghezi

TIPUL LECŢIEI: Lecție de formare de priceperi și deprinderi

TIMP : 50 de minute

DATA: 25.11.2022

COMPETENȚE GENERALE:
1. Receptarea textului scris de diverse tipuri

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1 Exprimarea unui punct de vedere propriu privind reprezentarea aceleiași teme în texte diferite, în vederea evaluării informațiilor, a intențiilor de comunicare
și a atitudinilor comunicative
2.1 Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue și discontinue și multimodale.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1- Să enumere trăsăturile textului liric

O2- Să realizeze înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

O3- Să își exprime, oral sau în scris opiniile, sentimentele și atitudinile

O4- Să identifice ideea poetică din text

O5- Să recunoască elementele de versificație

STRATEGA DIDACTICĂ:

METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: conversația, explicația, exercițiu de identificare și motivare, exercițiu de recunoaștere, breinstorming.

MIJLOACE ȘI MATERIALE DIDACTICE: tabla, instrumente de scris, manualul, caietul elevului, laptop-ul.

FORME DE ORGANIZARE A CLASEI: frontal, individual

TIPURI DE ÎNVĂȚARE: inteligibilă, prin exersare, descoperire.

STRATEGII DE EVALUARE:
Profesorul va evalua:

- Definirea corectă a textului literar

- Identificarea corectă a ideii poetice;
- Recunoașterea elementelor de versificație;

BIBLIOGRAFIE :

1. Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu- Romn, Horia Corcheș; Limba și literatura română. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Art
Klett, Bucureşti, 2020;
2. Pamfil, Alina, Limba şi literatura românã în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralele 45, Piteşti, 2003 ;
 STRATEGIE DIDACTICĂ

Strategia
Secvenţa Timp Ob. Conţinutul învăţării didactică Strategia de
lecţiei op. Metode Mijloace Modul de Tipul de evaluare
didactice didactice organizare învățare

1. Moment Profesorul salută elevii, face prezența și

organizatoric 2 min. Conversația Catalogul Frontal
notează în catalog absenții. Acesta
pregătește materialele necesare pentru oră.
Pentru activitatea didactică ce urmează,
profesorul le adresează elevilor câteva
2.Captarea 5 min.
atenției întrebări: 1.Care este cel mai frumos lucru pe Conversația Frontal
care l-ai văzut vreodată? Te poți referi la un Descoperirea
peisaj, un chip, un animal, o plantă, un obiect,
un fenomen al naturii etc.

O4 2. Frumusețea există și dincolo de ceea ce poate

fi perceput vizual. Pot exista sentimente, idei,
valori frumoase. Precizează un sentiment, o
idee sau o valoare pe care le consideri
frumoase.

3. Ce au în comun tablourile de mai jos? Care ți

Laptop
se pare mai frumos? De ce?
Video-
proiector
 4.Criteriile după care ai ales pictura preferată
sunt obiective sau subiective? Precizează ce
anume ai avut în vedere când ai răspuns
(frumusețea desenului, cromatica picturii,
emoțiile pe care ți le-a transmis fiecare tablou,
altceva etc.).

Profesorul notează pe tablă titlul lecției:

