Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• SARS C0V 2
• Pandemia COVID-19, urgență de
sănătate publică la nivel mondial, este
cauzată de un nou virus cu genom ARN
din clasa Coronavirusurilor.
• Nici noul virus (SARS-CoV-2), nici boala
provocată de acesta (COVID-19), nu au
fost cunoscute înainte de apariția focarului
din China (Wuhan), în decembrie 2019 (de
unde și numele de COVID-19).
• Clasa coronavirusurilor cuprinde numeroase virusuri
care pot determina infecții atât la animale cât și la
oameni
• La om, coronavirusurile provoacă infecții respiratorii
ușoare sau severe
» În istoria recentă, sunt
• documentate doua focare de coronavirus care au
provocat infecții respiratorii severe:
• SARS-CoV identificat pentru prima dată în 2003 (apărut
în 2002 în China)
• MERS-CoV raportat pentru prima dată în 2012 și
cunoscut pentru capacitate puternică de a supraviețui în
afara corpului uman
Virusul SARS-CoV-2 (Coronavirusul Sindromului
Acut Respirator Sever 2) este extrem de infecțios,
provoacă infecții respiratorii severe și decese, în
particular în rândul populației vârstnice sau a
persoanelor de orice vârstă cu comorbidități (cu alte
afecțiuni cronice asociate).
• Până la sfârșitul lunii iulie 2021, într-un an și
jumătate de la declanșarea pandemiei, la nivel
mondial au fost confirmate peste 198 milioane
de cazuri de COVID-19 și au fost înregistrate
peste 4,2 milioane de decese (30 iulie 2021)
Calea de transmitere
• SARS-CoV-2 se transmite la fel ca si celelalte
virusuri care produc infectii respiratorii:
• Pe cale respiratorie, prin picaturile de
secretie produse cand persoana infectata
stranuta sau tuseste
• Prin contactul apropiat cu persoana infectata
(atingere, strangere de maini)
• Prin atingerea suprafetelor contaminate,
dupa care mainile neigienizate sunt duse la
gura, nas sau ochi.
epidemiologie
• Perioada de incubatie – intervalul cuprins intre
momentul infectarii si cel al aparitiei simptomelor
– este de pana la 14 zile. Durata medie de
aparitie a simptomelor este de 5 zile.
• Ceea ce se stie in prezent este ca persoana cu
COVID-19 poate transmite virusul inainte de a
avea simptome (sunt asimptomatice).
asimptomatice
• De aceea se recomanda distantarea sociala,
purtarea mastii, spalatul des pe maini si izolarea
la domiciliu in cazul celor care au simptome
sugestive pentru COVID-19.
Factori de risc
• persoanele in varsta
• persoanele cu diferite afectiuni cronice,
• boli de inima(HTA)
• diabet zaharat
• boli pulmonare,
• persoanele imunosupresate(HIV,
neoplazii,pacienti care urmeaza tratament
imunosupresor)
simptomatologie
• Cele mai frecvente simptome ale COVID-
19 sunt: febra, tusea uscata si oboseala
• Mai putin frecvente:durerile musculare si
articulare, congestia nazala, conjunctivita,
cefaleea, durerile de gat, diareea,
pierderea simtului gustului si a mirosului,
eruptiile cutanate.
Evolutie
• Majoritatea persoanelor (80%) afectate se
recupereaza fara a avea nevoie de
tratament la spital.
• 15% sunt cazuri severe si necesita terapie
cu oxigen, iar 5% sunt infectii critice, care
necesita ventilatie artificiala
• Aproximativ 1 din 5 persoane cu COVID-
19 prezinta o forma grava, cu probleme
respiratorii.
• Nu există tratament etiologic, specific
pentru COVID-19.
• https://www.youtube.com/watch?
v=YeQZCzODMc8&feature=emb_logo
• https:// NINJA NERD - Youtube
• Persoana cu infecție asimptomatică cu
SARS-CoV-2 nu necesită un tratament
medicamentos.
• Îngrijirea pacienților cu forme ușoare de
boală, în cazul celor fără factori de risc
pentru evoluție severă, recurge la
medicație simptomatică;
• simptomaticele pot fi utile și pentru
pacienți cu forme mai severe de boală.
• Antiviralele au o eficiență cu atât mai mare
cu cât sunt administrate mai devreme în
cursul bolii, de preferat începând din
primele zile de evoluție.
• antiviralele se administrează în primul
rând pacienților cu forme nonsevere de
boală care au factori de risc pentru
evoluția severă.
