Grilă de cotare – Testul familiei

Data examinări :

Data naşterii : 8.10.2002

Vârsta : 8 ani 5 luni si 6 zile

Nume şi prenume : Ungur Maria

Sex : F.

Examinator :

Timpul de execuţie : 8 min 45”

1. Observarea subiectului pe timpul administrării testului

a. Aparenţa : Copil de talie medie, cu o aparenţă sănătoasă. Este îmbrăcată adecvat. Lipsită de
timiditate şi dezinvoltă acceptă, bucuroasă, realizarea sarcinii.
b. Limbajul : Limbajul este corect, clar, iar atitudinea adecvată şi bună. Are o voce vioaie şi
debitul este fluid.
c. Atitudinea subiectului, spontaneitatea şi iniţiativa : Este un copil jovial, sociabil şi silitor.
Vorbeşte la început, dar se concentrează asupra sarcinii. Manifestă spontaneitate şi siguranţă de
sine.
d. Maniera de relaţionare : Colaborează cu adultul fără reţineri şi este satisfăcută de a fi
obiectul atenţiei acestuia. Se aşează şi aşteaptă instrucţiunile. Se străduieşte să arate
examinatorului calităţile ei artistice şi gospodăreşti – aranjează cutia de creioane şi le pune în
suport după utilizarea lor. Acest lucru denotă că este o persoană ordonată. De asemenea,
necesită feed-back non-verbal.
e. Adaptarea la situaţia de testare, gradul de cooperare : Este atentă la consemnul
examinatorului, fără să conteste sarcina. O apreciază ca fiind uşoară şi că îi place să deseneze.
Dă impresia faptului că, mai întâi, îşi creează o imagine mintală a ceea ce vrea să deseneze,
apoi trece la execuţie cu gesturi siguri şi rapide, cu excepţia unei mici ezitări în dimensiunea
personajelor. Astfel, primul personaj desenat este refăcut deoarece a conştientizat faptul că este
de dimensiuni foarte reduse.
f. Gradul de atenţie : În timpul realizării sarcinii este tăcută, iar atenţia concentrată.
g. Nivelul de anxietate, reacţia faţă de dificultăţi : Nu se remarcă anxietate în atitudinea
copilului, sarcina i se pare uşoară şi o realizează cu o mare dezinvoltură şi plăcere.
h. Alte emoţii observate : În momentul în care a desenat-o pe sora sa a zâmbit. Din întrebări
dirijate a reieşit faptul că o iubeşte şi o admiră pe sora mai mare, însă este şi tristă deoarece
aceasta este mai mult timp plecată la studii.
i. Derularea testării; secvenţa verbală ( verbalizare şi notificări ) şi non-verbală ( mişcarea
liniei, progresul desenului : Maria este un copil dreptaci. Începe sarcina prin a-şi aşeza cutia
de creioane, apoi spune că va începe cu mama. După ce a terminat a realizat că a desenat o
persoană de dimensiuni prea mici şi astfel pe ea nu se va mai putea desena. Solicită o radieră
pentru a reface personajul. Apoi îşi continuă activitatea desenând următoarele personaje.
Mişcarea este dextrogiră. Personajele le desenează în picioare, atribuindu-le elemente care
vizează sexul lor, şi anume : părul şi haine corespunzătoare. La sfârşit descrie opera realizată,
menţionând faptul că ar fi putut să le realizeze şi mai bine. Acest lucru sugerează tendinţa spre
perfecţiune şi dorinţa de a-şi ămbunătăţi calitatea muncii.
j. Comentarii şi răspunsuri la întrebările dirijate : Maria a fost întrebată ce nume dă acestui
desen. Ea a răspuns că este familia ei, că cea mai drăguţă este Ioana – sora, apoi toţi. Mama este
drăguţă pentru că face de mâncare, o îngrijeşte, tata pentru că o duce la şcoală şi îi cumpără
lucrurile dorite, Ioana pentru că este frumoasă şi o duce peste tot atunci când este acasă, iar
Dragoş pentru că mereu se joacă cu ea. Cel mai puţin drăguţ a considerat că nu este deoare toţi
sunt buni cu dânsa. Cea mai fericită este ea deoarece este cea mai mică şi este, mereu, în centrul
atenţiei. La întrebarea „Dacă tu nu ai fi în desen cu care personaj te-ai identifica?”, răspunde că
i-ar plăcea să fie sora sa Ioana deoarece este frumoasă, deşteaptă, frumoasă şi ar fi plecată mult
timp de acasă, astfel că la toţi le-ar fi dor de ea.
Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Maria doreşte să îşi demonstreze
compentenţele faţă de adult, pentru a fi confirmat de acesta, dar şi pentru că este sigur de
competenţele şi capacităţile sale. Totuşi încearcă să justifice modificările realizate în cadrul
desenului, precum cea din dimensiunea primului personaj. Necesită feed-back non-verbal din
partea examinatorului. Se poate deduce că singura familie semnificativă este cea a ei, concepţie
egocentrică normală pentru vârsta sa. Acest lucru denotă satisfacţiile trăite în cadrul familiei şi
un sentiment de apartenţă adecvat. Se simte neândreptăţită să vorbească în termeni critic despre
familia ei, deoarece ea este fericită alături de membrii acesteia. Referitor la idendificare reiese o
adecvare şi o conştiinţă bine dezvoltată, însă i-ar plăcea să fie percepută ca fiind mai mare,
lucru care reiese din admiraţia pe care i-o acordă Ioanei – sora mai mare.

