Istoria satului

meu natal

Realizat de:
Garit Maria și
Garit Lucian
Tîrnova este un sat din raionul Edineț, Republica
Moldova.
Tîrnova este situată la 18 km de centrul raional și la
33 km de stația de cale ferată Brătușeni, pe malul drept
al râului Racovăț.
Satul Tîrnova se mărginește la vest cu satul Trinca, la
nord cu satul Halahora de Sus, la est cu satul Hlinaia la
sud-est cu satul Gordineștii Noi, și la sud cu
satul Gordinești.
În 1841 și în 1846, două grupuri mari de
familii din Tîrnova (Oprea,Haret, Spatari,
Banari, Rusu etc.) s-au strămutat în
ținutul Ackerman, acum, raionul Ștefan Vodă,
și au fondat două
sate: Antonești și Ștefănești [4].
În anul 2004, 85,51% din locuitorii satului
erau români, 13,76 % erau de
origine ucraineană, iar restul ruși și alte etnii.
Satul Tîrnova e un sat neordinar, în care conviețuiesc de secole 2 etnii
mari moldoveni şi leşi.De aici şi cele câteva legende despre istoria
apariției lor pe acest teritoriu. Din spusele oamenilor în
vârstă :Gudumac Avacum;lon lacobciuc;Gheorghe Cosovan/în
anii1960/am aflat că moldovenii sunt originari de prin Ardeal, care şi-
au părăsit baştina,în căutarea unor locuri mai bune de trai. Şi până
astăzi mai trăiesc vite cu nume de familie:Ardeleanu, Cosovan.lon
lacobciuc a explicat,de unde neamul lor au porecla,,calul,,.Strǎ- /stră
bunelul lor a întrat în localitatea de astăzi înhă- mat la o teleagă /o
trăsură cu2 roți și hloabe lungi/în care era adunate toată averea
lor:cîteva vase în care pregăteau bucatele, câteva haine groase și mai
subțiri şi copiii mici, care nu puteau merge. S-au oprit pe malul drept
de Racovățului şi şi-au săpat bordee.Pământul aparținea unui boier
Tîrnova, care i-a adăpostit, angajându-i-i la lucru ca argați, plătindu-le
hrana zilnica şi acoperiș de asupra Capului. Numele boierului e amintit
și într-o gramotă.
În ceea ce privește apariția leșilor pe acest teritoriu, Grigore
Hahuleac, Dumitru Pirutchi,Haralampie Popovschi
povesteau ca tații lor precum şi a acestor neamuri
Molodetchi, Hlopetchi, Ciuganschi au fost rămăşiţe ale
armatei leșești, Care în1760 lupta împotriva Rusiei.
Denumirea Satului, după părerea lor,a venit de la
porumbeii,,terminația,,în limba lesască,ce creşteau până pe
malul drept al Racovățului dinspre Halahora,pămînt care
conform datelor din arhivă au apărținut Meldoniceresei
Ilinca Rosetti/Elena Rusu/ care le-a dăruit câte o
parcelă,,deleanca,,de pământ în schimbul argăției la curtea
ei.în arhivă se păstrează mai multe denumiri pentru Tîrnova
de astăzi:,,Lutăria,, ,,Delnita,,,,,Truineva,.....
Când a fost inaugurat Muzeul Daniela Comarnichi a scris o legenda noua care explica
denumirea satului. Conform acestei legende cult Un tânăr de viță imparateasca,refuzind să se
căsătorească cu fata care din copilărie l-a fost aleasă de părinți pentru bogăția ei si-a luat bani
de cheltuiala,haine de primeneală,a încălecat iapa cu numele Nova și a pornit in lume,să-şi
caute norocul. Ajuns pe locurile acestea cu verdeața multa, cu izvoare cu apă limpede a opri
calul cu îndemnul, Tir-r-, Nova lângă un izvor, din care lua apă o fată frumoasa cu ochi mari,
față albă părul negru. I-a cerut să-i dea să bee,så: si potolească setea. Și cum se spune: vorbă
din bătrâni:,,Cine bea apă din izvoarele tării noastre, aici rămân pentru totdeauna,,.A rămas şi
tânărul nostru,legindu-și viața de fata d care l-a adapat.De aici începe firul tirnovenilor,jar
denumirea satul Tirnova provine de la îndemnul tânărului adresat iepei de a opri ling izvor. De
aici încolo, tirnovenii trăiesc după legile ce se stabilesc 1 anumite etape de dezvoltare,
participând la transformările ce au av iar în lume și în ţară în anii grei ai războaielor 1 și al 2-
lea război mondial au luptat pentru apărarea tarii. Au fost mobilizați în 2- rânduri In 1942 in
Armata Românească Ciuca lon Singureanu Ion:Rusu lo s.a.Dar cei mai mulți in august 1944.
Din ei nu s-au mai întors, numele lo este încrustat pe postamentele alăturate celor 2-uă
monumente Înălțate in memoria celor căzuți în război :Unul în 1968 in fata scolli ritul in 1986
vizavi de Casa de Cultură,