Aplicaţii Modul 4

1. Daţi câte un exemplu în care să prezentaţi o relaţie profesională iniţiată

în calitate de consilier educativ, bazată pe cooperare, coordonare şi colaborare.
Comentaţi cum s-ar modifica eficienţa dacă relaţia ar fi la un nivel diferit
(dacă, de exemplu, o actuală relaţie de cooperare ar deveni relaţie de
colaborare). Discutaţi despre relaţiile dvs. actuale de lucru şi identificaţi
barierele existente în calea dezvoltării acestora. Treceţi în revistă modalităţile
de depăşire a acestor bariere.

1. Conduita asertivă. Elemente de analiză comparativă

Zilnic suntem confruntaţi cu situaţii care ne solicită să luăm atitudine. Se
abuzează de timpul nostru, nu obţinem ceea ce dorim, nu ni se oferă sprijinul pe
care îl merităm, nu ni se respectă drepturile.
Comunicarea asertivă poate fi o soluţie – aceasta vizează capacitatea de a
exprima propriile trăiri şi opţiuni într-o manieră în care stima de sine şi a celorlalţi să
nu fie lezate.
O persoană care deţine această competenţă comunicaţională ştie şi poate să-şi
exprime dorinţele, să spună ce gândeşte, să refuze, să rezolve conflicte într-o manieră
fermă dar fără să-şi jignească interlocutorii, menţinându-şi, în acelaşi timp, controlul
asupra focarelor conflictuale.
Prezentăm în continuare o analiză comparativă a trei tipuri de
comportamente care au o mare incidenţă asupra calităţii procesului de
comunicare interpersonală.

Comportament Comportament Comportament

ostil asertiv pasiv
îşi comunică
drepturile fără îşi comunică drepturile nu îşi comunică
a fi interesat personale fără a le viola deloc
Drepturi de drepturile pe ale altora drepturile
altora
nu este îşi urmăreşte interesele
Interese preocupat dar într-o manieră în este interesat
decât de care se respectă pe sine în primul rând
propriile respectându-i şi pe de ceilalţi
interese ceilalţi
face presiuni rezistă la presiunile se supune
Conformism asupra anturajului presiunii
 anturajului celorlalţi
Comunicarea îşi exprimă îşi exprimă sentimentele nu-şi exprimă
sentimentelor ostil onest, deschis sentimentele
sentimentele
Implicare îşi atinge are încredere în sine, o
personală în obiectivele reală imagine de sine şi face apologie
atingerea prin efortul îşi atinge obiectivele celorlalţi
obiectivelor altora prin eforturi proprii
Tabelul nr.1 O analiză comparativă a trei tipuri de comportament

Asumarea unei conduite pasive nu aplanează conflictele în mod autentic. În acest

caz, este vorba mai mult despre o amânare a exprimării propriilor opinii şi
sentimente şi a luării unor decizii importante pentru viaţa noastră. Avantajul pe
termen scurt se întoarce, în timp, împotriva noastră. Dacă, în cadrul unei relaţii,
avem în spate o întreagă istorie de implicare pasivă din partea noastră în luarea
deciziilor, este posibil ca, în momentul în care luăm atitudine în legătură cu
lucrurile care ne privesc personal, partenerii noştri, nefiind învăţaţi cu un astfel
de comportament, să nu ne mai accepte implicarea. Este momentul în care toate
tensiunile acumulate ies la suprfaţa şi relaţia însăşi are de suferit. Asumarea unei
conduite ostile ne scuteşte, aparent, de mari frustrări pentru că ne folosim de
ceilalţi cât putem de mult şi eliminăm brutal orice focar de tensiune şi conflict.
Problema apare ulterior – vom sesiza că o astfel de conduită ostilă nu pate fi
asumată în orice tip de situaţie formală, motiv de disfuncţii în integrarea
profesională, spre exemplu, şi că cei de jur vor începe să ne evite. Viaţa noastră
de relaţie va avea în acest caz de suferit.
Asertivitatea nu presupune nici renunţare nici lipsă de combativitate.
Răspunsul asertiv nu este întotdeauna uşor. El reclamă adesea o alegere
conştientă, un mare grad de flexibilitate şi abilitate, curaj şi încredere în procesul
comunicării.
2. Aplicaţii
Aplicaţia nr.1 Rezolvarea unor situaţii tipice
În situaţii tipice în care ne simţim lezaţi, răniţi, trataţi necorespunzător,
comunicarea asertivă poate fi o soluţie pentru a îndrepta lucrurile. Iată câteva
exemple:
1. Când cineva ţipă la dvs.
Când ridici tonul la mine, mă simt umilit. Ceea ce aş vrea este să mă simt bine când
discut o problemă cu tine.
2. Către cineva care nu reşeşte să respecte termenele de realizare a lucrărilor