Medicatie anti virala
• Remdesivir se recomandă a fi utilizat în
spital în formele medii de boală la pacienți
cu factori de risc pentru evoluție severă și
în formele severe (cât mai rapid după
instalarea necesarului de oxigen), pe
criterii de disponibilitate,eficiență și riscuri,
• Favipiravirul poate fi folosit în formele
ușoare și medii de boală
• Remdesivir este un antiviral potențial util pentru
tratamentul COVID-19, care inhibă ARN polimeraza ARN
dependentă, blocând prematur transcripția ARN. Are
activitate in vitro împotriva coronavirusurilor, inclusiv
împotriva SARS-CoV-2.
• Eficiența remdesivirului este ca a oricărei medicații
antivirale, cu atât mai ridicată cu cât se administrează
mai precoce după debutul simptomatologiei;
• este mai eficient la pacienți cu hipoxie cu necesar redus
de oxigen suplimentar, față de cei care necesită un flux
mare de oxigen, ventilație invazivă sau noninvaziva
• Durata de administrare este de 5 zile și se poate
prelungi la 10 zile pentru pacienți intubați
• Favipiravir este un inhibitor al ARN-polimerazei
care s-a utilizat pentru gripă și infecția cu virusul
Ebola.
• Din cauza efectelor teratogene, utilizarea sa a
fost autorizată doar pentru situații speciale cum
ar fi epidemii cu virusuri gripale noi.
• Există date care susțin un potențial beneficiu în
cazul administrării la formele ușoare — medii de
boală.remisia semnificativ mai rapidă a
simptomatologiei.
Paxlovid (PF-07321332 / ritonavir)
• Paxlovid este un medicament utilizat
pentru tratarea COVID-19 la adulți care nu
au nevoie de oxigen suplimentar și care
prezintă risc mare de agravare a bolii.
• Paxlovid conține două substanțe active,
PF-07321332 și ritonavir, în două
comprimate diferite.
Paxlovid (PF-07321332 / ritonavir)
• medicament antiviral care reduce capacitatea
SARS-CoV-2 de a se înmulți în organism.
Substanța activă PF-07321332 blochează
activitatea unei enzime de care are nevoie
virusul pentru a se înmulți.
• Paxlovid conține și o doză mică din
medicamentul ritonavir, care încetinește
descompunerea PF-07321332, ceea ce îi
permite să rămână mai mult timp în organism în
concentrații care afectează înmulțirea virusului.
Paxlovid (PF-07321332 / ritonavir)
• Doza recomandată este de două
• comprimate a câte 150 mg PF-07321332
plus un comprimat de 100 mg ritonavir,
care se administrează împreună pe cale
orală, de două ori pe zi, timp de 5 zile cât
mai curând posibil după stabilirea
diagnosticului de COVID-19 și în interval
de 5 zile de la apariția simptomelor.
Paxlovid
• Paxlovid s-a dovedit eficace în reducerea
riscului de spitalizare sau de deces la pacienții
cu COVID-19 cu risc mare de agravare a bolii.
• Profilul de siguranță al Paxlovid a fost favorabil,
iar reacțiile adverse au fost, în general, ușoare
• Paxlovid a primit autorizație de punere pe piață
condiționată, valabilă pe întreg teritoriul UE, la
28 ianuarie 2022.
• Alte antivirale de administrare orală, cu activitate insuficient
demonstrată/nedemonstrată sunt:
• — umifenovir: având în vedere rata redusă de efecte adverse
legate de administrarea sa, umifenovirul a fost considerat o
alternativă utilizabilă pentru formele ușoare sau medii de boală, fără
dovezi semnificative ale eficienței sale;
• — hidroxiclorochina: datele existente arată ineficiența sa în
formele severe și critice de boală, precum și în profilaxia
pre/postexpunere.
• Asocierea cu azitromicina crește riscul de efecte adverse, prin
alungirea semnificativă a QT la peste 10% dintre pacienții care au
primit aceasta asociere.
• ivermectina: deși a fost discutat un efect antiviral al ivermectinei,
datele publicate până în prezent nu susțin recomandarea utilizării
sale, așa cum este prevăzut în ghidul NIH.
Anticorpi monoclonali
neutralizanți pentru SARSCoV-2
• Anticorpii monoclonali neutralizanți au
specificitate pentru proteina S a SARS-CoV-2;
asemenea altor medicații antivirale,eficiența
depinde de administrarea cât mai precoce după
debutul bolii, nu mai târziu de primele 10 zile,
când de multe ori replicarea virală a diminuat
semnificativ și începe producerea de anticorpi
specifici de către pacient.