2. Compoziţia familiei desenate în raport cu familia reală

a. Familia desenată :

Ordinea Caracteristici sau Vârsta Sexul Rolul

b.
desenării numele personajelor ( tată, mama, etc.)
b.
1 Rodica 42 F Mama
b.
2 Grigore 45 M Tata
b.
3 Maria 8 F Subiectul
b.
4 Rareş 18 M Frate
b.
5 Ioana 22 F Sora
b.
Familia reală:
( Se indică subiectul ţintă încercuind numele acestuia şi se ordonează membrii familiei după
vârstă în sens descendent. Se precizează dacă este vorba de tată sau de soţ ( mama sau soţie )
încercuind statutul corespunzător.
Rol Numele Vârsta Sexul Diferenţa Persoana
faţă de desen adăugată ( A)-
omisă ( O )
A TATĂ/SOŢ Grigore 45 M - -
B Mama/ soţie Rodica 42 F - -
C Copil 1 Ioana 22 F - -
D Copil 2 Rareş 18 M - -
E Copil 3 Maria 8 F - -

c. Cu ce personaj se identifică subiectul? Cu ea însăşi. Însă dacă din desen ea ar lipsa s-ar
identifica cu sora ei mai mare, Ioana.
Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Ordinea personajelor din desen indică faptul că
poziţia ei în familie este valorizată, fiind mereu în centrul atenţiei, probabil şi din cauza
diferenţei mari de vârstă dintre ea şi fraţii săi. Mama este desenată prima ceea ce denotă o
importanţă majoră acordată figurii materne.

3. Aspectul dezvoltării

8 ani
Nivelul grafic al personajului reuşit cel mai bine : 88
Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Personajele sunt investite cu trăsături pozitive
şi sunt diferenţiate prin mărime, vestimentaţie şi trăsături care vizează sexualitatea –
dimensiunea părului. La o primă vedere se pot diferenţia cu exactitate personajele în funcţie de
vârstă şi sex.

4. Aspectul global

4.1 Amplasarea
a. Sensul foii
- cel sugerat de examinator X
- rotirea foii

b. Calitatea
Distribuţie regulată ( echilibru corespunzând unei anumite organizări ) X

Distribuţie neregulată ( un anumit dezechilibru în compoziţie )

