Monitorul

de poezie
Revistă foileton, cu poezie de bon-ton
Anul 5, Numărul 54, aprilie 2023, ISSN 2668-0440
 Monitorul de poezie

Editorial

Viitorul cărţilor

Cred că viitorul cărţilor va arăta altfel decât ne imaginăm.

E foarte posibil ca în era total digitală să putem asista pe viu
chiar la crearea unei cărţi, apoi să primim notificări cu
modificările autorului făcute după un timp, ca un update, sau
poate vom contribui chiar noi la îmbunătăţirea acesteia.
Redactarea manuscriselor a evoluat de la scrisul de mână, la
maşina de scris şi, acum, la dispozitive digitale. În viitor, probabil
că textele vor fi dictate computerelor. Audiobookurile au luat
deja amploare, ca formă de lectură.
Textele produse de aşa zisa inteligenţă artificială oricum par
deja atât de umane pentru că ele folosesc aceiaşi algoritmi
precum cei ai creierului uman şi aceleaşi resurse disponibile
oamenilor. Adevărul e că orice text pe care îl scriem îşi are
originea în altul. Nu suntem diferiţi de AI.
Traducerile acestea automate au făcut enorm de mult bine
pentru eliminarea impedimentelor de limbaj, pentru explozia
comunicării globale. Ele vor fi tot mai performante, în acest fel,
bariera limbii va fi mai flexibilă.
Viitorul se întâmplă acum.

Ionuţ Calotă, director revista Monitorul de Poezie

*Lucrarea de pe coperta revistei este semnată de Ingrid Gheorghiulescu şi a

fost expusă, împreună cu întreaga colecţie a artistei, la Palatul Noblesse în
cadrul evenimentului Fusion Arts - Auzi, să mai vii să mă vezi!

1|Anul 5, numărul 54, aprilie 2023

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

un singur lucru mă mai ţine în viaţă

un singur lucru mă mai ţine în viaţă

un singur lucru ca un eres
taina aceasta care se numeşte poezie
şi din care niciodată nu mai pot să ies

un singur lucru mă mai ţine în viaţă

un singur lucru mă mai ţine viu
la început a fost cuvântul
şi cu ultima mea suflare pe Dumnezeu îl scriu

sunt obosit
mi s-au risipit toate dorinţele şi vlaga
în anul în care eu mă năşteam
atât de trist şi de singur murea Lucian Blaga

îl părăsiseră toţi
îl plângeau pe ascuns câţiva mesteceni tineri
Ioan Alexandru, înlăcrimatul
i-a dus sicriul pe umeri

un singur lucru mă mai ţine în viaţă

altfel m-aş duce să mă sfârtece haitele de lupi şi de fiare
taina aceea care se numeşte poezie
din tălpi şi până în frunte începe să mă doară
Constantin Preda

2|Anul 5, numărul 54, aprilie 2023

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Vis cu Nichita Stănescu

„Domnule Nichita, astea-s nichitisme,

Cum să te dai morții la cincizeci de ani,
Când e cea mai dulce viață și, se știe,
Necuvântul „moarte” nu face doi bani,

Când pe ceruri luna nu mai vrea să iasă

Decât șuierată de iubirea ta
Și piciorul Muzei, sărutat pe talpă,
Parcă mai cu teamă-ncepe-a șchiopăta.”

„Am glumit, bătrâne, zise-n vis Nichita,

Cum s-ajung la moarte eu, cu văzul meu?...
Doar îmi știi povestea: mi-am pierdut în luptă
Ochiul drept și-n locu-i port acum un zeu.”

Spiridon Popescu

3|Anul 5, numărul 54, aprilie 2023

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Curiozitate

de pe o cruce pe alta
Iisus s-a mutat
de miliarde şi miliarde de ori

într-o zi
va ajunge şi pe a mea

vom sta spate la spate

iar el o să mă întrebe
care dintre tâlhari am fost
care dintre tâlhari voi fi

Robert Şerban

4|Anul 5, numărul 54, aprilie 2023

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Miez de decembrie

Miez de decembrie. Frig.

Soarele-i ca o bezmetică aşchie.
Îngeri de abur duc la subţiori
vechi tomuri de fum,
ca şi când ar conduce
un mort tânăr
pe ultimul drum.
În curtea vecinilor
tatăl îşi învaţă fiul
cum să manevreze
un zmeu zburător,
pe urmă – o praştie.

Zeii o iau la sănătoasa

din mesteceni, din brazi,
şi urcă melodios, ca sunetele
din războinica miere
a secolilor la pândă.
Viaţa şi moartea sunt ca o meduză
izbită de un mal abrupt.
Nici o adiere. Timpul stă locului.
Iarăşi şi iarăşi e azi. Acelaşi azi.
O presimţire te sfâşie, înrudindu-te
cu delfinii, cu secunda din care
în curând o să cazi.
Aura Christi

5|Anul 5, numărul 54, aprilie 2023

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

prima poruncă

dumnezeul tău nu de pomană

a zis
trimit femeia aceasta la tine
vezi de citește-i chipul și încrede-te în
cuvântul ei nu minte nu hulește nu
suspină
când își pune mâna pe umărul tău lasă
greutatea cumpănirii sale
să simți omule că nu degeaba femeia
te strigă demon
și dumnezeu

Ottilia Ardeleanu

6|Anul 5, numărul 54, aprilie 2023

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Letale, cuvintele. Nu au antidot.

Tăcerea e altceva, un gest subliminal.
Te poți vindeca de mușcătura șarpelui.
Rămîi viu după ce te-a scăpat vulturul
dintre gheare. Se dezmeticește cel lovit,
în frunte, de copita calului. Nebunul își
mai regăsește mințile pierdute. Ies lupii de sub
vraja lunii, planetele de pe orbită,
sunete din oul sterp, însă omul
de sub puterea cuvîntului, niciodată.
Cuvintele sînt resturi de tăcere. Cercuri
de foc. Multe fiare au sărit, cuminți,
prin ele la porunca Marelui Dresor.
Uneori mă întreb: dacă era scris
ca pe arca lui Noe să urce și două cuvinte,
care ar fi fost acelea?

Costel Stancu

7|Anul 5, numărul 54, aprilie 2023

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

*
problema de care nu ţineţi voi seama este aceea că oricine ar
putea fi fericit
dacă ar înţelege că ochii se risipesc şi în mâini şi în aripi, în egală
măsură,
că jumătate de tot nins sau jumătate de sete pot purta chiar
pungi pe cap, însă, mai devreme ori mult mai târziu
carnea lor se alcătuieşte sarcastic în minte şi se înghite fără
ajutor…

un umblet înţelept de colo-colo şi de pretutindeni se vindecă

şi se varsă împlinit numai dacă întregul e întreg şi de ţinut minte,
numai dacă trupul uitat în oglindă se vede, în sfârşit,
alături de liniştea şi neliniştea marginilor lui dese şi atât de aspru
îndrăgostite de viaţă

ritm, zici? nu, nu ai alternative!