Tratamentul antiinflamator cu
corticoizi
• Tratamentul antiinflamator cu corticoizi (de
preferat dexametazonă) este indicat la pacienții
cu inflamație sistemică, care necesită
administrare de oxigen
• pot reprezenta o alternativă de discutat în cazul
sindromului de secreție excesivă de citokine
• dexametazonă 6 mg/zi, iv sau oral, timp de 10
zile la pacienții cu pneumonie COVID-19 care
necesită oxigenoterapie
• Imunomodulatoarele sunt rezervate doar
cazurilor cu inflamație excesivă, rapid
progresivă, necontrolată de corticoizi.
• O abordare terapeutică rațională ar
include două etape:
• a) corticoizi în doză antiinflamatorie; și
• b) în cazul ineficienței corticoizilor și al
creșterii bruște a inflamației,
imunosupresoare/modulatoare.
Imunomodulatoare
• Imunomodulatoare
• 1. Tocilizumab
• Acest antagonist de receptor de IL-6 a fost
folosit la un subgrup de pacienți cu forme severe
de COVID-19 la care există o activare excesivă
a inflamației („furtună de citokine”)..
• Doza utilizată este de 8 mg/kgc (maximum 800
mg per administrare)
• se poate relua dacă răspunsul terapeutic
lipsește.
Screening și profilaxie pentru tromboembolismul
venos
• Nu se recomandă terapie
antitrombotică(anticoagulant/antiplachetar)
de prevenție a tromboembolismului venos
sau arterial la pacienții nespitalizați, cu
forme ușoare de COVID-19 fără necesar
de oxigen, în lipsa altor indicații pentru
această terapie.
• Administrarea profilactică de anticoagulant este
indicată tuturor pacienților spitalizați, cu excepția
celor care primesc deja un tratament
anticoagulant și care vor continua să primească
doze terapeutice.
• Administrarea de doze terapeutice de anticoagulant se
face pentru indicațiile standard, dar și pentru pacienți cu
COVID-19cu risc tromboembolic mare (agravarea
suferinței respiratorii și/sau sindrom inflamator marcat) și
risc hemoragic mic, pacientilor imobilizati.
• Datele privind eficiența și riscurile plasmei
de convalescent sunt contradictorii și nu
permit formularea unor indicații certe.
• Antibioticele nu se utilizează în tratamentul
COVID-19.
• Ele ar trebui prescrise foarte rar de la începutul
tratamentului, deoarece coinfecțiile bacteriene
simultane infecției SARS-CoV-2 sunt foarte rare;
• se administrează antibiotic doar dacă este
demonstrată o infecție bacteriană concomitentă.
• Inițierea tratamentului antibiotic pe parcursul
îngrijirii pacientului cu COVID-19 se face dacă s-
a produs o suprainfecție bacteriană.
bacteriană
• Pentru pacienții monitorizați la domiciliu se
aplică recomandările:
• infectații asimptomatici nu primesc tratament
• pacienții cu forme ușoare de boală primesc
simptomatice și medicație cu efect antiviral dacă
au factori de risc pentru evoluție severă,
pacienții cu forme medii și severe care rămân la
domiciliu pot primi și profilaxie a trombozelor
dacă au și alți factori de risc (în primul rând
imobilizarea la pat).
Vaccinurile anti-COVID-19
autorizate în România
•
VACINULUI COVID 191 PFIZER BioNTech Comirnaty** ARN mesager 2
doze (0.3 ml /doză)la 21 de zile (3 săptămâni)*** persoane cu vârsta de
cel puțin 12 ani**** 95% la 7 zile după a doua doză de vaccin (un efect
protector începe să se dezvolte la 12 zile după prima doză de vaccin)
• MODERNA Spikevax (anterior COVID-19 Vaccine Moderna) ARN
mesager 2 doze (0.5 ml/doză) 28 de zile (4 săptămâni)*** persoane cu
vârsta de cel puțin 12 ani**** 94% la 14 zile după a doua doză de
vaccin (un efect protector începe să se dezvolte la 12 zile după prima
doză de vaccin)
• ASTRAZENECA/OXFORD Vaxzevria (anterior COVID-19 Vaccine
AstraZeneca) vector viral nereplicativ 2 doze (0.5 ml/doză) 4-12
săptămâni***** persoane peste 18 ani 72% la 15 zile după a doua doză
de vaccin (un efect protector începe de la aproximativ 21 de zile după
prima doză de vaccin)
• JANSSEN/JOHNSON & JOHNSON Johnson & Johnson’s / Janssen
COVID-19 Vaccine vector viral nereplicativ 1 doză (0.5 ml/doză) persoane
peste 18 ani 67% (eficacitatea împotriva formelor severe de boală este de
76,7% la 14 zile după administrare și 85,4% la 28 zile după administrare.