Distribuţie haotică ( aranjament bizar )
c. Situarea desenului în cadrul foii( se poate nota mai mult de un amplasament )
- Utilizarea spaţiului global – Desen/ familie X
- Sus-stg.
- Sus-centru
- Sus- dreapta
- Centru dreapta
- Centru
- Centru stânga
- Jos-stânga
X
- Jos- centru
- Jos- dreapta
Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Adoptă sensul foii propus şi nu o întoarce
pentru a realiza anumite detalii. Dispunerea este regulată, iar desenul este echilibrat. Copil are o
funcţionare adecvată a Eu-lui, iar inteligenţa pare să fie normală şi adecvată. În plan spaţial,
familia ocupă partea de centru jos. Acest lucru ne conduce la o interpretare cu dublă polaritate :
pe de o parte personalitatea subiectului este adecvată vârstei şi ocupă un loc important în
mediul său, iar pe de altă parte se poate afirma o menţinere a trăsăturilor copilărilei, specifice
vârstei, fără o angrenare într-o maturizare precoce. De asemenea desenul poate fi interpretat şi
din prisma materialismului realizăţii, precum şi a proximităţii, a limitării activităţii la exigenţele
personale. Aceasta poate semnala şi un recul în faţa riscurilor sau obstacolelor, frica de
iniţiativă, dar şi o stabilitate.
4.2 Înălţimea :
a. Dimensiuni ( cm )
Tată/soţ Mamă/soţie Copil1 Copil2 Copil3 Altul1 Altul2
Înălţimea totală 7.8 7.3 6.1 6.3 4.2
Cap ( fără păr) 1.4 1.6 0.9 0.9 1.2
Trunchi ( umeri 1.8 2 3.2 1.8 2.2
între gambe )
Braţ( umăr-deget) 1.5 1.9 0.9 1.2 1.1
Gambe (gambă- 4 0.6 1.6 3.2 0.5
picior)

b. Proporţii trunchi şi cap, braţe şi gambe

Se încercuiesc valorile în afara normelor şi se indică prin „ + ” sau „ –” direcţia excesului : „ +
”= mai mare şi „ –”= mai mic decât norma

Tată Mamă Copil Copil Copil Altul Altul

soţie 2 3
 soţ 1 1 2
1,5 ≤ Trunchi / cap ≤ 2,4 cm 1.28 1.25 3.55 2 1.83
- - +
1,25 ≤ Braţ/ trunchi ≤ 2,0 cm 0.83 0.95 0.6 0.67 0.5
- - - - -
0,75 ≤ Gambe/ trunchi ≤ 1,25 2.22 0.3 0.5 1.78 0.22
cm + - - + -

Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Proporţiile sunt infantile pentru nivelul său de
vârstă. Acesta este un indice de imaturitate. Dimensiunile reduse ale personajelor indică indici
ai depresiei, anxietăţii şi replierii în sine. Aceasta poate indica sentimente de inferioritate, de
inadecvare şi sentimente de constrângere.
4.3 Trasajul
Se încercuieşte tipul de trasaj când se repetă pentru aceeaşi linie:
Trasaj continuu........ X
Trasaj discontinuu...
Trasaj apasat........... X
Trasaj lejer.............
Trasaj sigur, direct...
X
Trasaj reluat..........
 1. Pointilism.............................................................
2. Striuri, umbre, caroiaj...........................................
3. Estompare, griuri..................................................
4. Tăieturi cu creionul, ştersături cu guma................ X

5. Linii curbe..............................................................
6. Linii drepte............................................................ X
7. Linii frânte............................................................
8. Bucle....................................................................
9. Accentuarea liniei centrale verticale.................
10. Accentuarea orizontalei.....................................
11. Pete şi porţiuni înnegrite...................................
12. Aspect murdar, mâzgâlit......................................
13. Exces de precizie în detalii...................................
14. Părţi lăsate albe, se precizează care:
15. Alte particularităţi, se precizează care:

Orientarea trasajului:

X Dextrogir Sinistrogir Cele două sensuri alternativ

Bogăţia şi sărăcirea desenului din punct de vedere al completitudinii acestuia: + +/- -

Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Analiza trasajului : continuu, apăsat, sigur şi
preferinţa pentru rectiliniaritate indică o persoană activă, sigură, dar şi controlată. Liniile drepte
pun în evidenţă ca şi trăsătură de personalitate masculinitatea. Aceasta nu are legătură cu
sexualitatea ci indică sociabilitate, expansivitate şi activism social. Aspectul desenului final este
mediu : nici rafinament, nici mâzgâleală. Linia dextrogiră indică o bună adaptare la regulile şi
convenţiile sociale şi o bună dexteritate a motricităţii fine. Liniile continue şi sigure indică un
comportament controlat, adesea dus până la inhibiţie care constituie un semn al unei bune
funcţionări. Trasajul sigur şi ferm denotă încredere în sine, spirit de decizie, dar şi o lipsă în
planul deschiderii şi intuiţiei.
4.4 Dispunerea
a. aliniatul general al desenului ( se utilizează un raportor )
Dreapta: ≤15⁰ X
Dextrogir:
Minor: ( 16⁰ la 80⁰ ) X
Major : ( 81 la 180 )
⁰ ⁰

