COVID-19 (HTTPS://SMARTLIVING.

RO/CATEGORY/SANATATEA-DE-LA-A-LA-Z/COVID-19/)

Ce trebuie să știi despre favipiravir și

molnupiravir, antiviralele prescrise în COVID-
19 acasă
Scris de:  Oana Antonescu (https://smartliving.ro/author/oana-antonescu/)
Revizuit de: Geta Roman (https://smartliving.ro/author/geta-roman/)

Cele două antivirale se prescriu doar în urma unei evaluări clinice și biologice în centrele
dedicate COVID Foto: Shutterstock

CUM ACȚIONEAZĂ FAVIPIRAVIR | CUM ACȚIONEAZĂ MOLNUPIRAVIR | CÂND SE ADMINISTREAZĂ |

CUM SE ALEGE ÎNTRE FAVIPIRAVIR ȘI MOLNUPIRAVIR | REACȚII ADVERSE FAVIPIRAVIR |
REACȚII ADVERSE MOLNUPIRAVIR

Bolnavii cu COVID-19 din România pot primi la domiciliu, cu prescripție

medicală, două antivirale orale: favipiravir și molnupiravir. Care este mai
eficient împotriva infecției cu SARS-CoV-2, cum aleg medicii între cele două
și ce contraindicații are fiecare, aflăm în continuare de la medici
infecționiști. 

Publicat în: 16.02.2022

Pentru formele ușoare și moderate de boală, care se pot trata la domiciliu, noul
protocol de tratament COVID
(https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/250463) elaborat de Ministerul
Sănătății recomandă administrarea a trei antivirale orale: favipiravir,
molnupiravir și paxlovid. Cel din urmă este tratamentul anti-COVID obținut
recent de Pfizer și nu este disponibil deocamdată în țara noastră. 

Antiviralul favipiravir, disponibil la noi sub denumirea comercială FluGuard, s-a

administrat în spitalele din România chiar de la începutul pandemiei. Din
octombrie 2021, a fost aprobată și administrarea în regim ambulatoriu. 

Molnupiravir este un antiviral comercializat sub denumirea Lagevrio și produs

de compania farmaceutică Merck (cunoscută sub numele de MSD în Europa),
împreună cu Ridgeback Biotherapeutics. Noul tratament a ajuns de puțin timp
în țara noastră, printr-o achiziție directă a Ministerului Sănătății de la
producător. 

Ambele medicamente se eliberează doar în farmaciile cu circuit închis (din

clinici și spitale) și doar pe bază de rețetă. Ele pot fi prescrise de medicii din
centrele de evaluare COVID-19, după ce pacientul este consultat. Antiviralul
favipiravir este așteptat să între și în farmaciile cu circuit deschis în perioada
următoare, astfel că și medicii de familie vor putea elibera pacienților
prescripție medicală pentru el. 

Cum acționează favipiravir 

Acest antiviral cu spectru larg s-a dovedit eficient împotriva unor infecții cu
virusuri ARN – al căror genom este constituit din acid ribonucleic. Favipiravirul
inhibă funcția unei enzime virale numite ARN polimerază, prevenind replicarea
virală în celulele umane. Această enzimă este comună mai multor virusuri,
printre care Ebola, norovirusul (https://smartliving.ro/diareea-infectioasa-cele-
mai-bune-tratamente/), virusul Lassa și SARS-CoV-2.  

Prospectul favipiravir
(https://www.anm.ro/_/COMUNICARI%20DIRECTE/Fisa%20informare%20pacienti.pdf)
(FluGuard) este disponibil pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului și
a Dispozitivelor Medicale din România.

Favipiravir este medicamentul grupului nipon Fujifilm Toyama Chemical, iar

indicația sa inițială era de tratament antigripal. Japonia a fost prima țară care l-a
autorizat, în 2014, sub denumirea comercială Avigan. Din 2019, a devenit
medicament generic. Din cauza efectelor sale teratogene, pe care le vom
detalia ulterior, utilizarea favipiravirului a fost autorizată doar pentru situații
speciale, cum ar fi epidemii cu virusuri gripale noi, care nu prezintă rezistență
la acest antiviral. În România, favipiravirul nu a fost administrat de medici până
la pandemia de coronavirus. 
 Favipiravir nu face parte din protocolul de tratament COVID-19
peste tot în lume. Rusia, China India, Turcia, Serbia îl prescriu
bolnavilor infectați cu virusul SARS-CoV-2, în vreme ce țări precum
SUA, Marea Britanie sau Germania nu îl au ca opțiune de tratament.

Utilitatea lui împotriva virusului SARS-CoV-2 a fost descoperită în China, în

urma unui studiu
(https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2095809920300631?
via%3Dihub) în care au fost înrolați 80 de pacienți. De atunci, mai multe studii
de mici dimensiuni au arătat că acest antiviral reduce durata și intensitatea
simptomelor din COVID-19, dar nu și mortalitatea sau riscul de spitalizare în
secțiile de terapie intensivă. 