2
Când îţi trebuie mai mult timp ca să-ţi îndeplineşti obligaţiile, eu trebuie să ştiu cât timp,
pentru a putea să-mi refac programarea şi să-mi reevaluez posibilităţile.
3. Întreruperi din lucru
Când trebuie să–mi replanific activitatea, mă simt perturbat şi aş vrea să fiu informat cât
mai din vreme că va surveni o întrerupere.
4. Când vi se aduce la cunoştinţă ceva post-factum, în loc să fi fost consultat în
prealabil
Când mi se comunică modificări în planurile noastre comune, simt că eu nu contez şi aş
vrea să aflu despre schimbări înainte ca ele să fie hotărâte.
5. Faţă de un profesor excesiv de exigent
Când nu mă apreciaţi, mă simt lezat, pentru că realmente mă străduiesc foarte mult şi
ceea ce aş dori, din când în când, sunt câteva încurajări.
6. Faţă de copiii care întârzie sistematic cu pregătirile dimineaţa
Când merg la serviciu, trebuie să plec de acasă la ora 8.30 şi aş vrea ca toţi cei din casă să
fim gata devreme, apoi vă puteţi juca.

Aplicaţia nr.2 Cum să refuzi politicos

În foarte multe cazuri ne confruntăm cu situaţii în care trebuie să spunem
cuiva “nu” dar într-o manieră care să nu afecteze relaţia pe care o avem cu
persoana respectivă. Se întâmplă, în aceste momente, ori să fim atât de drastici
încât să lezăm persoana de lângă noi ori, la cealaltă extremă, să avem o reacţie
de demisie şi să evităm a pune în discuţie refuzul nostru într-o anumită
problemă. Pe termen lung, o astfel de strategie duce la o supraîncărcare a noastră
şi, desigur, la o mare frustrare.
Prezentăm în continuare o serie de formulări asertive pe care le
recomandăm pentru situaţii de refuz.
 Îmi pare rău dar nu pot s-o fac chiar acum. Să verific dacă Ion este liber?
 Mi-ar place să fac acest lucru pentru tine. Totuşi, nu pot să mă apuc de el până nu
termin ceea ce am de făcut în momentul de faţă. Asta înseamnă că în jurul datei …
 Tocmai lucrez la Proiectul X. Vrei să mă ocup de asta cu atenţie sau crezi că planul
strategic este mai important?
 Sunt de acord că acest lucru este foarte important. Hai să vorbim cu Maria. Ea ştie
totul despre el.
 Nu am deloc timp acum. Te superi dacă ne vedem la ora 15.00?
 Este vreo problemă dacă mă ocup de acest lucru după ce fac treaba asta? Am venit
mai devreme special ca s-o termin.

Un refuz la telefon vizează parcurgerea a trei etape

1. Arată respect
- Mă bucur să te aud
- Îţi mulţumesc că m-ai sunat
2. Explică situaţia
- Sunt într-o întâlnire acum
- Tocmai ieşeam

3
 3. Aranjează de comun acord când să suni înapoi
- Când te pot suna ?
- Pot să revin într-o jumătate de oră ?

 Mă bucur să-ţi aud vocea. Nu pot vorbi acum. Hai să vedem când ne putem întâlni la
prânz săptămâna asta ca să putem sta în voie de vorbă.
 Mă bucur să aflu că te-ai întors. M-aş bucura să-mi povesteşti cum ţi-ai petrecut
vacanţa. La ce oră pot să te sun deseară ca să putem avea o discuţie mai lungă?
 Ce drăguţ din partea ta că ai sunat! Acum sunt într-o întâlnire. Te pot suna
acasă deseară?

Pentru a depăşi aceste bariere, dar şi altele pe care nu le-am enumerat, trebuie să
fim un tot unitar, să acţionăm cu perseverenţă, să ne gândim împreună la
organizarea activităţilor şi să ne mobilizăm, pentru că tot ceea ce intreprindem o
facem pentru elevii noştri, aşa cum şi profesorii noştri au făcut-o pentru noi
atunci când eram elevi, iar efortul depus în rezolvarea problemelor, în derularea
activităţilor trebuie să fie comun.

2. Elaboraţi un model adaptat realităţii din şcoala dumneavoastră care să pună în

evidenţă participarea Consiliului elevilor la luarea deciziilor. Identificaţi situaţia, tipul de
decizie care se cere luată, persoanele implicate etc.