Sinistrogir :
Minor: ( 16⁰ la 80⁰ ) X

Major : ( 81⁰ la 180⁰)

b. Distanţa
( model: lungimea braţului cel mai mic)
o Regulată: X

- Normală ( aproximativ o lungime de braţ)

- Excesivă ( mai mult de o lungime )
- Redusă ( spaţiul interior al unui braţ care face un unghi de 45⁰)

o Neregulată:
- Excesivă ( mai mult de o lungime )
- Redusă ( spaţiul mai mic decât un braţ la un unghi de 45⁰)
- Încălcare, se precizează:
c. Clasificarea personajelor
Criterii:
- Pe vârstă  Pe generaţii
- Pe înălţime  Copii în centru
- Pe sex  Alte criterii
- Pe familii  Fără criteriu
X
Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Alinierea este dreaptă, ceea ce indică o
funcţionare normală. Distanţele între personaje sunt aproximativ egale, ceea ce denotă o
apropiere adecvată între toţi membrii familiei.
4.5. Perseverarea ( stereotipia elementelor)
o Nici una
o Minoră ( persevarea la un personaj sau repetarea unuia X

sau a câtorva elemente la mai multe personaje)

o Majoră ( nedifenţierea între personaje)
Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : La această vârsta perseverarea nu este, cu
adevărat, un indice patologic, mai ales când este vorba de reproducerea personajelor care au, în
mare aceeaşi formă.
4.6 Factori regresivi
a. regresie- simplificare ( desen simplificat ) majoră minoră niciuna
X

Explicaţie : Simplicarea braţelor ( palme şi degete unite) este cotată ca fiind minoră, ţinând cont
de vârsta copilului şi de nivelul său grafic general.
b. Fragmentare ( prezenţa elementelor disociate )
dacă da:
Da Nu
X

 Minoră:
- Părţi disjuncte
- Spaţiu lipsă
 Majoră
- Părţi foarte fragmentate

Da Nu
 c. Scotomizare ( element lipsă în ciuda spaţiului disponibil ) X
Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Este omis nasul la toate personajele.
Simplificarea lejeră şi modalitatea scotomizării reflectă, mai degrabă imaturitate, decât o
patologie specifică.
da nu
d. Bizarerii
X

4.7 Dispunerea fiecărui personaj

a. Echilibrul personajelor
Tată Mamă Copil Copil Copil Altul Altul2
soţ soţie 1 2 3 1
X X X X X
1.Drept: ≤15⁰
2.Dextrogiră:
Minor: 16⁰ la 45⁰
Major : >45⁰
3.Sinistrogiră :
Minor: 16⁰ la 45⁰
Major : >45⁰
b. prezentarea siluetei
Prezentarea siluetei Tată Mamă Copil1 2 3 Altul1 Altul2
soţ soţie
din faţă X X X X X X X

din profil

aşezată

alungită

din spate
c. Poziţia membrelor
Identificarea poziţiei membrelor fiecărui personaj ( I I=braţe lipite de corp; - - = braţe

Tată Mamă Copil Copil Copil Altul1 Altul2 întinse )

soţ soţie 1 2 3
Braţe \/ \/ \/ \/ \/
Gambe     
d.Postura şi mişcarea

Tată Mamă Copil1 Copil2 Copil3 Altul1 Altul2

soţ soţie
Cu
mişcare
Fără X X X X X
mişcare

Explicaţie : Personajele sunt statice. Aceasta denotă echilibru şi siguranţă.

e. Simetria

Tată Mamă Copil Copil Copil Altul1 Altul2

soţ soţie 1 2 3
Nicio problemă X X X X X

Probleme minore
(uşoare neregularităţi)
Probleme majore
(diferenţe bizare între
cele două părţi ale
corpului )
Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Jumătatea superioară a corpului este uşor
descentrată în raport cu jumătatea inferioară. Ansamblul elementelor indică o oarecare
deschidere spre anturaj ( poziţia braţelor) şi un contact bun cu realitatea ( poziţia gambelor). Nu
apare nici un dezechilibru accentuat.
4.8 Culoarea
a. Utilizarea culorii
- monocromie X
- policromie ( nr. culori utilizate )
b. tipul de culori