O metaanaliză publicată în revista Nature

(https://www.nature.com/articles/s41598-022-05835-2) susține că încărcătura
virală a bolnavilor care au primit favipiravir nu scade semnificativ statistic
comparativ cu cea a grupului de control. Mortalitatea a fost cu 23% mai scăzută
în grupul care a primit antiviralul, dar observația nu are o semnificație statistică,
spun autorii analizei. 

Studii clinice mai riguroase au fost demarate în 2021, cel mai important dintre
ele fiind PRINCIPLE trial, susținut de National Institute for Health Research
(https://www.nihr.ac.uk/news/favipiravir-to-be-investigated-as-a-possible-covid-
19-treatment-for-at-home-recovery-in-the-principle-trial/27426). Agenția
guvernamentală britanică investighează mai multe posibile tratamente anti-
COVID, iar favipiravir a fost inclus în studiile sale în august 2021. 

Cum acționează molnupiravir 

La fel ca favipiravir, acest medicament este un antiviral cu spectru larg și

acționează printr-un mecanism similar: inhibă multiplicarea unor virusuri ARN.
Rezultatele studiului clinic de fază III derulat de producător arată că
molnupiravir reduce cu aproape 50% riscul de spitalizare și deces în COVID-19
dacă este administrat din primele zile de boală. 

Prospectul molnupiravir
(https://www.colegfarm.ro/userfiles/file/Fi%C8%99a%20informativa_Lagevrio%20ian%202022.pdf)
este disponibil pe site-ul Colegiului Farmaciștilor din România. 

Marea Britanie a fost prima țară din lume care a autorizat acest medicament ca
tratament antiviral al COVID-19, în noiembrie 2021. În aceeași lună, Agenția
Europeană a Medicamentului (EMA) l-a aprobat pentru utilizare în regim de
urgență în UE. 
 Molnupiravirul este descoperirea cercetătorilor de la Universitatea
Emory, din Atlanta, SUA, prin compania non-profit DRIVE (Drug
Innovation Ventures at Emory). Din 2013 și până în 2020, aceștia l-
au testat ca potențial tratament împotriva mai multor boli
infecțioase, inclusiv a gripei și a celor cauzate de coronavirusuri. La
momentul izbucnirii pandemiei, cercetătorii așteptau aprobarea
pentru demararea unui studiu clinic prin care urmau să verifice
eficiența antiviralului împotriva gripei sezoniere. Atenția
cercetătorilor s-a îndreptat, însă, asupra noului virus SARS-CoV-2.
Pentru că nu aveau resurse pentru a susține studii clinice COVID, au
vândut patentul companiei Ridgeback Biotherapeutics. După mai
puțin de două luni, aceasta a început colaborarea cu gigantul
farmaceutic Merck.

Molnupiravir este sigur și eficient în reducerea riscului de spitalizare și deces al

persoanelor cu forme ușoare până la moderate de COVID-19 care au risc
crescut de evoluție severă, concluzionează evaluarea Medicines and
Healthcare Products Regulatory Agency (MHRA)
(https://www.gov.uk/government/news/first-oral-antiviral-for-covid-19-lagevrio-
molnupiravir-approved-by-mhra), agenția britanică de reglementare a
medicamentelor. 

Este o diferență destul de importantă între cele două antivirale, favipiravir și

molnupiravir, a declarat pentru Smart Living dr. Adrian Marinescu, directorul
medical al Institutului „Matei Balș” din București. „Despre molnupiravir avem
date de eficiență în infecția cu SARS-CoV-2 și știm că este un medicament
antiviral țintit. Mai mult, există și date legate de Omicron care îi susțin eficiența”,
potrivit medicului infecționist. 

Când se administrează cele două antivirale

Atât favipiravir, cât și molnupiravir trebuie administrate cât mai repede posibil
după infectarea cu virusul SARS-CoV-2 și nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul
simptomelor.

Doar dacă este prescris devreme poate preveni leziunile provocate de virus.
Odată produse aceste leziuni, cele două antivirale orale nu mai aduc beneficii
bolnavilor. De aceea, ele nu sunt indicate bolnavilor cu forme severe de
COVID-19, care necesită spitalizare.

