Particularitatile poeziei

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezin ți

particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Octavian Goga. În
elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic
studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare
tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului
poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi/sau de limbaj, semnificative
pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, rela ții de opozi ție și de
simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Poezia De demult... de Octavian Goga face parte din volumul Ne cheama

pamantul (1909) si caracterieaza universul liricii lui, care depă șe ște prin autenticitate
estetică, prin simplitate și prin apropierea de simbolism impasul poeziei vremii.
Poezia de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea nu
poate fi încadrată într-un curent literar, nu se subordonează unei singure formule
estetice ci reflectă o serie de prelungiri ale romantismului și clasicismului. Octavian
Goga este un poet important al acestei perioade, ilustrând în operele sale cel mai
bine tendințele epocii. Astfel, identificăm caracteristicile romantice, precum și cele
clasice în opera suport.
Romantismul este o mișcare artistică și literară din prima jumătate a secolului
al XIX-lea, apărută în spațiul european în contextul revolutiilor burghezo-
democratice, al luptei pentru independență și libertate na țională. Prin caracterul
evocator, mesianic si profetic, prin profunzimea si autenticitatea trăirilor, prin
componenta patriotică, poezia poate fi considerată o crea ție neoromantică.
Incipitul creionează o atmosferă pătrunzătoare, într-un fel tainică prin limbajul
folosit. Elementele naturale ce formează toposul operei sunt, și acestea,
semnificative curentului, oferind lirismului o notă sofisticată sugestivă.
Clasicismul este un curent literar-artistic, având centrul de iradiere în Fran ța,
ale cărui principii aspiră să reflecte realitatea în opere desăvâr șite ca realizare
artistică, opere care să-l ajute pe om să atingă idealul frumuse ții morale. Poezia
este reprezentativ clasică prin viziunea morală și monografică a satului
transilvănean, prin armonia discursului cu influențe folclorice. S e apropie de
clasicism prin valoarea morală a portretului preotului, prin stilul epistolar și prin
abordarea formulei lirismului obiectiv. Octavian Goga a inten ționat să construiască
o operă literară în care să vorbească în numele colectivității.
Tema poeziei este națională și socială: imaginea satului stăpânit de jale,
nefericirea tragică a unei comunități exprimată într-o scrisoare.
O primă idee poetică relevantă temei este surprinsă în primele doua
distihuri. Incipitul se distinge prin ambiguitatea cuvintelor “noapte” si “clopote”,
sugerand în sens conotativ atmosfera conspirativă a celor “patru in și”, care au
misiunea de a fi mesagerii țăranilor obidi ți, pe lângă împăratul Austriei, pentru a li se
face dreptate și a fi izbăviți de suferință. Preotul, caracterul anex al operei, este cel
ce va scrie corespondența, întrucât cei patru juzi nu cunosc tainele limbii slovace. El
este prezentat așezând la o masă, cu o pană de scris în mână, pe care o îmbibă în
călimară.
O altă idee poetică reprezentativă este prezentată în strofele 3-15. Începe
cu prezentarea celor patru reprezentanți “juzi”, precum și formula ini țială a
memoriului adresat împăratului austro-ungar. Cu un ton plin de triste țe,
memorandiștii demască abuzurile săvârșite de “domnii” care le-au luat pământul în
mod ilegal, fuseseră șterse hotarele care delimitau pământurile străbunicilor,
stăpânii acestor locuri încă de pe vremea când Imperiul Austro-Ungar nu se
întindea peste Transilvania. În acțiunea de prăduire a românilor ardeleni fuseseră și
victime umane - le muriseră vitele și sufletul lor este plin de jale și via ța de o sărăcie
cumplită.
Două elemente de compoziție semnificative temei și ideii poetice sunt titlul și
elementele prozodice.
Titlul reprezintă un element paratextual reprezentând o valoroasă cheie de
lectură pentru receptor, orientând intuiţia şi aşteptările acestuia în procesul
interpretării contextului. Titlul este format dintr-o construc ție adverbială lipsită de
funcție sintactică. De aceea, este un titlu sintetic. „De demult” sugerează evocarea,
rememorarea unor fapte și a unor personalități cu caracter istoric, din trecut.
Elementele de prozodie caracterizează cele 34 de versuri, organizate in 17
distihuri. Versurile, cu sonorități folclorice, sunt construite în măsură de 16 silabe, cu
rimă împerecheată și ritm iambic, specific tonului elegiac al textului.
Octavian Goga, așadar, reușește a creea un univers literar plin de
profunzime. Opera sa, „De demult”, rămâne astfel o operă semnificativă și
reprezentativă a temei sociale și naționale, precum și a speciei eterne de elegie.