- culori calde
- culori reci
- amestec din două tipuri de culori

c. Nuanţe
- culori puternice
- culori dulci, atenuate ( pastel)

d.Detalii particulare, precizaţi care : -

Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Utilizarea creionului negru pentru contur
indică prioritatea formei asupra culorii, şi, deci, a raţionalităţii asupra emoţiei.
4.9 Expresia
Tată Mamă Copil Copil Copil Altul1 Altul2
soţ soţie 1 2 3
Surâzătoare X X X X X
Tristă

Neliniştită
Agresivă
Dezaprobatoare
Placidă
Stranie
Alta ( se precizeză )

Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Atitudinea afectivă este pusă în evidenţă
printr-un surâs. Acesta este vizibil la fiecare dintre cele 5 personaje.
5. Aspect detaliat

5.1. Tip de detalii

X
a. esenţiale ( necesare pentru recunoaşterea formei)
b. Accesorii ( legate de tema desenului, detalii vestimentare ) X

c. Adiţionale ( departe de temă, de exemplu norii )

d. Neobişnuite ( de exemplu, organe interne văzute în transparenţă şi organe
sexuale ) precizaţi care :..................................
5.2 Detalii corporale
a. Nivel de ansamblu
- detalii foarte asemănătoare pentru fiecare personaj
- detalii diferite pentru fiecare personaj X

Precizaţi detaliile : Forma corpului, înălţime diferită, papuci diferiţi, haine distincte pentru
fiecare personaj.
b. Nivel specific - se notează pentru fiecare personaj al familiei tipul de detalii după următoarea
scală:
0 = omiterea unui element; 1 = niciun detaliu subliniat în vreun fel
2 = elemente lucrate minuţios, 3= detaliu accentuat în mod special ( prin linie, formă,
culoare ), 4 = detaliu foarte bizar.
 Tată Mamă Copil1 Copil2 Copil3 Altul Altul2
soţ soţie 1
Păr 2 2 2 2 2

Cap 1 1 1 1 1

Expresia feţei 1 1 1 1 1

Sprâncene 0 0 0 0 0

Ochi 1 1 1 1 1

Direcţia privirii( jos, stg., dr. ) 1 1 1 1 1

Nas 0 0 0 0 0

Pomeţi 0 0 0 0 0

Gura 1 1 1 1 1

Urechi 0 0 0 0 0

Barbă, mustaţă 0 0 0 0 0

Bărbie 0 0 0 0 0

Gât 1 1 1 1 1

Trunchi ( umeri, buric, piept ) 1 1 1 1 1

Talie, bazin, fese 1 1 1 1 1

Organe interne ( aceste detalii au 0 0 0 0 0

o semnificaţie clinică )
Organe sexuale 0 0 0 0 0

Braţ 1 1 1 1 1

Mâini 0 0 0 0 0

Degete 0 0 0 0 0

Gambe 1 1 1 1 1

Copse 1 1 1 1 1

Picioare 1 1 1 1 1

Altele ( se precizează )
Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Puţine detalii ale personajelor sunt subliniate în
mod deosebit. Astfel, se poate preciza faptul că personajele sunt mai puţin investite. Detaliul
cel mai pregnant prin care acestea sunt însufleţite este expresia surâzătoare şi vestimentaţia.
Singurile omisiuni care pot fi luate în considerare la această vârstă sunt cele ale mâinilor şi
degetelor.
5.3 Sexualizare

Tată Mamă Copil1 Copil Copil Altul1 Altul2

soţ soţie 2 3
Niciuna

Păr X X X X X

Mustaţa/ barba
Accesorii
Îmbrăcăminte X X X X X
Altele

Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Diferenţele sexuale sunt existente prin atribute
sexuale secundare : păr, vestimentaţie. Astfel, personaje sunt diferenţiate. Prezenţa rochiei şi
fustei la personajele feminine denotă o manifestare a identificării dexuale.
5.4 Adăugiri
-îmbrăcămintea X elemente ale naturii
-accesorii(bijuterii) altele ( jocuri, obiecte)
-animale niciunul
Care sunt : Vestimentaţia.