Antiviralele orale se prescriu doar anumitor categorii de bolnavi cu COVID-19,

în urma unei evaluări care cuantifică riscul de a dezvolta o formă severă de
boală. Pentru a beneficia de un astfel de tratament la domiciliu, persoanele
infectate cu virusul SARS-CoV-2 trebuie să aibă cel puțin unul dintre următorii
factori de risc:

vârsta peste 60 de ani;

obezitate;
diabet zaharat; (https://smartliving.ro/diabet-zaharat-tip-i-de-ce-apare-si-
alimente-permise/)
boli cardiovasculare;
hipertensiune arterială;
boli respiratorii cronice precum BPOC (https://smartliving.ro/bpoc-simptome-
tratament-exercitii-dieta/) (boala pulmonară obstructivă cronică) sau astm
bronșic;
insuficiență renală și boală cronică de rinichi;
afecțiuni oncologice tratate prin chimioterapie, imunoterapie sau
hormonoterapie;
tratamente cu imunomodulatoare (care creează imunosupresie).

Cum se alege între favipiravir și molnupiravir

Tipul de antiviral oral este ales de medicul infecționist care evaluează pacientul
COVID-19. Recomandarea pentru un medicament sau altul dintre cele două
disponibile la ora actuală în România se face în funcție de cât de mare este
riscul bolnavului de a dezvolta complicații, explică medicul Adrian Marinescu. 

„Este vorba despre o cuantificare a acestui risc. Dacă vorbim despre un

pacient vulnerabil, la care mă gândesc că am un risc foarte clar de a
dezvolta complicații, aș merge pe molnupiravir. Dacă am un pacient cu un
risc mai mic de complicații, pot administra favipiravir”, susține medicul
infecționist. 

Un motiv în plus pentru care molnupiravirul este preferat de medici ține de

durata administrării, a explicat pentru Smart Living dr. Ovidiu Roșca, medic
primar boli infecțioase la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara. „Molnupiravirul
se administrează pe o perioadă de 5 zile, în vreme ce favipiravirul este indicat
7 zile, conform celor mai recente recomandări. Ambele vin cu un risc de
toxicitate, iar o durată mai scurtă de administrare înseamnă și un risc mai mic
de efecte adverse”, potrivit medicului infecționist. 
 „Cuantificarea riscului de evoluție severa și prescrierea unui antiviral
anume țin de experiența medicului. Este important, desigur, și dacă le are
pe ambele la îndemână”.

Dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului „Matei Balș” din București

Ce reacții adverse are favipiravir 

Ambele antivirale orale au efecte adverse și interacționează cu alte

medicamente, semnalează o informare a Ministerului Sănătății
(http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2022/01/Informare-antivirale-orale-
1.pdf). În cazul favipiravirului, a fost demonstrat efectul său teratogen – poate
produce malformații copiilor concepuți în timpul tratamentului cu acest antiviral.
Din acest motiv, medicii Comisiei de Boli Infecțioase a Ministerului Sănătății vin
cu o listă lungă de atenționări și contraindicații:

Antiviralul favipiravir este contraindicat femeilor gravide sau celor

suspectate a fi gravide;
Femeile de vârstă fertilă trebuie să utilizeze metode de contracepţie foarte
eficiente în timpul tratamentului și cel puțin 7 zile după oprirea acestuia. În
situația în care suspectează că sunt gravide, se va efectua un test de
sarcină pentru a exclude posibilitatea unei sarcini, înainte de inițierea
tratamentului;
În cazul apariţiei unei sarcini, pacientele trebuie să întrerupă tratamentul cu
favipiravir și să consulte imediat un medic specialist pentru evaluare și
consiliere;
Favipiravir nu se administrează femeilor care alăptează, dacă acestea nu
doresc să oprească alăptarea;
Bărbaţii activi sexual trebuie să folosească prezervative pe durata
tratamentului şi timp de cel puţin 7 zile după întreruperea acestuia;
Partenerele pacienţilor bărbaţi trebuie să utilizeze metode eficace de
contracepție, atât pe durata tratamentului, cât şi timp de 7 de zile după după
întreruperea acestuia. De asemenea, raportul sexual cu femeile gravide
trebuie evitat în această perioadă;
Pacienții nu trebuie să doneze sânge în timpul tratamentului precum și timp
de cel puţin 7 zile după întreruperea tratamentului cu favipiravir;
Pacienţii de sex masculin nu trebuie să doneze spermă în timpul
tratamentului precum și timp de cel puţin 7 zile după întreruperea
 tratamentului.

Afectarea hepatică, un alt risc al favipiravirului

Antiviralul favipiravir poate avea un efect toxic asupra ficatului. El prezintă un

risc de creștere a transaminazelor hepatice (AST, ALT) și de afectare hepatică.
„Nu recomandăm favipiravir pacienților care au o afectare hepatică precum
insuficiența hepatică. Dacă nu sunt cunoscuți cu hepatite cronice și cu alte boli
hepatice, nu au motive de îngrijorare”, spune medicul infecționist Ovidiu
Roșca. 

Afectarea hepatică indusă de acest antiviral poate duce la apariția hepatitei

toxice. Formele ușoare pot să nu dea nicio manifestare. Când apar, simptomele
la care bolnavii trebuie să fie atenți sunt:

grețuri;
vărsături;
disconfort abdominal în partea dreaptă, sus;
lipsa poftei de mâncare;
urină închisă la culoare;
icter;
oboseală.