îţi dărâmă şi îţi ridică orice impuls al coloniei de lebede
dacă nu eşti atent, şi n-ai cum să fii de vreme ce iubeşti pălăria
nebunului şi fustele cutiuţei de carton în egală măsură,
cum să nu le iubeşti, însă?
cum să cântăreşti fericirea altfel decât cu ţipătul sirenei, cu roşul
de care vorbeam mai devreme

8|Anul 5, numărul 54, aprilie 2023

 Monitorul de poezie

şi cu albul din centrul aceleiaşi discuţii?

desigur, se spune că doar orb le-ai putea intui şi, în general,

doar dacă s-ar afla mereu unele peste altele, ceea ce n-ar fi chiar
imposibil de general luat şi împlinit de la orice capăt,
de la alt capăt mereu …

Daniela Toma

*fragment din poemul teatral Vremurile se scriu în jurnalul unei

pisici sălbatice, Editura Art Creativ, 2021

9|Anul 5, numărul 54, aprilie 2023

 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

De sărbători
bunica îmi făcea din cer
cearşafuri
În seara asta
când mi-am amintit
am îmbrăţişat-o
nu cu două braţe
ci cu mii de cuvinte
Vine o vreme când toate se schimbă
bunicul meu - ţăranul
punea luna pe butuci
să o spargă în surcele
iar eu acum - poetul
în fiecare noapte
duc o carte în grădină
şi o îngrop
într-o floare

Ionuţ Calotă

10 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Moment

Postez un poem pe o rețea de socializare

tolănit pe o rogojină de umbre
În camera roz sub candelabrul
ce întruchipează planetele
in jurul soarelui
balansat ușor de un păienjeniș de gânduri
O păpușă tremură de frică uitată pe pervaz
pe masa rămasă de la petrecere
paharele suspină risipite printre tacâmuri
imi aburesc gândurile
ca un oftat evadat în propriile-mi obsesii
dintr-un poem de Sylvia Plath

Ioan Barb

11 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

într-un alt fel de a privi lucrurile

ar putea fi toamnă numai când vrei tu

dacă înţelegi bine limbajul frunzelor
când îţi vorbesc grav nervurile lor
pe impersonale frunţi incandescente
vezi la anxietatea tv prin reclame
hărţi cu pitici şi uriaşi întrepătrunse
de unde vin atâtea nelinişti pâraie
şi deodată pivniţele sunt pline de peşti

Daniel Marian

12 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

hai ku noi

SIMBOLISMUL RECUZITEI
O bună parte dintre elementele care apar într-un haiku sînt
prezente nu pentru înțelesul lor noțional, ci pentru aura de aluzii care-l
însoțește pe acesta.
Cuvintele care numesc lucruri sau ființe funcționează în haiku
nu atît pentru ființa lor tangibilă, cît pentru aura de închipuire obiectivă
depozitată în ele. Păianjenul este astfel simbolul vînătorului tăcut și
eficace sau cel care ascunde cu plasa lui ceea ce a fost și nu mai e.
Calul, de pildă, este consacrat în mintea noastră ca un animal
nobil și nărăvaș. Pielea lui pusă la uscat ne umple de nostalgie și de
păreri de rău. Ziua muncii nu se poate să nu-și piardă din aerul ei
sărbătoresc în această companie. Și totul desenează deja un orizont
simbolic în care cuvintele lucrează aluziv. Simțim că zilele muncii
repetate fără număr ne usucă sufletește și pe noi. Aidoma unor cai
promițători eșuați prea devreme. Se vede că elementele textului au fost
prinse expresiv într-o țesătură aluzivă, într-o alegorie care l-a surprins
în plasa ei și pe om.

13 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

De ziua muncii
Calitatea textului unui haiku este simplitatea, naturaleţea,
faptul că nu ţine în niciun fel să atragă atenţia asupra lui sau să creeze
o (altă) lume construită din cuvinte sofisticat articulate cu care să ne
ispitească şi în care să ne atragă. Din acest punct de vedere, textul său
este foarte aproape de exprimarea banală şi prozaică, de gradul zero al
unei formulări fără relief ornamental sau înflorituri sforăitoare.
Din punctul de vedere al celor care gustă un haiku, acest stil
aparent despuiat de podoabe este însă, în sărăcia şi lipsa lui de
strălucire, unul sobru, modest şi eficient. Căci, numai în acest fel, textul
îşi îndeplineşte cu brio rolul de vehicul verbal care ne aduce la faţa
locului pentru a ne pune faţă-n faţă cu o întîmplare, un eveniment, o
scenă, o înscenare. Odată ajunşi în faţa imaginilor pe care le evocă
textul, importantă devine activitatea exploratorie şi imaginativă în
contact direct cu ele, activitate care ne dezvăluie, pe calea sensibilităţii
(care nu verbalizează), sensurile poemului. Textul unui haiku este deci,
paradoxal, auster şi arid stilistic, neînsemnat şi nepretenţios, umil pînă
la estompare şi uitare în spatele sugestiilor pe care le-a declanşat.

de ziua muncii –
la soare uscându-se
pielea unui cal

Șerban Codrin

De ziua muncii este o menţionare uzuală, comună a

momentului în care ne aflăm, la soare localizeză unde se petrece faptul
că pielea unui cal se usucă. Niciunul din cuvintele de mai sus şi nici
modul în care ele sînt articulate nu le face să se remarce, să iasă din
registrul stilistic al vorbirii cotidiene prin care comunicăm în mod
curent (şi plat) ceea ce este sau se întîmplă. Limbajul este, aparent, unul

14 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

de proces verbal constatativ. Neutru pînă la a da impresia absenţei

oricărei implicări în ceea ce este doar notat.
La soare, întinsă pe pămînt sau pe un gard, pielea unui cal se
usucă. Am abandonat cuvintele şi sîntem în faţa faptului, a imaginii sale
evocată prin intermediul cuvintelor. O imagine mai mult sau mai puţin
pitorească, deşi, acolo unde poate fi văzută în realiltate, ea este cît se
poate de firească. Contemplînd pielea întinsă la soare şi amintindu-ne
că este 1 mai, Ziua Muncii, nu se poate să nu simţim ironia paradoxal
amară a poemului.
Ce ne ajută să lăsăm în urmă şi pielea uscîndu-se la soare,
imaginea la care ne trimisese textul haiku-ului? Faptul că seminficaţia a
trei dintre cuvinte filează, pîlpîie nesigur şi ne stimulează să căutăm şi
alte posibile aluzii, să găsim şi alte legături între ele. Ziua muncii poate
fi şi sărbătoarea muncii dar şi ziua de muncă obsesiv repetată. Uscarea
virează pe nesimţite dinspre neutralitatea zvîntării şi a deshidratării
către ariditatea vieţii şi uscăciunea sufletului. Calul cu nobleţea irosită, a
cărui înjosire ne umple de o uriaşă nostalgie şi ne face să înţelegem
deturnarea nefastă a destinului nostru. Ele sînt fisurile apărute în
imaginea care mima o realitate anostă, fisuri care ne permit să scrutăm
prin deschiderea lor orizontul simbolic al poemului.
De obicei, calul este resimţit ca un animal nărăvaş şi nobil. Aici
însă a rămas numai relicva animalului de povară care şi-a isprăvit viaţa
de trudă. Din animalul istovit, uscat, piele şi os, se odihneşte acum la
soare numai pielea.
E posibil ca, pe o bancă, sprijinită de gardul pe care e întinsă
pielea calului, să stea la soare, şi el ostenit, doar ciolane şi piele, un
truditor oarecare. Pielea lui se însoreşte, simţindu-se pe moment, ca şi
pielea calului, scăpat de corvoada cotidiană. Ziua Muncii e zi de
sărbătoare. De mîine însă, zilele muncilor îl vor usca încet, încet aidoma
pieii de cal.
Scena văzută, la fel ca textul la început, a declanşat şi ea spiritul
nostru căutător. Ambiguitatea unui simplu nume, ziua muncii, luată la
propriu şi la figurat, asociată cu imaginea pieii uscate, ne-a trimis pe o

15 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

pistă meditativă extrem de fructuoasă. Nu ştim dacă, doar văzînd pielea

pe gard, autorul a vibrat la toate aceste asocieri. E de ajuns că, aşa
sărăcăcios cum sînt formulate, ele sînt suficiente pentru a ne face să
resimţim, cu un efort de imaginaţie, un evantai de semnificaţii
debordînd dintr-o banală piele de cal care se usucă la soare. Să
resimţim că ea spune ceva important despre viaţa umană. Sau mai
curînd inumană.
Un haiku nu este expunerea discursivă pe care am făcut-o eu
mai sus. Stilistic, el nu face nici afirmaţiile, şi nici comparaţiile de care
m-am folosit. El dă cititorului numai un succint instrumentar: cremenea,
amnarul şi iasca. Închipuirea lui trebuie să ştie să le mînuiască, să le
ciocnească pe primele pentru a isca scînteia care să aprindă mocnit
iasca ironiei.
*
Prezența unor imagini simbolice în haiku este la fel de
importantă ca și cuvintele cu mai multe înțelesuri ale textului. Stratul
primar al imaginilor evocate este doar un pretext pentru țesătura
aluzivă în care vor fi prinse. Totul dă de gîndit. Contează, în cele din
urmă, doar ceea ce sugerează această combinație hibridă.