Pentru a lua o decizie Consiliul elevilor parcurge anumite stadii: detectarea

alternativelor, ierarhizarea lor, alegerea celei mai viabile (în raport cu nevoile şi
posibilităţile sale), formularea deciziei, verificarea deciziei. Participarea elevilor
reprezintă o schimbare în considerarea acestora nu doar ca simpli „beneficiari” ai
intervenţiilor întreprinse de cadrele didactice, ci ca cetăţeni activi cu drepturi
recunoscute, ei putând interveni în mod activ în modelarea propriilor vieţi.
Unul dintre exemplele participării CŞE la luarea deciziilor ar fi atunci când, la
organizarea activităţii din programul propus de acesta, „Prietenii naturii in
actiune ”, a avut loc o întâlnire pentru a analiza etapele de desfăşurare,
responsabilii pentru activitate, elevii care vor participa la organizare, fiecare a
făcut câte o propunere şi apoi au urmărit dacă se respectă paşii pentru a
demonstra că activitatea va fi o reuşită. A fost lansat un concurs de colectare
selectiva a deseurilor.

3. Discutaţi despre relaţiile dvs. actuale de lucru şi identificaţi barierele existente în

calea dezvoltării acestora. Treceţi în revistă modalităţile de depăşire a acestor bariere.

4
Am identificat impreuna urmatoarele bariere de comunicare când
relaţionaţionam cu elevii,părinţii, colegii, comunitatea, inspectoratul şcolar.
ELEVII
1. spaţiul educaţional
2. diferenţe de statut, de deprinderi intelectuale
3. diferenţe de interese/perspective
4. diferenţe de vârstă
5. diferenţe de stări emoţionale
6. bariere care ţin de media
PĂRINŢII
1. dezinteresul părinţilor
2. implicarea copiilor în activităţile gospodăreşti
3. lipsa timpului
4. situaţia financiară
5. absenţa părinţilor
6. educaţia precară a părinţilor
7. diferenţele culturale
8. utilizarea unui limbaj neadaptat din parteaşcolii
9. prejudecăţile
10. „educaţia aparţine şcoli”
COLEGII
1. diferenţa de vârstă
2. diferenţa de opinii
3. diferenţa de specializare
4. mediu de provenienţă U/R
5. sex M/F
6. diferenţe afective
7. interpretare diferenţiată a mesajelor
8. transmitere în cascadă a mesajelor
9. conflictul interpersonal
COMUNITATEA
1. birocraţia
2. asumarea responsabilităţii
3. interes orientat
4. nivel de pregătire
5. timpul alocat comunicării
6. canale de comunicare
INSPECTORATUL ŞCOLAR
1. lipsa de colaborare/cooperare cu personalul din învăţământ
2. aroganţa
3. blocarea comunicării uneori prin şantaj
4. invocarea diverselor motive(altele decât cele curente)
5. necunoaşterea situaţiei

5
6. „pasarea” răspunderii

Pentru a putea depăşi eventualele bariere pot puncta următoarele aspecte:

o în afara întâlnirilor ordinare membrii CŞE conlucrează permanent;
o reprezentanţii claselor se cunosc şi comunică bine între ei deşi au vârste
diferite;
o de câte ori este necesar membrii CŞE se întâlnesc în Cabinetul de
consiliere al şcolii unde discută orice problemă sau iniţiativă;
o se informează unii pe alţii cu privire la problemele comune ce apar în
şcoală.

4. Elaboraţi un model adaptat realităţii din şcoala dumneavoastră care să pună în

evidenţă participarea Consiliului elevilor la luarea deciziilor. Identificaţi situaţia, tipul de
decizie care se cere luată, persoanele implicate etc.

Decizia este un proces de alegere în mod deliberat a unei linii de acţiune, a unui
mod operaţional de rezolvare a unei situaţii, a unei probleme din mai multe
alternative existente pentru a ajunge la un anumit rezultat, obiectiv.
Exemplul cel mai concludent şi de actualitate în care deciziile au fost luate
şi în cadrul Consiliului elevilor este stabilirea activităţilor din programul
săptămânii ,,Şcoala altfel”. Reprezentanţii Consiliului elevilor au discutat la clase
cu colegii şi au cules in urna propuneri pentru a se stabili Programul activităţilor
Aceste propuneri au fost inaintate pe clase dirigintilor , tinandu-se cont la
intocmirea orarului pentru saptamana ,,Şcoala altfel”.