Legislația Reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării
Românești, fiind unul dintre cei mai importanți conducători ai României din perioada
modernă. Una dintre cele mai importante realizări ale sale a fost Legislația Reformatoare pe
care a pus-o în aplicare în timpul domniei sale. Această reformă a avut un impact major
asupra dezvoltării ulterioare a României și a influențat în mod semnificativ societatea și
economia. A fost unul dintre cele mai importante aspecte ale domniei lui Alexandru Ioan
Cuza. El a avut în vedere modernizarea și armonizarea legislației din cele două principate,
pentru a îmbunătăți guvernarea și pentru a elimina corupția și abuzurile în administrație.

❖ Reforma agrară

Printre principalele reforme legislative ale lui Alexandru Ioan Cuza s-a aflat reforma agrară.
În cadrul acestei reforme, a fost stabilită o serie de măsuri menite să îmbunătățească situația
țăranilor și să stimuleze dezvoltarea agriculturii. Una dintre aceste măsuri a fost abolirea
iobăgiei, care a avut ca efect emanciparea țăranilor și eliminarea relațiilor feudale de
subordonare. De asemenea, prin reforma agrară s-au stabilit principii moderne de proprietate,
s-au îmbunătățit condițiile de muncă și s-a stimulat dezvoltarea cooperativelor agricole.
Această reformă a avut ca scop principal îmbunătățirea situației țăranilor din România, prin
împroprietărirea acestora cu pământ.

Reforma agrară a lui Cuza a fost implementată prin două legi, promulgate în anii 1864-1865.
Aceste legi au eliminat sistemul feudal de proprietate a pământului și au introdus un sistem
de proprietate privată. Țăranii care lucrau pe moșii sau care aveau doar dreptul de a folosi
pământul au primit pământ în proprietare, în funcție de mărimea familiei și de capacitatea de
muncă a fiecăruia. Totodată, au fost introduse taxe și impozite noi pentru proprietarii de
pământ, astfel încât să se poată finanța această reformă.

❖ Consiliul Legislativ

1
Instituirea Consiliului Legislativ a fost responsabil cu elaborarea și adoptarea legilor și
reglementărilor. Acesta a fost instituit de Alexandru Ioan Cuza în anul 1864 și a fost creat cu
scopul de a asigura elaborarea și examinarea proiectelor de legi, precum și de a-i ajuta pe
membrii Guvernului în procesul legislativ. În Consiliul Legislativ jumătate dintre membri
erau numiți de domnitor, iar jumătate erau aleși de adunările electorale din cele două
principate. Membrii Consiliului erau aleși dintre persoanele cu studii superioare și cunoștințe
de drept și economie politică, iar durata mandatului lor era de 4 ani.

Rolul Consiliului Legislativ era de a examina proiectele de legi și ordonanțe, de a face

observații și de a face propuneri de modificare sau completare. Acesta avea atribuția de a
emite avize pe proiectele de legi și ordonanțe înainte de a fi supuse dezbaterii și votului în
adunarea reprezentanților.

❖ Reforma administrativă

În ceea ce privește reforma administrativă, Alexandru Ioan Cuza a creat o structură modernă
și eficientă de administrație publică. S-a stabilit un sistem de prefecturi și subprefecturi, iar
autoritățile locale au primit o autonomie considerabilă. Cuza a luat măsuri pentru
modernizarea administrației locale și centrale. El a introdus principii precum meritocrația și
competiția în numirea funcționarilor publici, și a creat un sistem de taxare și impozitare mai
eficient și mai echitabil.

Principalele obiective ale reformei au fost reorganizarea administrativă a teritoriului,

modernizarea administrației publice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației.
Aceste obiective au fost realizate prin:

• Divizarea teritoriului în județe: Principatele Române au fost împărțite în ținuturi, iar

acestea au fost împărțite la rândul lor în județe. Acest sistem administrativ a fost
inspirat din modelul francez, cu un prefect care a fost numit în fruntea fiecărui județ.
• Înființarea primăriilor: Au fost înființate primării în fiecare localitate. Acestea au fost
responsabile pentru gestionarea problemelor locale, precum și pentru colectarea
impozitelor și taxelor.
• Crearea de consilii județene și locale: Consiliile județene au fost înființate pentru a
supraveghea activitatea prefectului și pentru a acorda aprobări pentru anumite

2
 proiecte. Consiliile locale au fost înființate în fiecare comună și oraș, pentru a
supraveghea activitățile primarului și pentru a decide asupra problemelor locale.
• Înființarea de instituții guvernamentale centrale: Cuza a creat un număr de instituții
guvernamentale centrale, printre care Ministerul de Interne, Ministerul Finanțelor și
Ministerul Justiției.