Meditaţie asupra timpului

A contempla şi a medita sînt oarecum sinonime, dar, ca orice
sinonime care se respectă, ele nu sînt absolute şi interferează doar pe o
parte din sensurile lor. Ambele indică o activitate mentală focalizată,
îndelungată şi profundă.
Contemplarea este îndreptată spre în afară, vizează un lucru
sau un eveniment şi angajează de obicei văzul, simţul care se pretează
cel mai bine la o examinare stăruitoare, multilaterală şi polivalentă. Şi
care, de cele mai multe ori, este însoţită de admiraţie şi emoţie.
Meditaţia este o activitate de sens contrar contemplării, ea este
îndreptată spre înăuntru şi vizează imagini interiorizate însoţite de un
întreg halou conceptual şi simbolic, ca şi de aura trăirilor pe care

16 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

acestea le declanşează. Meditaţia sublimează senzorialul şi accentuează

cugetarea, reflexia, focalizînd pe conţinuturi îmbogăţite de travaliul
mental.
Într-un haiku avem de a face cu ambele activităţi sau dispoziţii.
În mai multe etape, eşalonat sau simultan, cu reveniri şi interferări
contemplarea lucrurilor, întîmplărilor, scenelor este însoţită de
meditaţia asupra reprezentărilor, conceptelor, trăirilor conexate cu
primele. De cele mai multe ori însă, cînd poemul este foarte bun, cele
două stări se împletesc într-un proces de visare, de reverie, care
topeşte totul într-o stare de preaplin sufletesc, de revelaţie existenţială,
de elevare spirituală. Iată un asemenea poem :

țurţuri picurând –
bătrânul strânge-n palmă
un ceas ruginit

Eduard Ţară

Procedînd didactic, tema poemului este meditaţia asupra

timpului. Sigur, nu într-un mod discursiv, sentenţios şi enunţiativ. Ci
primind provocarea celor două imagini la care ne trimit puţinele
cuvinte ale poemului.
Vedem mai întîi ţurţurii picurînd şi mîna oarecum crispată a
bătrînului. Apoi, simţim prospeţimea perpetuă a timpului în picurii
aritmici care vestesc schimbări, în ţurţurii care se topesc detaşat şi nu
ruginesc niciodată, pentru că ei măsoară doar veşnica reîntoarcere a
anotimpurilor. Simţim, în ceasul cuprins în palmă, strîngerea de inimă a
bătrînului şi timpul care, pentru cel ce trece prin viaţă, deşi egal
măsurat de ceasornic, este mereu inegal, cînd dilatîndu-se, cînd
prăbuşindu-se în stări de colaps.
Două gesturi care ne spun prin modalitatea lor totul.
Nonşalanţa cu care se desprind şi clipocesc picurii contrastează cu

17 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

spasmul mîinii care ar vrea parcă să reţină clipa sau măcar să întîrzie
avansarea ruginii.
Ca în orice haiku bun, declanşarea activităţilor de explorare
pentru a dibui sensurile poemului o realizează abia ultimul vers – un
ceas ruginit. Neîndoielnic, puteam să stăruim în contemplarea acelui
ceas de buzunar, transmis din tată-n fiu, pe care bătrînul, cînd îl
mîngîie, cînd îşi încleştează degetele pe el. Dar, pentru a trece la actul
meditativ, ceasul ruginit trebuie resimţit ca o metaforă a vieţii
trecătoare, gata să-i scape bătrînului din mînă. Ruginit, nu atît pentru că
ar fi cu adevărat aşa (ceasurile vechi se făceau din materiale inoxidabile
ca să reziste secolelor), ci ca să semnifice simbolic perisabilitatea
timpului uman. Doar prin această metaforă, acea fisură premeditată în
mimetismul imaginii, ni se deschide accesul către orizontul simbolic al
poemului.
Care este însă traseul pe care-l urmează cititorul ca să pătrundă
înţelesurile poemului şi să se bucure de tîlcurile lui? Rătăcirea. Rătăcirea
este o căutare răzleaţă a drumului, a ţintei. Rătăcirea înseamnă a
ajunge mereu într-un loc în care nu te aşteptai să te afli. Rătăcirea, în
sensul ei figurat de a colinda cu voluptate un tărîm miraculos, este
simbolul unui traseu iniţiatic prin care un teritoriu neutru, legat prin
reţeaua paşilor celui ce îl străbate, devine ţinut.
Taina unui haiku se mărturiseşte doar celui ce rămîne
prizonierul său voluntar şi are răbdarea fără de margini a rătăcitorului.

Polenul la apus
Într-o încercare de haiku lipsită de exigențe, de cele mai multe
ori sînt neglijate atît diferența și distanța dintre cele două părți, cît și
autonomia lor. Apusul de soare din poemul de mai jos ar fi astfel, la o
citire suficientă, doar cerceveaua temporală a unei scene în care cineva
remarcă urme de polen pe o verighetă.

18 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

apus de soare –
urmele polenului
pe verighetă

Șerban Codrin

Diferența juxtapunerii s-ar pierde astfel topită într-o continuitate

înglobantă. E adevărat, aparent, textul mimează o structură imagistică
leneș-minimalistă. Un pastel drăgălaș. Apusul e doar o datare a
momentului, polenul o pată mată oarecare pe aurul lucitor al verighetei.
Nu întîmplător însă, pentru cititorul versat, cuvintele nu-și
epuizează înțelesul în banalitatea suficientă a scenei de mai sus. Ele au
un simbolism care ne transportă alegoric acolo unde amploarea
asfințitului se întîlnește cu frăgezimea (de început) a polenului. Unde
sfîrșitul rememorează începutul. Iar poemul evocă un crepuscul intim în
care verigheta e însemnul unei logodne precoce, ciudată și trainică, între
viață și moarte.

Există totdeauna în poemele bune, dense, vibrante,

două planuri ale înțelesului. Unul imagistic, unde ni se propune spre
contemplare o scenă (reală și conrcetă), și altul în care ni se sugerează
să medităm la simbolismul elementelor prezente în tabloul văzut. Este
modalitatea alegorică de compunere a poemului.

Rubrică realizată de Corneliu Traian Atanasiu

19 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

din mine nu mai curg cuvinte

peste noaptea patimilor

se așterne un zăgaz de flori

mă dezbrac de iarnă
ca de un somn fără vise

lumina șerpuiește ca o ambrozie

muguri dolenți dezmierdând

suspin dintr-o harpă scăpat

vântul mângâie aripa mierlei

din măruntaiele-ntunericului
țâșnind izvorăște argintul

din mine nu mai curg cuvinte

prin ochi picură viața...

Elena Lucia Spătariu-Tudose

20 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Mă desenează o furnică uriaşă

Tulpini din viaţa altcuiva

depărtează coastele unui spectator
până la ultimul vas de sânge

Pasiuni rămase fără chenar

se ceartă în albul ochilor
pentru o fâşie de drum
unde lumina logodeşte orbii

Acum am un clopot al meu

lipit de spate se mişcă odată cu linia orizontului
în depărtare mă văd desculţă
aşezând cerul la locul lui
bucată cu bucată

o lume nouă
se grăbeşte să prindă un loc în faţă

Maria Hirth

21 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

ca pe un felinar

timpul
mult curbat în mine

pe florile de cireș
cenușa
stelelor arse.

Țin în mâini
golul
ca pe un felinar.

Orbule
încotro...

