Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rezonanţa este regimul unui circuit electric pasiv, ce conţine bobine de inductanţă şi
condensatori, în timpul căruia reactanţa de intrare ori susceptanţa reactivă de intrare sînt egale cu
zero.
Rezonanţa în circuit poate fi obţinută:
- prin varierea frecvenţei f a tensiunii aplicate la circuit, cînd L=Const şi C=Const;
- prin varierea L sau C cînd f=Const.
Funcţiile se numesc
caracteristice de frecvenţe, iar reprezentarea grafică a funcţiilor
poartă denumirea de curbe de rezonanţă.
Rezonanţa de tensiune apare în circuitul electric cu unire consecutivă a elementelor ce
conţin inductivitate şi capacitate (fig.1), cînd are loc condiţia de unde
i R L C
UR UL UC
U
Fig.1
În acest caz curentul şi tensiunea aplicată la circuit coincid după fază iar impedanţa
(rezistenţa rezultantă) a circuitului este egală cu cea activă:
În timp de rezonanţă a tensiunii în circuit are loc schimbul neîntrerupt de energie între
cîmpurile magnetic şi electric şi, în acelaşi timp, energia rezultantă a acestor cîmpuri rămâne
constantă:
În caz dacă în circuit n-au loc pierderi (R=0), energia iniţial acumulată în contur, la conectarea
lui la sursă oscilează în regimul de rezonanţă între L şi C, fără participarea sursei. Dacă circuitul
conţine rezistenţa activă R, toată energia electrică, care în timpul rezonanţei se primeşte de
contur de la sursă, se consumă în această rezistenţă. Tensiunile U L0 şi UC0 în timp de rezonanţă
pot să depăşească considerabil valoare de tensiune la intrarea circuitului U, dacă
; din această cauză rezonanţa în circuitul consecutiv se numeşte
rezonanţă de tensiune.
Raportul dintre tensiunea de inductanţă sau capacitanţă şi tensiunea aplicată la circuit, ce
se găseşte în regimul de rezonanţă, se numeşte factor de calitate Q:
i L C
u
g
Fig.3
La rezonanţa de curent susceptanţa capacitativă bc a conturului paralel este egală după
valoare cu susceptanţa inductivă bL iar admitanţa conturului Y- egală cu conductanţa lui g.
.
I C 0 j 0 C U 0
.
. U
I L0 j .
o L U
0 .
I
UC j
0C
Fig.4
În acest caz curentul la intrare în circuit şi tensiunea aplicată la circuit coincid după fază
(fig.4).
La rezonanţă curentul la intrare în circuit are valoarea minimă, fiindcă admitanţa de intrare are
valoarea minimă, egală cu conductanţa activă a circuitului:
R1 R2
Fig.5
Rezonanţa are loc, cînd susceptanţa reactivă de intrare b=b 1+b2=0 sau b1=-b2 unde b1 şi b2 sînt
susceptanţele reactive ale ramurilor circuitului. Dacă b1=–b2 , componentele reactive ale
curenţilor sînt egale între el după valoare şi se găsesc în opoziţie de fază (fig.6).
Din diagrama vectorială se vede, că la rezonanţă curentul la intrare în circuit poate fi
considerabil mai mic în comparaţie cu curenţii din ramurile cu elemente reactive. Dacă R 1=R2=0,
curenţii din ramurile cu elemente reactive sînt decolaţi după fază faţă de tensiunea cu unghiul
şi curentul total IO=I1+I2=0. Rezistenţa de intrare a circuitului este extrem de mare (tinde
spre infinit).
Exprimînd b1 şi b2 prin parametrii circuitului şi frecvenţa ciclică, obţinem condiţiile
pentru rezonanţa de curent
. .
I p2 I2
. .
2 0 I U
2 0
.
.
I1 p
I1
Fig.6
1. 4.Partea practică:
Conectarea serie
Tabel 1
№ Măsurat Calculat
I P UL UC Zk Rk XL XC L C cos
A W V V Ω Ω Ω Ω m μF Grad
H
1 4.219 427.138 55.996 83.919 15.79 12 5.65 15.92 18 200 -0.85 -40.3
2 4.49 483.922 59.601 71.839 12.98 12 5.65 10.60 18 300 -0.91 -22.4
3 4.563 499.756 60.571 65.635 12.22 12 5.65 7.96 18 400 -0.29 -10.7
4 4.582 503.808 60.8 62.18 12.02 12 5.65 6.36 18 500 -0.97 -3.37
5 4.582 504.018 60.8 60.8 12 12 5.65 5.65 18 563.466 1 0
6 4.582 503.959 60.819 60.11 12.00 12 5.65 5.30 18 600 -0.08 1.66
7 4.578 502.978 60.761 58.736 12.05 12 5.65 4.54 18 700 0.51 5.25
8 4.571 501.587 60.678 57.786 12.11 12 5.65 3.98 18 800 -0.05 7.91
9 4.564 500.024 60.577 57.118 12.18 12 5.65 3.53 18 900 -0.84 9.98
=0 rad
cos( )=1
Conectarea in paralel
Tabelul 2
Masurat Calculat
N I Y b 1/R L C Cos
r. G
A A A Sm mH uF grad
1. 7.383 4.110 11.493 0.137 0.114 0.0 0.176 0.062 18 200 -0.89 53.87
83
2. C=563.466
6.418 7.426 13.844 0.113 0.082 0.0 0.176 0.094 18 300 0.76 5.59
83
3. 4.730 11.879 16.609 0.096 0.05 0.0 0.176 0.126 18 400 0.93 31.04
83
4. 2.005 16.944 18.920 0.084 0.019 0.0 0.176 0.157 18 500 0.96 12.84
83
5. 0.145 19.532 19.387 0.083 0 0.0 0.176 0.176 18 563.466 1 0
83
6. 1.395 20.559 19.163 0.0833 -0.012 0.0 0.176 0.188 18 600 -0.33 -8.19
83
7. 4.307 21.423 17.116 0.092 -0.043 0.0 0.176 0.219 18 700 -0.63 -27.38
83
8. 6.171 20.509 14.338 0.111 -0.039 0.0 0.176 0.251 18 800 -0.39 -42
83
9. 7.242 19.129 11.887 0 -0.106 0.176 0.282 18 900 -0.16 -52
5 Concluzie:
In cadrul acestei lucrari de laborator am efectuat studiul experimental a circuitelor
electrice cu unire in serie si in paralel a elementelor in regim de rezonanta.In acest
circuit rezonanta a fost obtinuta prin varierea capacitatii condensatorului
considerind frecventa si inductanta,marimi constante.In regim de
g=0.83/Ω
rezonanta,curentul si tensiunea aplicata circuitului coincid in faza iar impedenta
circuitului este egala cu impedanta activa,curentul in acest caz are valoarea
maxima fiindca impedanta circuitului este minima.Iar curentul la intrare in circuit
in regim de rezonanta are valoarea minima fiindca admitanta de intrare are valoare
minima,egala cu conductanta activa a circuitului.
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Universitatea Tehnica a Moldovei
Y=0.083
cos ( ) 1
Facultatea Electronica si Telecomunicatii
Catedra Telecomunicatii
Referat
La lucrarea de laborator nr.3&4
Disciplina: Semnale si circuite
Chisinau 2018