În practică, astfel de cazuri sunt foarte rare, potrivit dr. Ovidiu Roșca. „Am
prescris mult favipiravir în pandemie, bolnavilor cu COVID-19 internați în
spital, dar nu am avut cazuri de hepatită toxică provocată de acest antiviral.
Nu se întâmplă frecvent ca transaminazele să crească foarte mult. Dacă ar
ajunge la o valoare de peste două ori mai mare decât cea normală, trebuie să
monitorizăm pacientul. Întrerupem tratamentul când riscul devine mai mare
decât beneficiul”, susține specialistul. 

Experiență în administrarea favipiravirului are și medicul Adrian Marinescu la

Institutul „Matei Balș”, iar reacțiile adverse au fost rare, susține specialistul
infecționist. „Situațiile în care ne-am confruntat cu reacții adverse au fost
extrem de rare. În cazul molnupiravirului, nu am avut atât de mulți pacienți
încât să putem trage deja concluzii cu privire la efectele adverse. Dacă
monitorizăm cu atenție pacientul, cred că nu vor fi probleme. Acasă, el trebuie
urmărit de medicul de familie. După caz, poate fi necesară repetarea unor
analize”, recomandă dr. Marinescu.
 „La vârstnicii care iau și alte tratamente, cum sunt cele cardiace,
toxicitatea se însumează, de obicei. La finalul tratamentului cu favipiravir,
aceștia ar trebui să-și verifice nivelul transaminazelor”. 

Dr. Ovidiu Roșca, medic primar boli infecțioase, Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara

Favipiravir este contraindicat și bolnavilor cu insuficiență renală

severă. El se prescrie cu prudență persoanelor care suferă de
hiperuricemie sau care au antecedente de gută. Cu precauție se
utilizează și în cazul bolnavilor care utilizează medicamentul
antidiabetic repaglinidă. Asocierea poate duce la apariția reacțiilor
adverse la repaglinidă.

Ce reacții adverse are molnupiravir

Agenția Europeană a Medicamentului a emis o serie de recomandări cu privire

la administrarea molnupiravir și la posibilele efecte adverse ale acestui
medicament. Potrivit documentului (https://www.ema.europa.eu/en/news/ema-
issues-advice-use-lagevrio-molnupiravir-treatment-covid-19), cele mai întâlnite
reacții adverse observate în studiul cilnic al producătorului, în timpul
tratamentului și în următoarele 14 zile de la ultima doză sunt:

diaree;
greață;
amețeli;
dureri de cap.

Toate aceste reacții adverse au o intensitate ușoară sau moderată, susțin

oficialii europeni.

Cât despre efectele secundare pe termen lung, acestea nu sunt cunoscute

foarte bine deocamdată. Nu există date privind utilizarea antiviralului la femeile
însărcinate, dar studiile pe animale au semnalat efecte toxice asupra funcţiei
de reproducere. Din acest motiv, la fel ca favipiravirul, molnupiravirul este
contraindicat în sarcină și în perioada de alăptare. Femeile aflate la vârsta
fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace în timpul tratamentului
şi timp de 4 zile după ultima doză de medicament. 
Există îngrijorări în comunitatea științifică în privința unui posibil efect mutagen
asupra celulelor umane. Chiar mecanismul de acțiune împotriva COVID-19 ar
produce acest efect, scrie publicația Pharmaceutical Technology
(https://www.pharmaceutical-technology.com/features/molnupiravir-safety-
questions-approvals-approach/). Medicamentul introduce erori în codul genetic
purtat de ARN-ul virusului, dar s-ar putea încorpora și în ADN-ul uman, unde ar
produce mutații. Aceste mutații, susțin autorii unui studiu publicat în The
Journal of Infectious Diseases
(https://academic.oup.com/jid/article/224/3/415/6272009?login=false), pot
contribui la apariția cancerului (https://smartliving.ro/semne-de-alarma-in-
cancer-si-analize-care-depisteaza-boala-incipient/) sau la defecte congenitale
în cazul unui făt aflat în dezvoltare ori în celulele precursoare ale
spermatozoizilor. 

În concluzie, nu puteți primi un antiviral oral dacă:

nu aveți factori de risc pentru o formă severă de COVID-19;

aveți mai mult de 5-7 zile de la debutul bolii;
aveți vârsta mai mică de 18 ani;
sunteți însărcinată sau alăptați;
aveți contraindicații pentru ele, așa cum reies din evaluarea clinică,
biologică și imagistică.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici (/spune-ti-

povestea)

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

despre sănătatea mintală

ATENTIE! Pentru a viziona acest

video, trebuie sa dezactivati
software-ul de blocare a reclamelor

Sharing is smart living!