Cornel Florin Cubleșan

22 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Un minut de fericire

dacă ar trebui să alegi o singură zi

una în care ai fost nespus de fericit
o zi pe care să o retrăieşti la nesfârşit
ca într-o buclă, un copy-paste de infinit
să nu poți schimba o virgulă
unde ai opri nisipul din clepsidră?
ai alege o amintire din tinerețe?
înconjurat de prieteni, şprițane,
miuțe, remy şi canaste
texte, idei, filme, vise
despicând al lumii vălmășag
ca Moise dintr-o ridicare de toiag
te-ai cuibări sub penele dulcei păsări
a tinereții fără de moarte...
dar ai trişa, ochii ți-au râs dimineața
şi au plâns seara, cum să ştergi
din viață însăşi viața?...
şi e mult o zi, din zori până-n apus
dar un minut, nu ar fi de ajuns?!

Dan Ionel Dinu

23 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

descătușare -
pe obrazul câmpiilor
puf de păpădii

Adriana Săvescu

24 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

dacă va trebui să mă sacrific pe mine

mă voi sacrifica.
dacă va trebui să-i sacrific pe ceilalți
îi voi sacrifica.
va fi o singurătate din adâncimea căreia
nu se va mai vedea cerul.

durerea va fi atât de teribilă

încât voi dormi doar în zăpadă
cu doi mistreți alături.

vor construi în jurul meu

rama unui pat care arde.

în jurul lui vor dansa în fiecare noapte

bărbați palizi. ai mei sau ai altora.
pe rând, vor dansa.
nu-i întreb de ce.
nimeni nu mă întreabă nimic.

din altă lume vin șine de tren ruginite

din fier de cuie de cruce.

Violeta Pintea

25 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Depresie comună

Azi cred că n-aș putea să-ți scriu romanțe,

Le pun în fișierul „mai târziu”,
Preocupat de frigul din chitanțe,
Trimit doar un emoji cenușiu.

Cobește horoscopul printre stele

C-aș fi un cinic cu depresii grave,
Că m-au răpit, când căutam spre ele
Și m-au vânat extraterestre nave.

Azi mă tratez cu ceaiul de cucută

Pe care mi-l oferă gratuit
Întreaga mea suflare surdo-mută
Din urbea-n care totul a murit.

Și dacă-n vreun butoi, ca Diogene,

Mă vei găsi, un homless postmodern,
Scriind extratereștrilor catrene,
Să vii, prin sita lumii să te cern!

Georgeta Rada

26 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Catrene cu vârf şi îndesat

După întâlnirea epigramiștilor

Masă mare se va ține

În localul dintre tei,
Unde se mănâncă bine...
Umoriștii între ei.
Stela Șerbu

Ghinion

Dorind să-ncerc ceva mai nou,

Sătul de hoți, bețivi și fameni,
Am scris o fabulă c-un bou
Și-am deranjat mulțimi de oameni.
Al.D. Funduianu

Surpriză gay

La nuntă, mare supărare

Și multă zarvă, vreau să zic;
El se credea că-i socru mare...
Și s-a trezit că-i socru mic!
Viorel Martin

27 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Catrene cu vârf şi îndesat

Soața grijulie

În fiecare dimineață
Mă mângâie ușor pe față,
Cu mâna-i caldă, gest firesc,
Să vadă dacă mai trăiesc.
Mihai Teognoste

Căsnicie ideală

În cuplu-i indicat, firește,

Să fie și metehne multe,
Ca ea să-l certe pe muțește,
Iar el orbește s-o asculte.
Violeta Urdă

Capcana F.M.I.

Perfidul mare cămătar

Ne-a-ntins o mână de-ajutor
Și, fără să avem habar,
Azi am ajuns la mâna lor!
Gavril Neciu

28 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Catrene cu vârf şi îndesat

Strategie autohtonă

Atunci când inamicul vine,

Românul știe că se cade
În fața lui să nu se-ncline
Mai mult de nouăzeci de grade.
Ionuț Daniel Țucă

Contraste

Copleșiți de mari probleme,

Vin la târgul din Olimp,
Harnicul să ceară vreme,
Leneșul să vândă timp.
Constantin Tudorache

Șansă ori ghinion

Viața e cu intersecții
Spre atâtea vagi direcții,
Însă el a găsit calea,
Când nevasta i-a zis: Valea!
Safta Leaută

29 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Catrene cu vârf şi îndesat

Filme și filme

De tânără s-a măritat

Și-a vrut ca-n filme-un mariaj,
Dar într-o lună-a divorțat,
Căci filmu-a fost...de scurt metraj!
Liviu Kaiter

Nevastă risipitoare

O Scarlett blondă m-a sedus

Și sunt lipit pământului,
Că toată-averea mea s-a dus
PE ARIPILE VÂNTULUI!
Gheorghe Cireap

Vremea și vremurile

Tot ca vremurile, iar

E și-această primăvară:
Una-i după calendar;
Alta-i după cum e-afară.
Nicolae Căruceru

30 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Catrene cu vârf şi îndesat

Gratitudine

Doctore, îți mulțumesc

Că ai fost eficient,
Unchiul mi-ai tratat recent
Și de ieri îl moștenesc..
Ioan Fărcășanu

Microfabulă

Un prost condei ce-a abuzat

De o imaculată coală,
Avea să fie acuzat
De hărțuire...textuală.
Iulian Bostan

La vârsta a treia

M-am consultat cu avocații,

La vârsta asta, pentru noi,
Durerile sunt doar citații
La Judecata de Apoi!
Gheorghe Constantinescu

Rubrică realizată de Iulian Bostan

31 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Nu te-acomodezi cu spațiile deschise

Din valuri
te ridici acuzator
deasupra lacrimi șiroaie
dedesubt aclamări seci

dacă amintirile
s-ar rătăci între escalade-n exces
rămâne doar gândul
că le vei convinge c-un fler enigmatic

se caută un haiduc veritabil

printre norii molatici
nu te-acomodezi
cu spațiile deschise cineva
ar trebui să le restricționeze

din valuri
răzbat ecouri
ce nevârsnic erai odată

Valeriu Valegvi

32 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Norduri

dinspre nord vin cuvintele

soldaţi în refacere
obosiţi sub pielea lor transparentă…
în sângele gros coclit
în loc de steaguri
bandajele albe abia mai fluturǎ

pâlcuri pâlcuri
în propria umbrǎ
se așazǎ pieziș
potrivindu-și timpul
dupǎ mușchiul copacilor
și sunetul cornului dupǎ clopotul mut

soarele însemnat de suliţi

se zbate la capǎtul zilei
doar nordul nu minte
literele ies în lumina
lǎptoasă ca râmele

calea lactee e un câmp arat

în urmă păsări de noapte
răscolesc brazdele

Ion Toma Ionescu

33 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Ochi galben, sărat

Am ajuns până acolo

Și am văzut:
În apă cobora ceara și de la vii
Și de la morți,
Egală,
Până se făcea ochi galben,
Sărat,
Rostogolit
În adânc de adânc și se așeza
Pe spate, mut.
Am ajuns până acolo
Și am văzut.

Petre Ion Stoica

34 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Ferme de întuneric

Pe rafturi sunt înghesuite cărți de polistiren

cu coperți de lux
(cine mai citește azi altceva decât titluri?)
strălucesc a cultură generală precară
în lumina telefoanelor lăsate
la încărcat peste noapte

sunt ferme de întuneric

ce sting pâlpâiri plăpânde

nu căuta în cărți
oricum trebuie rescrise
acum avem toate informațiile la îndemână
dar ce rost are să ne încărcăm memoria?

suntem ferme de întuneric crescând

Flaviu Mihali

35 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Stau cu trei lumini în fereastră

una mai frumoasă
mai sensibilă, mai fragedă
și mai atrăgătoare decât
alta.

Mă descurc de minune
printre rafturile garnisite de cărți
scări de interior
dormitoare
și mobile de bucătărie

nu sunt sclifosit când e vorba

să aleg
bobul de mazăre
știu imediat unde să caut
pentru a fi necesar.

La început rătăceam între una

și alta
bâjbâiam pe pietre, pe traverse
și pe covor
în drumul spre întrerupător

36 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

iar ușile
ah! ușile
nu mi se deschideau oricât
le rugam
chiar și în genunchi.

Acum le iau sub braț

și traversez orașul
fără să mai fiu
afectat
trec în taină cu ele.