❖ Constituția din 1866

O altă decizie importantă a fost promulgarea unei noi Constituții în anul 1866, care a fost
inspirată din cele mai moderne Constituții ale Europei de atunci. Constituția a introdus
principii precum Separarea puterilor în stat, drepturile și libertățile cetățenești și un sistem
juridic independent. Constituția a fost adoptată în urma unei perioade tumultoase în care
domnitorul a reușit să-și consolideze puterea și să înlăture opoziția politică.

Constituția din 1866 a introdus o serie de principii democratice, printre care se numără
libertatea individuală, libertatea individuală, libertatea de exprimare și dreptul la proprietate.
De asemenea a stabilit un sistem bicameral în care puterea legislativă era împărțită între
Adunarea Deputaților și Senat. Constituția din 1866 a rămas o piatră de temelie a democrației
românești și a avut o influență semnificativă asupra dezvoltării ulterioare a societății
românești.

❖ Reforma educațională

Reforma educațională a fost, de asemenea, un element important al programului de

modernizare a lui Cuza. S-au creat noi instituții de învățământ, iar învățământul a devenit
gratuit și obligatoriu pentru toți copiii. De altfel, s-a introdus o nouă metodă de învățământ,
care a pus accentul pe studiul științelor exacte și a stimulat dezvoltarea cercetării științifice.

Legea privind învățământul a stabilit un sistem național de învățământ, care a inclus școli
primare, licee și universități. Legea a introdus, de asemenea, un sistem de examene
standardizate și a stabilit cerințe minime pentru profesori. Aceasta a dus la o creștere
semnificativă a alfabetizării și la îmbunătățirea calității educației în România.

❖ Legea privind organizarea judecătorească

3
Legea privind organizarea judecătorească a stabilit organizarea judecătorească în trei instanțe:
tribunale, curți de apel și Curtea Supremă de Justiție. Legea a mai stabilit că judecătorii să fie
independenți și să nu se afle sub influență politică. Aceasta a dus la o îmbunătățire
semnificativă a sistemului judecătoresc și la creșterea încrederii populației în justiție. Cuza a
reformat sistemul juridic, punând bazele unui sistem unic de justiție, care să acopere atât Țara
Românească, cât și Moldova. Aceasta a presupus unificarea codurilor civile și penale, precum
și crearea unui corp de judecători și avocați profesioniști. Alexandru Ioan Cuza a creat un
sistem juridic modern, care a introdus principii precum independența justiției și egalitatea în
fața legii. De asemenea, s-a introdus o nouă legislație penală, care a eliminat pedepsele
corporale și a stabilit o serie de drepturi și garanții pentru acuzați.

❖ Reforma fiscală

Reforma fiscală a inclus o serie de măsuri adoptate de guvern pentru a îmbunătăți sistemul
fiscal al României. Această reformă a fost necesară pentru a asigura finanțarea guvernului, a
cheltuielilor publice și a investițiilor necesare pentru modernizarea țării.

O măsură importantă adoptată în cadrul acestei reforme a fost introducerea impozitului

progresiv pe venituri și averi. Această taxă a fost introdusă pentru prima dată în 1864, iar
nivelul taxei era determinat în funcție de veniturile și averile fiecărui contribuabil. Astfel, au
fost introduse și taxe noi pentru proprietarii de terenuri și pentru comercianți.

O altă măsură importantă a fost reorganizarea sistemului vamal, prin crearea unei singure
taxe vamale uniforme în întreaga țară. Această reformă a dus la eliminarea obstacolelor
comerciale între diferitele regiuni ale țării și a stimulat dezvoltarea comerțului intern.

Legislația reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza a fost una dintre cele mai importante
realizări ale sale și avut un impact major asupra istoriei României, punând bazele unui sistem
de guvernare modern, cu instituții și proceduri care au stat la baza dezvoltării țării și a
influențat în mod decisiv societatea și economia. Reformele legislative au adus o serie de
schimbări semnificative în România. Aceste reforme au introdus standarde mai înalte în
justiție, educație și administrație publică și au pus bazele unui sistem modern și funcțional.

4
 BIBLIOGRAFIE

Lucrări scrise:

1. Istoria Administrației Românești, de Dan Țop și Lavinia Savu Ciobanu,

Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2010.
2. Istoria României în texte, de Ioan Scurtu, Editura Meronia, București,
2008.
3. Istoria României în date, de Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu și Ion Bulei,
Editura Enciclopedică, București, 1991.

Surse Internet:

1. https://gov.ro/
2. https://www.biblacad.ro/
3. https://www.history-cluj.ro/
4. https://www.presidency.ro/
5. https://enciclopediaromaniei.ro/
6. https://biblioteca-digitala.ro/
7. https://ro.m.wikipedia.org/
8. https://muzeulvirtualcuzavoda.ro/
9. https://mfinante.gov.ro/