Procesul civil reprezintă ansamblul de reguli și proceduri aplicabile pentru soluționarea

diferendelor civile dintre persoane sau entități juridice. În România, evoluția istorică a procesului civil a
fost influențată de evenimente politice și sociale majore, cum ar fi tranziția de la feudalism la capitalism,
ocuparea de către Imperiul Otoman, modernizarea și industrializarea țării, precum și de procesul de
democratizare post-comunistă.

Perioada medievală și feudală (secolele XI-XIX)

În perioada medievală și feudală, procesul civil în România era reglementat de legea obiceiului și
se desfășura în cadrul tribunalelor sau curților domnești. Acestea erau compuse din judecători numiți de
suveran, care aplicau dreptul feudal și se bucurau de o mare autonomie față de puterea centrală.
Procesul era unul formal, bazat pe reguli rigide, iar proba era considerată un mijloc secundar de
dovedire. În această perioadă, justiția era predominant orală, deciziile fiind comunicate verbal părților în
litigiu.

Odată cu introducerea Codului Civil și de Procedură Civilă în 1865, sistemul judiciar românesc a
intrat în era modernă. Procesul civil a devenit mai formalizat și mai structurat, iar proba documentară și
martorii au dobândit o importanță mai mare. De asemenea, s-a introdus procedura de apel, care
permitea părților să conteste hotărârile judecătorești la instanțe superioare. În această perioadă, justiția
era predominant scrisă, iar comunicarea deciziilor se făcea în scris.

În perioada comunistă, procesul civil a fost caracterizat de o mare influență a puterii politice
asupra justiției. Instanțele de judecată erau subordonate partidului comunist și erau folosite în mod
frecvent pentru a pedepsi și reprima disidenții politici. În acest context, justiția a devenit o instituție
coruptă și ineficientă.

Perioada post-comunistă (după 1989)

După 1989, România a început un proces de reformă a sistemului de justiție civilă, care a avut ca
obiectiv principal creșterea independenței și eficienței justiției civile. Au fost adoptate mai multe legi
care au reglementat procedurile de judecată și au creat o structură mai bine organizată a instanțelor.

După adoptarea noii legi de procedură civilă în 1992, România a continuat să îmbunătățească
sistemul său judiciar și procedurile de judecată. În 1995, s-a adoptat Legea privind organizarea și
funcționarea Curții Supreme de Justiție, care a stabilit principiile de organizare și funcționare ale
instanței supreme de justiție.

În 2003, România a adoptat o nouă lege de procedură civilă, care a introdus principiile europene
ale drepturilor omului și a îmbunătățit procedurile de judecată.În plus, România a aderat la Uniunea
Europeană în 2007, ceea ce a impus o serie de reforme suplimentare în domeniul justiției civile. Aceste
reforme au inclus modernizarea procedurilor de judecată, creșterea eficienței instanțelor și asigurarea
independenței judecătorilor.
 Această lege a fost ulterior modificată în 2013 și 2018 pentru a asigura o mai mare eficiență a
sistemului judiciar și pentru a proteja drepturile părților în procesul civil

În plus, în ultimii ani, România a adoptat mai multe legi pentru a consolida independența și
integritatea sistemului judiciar. În 2017, s-a adoptat Legea privind Statutul judecătorilor și procurorilor,
care a stabilit principiile de numire, promovare, disciplină și imunitatea magistraților. De asemenea, în
2018, s-a adoptat Legea privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, care a
consolidat rolul acestui organ în menținerea independenței și integrității sistemului judiciar.

În prezent, sistemul judiciar din România se bazează pe o procedură civilă modernă și eficientă,
care respectă principiile drepturilor omului și ale statului de drept. Cu toate acestea, există încă
provocări în ceea ce privește durata proceselor și accesul la justiție pentru anumite grupuri vulnerabile,
cum ar fi persoanele cu dizabilități sau persoanele din zonele rurale.

În concluzie, evoluția istorică a procesului civil în România a trecut prin mai multe etape,
începând de la introducerea primei legi de procedură civilă în 1865 și continuând cu adoptarea noilor
legi în perioada post-comunistă. În prezent, România are un sistem judiciar modern și eficient, care
respectă principiile drepturilor omului și ale statului de drept, dar există încă provocări în ceea ce
privește durata proceselor și accesul la justiție pentru anumite grupuri vulnerabile. Este important să
continuăm să ne concentrăm pe îmbunătățirea sistemului nostru judiciar și pe asigurarea că toți
cetățenii au acces la o justiție echitabilă și eficientă.