Dan Căşuneanu

37 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Din lacrimi ți-am făcut o cruce

Am plâns atât de mult încât

pământul s-a făcut o nucă.
O simt rostogolindu-mi-se pe trup
și-n mii de stele mi-l despică.
Atunci când ating cerul,
se face iar lumină.
Pe firele-mi de păr cobor,
mă întorc la tine.

Mariana Emilia Codrean

38 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Amurg

Mă tot gândeam să-ți spun că-i primăvară

Că noaptea-i o răcoare nefirească
Veghează lampadarul lângă scară
Lumina face umbre să renască

O lampă stă nestinsă pe comodă

În camera cu flori și o vioară
Amurgul roșu-n formă de pagodă
Se-așterne peste noi la ceas de seară

Ne îngropăm tăcuți în câte-o carte

Dintr-un ținut de gheață, lângă mare
Cu gândurile duse mai departe
Pe plaja cu nisipuri curgătoare

Doi visători cu visele confuze

Să adormim îmbrățișați pe-o barcă
Ne-o leagăna un vânt adus de muze
Spre farul ce stingher clipește, parcă...

Pe cerul meu e-un prinț cu stea în frunte

Îl văd printr-o clepsidră ce mă-ngheață
M-aș odihni în vers și-n amănunte
Și plâng amar de-atâta rău de viață
Cu lacrimi reci ce-mi curg șuvoi pe față
Lidia Zadeh

39 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Obsesiv demontez mitul

chipului de azi al străzii...
reticent,
asorbit...
asemuit cu arbori înrădăcinați exhaustiv,
cu vara coaptă în privire,
aproape săvârşind arestul
dintre oglinzile timpului.
În zalele minții mele
leg acel rod
la mâini...

Sunt simple aceste mâini,

extrem de simple...
fără urme de vorbe mucegăite...
le las... nu e o tihnă oarecare...

Ambrozia vernalului
o respir
în speranța curtoaziei
dintre cer şi pământ
şi crap albul din muguri abia născuți.

Uneori se afişează chipuri... cioplite...

Bordi András

40 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie

Curgere

Eu o tăcere, tu o așteptare la limita răbdării,

nimic din ce dorește celălalt
și totuși este o cursă preplătită
în care, fără itinerar, fără harta gărilor
și a popasurilor tăinuite, construim povești.
Cuvintele sunt zmeii depărtărilor,
se aude un vacarm de nefoste, neavute și dorite...
Drumuri nedefrișate, tocesc răbdarea,
pe care mama o împachetase în hîrtie glacee
doar să o luăm cu noi în trenul durerilor mute...
Să facem sărbătoare din tristeți!
Mâine e o întâmplare fericită care nu depinde
de noi, mereu o așteptare care ne apropie de mal...
și curgerea este totuși esența iubirii,
o sărbătoate eternă...

Constanţa Popescu

41 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie din Cenaclul Maximinist

bârfele își îngroapă cenușa

pe parcela cu nume expirate
atunci
la masa rotundă a serii
ca un personaj imaginar
sufletul se ridică din amorțeala căinței
scânteie căutându-și stăpân

călăuză printre fantasmele rațiunii

licitează încă o naivitate pentru dimineața de iarbă

Carmen Șendroiu

42 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie din Cenaclul Maximinist

Sunt pedepsitul de iarnă

cu aripa pripășită în crini
păcatul luminii e noaptea
zăpezile-mi ard
sângerate de spini

eu,
plecatul prin lume
curând,
voi ști cine sunt
melc fără casă
cu inima în cuvânt

Constantin Sârghiuță

43 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie din Cenaclul Maximinist

metamorfoză și dor

treci prin teste pentru a fi recunoscută de lucruri

petreci până la ieșire gânduri invitate cândva la masă
ca niciodată strângi tăcut frumusețea rostogolită
pe duminici și o închizi în foamea puternică
a pieptului zdrobit de o naștere prematură

gândești că e suficient să stai dreaptă în lumină

concluzii fără tine se scaldă în lichidul vremii
culorile devin semne interzise pentru unii

pentru tine au fost și rămân eternități primite

în dar din sângele bunicii

Augustina Matei

44 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie din Cenaclul Maximinist

tata s-a ascuns într-o vineri

clandestin într-un vis
și a plecat dis de dimineață
cu el pe întuneric
înainte ca eu să mă trezesc

l-am strigat ca de obicei

să bem împreună
câteva speranțe la foc mic
și să ne povestim viitorul

dar probabil eu
creșteam prea încet
și el n-a mai putut aștepta...
cine știe?

de-atunci însă n-am mai ajuns

nici eu vreodadată acasă
am îmbătrânit rătăcind
în portul visurilor
așteptându-l pe tata...

Adrian Păpăruz

45 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie din Cenaclul Maximinist

permacultură

sădesc un sunet, întind rânduri

lângă gardul perpendicular pe un alt gard
perpendicular pe un alt gard
până dreptunghiul închis
visează o poartă ce respiră o câmpie

din mijlocul câmpului ies puii zilei

ca dintr-un cuib în a cărui căldură
tunetul se așeza simfonie

îmi găsesc cumințenia împăcată cu toate păcatele

să spele carul cu flori
nemirosite și neculese vreodată

așa mă găsesc aici și acum

un perpetuum ce îmbrățișează copacii
și parfumul zâmbetelor crescute mugur

Daniela Mărginean

46 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezie de colecţie din Cenaclul Maximinist

Schimbarea la faţă

prea suferim în noi de zor și trăncăneală

sau de crăpatul pietrei cu minciuni sadea
ne-am molipsit adesea poftele de-o boală
pe care nici blestemul n-o va putea ierta

suntem înfricoșați întru descumpănire

ne cade pasu-n glezne fugind de noi ades
nici elixirul vieții nu-i de tămăduire
pe care-l bem cu sila plăcerii mai ales

de parcă ni s-ar rupe conștiința-n două

când ne ascundem văzul ca mortu-n păpușoi
să nu vedem că plânsul a început să plouă
cu lacrimile vieții noastre de apoi.

Dan Tipuriţă

47 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Haiku de colecţie din grupul Dincolo de retină

poem sakura –
doar ecoul ascultat
de o rază
Maria Oprea

scrisori nescrise --
o mână de flori de măr
în cutia poștei
Mihaela Iacob

la hora din sat -

în parfum de narcise
norii de pe cer
Ion Cuzuioc

lalele roșii -
în cupele lor cerul
cu păsări zburând
Ana Irina

sălcii la mal -
roata Carului Mare
într-un ciot de stea
Marin Rada

48 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Haiku de colecţie din grupul Dincolo de retină

petale pe-alei-
creații origami
schițate de vânt
Mihaela Băbuşanu

tunet și fulger –
stropii de ploaie dansând
în pas de step
Vasilica Grigoraş

umbrela în cui -
sub streașină ciripit
de rândunele
Monica David

brumă în prier -
ouă încondeiate
cu flori de gheață
Andrei Andy Gradinaru

printre păpădii -
devine atât de uşor
zborul spre soare
Argentina Stanciu

49 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezii de colecţie recomandate de Grupul Literar Art Creativ

*
mǎ zbat ȋn amintiri
ca un șarpe ȋntors din absint
albinele zumzǎie pe flori de cais
și-mi frȋng inima pe nicovalǎ
toamna
ceața se-ascunde-n merele aurii
viermii de mǎtase auresc pȋnza ce-ți acoperǎ trupul
reginǎ a deșertului
departele deșertului e transparent pentru tine
undeva ȋn adȋncurile memoriei
ȋn adȋncul oaselor ȋn mǎduva cuvintelor
o barcǎ scufundatǎ e plinǎ de crapi aurii
somnoroșii se leagǎnǎ-n netimp de septembrie
sǎ curgǎ lumina lǎptoasǎ zic
prin oasele mele prin care se scurg melcii la vale
septembrie e numai lapte și miere
toate se-mprǎștie-n șirag de mǎrgele
ca toamnele colorate pe oase
omul e menit sǎ disparǎ
doar unii se zbat sǎ rǎmȋnǎ-n
biblioteca naționalǎ
ce dulce iluzie

Mihai Ciobanu

50 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezii de colecţie recomandate de Grupul Literar Art Creativ

*
Am trăit mereu la temperaturi mici
și am simțit la temperaturi mari...
Asta s-ar numi o climă
continental excesivă a sufletului,
una care precede
deșertificarea,
înpustiirea,
singurătatea.
Poate de aceea a trebuit
să ne întâlnim
în ultimul ceas
al meu,
în ultimul cer
al tău,
pe ultima planetă locuibilă
a noastră...