Vaccinurile ARN m
• ARN mesager (ARNm) este substanta activa din noile vaccinuri
ARN Pfizer/Biontech si Moderna
• Este un material genetic care ”instruieste” organismul sa produca
proteina-S, proteina se gaseste pe peretele exterior al coronavirusului
SARS-CoV-2 si are rolul de a-i permite acestuia sa se ataseze de
celulele din organism.
• De indata ce ARN mesager intra in celula, aceasta decodifica informatia
din ARNm si incepe sa sintetizeze proteina-S. Aceasta mica parte din
virus nu este suficienta pentru a provoca boala COVID-19 –
activa(acuta).
• Odata sintetizata in interiorul celulei, proteina-S este transportata pe
suprafata acesteia. Sistemul imun o va „vedea” si va recunoaste ca este
„straina” si va incepe sa se „apere” - va dezvolta un raspuns imun
puternic, atat la nivelul celulelor T, implicate in „memoria” imunitara, cat
si al celulelor B care vor forma anticorpi dupa aproximativ 2 saptamani.
• Astfel, corpul nostru „invata” cum sa se apare pentru o intalnire
ulterioara cu virusul, cand anticorpii il vor „ataca” si vor preveni sa
facem boala COVID-19.
Vaccinurile ARN m
• Vaccinul ARNm nu interactioneaza si nu
modifica ADN-ul celulelor din organism.
• ARNm din vaccinul impotriva COVID-19 ajunge
in citoplasma (mediul din interiorul celulei) si nu
intra in nucleul celulei unde se gaseste ADN-
ul. Cantitatea de ARN mesager
corespunzatoare unei doze de vaccin este
standardizata, ceea ce va asigura productia unui
nivel predefinit de proteina Spike.
• Dupa cateva zile (1-2 saptamani) dupa ce celula
a folosit instructiunile codificate de ARNm,
aceasta va distruge ARNm din vaccin.
Adenovirus modificat care codifica
proteina-S
• Vaccinurile anti-COVID-19 Vaxzevria
(AstraZeneca) si Janssen (Johnson &
Johnson) nu folosesc ARNm .
• Sunt vaccinuri care contin vectori virali, adica
folosesc un alt virus modificat, nepericulos,
cunoscut drept vector.
• Acest virus nu se poate multiplica in organism si
nu produce boala (ca de exemplu raceala
comuna, bronsita sau conjunctivita).
Adenovirus modificat care codifica
proteina-S
• In acest virus vector este inserata
informatia genetica care codifica proteina-
S a virusului SARS-CoV-2.
• Celula va transcrie informatia genetica si
va produce proteina-S pe care o va
expune apoi pe suprafata celulei pentru a
stimula un raspuns imun, asemanator cu
cel produs de vaccinurile ARNm.
• Nu există dovezi că vaccinurile anti-COVID-19 au un
impact asupra fertilității. La fel, nu există dovezi că
acestea vor pune în pericol sarcinile viitoare.
• În studiile clinice nu au fost raportate cazuri de
infertilitate.
» Zvonul a început din cauza unei pretinse legături între
proteina spike care este codificată de vaccinurile pe bază
de ARNm și o proteină numită sincitină-1. Sincitina-1 este
vitală pentru ca placenta să rămână atașată la uter în
timpul sarcinii.
• Deși proteina spike are în comun câțiva aminoacizi cu
sincitina-1, ele nici măcar nu sunt suficient de
asemănătoare pentru a ”provoca confuzii” pentru
sistemul imunitar.
» Chiar și persoanele care au avut un test pozitiv
pentru SARS-CoV-2 în trecut ar trebui să fie
vaccinate.
» Recomandarea Centrului pentru Controlul și
Prevenirea Bolilor (CDC) spune:
• Comirnaty**
• ARN mesager
• 21 de zile (3 săptămâni)***
• ARN mesager
• 28 de zile (4 săptămâni)***
• (un efect protector începe să se dezvolte la 12 zile după prima doză de vaccin)
ASTRAZENECA/OXFORD
• 4-12 săptămâni*****
• 67%