Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul UTM

Referat
Disciplina: Securitatea vitalității

Tema: Drepturile și obligațiile angajatorului și salariatului

Elaborat:
eleva gr.UTIA-191 Bob Cătălina

Verificat:
prof. Haritonov
Svetlana

Chişinău 2023
 Salariatul

Drepturile salariatului

Pentru un echilibru în raporturile de muncă legislația în vigoare prevede atât

drepturile cât și obligațiile salariaților. Conform Codului muncii, salariatul are
dreptul la încheierea, modificarea, suspendarea şi desfacerea contractului
individual de muncă, în modul stabilit de Cod. De asemenea, acesta are dreptul
la muncă, conform clauzelor contractului individual de muncă și la un loc de
muncă, în condiţiile prevăzute de standardele de stat privind organizarea,
securitatea şi sănătatea în muncă, de contractul colectiv de muncă şi de
convenţiile colective. Codul mai prevede că angajatul are dreptul la achitarea la
timp şi integrală a salariului, în corespundere cu calificarea sa, cu
complexitatea, cantitatea şi calitatea lucrului efectuat, dar și la odihnă, asigurată
prin stabilirea duratei normale a timpului de muncă, prin reducerea timpului de
muncă pentru unele profesii şi categorii de salariaţi, prin acordarea zilelor de
repaus şi de sărbătoare nelucrătoare, a concediilor anuale plătite. Totodată, are
dreptul:

● la informarea deplină și veridică privind condițiile de activitate, anterior

angajării sau transferării într-o altă funcție;
● la informarea și consultarea privind situația economică a unității,
securitatea și sănătatea în muncă și privind alte chestiuni ce țin de
funcționarea unității, în conformitate cu prevederile prezentului cod;
● la adresare către angajator, patronate, sindicate, organele administraţiei
publice centrale şi locale, organele de jurisdicţie a muncii;
● la formare profesională, reciclare şi perfecţionare, în conformitate cu
prezentul cod şi cu alte acte normative;
● la libera asociere în sindicate, inclusiv la constituirea de organizaţii
sindicale şi aderarea la acestea pentru apărarea drepturilor sale de muncă,
a libertăţilor şi intereselor sale legitime;
● la participare în administrarea unităţii, în conformitate cu prezentul cod şi
cu contractul colectiv de muncă;
● la purtare de negocieri colective şi încheiere a contractului colectiv de
muncă şi a convenţiilor colective, prin reprezentanţii săi, la informare
privind executarea contractelor şi convenţiilor respective;

2
 ● la apărare, prin metode neinterzise de lege, a drepturilor sale de muncă, a
libertăţilor şi intereselor sale legitime;
● la soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi a conflictelor colective
de muncă, inclusiv dreptul la grevă, în modul stabilit de prezentul cod şi
de alte acte normative;
● la repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat în legătură cu
îndeplinirea obligaţiilor de muncă, în modul stabilit de prezentul cod şi de
alte acte normative;
● la asigurarea socială şi medicală obligatorie, în modul prevăzut de
legislaţia în vigoare.

Obligațiile salariatului

Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin prezentul cod.

Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale
de muncă sau limitarea acestora este nulă. În același timp, salariatul este obligat
să-şi îndeplinească conştiincios obligaţiile de muncă prevăzute de contractul
individual de muncă, precum și normele de muncă stabilite. Salariatul mai este
obligat să respecte cerinţele regulamentului intern al unităţii şi să poarte în
permanenţă asupra sa permisul nominal de acces la locul de muncă, acordat de
angajator și să respecte disciplina muncii. Alte obligații sunt:

● să manifeste un comportament nediscriminatoriu în raport cu ceilalţi

salariaţi şi cu angajatorul;
● să respecte dreptul la demnitate în muncă al celorlalţi salariaţi;
● să respecte cerinţele de securitate şi sănătate în muncă;
● să manifeste o atitudine gospodărească faţă de bunurile angajatorului şi
ale altor salariaţi;
● să informeze de îndată angajatorul sau conducătorul nemijlocit despre
orice situaţie care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor sau
pentru integritatea patrimoniului angajatorului.

De altfel, salariatul mai este obligat să informeze de îndată angajatorul sau

conducătorul nemijlocit despre imposibilitatea de a se prezenta la serviciu și să
prezinte, în termen de cinci zile lucrătoare după reluarea activității de muncă,
documentele care justifică absența. El mai trebuie să achite contribuţiile de
asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală în modul stabilit și să îndeplinească alte obligaţii prevăzute

3
de legislaţia în vigoare, de contractul colectiv de muncă şi de convenţiile
colective.

Angajatorul

Activitatea unui angajator, in ansamblul sau, reprezinta sinteza activitatilor la

fiecare loc de munca. Deci, organizarea rationala a locului de munca – care
prezinta veriga de baza a productiei – are o deosebita importanta pentru
organizarea stiintifica a intregului proces de productie, acesta cuprinzand toate
locurile de munca ce participa la realizarea diferitelor produse sau servicii.
Totodata, eficienta muncii, pe ansamblul, se concretizeaza in insumarea
rezultatelor obtinute la fiecare loc de munca in parte.

Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

a) să stabilească organizarea și funcționarea unității;
b) să stabilească atribuțiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condițiile legii;
c) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității
lor;
d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile
corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil și
regulamentului intern;
f) să stabilească obiectivele de performanță individuală, precum și criteriile de
evaluare a realizării acestora.

Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligații:

a) să informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care

privesc desfășurarea relațiilor de muncă;
b) să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la
elaborarea normelor de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă;
c) să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul
colectiv de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă;
d) să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a unității,
cu excepția informațiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de
natură să prejudicieze activitatea unității. Periodicitatea comunicărilor se
stabilește prin negociere în contractul colectiv de muncă aplicabil;
e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanții salariaților în
privința deciziilor susceptibile să afecteze substanțial drepturile și interesele

4
acestora;
f) să plătească toate contribuțiile și impozitele aflate în sarcina sa, precum și să
rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariați, în condițiile
legii;
g) să înființeze registrul general de evidență a salariaților și să opereze
înregistrările prevăzute de lege;
h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a
solicitantului;
i) să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariaților.

Legea RM „Cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și

bărbați” instituie o procedură specială pentru contestarea acțiunilor
discriminatorii ale angajatorului. Conform art. 11 alin. (4) și (5) din Legea în
cauză, persoana care se consideră discriminată prin faptul că angajatorul a
angajat, a promovat sau a acordat unei alte persoane facilităţi după criteriul de
sex ori a comis alte acţiuni discriminatorii este în drept a solicita prezentarea
în scris a motivaţiei deciziei. Angajatorul este obligat să dea răspuns persoanei
care se consideră discriminată în decursul a 30 de zile de la data depunerii
cererii. În caz contrar, persoana este în drept să iniţieze o acţiune conform
legislaţiei.