Dorin Croitor

51 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezii de colecţie recomandate de Grupul Literar Art Creativ

Poetul samurai
În spectacolul ca o repetiție
respectând rigurosul program,
poeți așteaptă rândul cuminți,
spectatorii dețin votul de blam.
Cu exces de zel și talent risipit,
în armuri de candoare și patimi,
spadasinii rimei ca niște prinți
ascund o mulțime de lacrimi.
Sfârșitul lumii de vis se arată
nemaiumplând universul sublim
al iubirii de versuri trădată
în simfonii de cuvinte și ritm.
Ne pleacă iubirile încet disperate
fără cununi de cuvinte și flori
de ultimii poeți samurai devoalate,
cerșind spectatori și actori.

Costel Pîrlogea

52 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezii de colecţie recomandate de Grupul Literar Art Creativ

Poem din alte timpuri...

Și m-ai trezit în ziua de Florii, când îmi vindeam nectarul pe-o

ocheadă (un oarecare trecător pe stradă), ce-și ascundea trăirile
târzii, ca pe-o comoară dezgropată-n zori, un rogvaiv din franjuri
de culori...
Și nu știam că irișii-s la pândă și că îmi numără oftaturile-n taină
și le adună la subraț în haină, pentru o expertiză mai târzie,
citindu-mi doar în braille o poezie...
Era și nu era lumină, un clar-obscur ce tremura de vină, ca zorii
ce nu-și simt îngândurarea, când dau în stele, să le-nghită
marea...
Pe strada cu un singur sens din vechiul burg, povești se nasc și
mor într-un amurg, în care pescărușii se lovesc de ploi, privind
cu dezolanță înapoi...
Și m-ai privit ca pe-o sirenă muribundă, ce-și inventaria respirul
în secunde și n-ai știut că nu mai știe unde a naufragiat când s-a
pornit furtuna, când agonia-i eclipsa și luna... și umbra unui iad
năștea coșmar, schimonosind o zi din calendar...
Floriile își revărsau mirozne, pe banca unde-mi năvăleau atâta
gânduri... tu mă citeai ca orbii printre rânduri și nu-ndrăzneai să
faci un pas spre mine... se-nvălmășeau în tine noi destine și eu
citeam o soartă peste prunduri...
Alunecă pe cerul siniliu o dâră dintr-un prea vădit târziu...aș
încerca să-i gust din dulce-amar dar nu-mi încape gustul în
pahar...

Violetta Petre

53 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poezii de colecţie recomandate de Grupul Literar Art Creativ

Pacea vine joi

Atunci am râs,
sau poate am plâns:
-Pacea vine joi!
Lași îngerul să plece,
să se ducă dracu'!
Locul lui oricum
nu era aici,
ci în alte părți,
în alte nopți.
Chiar îl ajuți,
îl împingi,
pe scările visului,
întrebându-l simplu:
-De ce te grăbești?
De ce te grăbești?

Gabriel Dinu

54 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Poeţi – In memoriam

departe-i orașul cu păpuși în doliu

departe-i mitteleuropa
un kolhoznic desculț sunt
și scriu numai cu pana de gâscă
a fost oare totul numai un vis o vânare de vânt
mormintele zac și acum ca niște piane obosite
părăsite de muzicienii cei mari
dar cicatricea pe care o purtăm e ban de aur
e nestemată
iar cel care scrie e un om simplu
cel care scrie e un om simplu

din Însemnări atroce (2015)

Dușan Petrovici

(23 august 1938, Variaș, jud. Timiș - 22 aprilie 2023)

55 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

SEMNAL DE CARTE

INGRID GHEORGHIULESCU, AUZI, SĂ MAI VII SĂ MĂ VEZI!,

EDITURA ART CREATIV, 2023

Ingrid Gheorghiulescu scrie cu patos o poezie de

apetenţă lăuntrică, o poezie vie, profundă, complicată, ca însăşi
viaţa, ca o dedublare a fiinţei din lumină şi înspre aceasta,
totodată...
Poeta apostrofează şi sfidează moartea, o pune la colţ,
plusează cu îndrăzneală în alegerea realităţii, oricare ar fi
formele ei, îşi asumă consecinţele întâmplărilor. Din această
perspectivă, Ingrid Gheorghiulescu este un spirit liber şi creator,
emoţia pe care o stăpâneşte, şi ştie foarte bine să o redea, se
prelungeşte din cuvânt în culoare, conturând caracterul unui
artist complet, pe care divinitatea îl iubeşte, nu mai este niciun
dubiu în această privinţă.
Poezia şi pictura, ambele acte ale creaţiei, se desăvârşesc
dincolo de exterioritate, prin anumite concepte intermediare,
din conţinutul cărora poeta dezvăluie doar atât cât trebuie ca să
strârnească interesul şi curiozitatea cititorului, a privitorului,
bunăoară. Ingrid are această abilitate.
Sensibilitatea, emoţia, intimitatea fiinţei, dar şi
entuziasmul secondat de îndrăzneală, de curaj, pot constitui
substanţa lirică, pot surprinde şi evidenţia foarte bine esenţa

56 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

unei opere, totul depinde, aşa cum afirma Petre. P. Negulescu în

Geneza formelor culturii (1934), „de raporturile pe care
misterioasa chimie a sufletului le stabileşte între cei trei factori
fundamentali: pornirile afective, jocul imaginaţiei şi
discernământul critic”, iar autoarea acestei cărţi ştie foarte bine
acest lucru, ea fiind chimist la baza formaţiei profesionale.

Lumea e un spectacol de instincte, de experienţe,

de contraste. Uneori poţi strânge în memoria afectivă destul din
fiecare, încât să o poţi face şi mai frumoasă, în ciuda faptului că
am putea crede despre sensibilitatea umană că se îngustează pe
zi ce trece. În aceste condiţii, poezia şi dragostea rămân esenţe
de viaţă, care întregesc frumuseţea, de aici ne luăm oxigenul
sufletului, energia lui. Poezia, de fapt, e însăşi energia, ea
singură poate uni spaţiul cu timpul şi acestea două cu individul,
poate, are capacitatea de a păstra intacte legăturile dintre
componenta spirituală şi cea psihologică, ambele intersectându-
se, desigur, cu latura socială, fără de care nimic nu se poate. În
afara realităţii concrete, a acestei lumi palpabile, există o alta,
aceea a fiecăruia dintre noi, lumea noastră interioară, cea mai
importantă dintre toate. Despre aceasta ne vorbeşte Ingrid
Gheorghiulescu în volumul de faţă, în care, cu siguranţă, vom
găsi noi resorturi interioare, mereu alte şi alte modalităţi de a
dialoga sincer cu noi înşine şi cu tot ceea ce ne înconjoară.
Aceasta înseamnă marea şi adevărata libertate, cea a spiritului
care activează binele din interiorul fiecăruia dintre noi.

57 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Kandinski spunea, poate nu cu aceste cuvinte, că

eforturile de a face lumea mai frumoasă sunt aceleaşi
dintotdeauna, diferă doar modalităţile de a o face, desigur, şi
rezultatele sunt diferite, aşa cum nicio fiinţă nu poate semăna,
decât aparent, cu o alta ...

Daniela TOMA

*Lansarea volumului de poezii a avut loc la Palatul Noblesse, în 27

aprilie, în cadrul evenimentului Fusion Arts - Auzi, să mai vii să mă
vezi!