Fapte ieşite în evidenţă şi comentarii clinice : Vestimentaţia reprezintă partea convenţională

a ceea ce vrea sa arate sau să disimuleze persoana. Prezenţa vestimentaţiei semnifică
sentimentele desenatorului şi au funcţia de a proteja corpul. De asemenea, hainele sublinează
sexul personajului şi o tendinţă narcisită tradusă în termeni de necesitatea unei aprobări sociale.

6. Aspect
clinic
6.1 Valorizare sau devalorizare
Observaţii Ipoteze interpretative
Personajele sunt mai mult sau mai puţin Mama pare personajul cel mai valorizat, fiind,
realizate corect. Ele sunt valorizate diferit, în de asemenea figura dominatoare. Acest lucru
funcţie de înălţime, păr şi vestimentaţie. denotă importanţa şi rolul mamei în familie,
însă distanţa dintrea ea şi fugura paternă denotă
şi o apropiere de acesta.

6.2 Identificări
Observaţii Ipoteze interpretative
Se desenează în centrul familiei şi i-ar Identificarea subiectului este corespunzătoareşi realistă.
plăcea să fie sora sa din prisma calităţilor Însă identificarea cu sora mai mare ne conduce la ideea
pe care aceasta le are. că Maria se află în procesul maturizării şi identificării
sexuale.

6.3 Organizarea personalităţii ( modalităţi de funcţionare psihică, tip de angoasă, mecanisme

de apărare pentru a face faţă angoasei, maturitate afectivă, calitatea contactului cu realitatea şi
adaptări necesare pentru a-i face faţă, forţa şi slăbiciunea „ Eului ”, calitatea „ Supra- Eului ”)
Observaţii Ipoteze interpretative
Trasaj rectiliniu, numeroase detalii, linii Trasajul denotă o tendinţă spre masculinitate, de
ferme, sigure şi manieră precisă. raţionalitate. Celelate caracteristici ale desenului,
indică, însă o personalitate afectivă, activă şi dinamică.
 Realism al comentariilor copilului, Aceasta denotă un contact bun cu realitatea şi o
personaje adecvat amplasate, linie fermă şi funcţionare adecvată a Eu-lui.
puţine elemente regresive.
Absenţa culorilor din desen şi statica. Acest lucru denotă un subiect raţional caracterizat prin
inhibiţie, gândire mai puţin flexibilă, disciplinată,
orientată şi ordonată. Persoana raţională este
echilibrată şi riguroasă.
Personajele sunt de dimensiuni reduse, însă Acest lucru denotă o bună raportare la realitate.
au înălţimi diferite.

6.4 Analiza relaţiilor dintre personaje: poziţiile respective şi interrelaţiile între ele ( mama-
fiu, mamă- fiică, tată- fiu, tată- fiică )

Observaţii Ipoteze interpretative

Mama este descrisă ca fiind drăguţă pentru Este valorizată funcţia maternă a mamei, dată
că ea prepară mâncare şi o îngrijeşte. fiind şi vârsta copilului.
Tatăl este văzut ca fiind cel care îi cumpără Acest lucru ne arată apropierea, mai mult
lucrurile dorite şi o duce la şcoală. materială de figura paternă, fapt pentru care
este desenat mai aproape de ea în desen.
Fratele este cel care are mereu timp să se Legătura dintre frate şi ea este puternică, jocul
joace cu ea. fiin o modalitate de relaxare şi vindecare.
Sora mai mare este admirată şi iubită din Maria are o legătura puternică cu sora mai
prisma calităţilor fizice şi intelectuale. mare, fapt certificat şi de dorinţa de a fi ca ea
„frumoasă şi deşteaptă”, dar şi „plecată mult
timp ca celorlalţi să le fie dor”. Identificarea şi
idolatrizarea surorii mai mare poate fi pusă şi
pe seama identificării sexuale.

6.5 Alte remarci

Observaţii Ipoteze interpretative
 Desenul arată relaţii adevate şi Acest lucru constituie un mediu propice pentru
propice ntre mebrii familiei. dezvoltarea armonioasă şi adecvată a personalităţii.