3. Anunțarea Conversația Tabla Frontal
Textul liric. Frumusețea naturii - ,,Într-un
subiectului și a Caietele
lac” de Tudor Arghezi elevilor
obiectivelor 3 min.
Acesta anunță obiectivele lecției, astfel încât la
operaționale
finalul orei elevii vor putea: să realizeze
înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral; să
își exprime, oral sau în scris opiniile,
sentimentele și atitudinile; să identifice ideea
poetică din text; să recunoască elementele de
versificație.
 Profesorul le adresează elevilor diverse Breinstorming Învățare
O1 întrebări referitoare la aspecte teoretice deja Exercițiul Tabla Frontal inteligibilă Profesorul
4. asimilate în clasa a VII-a privind textul liric, Conversația Caietele evaluează
Reactualizarea realizează o sinteză, o sistematizare a Explicația elevilor pozitiv sau
cunoștințelor 8 principalelor aspecte teoretice: Ce este textul negativ
anterioare min. liric? Prin intermediul cui sunt transmise răspunsurile
gândurile, ideile și sentimentele? Care sunt elevilor,
elementele de versificație? Prin intermediul nuanțând
cui se realizează limbajul? unde este
Profesorul notează pe tablă ideile esențiale cazul.
pe baza răspunsurilor primite, explicând și Profesorul
insistând asupra aspectelor care nu au fost așteaptă
bine fixate în anul precedent. Se realizează, răspunsuri
astfel, o sinteză a lecției. (Anexa 1) punctuale din
partea
elevilor.
Profesorul le prezintă elevilor date despre Exercițiu de Tabla Frontal Învățarea prin
Profesorul
5. Dirijarea poetul Tudor Arghezi, apoi le recită versurile identificare și Caietul exersare
va evalua
învățării 20 poeziei ,,Într-un lac”. După ce elevii se motivare elevului independen
min. familiarizează cu textul, profesorul le cere t elevii care
acestora să-și exprime impresiile după prima vor
lectură a textului: răspunde,
corectându
O4 Imaginea care m-a surprins este … -le
greșelile
Textul îmi amintește de ... sau
nuanțând
N-am înțeles ... ezitările
acestora.
Poezia m-a făcut să mă simt ...
 Profesorul le expune elevilor definiția și ce Explicația Caietul Frontal Învățarea
anume cuprinde o poezie. elevului inteligibilă
Poezia, în general, folosește sonoritatea Laptop
cuvintelor, regulile de versificație, combinate Tabla
cu imagini surprinzătoare pentru a provoca
emoții, stări, sentimente, dar și reflecția
cititorilor.
Poezia se citește diferit față de proză.
Lectura repetată este obligatorie pentru a
înțelege textul poetic în profunzime.
Identificarea câmpurilor lexicale, a cuvintelor
Profesorul
sau a versurilor-cheie din textul poetic este un
va evalua
pas esențial în înțelegerea acestuia.
independen
t elevii care
Exercițiu de Tabla Frontal Învățarea prin vor
O5 Elevii rezolvă exercițiile 4, 5 și 6, de la pagina identificare Caietul exersare răspunde,
93. elevului Învățarea prin corectându
După rezolvarea exercițiilor, profesorul descoperire -le
le prezintă elevilor partea teoretică în ceea ce greșelile
privește elementele de versificație. sau
Versificația sau prozodia se ocupă cu regulile nuanțând
de construcție a poeziei. ezitările
Versul este o unitate dintr-o poezie cu un acestora.
număr determinat de silabe și terminată printr-o
pauză mai mare sau mai mică; în scris,
reprezintă un rând dintr-o poezie, urmat de un
spațiu gol.
Măsura reprezintă numărul de silabe dintr-
un vers. Aceasta poate fi constantă în întreaga
poezie sau poate varia.
Strofa este o grupare de versuri, în număr
variabil, despărțită de alte asemenea unități
printr-un rând alb (numit blanc). Tipurile de
strofe mai des întâlnite sunt: distihul, terțina,
catrenul.
Rima constă în potrivirea sunetelor de la
sfârșit de vers, începând cu ultima vocală
accentuată. Tipurile de rimă din catren sunt:
împerecheată (aabb); încrucișată (abab);
îmbrățișată (abba); monorima (aaaa).
 Monorima poate să apară și în strofele cu
trei versuri și în cele cu două, iar în strofele cu
mai multe versuri rimele sunt combinate. Explicația Tabla Frontal Învățarea
Există și rimă imperfectă, când se Caietul inteligibilă
potrivesc numai vocalele accentuate de la elevului
sfârșit de vers, consoanele fiind diferite (creștet
– veșted) sau semirima, când se combină
încrucișat versuri cu rimă cu versuri fără rimă
(abcb).
 Elevii rezolvă următoarele exerciții: Profesorul va
6. evalua
O2 1. Care este, după părerea ta, obiectul descris în Exercițiul Tabla Individual independent
Consolidarea Caietele
poezie, lacul sau luna? Justifică-ți răspunsul. elevii care
retenției și 10 elevilor
asigurarea 2. Alege, pentru fiecare strofă a poeziei, un vor răspunde,
min. O4 corectându-le
capacității de cuvânt sau un vers care crezi că sintetizează
transfer cel mai bine ideea strofei respective. greșelile sau
nuanțând
ezitările
3. În poezie, sunt prezente două câmpuri acestora.
lexicale diferite: cel al elementelor naturii și
cel al obiectelor casnice. Menționează
cuvintele din text aparținând celor două
câmpuri lexicale.