58 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

SEMNAL DE CARTE

CÂNTEC CRUD, TE AUD, LAURENŢIU MARINESCU, EDITURA ART

CREATIV, 2023

Poezia şi muzica sunt strâns legate una de cealaltă, atât

timp cât în fiecare melodie se simte poezia şi aproape toată poezia
ar putea fi pusă pe note şi cântată.

Laurenţiu Marinescu, muzician de excepţie, nu cântă doar

melodii care au la bază versurile prietenilor săi, poeţi, el le scrie
singur pe ale sale, dar nu oricum, ci cu meticulozitate, cu mare
prospeţime în metafore, cu implicare, poate din acest motiv sunt
atât de provocator subliniate de armonii, de ritm, astfel că, muzica
se desprinde uşor din cuvinte şi te învăluie în mod plăcut şi
surprinzător.
Aşa cum fiecare volum de poezie are timpul lui când
trebuie să apară, şi acesta, Cântec crud, te aud, semnat de Laurenţiu
Marinescu, se impune astăzi, vine ca o respirare, ca o risipă de
infinită primăvară şi de vibraţie înaltă...
Compoziţiile moderne sunt puse în valoare de vocea cu
timbru aparte a muzicianului, aflat într-un permanent schimb de
energie bună cu ascultătorii săi, transmiţându-le, totodată, imensa
bucurie de a oferi din preaplinul lumii lui, din frumuseţea poeziei
muzicale...

59 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Volumul este însoţit de un stick card pe care sunt

înregistrate cântecele compuse pe versurile din carte. De
asemenea, în interior are câteva lucrări de grafică, acestea îmi
aparţin şi 10 partituri scrise de dr. Sorin Marinescu, fiul lui Laurenţiu
Marinescu.
Lansarea va avea loc în 6 mai, ora 15, Chez Gabi, bd. Iuliu
Maniu, nr 11, București, într-un spectacol de muzică şi poezie
susţinut de Laurenţiu Marinescu şi invitaţii săi, Mădălina Petre –
chitară clasică, Ana Maria Maranda şi Tibi Petrovici – muzică folk.

60 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

SEMNAL DE CARTE

CONSTANTIN SÂRGHIUŢĂ, TRIŞEZ CLIPA DE VID, EDITURA ART

CREATIV, 2023

Pe marginea străzii poetul respiră,

strică rotundul zilelor îmbuibate…

...şi scrie continuu, are o memorie redutabilă şi o reală

îndrăzneală de a păşi peste turbulenţe, o limpezime a cuvântului, a
versului, în acest mod, se deconectează de la formele realităţii de
astăzi şi radiografiază lumea sa interioară, căci de unde altundeva se
aude muzica aceasta care te învăluie în forţă fascinantă, stabilind,
practic, un nou ritm al liricii, o altă dimensiune mult mai intensă
decât tot ce ştiam până acum...da, din acest motiv şi din încă alte o
mie coboară „universul pe grindă,/iar Dumnezeu trece desculț pe
covorul de frunze”... „și asta e partea cea mai frumoasă din miezul
secundei”...
Poezia din volumul Trişez clipa de vid aparţine deja spaţiului
infinit, se reinventează prin alt joc de cuvinte şi de sens, nu e
întâmplător că „partea necunoscută a jocului/tulbură liniştea pe sub
masă”, te provoacă să depăşeşti limite ale gândirii şi ale imaginaţiei,
să nu laşi nicio clipă să treacă fără să simţi neîncetat „ca un copil
coborât în colind,/aprinzând felinare”, fără să fi iubit tot ce a atins şi
a transformat în flacără, pentru asta, „pe toate rafturile găsești

61 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

instrucțiunile de folosire”, „acopere-mă, vreme, cu umbra mea

dintâi/pe ziduri plâng afișe, vorbindu-mi doar de bine!”
Concurând cu timpul, noapte de noapte scrie poetul Constantin
Sârghiuţă, „noapte de noapte/legam cuvintele cu lăstarul de sânge al
păsării ce-și atârnase cuibul de streașina casei/n-am avut de ales/era
vorba de sângele ei/de sângele meu/de biografia mea/cântărind cât
greutatea unei aripe”, este legat de poezie prin fire stabile, aici se
află toată bucuria şi lumina, şi sensul vieţii, „cântecul acesta bate
anotimpul,/se topește osândă”, ca în final, „aceeași goarnă să
sune/în fiecare dintre noi”.
Timpul, marea temă a volumului, creează scenarii în centrul
cărora se află poetul, care încearcă să-i oprească trecerea, curgerea
nemiloasă, „scriitor pe o coală/caută orizontul”...„trebuie să mă așez
de-a curmezișul tristeții/să trișez clipa de vid/care m-aruncă în
sanctuarul de gheață/acolo unde încetează joaca”.
Poezia lui Constantin Sârghiuţă se identifică, fără doar şi
poate, cu ideea de frumos, cu ceea ce trece de starea obişnuită şi
creează emoţia, dar şi identitatea, valoarea, îngăduinţa de a
pătrunde în lumea celui ce a scris, de a-i înţelege stările adânci,
sensibilitatea, experienţele, credinţa.

Poezia lui Constantin Sârghiuţă se constituie în drum către

el însuşi, în timpul lui, îi desăvârşeşte crezul, zborul şi înţelegerea
despre sine. Poezia aceasta te cucereşte, se remarcă între toate
celelalte, cuvântul primeşte înţelesuri mult mai adânci şi mult mai
înalte…„luminând sub zăpezi,/atât am rămas/ghid de
singurătate/peste veșnicia turnului cu ceas”…

62 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

„să fie lumină!

ușa pământului
mi se va deschide plângând
ca să ies pe o cergă de fluturi”…

Daniela TOMA

63 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

SEMNAL DE CARTE

IRINA ELENA STOICA, VORBELE ÎNGERILOR, EDITURA ART

CREATIV, 2023

„S-au cernut, prin mine, pulberi de stele...”

O inimă cu aripi, o inimă imensă, aşa cum e Irina,

cuprinde în ea toată dragostea şi toată frumuseţea acesteia,
construieşte din cuvinte idei de comunicare şi o diversitate de
puncte de vedere referitoare la contextul adus în discuţie,
reacţiile ei cele mai intime la contactul cu necuprinsul sentiment,
dar şi cu lumea, totodată; poate de aici şi senzaţia de liberalism a
stilului, ca, de altfel, la orice volum de debut…
Există în poeziile Irinei o dorinţă acerbă de împlinire prin
iubire, aceasta se dilată cu pulsaţie mare, fără ea nimic nu se
poate, nimic nu contează.
Iubirea cere sacrificii în fiecare zi pentru ca existenţa să
aibă rostul ales, dorit, visat. Aici, însă, intervine poezia, iubirea
este a poeziei şi poezia cea mai frumoasă este iubirea, între cele
două părţi există o punte extrem de sensibilă cu ajutorul căreia
poeta îşi asumă şi îşi asigură rolul devenirii. Prin acest spaţiu de
interferenţă, ceea ce e important pentru o parte trece în cealaltă
şi invers, totul circulă în ambele sensuri, nu se pierde nimic.
Această rotaţie se petrece la nesfârşit, o putem numi bogăţie

64 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

interioară, poeta o percepe ca pe o mare şi continuă sărbătoare,

chiar dacă neîmplinirile nu lipsesc, dorul e sfâşietor uneori, dar
prin iubire se întrezăreşte salvarea fiinţei umane şi, implicit, a
lumii întregi. Poeta se identifică în mod cert cu dragostea şi, prin
ea, cu fiinţa poeziei, se descoperă, se destăinuie, se risipeşte în
spirit, ca, în cele din urmă, să se regăsească pe sine.
Prin urmare, poezia acestui volum e mărturisire, e o
călătorie prin sine şi spre sine, şi cum intuiţia artistică nu m-a
înşelat niciodată, spun despre Irina că va merge în timp, păstrând
alături poezia cu mesaj din ce în ce mai relevant, nici n-ar fi greu,
deoarece acest climat are potenţial de schimbare în fiecare
moment, direcţiile se diversifică, iar istoria personală, cu
siguranţă, se va complica, fără sau cu voia fiecăruia. Aşadar,
apariţia acestui volum este oportună, acum, azi este timpul lui.
Poezia are capacitatea de a funcţiona ca terapie de suflet,
ca terapie socială, mai cu seamă. Spiritul ei însufleţeşte şi
înfrumuseţează, măcar pentru câteva secunde te face să te simţi
unic, măreţ, inconfundabil, să percepi lucrurile şi întâmplările din
jur altfel decât o făceai în mod obişnuit, poezia te modelează şi te
sensibilizează …
Ideea că va ajunge la cititor tot ceea ce tu ai dorit să
transmiţi, cumulul acela de stări sub presiune, e un mare act de
curaj, dar şi de echilibru la care ai ajuns. E minunat să ştii că faci
parte din existenţa cuiva doar pentru că ai folosit câteva cuvinte
care au mişcat lumea lui. Acest lucru valorează mai mult decât
toate premiile la un loc, motivează şi obligă …

65 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

„Viața este imprevizibilă,

Teleportare instantanee în caruselul alegerilor mele,
S-au cernut, prin mine, pulberi de stele...”