7. Ipoteze diagnostice în legătură cu celelalte date

( contact cu realitatea, nivel grafic, grad de investire, relaţiile familiale, dinamica afectivă,
apărări, elemente patologice, contratransfer, etc.)
Din anamneză reiese faptul că dezvoltarea timpurie a Mariei s-a realizat fără dificultate : a
fost sănătoasă, nu a manifestat nici un retard de creştere şi dezvoltare motorie, a limbajului sau
cognitivă. Din spusele mamei reiese faptul că Maria este apropiată afectiv de toţi membrii
familiei, profitând din plin de statutul de mezin al familiei cu toate beneficiile sale sociale,
morale, afective şi materiale. Desenul ne sugerează faptul că poziţia ei în familie este
valorizată, fiind mereu în centrul atenţiei, probabil şi cauza diferenţei mari de vârstă dintre ea şi
fraţii săi.
Din desen reiese faptul că ambii părinţi sunt implicaţi în activităţile familiale, astfel că
fiecare dintre ei îşi face timp pentru a putea participa la activităţile copiilor.
Din anamneză reiese faptul că atenţia Mariei este adecvat dezvoltată, fiind concentrată în
activităţile care necesită acest lucru. Aceste date sunt confirmate şi de profesoara de pian cu
care Maria ia lecţii în particular. Această activitate denotă şi o sensibilitate şi un simţ al
esteticului dezvoltat, precum şi o dorinţă de dezvoltare armonioasă.
În activităţile şcolare manifestă iniţiativă, dorinţă de cunoaştere, implicare şi încredere în
sine. De asemenea este o persoană sociabilă, volubilă şi leagă, cu uşurinţă prietenii noi. În
desen putem remarca că maria are o bună capacitate de a stabili relaţii familiale şi sociale
satisfăcătoare şi mulţumitoare.
Este o persoană care are un bun contact cu realitatea. Posedă un Eu suficient de suplu şi de
structurat, un Supra- Eu eficace, fără a fi prea sever. Aprobarea adultului şi conformarea faţă de
exigenţele Supra-Eului nu par a fi mai importante pentru ea decât pentru alţi copii de vârsta sa.
Ea se dovedeşte a fi activă, dezvoltarea afectivă este corespunzătoare, astfel că sentimentul de
sine, relaţiile cu părinţii, fraţii şi identificările sunt suficiente pentru structurarea unui Eu solid.
Figura mamei, care este desenată prima are o importanţă majoră. Însă toate personajele
posedă trăsturi pozitive şi sunt diferenţiate prin mărime, vestimentaţie şi trăsături care vizează
atribute sexuale secundare. Acest lucru indică o bună angrenare în realitate şi o dezvolare
armonioasă.
Nivelul grafic şi dispunerea denotă o bună funcţionare a Eu-lui, ointeligenţă normală şi
adecvată, o personalitate adecvată vârstei, precum şi o menţinere a trăsăturilor specifice vârstei,
fără o angrenare precoce în maturizare.
Maria este un copil care manifestă un recul în faţa pbstacolelor şi a riscurilor, stabilitate,
activitate, siguranţă şi un control excesiv al comportamentului care duce la inhibiţie. Acest
lucru ne indică o predominanţă a raţionalităţii asupra emoţiei. De asemenea are o funcţionare
adecvată, o bună adaptare la regulilele şi convenţiile sociale, încredere în sine şi spirit de
decizie. Trăsăturile de masculinitate pot fi traduse prin prisma prezenţei deschiderii spre
anturaj.
Putem concluziona că Maria trăieşte o perioadă de tranziţie care corespunde organizării
Supra-Eului post-oedipian. Timpul de recunoaştere pe care în conferă mediul şcolar cere
copilului să se mulţumească cu un feed-back afectiv mai rar, mai punctual, în cadrul unui grup
de copii cu care împarte atenţia aceluiaşi adult. Trecerea de la mediul familial în care atenţia şi
comunicarea sunt personale la mediul şcolar în care consemnele sunt adresate unui întreg grup
conduce la dobândirea unei autonomii afective, a unei convingeri intime referitoare la
competenţele şi valoarea sa. Însă, putem afirma că Maria este un copil cu o dezvoltare
corespunzătoare şi adecvată, fără manifestări patologice sau mult diferite faţă de alţi copii de
vârsta sa.