Profesorul anunță tema pentru acasă a Explicația Manualul

7. Anunțarea elevilor: exercițiul 1,3,5 de la pagina 93, din
temei și 2 min. manual. Caietele Frontal
încheierea Profesorul explică faptul că tema se leagă de Conversația elevilor
activității aspectele discutate în clasă și înglobează toate
aspectele teoretice și practice parcurse în cadrul
lecției. Profesorul salută elevii și activitatea se
încheie.
 OGLINDA TABLEI

Textul liric. Frumusețea naturii

-poezia, în general, folosește sonoritatea cuvintelor, regulile de versificație, combinate cu imagini surprinzătoare pentru a provoca emoții, stări,
sentimente, dar și reflecția cititorilor.
-câmpurilor lexicale, a cuvintelor sau a versurilor-cheie din textul poetic este un pas esențial în înțelegerea acestuia.
-versificația sau prozodia se ocupă cu regulile de construcție a poeziei.
-versul este o unitate dintr-o poezie cu un număr determinat de silabe și terminată printr-o pauză mai mare sau mai mică; în scris, reprezintă
un rând dintr-o poezie, urmat de un spațiu gol.
-măsura reprezintă numărul de silabe dintr-un vers. Aceasta poate fi constantă în întreaga poezie sau poate varia.
-strofa este o grupare de versuri, în număr variabil, despărțită de alte asemenea unități printr-un rând alb (numit blanc). Tipurile de strofe mai
des întâlnite sunt: distihul, terțina, catrenul.
-rima constă în potrivirea sunetelor de la sfârșit de vers, începând cu ultima vocală accentuată. Tipurile de rimă din catren sunt: împerecheată
(aabb); încrucișată (abab); îmbrățișată (abba); monorima (aaaa).
-monorima poate să apară și în strofele cu trei versuri și în cele cu două, iar în strofele cu mai multe versuri rimele sunt combinate.
-există și rimă imperfectă, când se potrivesc numai vocalele accentuate de la sfârșit de vers, consoanele fiind diferite (creștet – veșted)
sau semirima, când se combină încrucișat versuri cu rimă cu versuri fără rimă (abcb).
ANEXA 1
1. Care este cel mai frumos lucru pe care l-ai văzut vreodată? Te poți referi la un peisaj, un chip, un animal, o plantă, un obiect, un fenomen al
naturii etc.
2. Frumusețea există și dincolo de ceea ce poate fi perceput vizual. Pot exista sentimente, idei, valori frumoase. Precizează un sentiment, o idee sau
o valoare pe care le consideri frumoase.
3. Ce au în comun tablourile de mai jos? Care ți se pare mai frumos? De ce?

Edvard Munch (1863 – 1944), Luna Claude Monet (1840 – 1926), Impresie, răsărit de soar

4. Criteriile după care ai ales pictura preferată sunt obiective sau subiective? Precizează ce anume ai avut în vedere când ai răspuns (frumusețea
desenului, cromatica picturii, emoțiile pe care ți le-a transmis fiecare tablou, altceva etc.).
Anexa 1

descrierea
monologul
verbe pers
Pronume şi
adj. Pron. , comparaţi
moduri de
aaaaaaaa
expunere epitet aaaaaa
eul liric repetiţ
Subst. in ullul
cazul V
Gânduri,
sentimente, trăiri personificar
figuri de stil e
Interj., prop. transmise direct
exclam. si interog.
GENUL
LIRIC enumeraţi

vizuale
elemente de
imagini artistice măsură
versificaţie

auditive rimă
motorii

vers ritm
olfactive strofă
 Anexa 3 Impresii după prima lectură

Notează primele tale impresii despre poezie, completând enunțurile din cadranele date.

Imaginea care m-a surprins este

N-am înțeles ...
…

Textul îmi amintește de ... Poezia m-a făcut să mă simt ...

Ce strofă a poeziei Într-un lac ți s-a părut cea mai frumoasă? Justifică-ți răspunsul.

Care dintre picturile date crezi că poate fi asociată cu poezia Într-un lac? Explică.

Care este ideea poetică care este transmisă în text?

 Anexa 4

 În poezie, sunt prezente două câmpuri lexicale diferite: cel al elementelor naturii și cel al obiectelor casnice. Menționează cuvintele din
text aparținând celor două câmpuri lexicale.
 Precizează câte strofe are textul și cum se numește acest tip de strofă.
 Indică măsura versurilor din cele trei strofe. Ce observi? În ce strofă măsura este diferită?
 Stabilește tipul de rimă din fiecare strofă.