Daniela TOMA

66 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

START ART

POEZIE, FORMĂ, CULOARE ŞI LUMINĂ

Ingrid Gheorghiulescu,©poetă, artist vizual, România

În cadrul evenimentului Fusion Arts - Auzi, să mai vii să mă vezi!,

organizat de extraordinara echipă a Palatului Noblesse, a avut
loc joi, 27 aprilie, lansarea de carte cu acelaşi titlu, apărută de
curând la Editura Art Creativ şi expoziţia de pictură a artistei,
Ingrid Gheorghiulescu. Aceste două arte s-au completat cu
designul vestimentar - colecţie capsulă kimonouri - Marie
Sobriand by Mioara Stoenică, dar şi cu vinurile alese de la
Podgoria Valahă Coteşti.
Oana Bîrsan, Art Manager al Palatului Noblesse, s-a întrecut pe
sine în organizarea acestui eveniment.

Ingrid Gheorghiulescu s-a născut în 1977, la Piatra Neamț,

trăiește și activează în București
e-mail: ingrid_ghe@yahoo.com
membru stagiar UAP

STUDII:
2017-2019 Master la UNARTE, secția Pictură, clasa prof.univ.dr.
Petru Lucaci
2014-2017 Centrul Cultural Județean Constanța, Teodor
T.Burada, catedra Arte vizuale, clasa prof. Călinescu Ioana

67 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

1996-2001 Facultatea de Chimie Industrială Al. I Cuza, Iași,

Secția de Inginerie și Protecția Mediului

PARTICIPĂRI LA EXPOZIȚII

2023 Auzi, să mai vii să mă vezi!, expoziție personală, Palatul

Noblesse, Art Manager Oana Bârsan
2023 Arta e iubire, expoziție colectivă, Palatul Noblesse, Art
Manager Oana Bârsan
2022 I need You in my life, expoziție colectivă, Palatul Noblesse,
Art Manager Oana Bârsan
2022 Fusion Arts, expoziție colectivă, Palatul Noblesse,
coordonator Oana Bârsan
2021 What's Next?, expoziție colectivă, Galeria Galateca,
coordonatori Anca Boeriu și Andreea Sandu
2020 CONTACTLESS, expoziție colectivă, Galeria Galateca,
coordonator Andreea Sandu
2019 proiectul Grafică Tânără, Ediţia a 2-a, subtitlul
Supermarketul de artă, Galeria Galateca
2019 Expoziție colectivă AICI-ACOLO, în cadrul Festivalului
culturii românilor de pretutindeni, Palatul Cotroceni, București,
coordonator Anca Boieriu
2018 Expoziție colectivă Artă Tânără, în cadrul Salonului
Național de Artă Contemporană, Galeria Galateca, București,
curator prof.univ.dr. Petru Lucaci
2018 Proiect Arta la intrare, Neo-art România și galeria
Galateca, București
2018 Expoziție colectivă Crossroad, Căminul Artei, Sala
Multimedia,București ,curator prof.univ.dr Petru Lucaci

68 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

2018 „Dimensiunea Europeană a Patrimoniului Dobrogean”,

Biblioteca Județeană ,,I.N.Roman’’ Constanța
2018 Festivalul Internațional ,,Lucian Blaga’’, Sebeș, Alba
2018 ,,Atelier 2018’’- Expoziția clasei de Pictură și Grafică
2017 International Exhibition of Painting ,,Arttrad Sebes City
2017’’ ,Sebeş, Alba
2017 ,,Salonul Internațional de Pictură Sebeș 2017’’, Sebeş, Alba
2017,,Atelier 2017’’Centrul Cultural Județean ,,Teodor T.
Burada’’
2016 International Exhibition of Painting ,,Spring ARTTRAD’’,
Sebeş, Alba
2016 ,,Atelier 2016’’ Centrul Cultural Județean ,,Teodor T
Burada’’
2016 International Exhibition of Painting ,,ARTTRAD Sebeş
2016’’

69 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

70 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

71 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

72 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

73 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

74 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

75 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

76 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

77 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

78 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

79 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

80 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

81 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

82 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

83 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

84 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

85 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

rubrică realizată de Daniela TOMA

86 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

POŞTA REDACŢIEI

Reamintim, am lansat această rubrică deoarece una dintre

regulile revistei Monitorul de Poezie e aceea că nu primim poezii
direct de la autori pentru a fi publicate.
Dacă aveţi disponibilitatea să suportaţi părerea noastră sinceră,
dar posibil subiectivă, despre creaţiile dv, puteţi să ne trimiteţi
un grupaj de maxim 5 poezii către adresa de email
monitoruldepoezie@gmail.com urmând să primiţi un răspuns în
numerele următoare ale revistei, în măsura timpului nostru
disponibil.

Răspuns pentru Cristi Caproiu din Suceava:

Grupajul trimis este peste media textelor trimise de când am
inaugurat această rubrică. Totuşi, este loc de o mai bună
cizelare a versurilor, de abordări mai originale şi de o mai mare
grijă privind corectitudinea gramaticală. Oricum, am găsit multe
fragmente încurajatoare, astfel încât o să aşteptăm în viitor
poezii mai bune.
Redau câteva versuri demonstrative:
„Suntem oameni ce nu mai simt respiraţia vie a zăpezii”
„Puţin îmi pasă de naşterea stelelor”
„Mă gîndesc cum ar fi dacă ai veni deodată”

Rubrică coordonată de Fabiana Catrenescu

87 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3
 Monitorul de poezie

Pagina redacţiei

Reamintim că autorii nu ne pot propune direct poezii proprii

pentru publicare în această revistă! Publicăm doar poezii pe
care le selectăm dintre cele pe care le „monitorizăm”. Puteţi
însă publica fără restricţii poezii în grupul literar pe care îl
monitorizăm cel mai frecvent:

https://www.facebook.com/groups/ateliermonitoruldepoezie/

Puteţi propune poezii ale altor autori, dacă vi se par atât de

bune încât trebuie neapărat reţinute între paginile acestei
reviste. De asemenea, puteţi propune traduceri din poezia
universală contemporană, interviuri cu poeţi, recenzii ale unor
cărţi de poezie, eseuri despre poezie etc. Materialele acestea le
puteţi trimite prin mesaje pe pagina oficială de facebook a
revistei Monitorul de Poezie: fb.me/monitoruldepoezie

Responsabilitatea juridică pentru conformitatea celor trimise

şi acordul autorilor cade în sarcina colaboratorilor care trimit
aceste materiale, conform art. 26 din Codul Penal.

Nu garantăm, însă, publicarea.

Vă mulţumim pentru lectură!

Această revistă este distribuită gratuit.

Director revistă: Ionuţ Calotă

MONITORUL DE POEZIE - ISSN 2668-0440

88 | A n u l 5 , n u m ă r u l 5 4 , a p r i l i e 2 0 2 3