Fil

Al

et

NEAMULUI

MANESS
PATRIOTUL

ORDER
MIMI
www.dacoromanica.ro

Fll
Al
NEAMULUI
ROMANESC

www.dacoromanica.ro

OCTAVIAN METEA

PATR I OTU L

BADEA CARIAN

EDITURA MILITARA- 1972

www.dacoromanica.ro

CUVINT INAINTE

pe minunatul
L-am indrgit pe eroul acestei arti
George Cartan, intrat in istorie sub numele de Badea
Ciirtan, lupttor pentru eliberarea national a romanilor din Transilvania fi rspinditor de crti romanefti
din fraged copilrie, cind ascultam povesla sate"
tirile bunicilor fi ale tatlui meu, care l-au cunoscut
personal fi l-au adpostit, nu o data', de prigoana autorittilor austro-ungare.

Am conceput cartea de fat ca pe un neintrerupt dialog intre erou fi destinul su, convins fiind c ciobanul transilvan" fi-a ciftigat drep tul la recunoftinta
contemporanilor fi la pretuirea plin de afectiune a wrmafilor.

In conturarea vietii fi activittii lui Badea airtan

am folosit lucrrile ce i-au fost consacrate in decursul
timpului, articolele din presa vremii fi amintirile celor
ce au venit in contact direct cu dinsul. in msura in
care mi-a stat mn putint, am strbtut drumurile urmate de Ccirtan prin tara, am poposit in muntii unde
fi-a facut ucenicia in tre burile ciob'niei, am stat de
vorb cu nepotii si Nicolae Cartan fi Ana Grovu din
5

www.dacoromanica.ro

Cirtifoara, precum fi cu batrinii satului sau natal.

Atunci cind datele de amanunt mi-au lipsit, am cautat sa definesc momentele mai semnificative, in esenta
lor, dedusa din analiza atenta a informatillor de ansamblu pe care le-am detinut.

Pentru a asigura o anumita cursivitate lecturii, am

renunfat la indicarea in subsol a izvoarelor folosite,
dind lista celor mai importante dintre ele la sfirfitul
lucrarii.
in incheiere, fin s.?" mulfumesc tuturor, fi in mod
deosebit cerceatorilor V. Curticapeanu fi Octavian

Neamtu, care prin informatiile puse la dispozitie fi prin

sugestiile Acute m-au ajutat in elaborarea carrii de
fata.
AUTORUL

www.dacoromanica.ro

CiRTA

I CIRTIg)ARELE

Satul Cirta s-a infiripat pe malul Oltului, in locul

uncle acesta se uneste cu dui Cirta. Aid valea este
larga i psmintul adus de viituri, roditor.

Numele asez'rii este pomenit in documente Inca din

anul 1223.

Intr-o zi
spune traditia 1ocail
ciobanii Oprea
Streza din Cirta si-au luat familiile si au pornit-o
spre munte, la locul unde piriul Bilea se intilneste cu
5i

Laita cea zgomotoas%

Cei doi capi de familie au czut la invoia15. : Streza

cu oamenii lui s-au statornicit in dreapta rului i au
intemeiat satul Streza artisoara, iar Oprea a ramas in
stinga, cuitorind satul Oprea Cirtisoara Astfel sub

poalele p.'durilor, pe un podis intins, s-au imp'rtit

ogoare si delnite pe care hlrnicia oamenilor le-a imbrcat cu lanuri
secar, de orz i de porumb. Pe ling"
aceasta imprejurimile erau bogate in p.'suni.
Au trecut anii i satele au gyrins cheag. Fiecare familie a ajurns s alb" un ciopor" de 50-60 de oi, vaci,
porci, pasen.
* Astzi cele doti sate slut contopite sub numele de Cili5oara
(judeul

Sibiu).
7

www.dacoromanica.ro

Dar a venit o zi in care o parte din ogoare a fost

luat de oamenii grofului Teleki. Stpinul vrernelnic
cldit n mijlocul satului Oprea Cirtisoara o cas
boiereasc, imprejmuit: cu ziduri groase de piatr. :
o aclevralt cetate.

De acurn inainte tn casele pasnicilor locuitori ai OrTisoarelor au inceput s se simtl -tot mai mult lipsurile.

Mul%i ciobani au plecat departe de sat, ajungind Cu

oik ptn pe Brl'gan si in luncile Dunrii.
Familia lui George Cagan, personajul acestei crti,
are leagnul in satul Oprea Cirtisoara, iar stirpea ei
porneste de la ciobanul Oprea, interneietorul asezrii.
Nicolae Cran, tatl lui Badea Cartan, s-a nscut,
probabil, In anul 1810. La o virst destul de inaintat
s-a csltorit cu Maria Budac, construind pe Uliva Bisericii o csui de lemn, cu dou: incperi, acoperit cu
snopi de paie. Din aceast cstorie s-au nscut sapte
copii : Mriuta, George, Nicolae, Chiva, Ion, Avram

Arsene. Din familie mai triesc azi cloi nepoti ai lui

Badea Callan : Ama Grovu i Nicolae Cartan.

www.dacoromanica.ro

CIOBANASUL SE NA5TE-N FURTUNA

...24

ianuarie 1849. Un vint rece

si

aspru strlate

Vale inguste ale muntilor Fgrasului, croindu-si drum

de-a lungul Laitei. Deasupra satului Oprea Cirvisoara,

viscolul rscoleste nmetii de pe fruntea caselor de

lemn acoperite cu paie. Fumull ce rzbate prin acoperis
este r:sfirat peste pinza de zpad, innegrind-o.

E o iarn cumplit, cum nu apucaser nici bkrinii.

Toat noaptea a nins cu fulgi mari iar acum, dimineata, s-a pornit un viscol care spulber zpada.
In curtea lui Nicolae Cartan dulii Ursar si Burcus
se plimb Cu pasi de santinele" in jurul gardului de
mrcini. Aici, la marginea satului, Inpii, flminzi si
indrzneti, dau tircoale. Acolo uncle ciinii stnt fricosi,
inhat cite o oaie si fug cu ea in htisuri ca s-o mnince in qiniste. Arme in sat nu sint decit la curtea
grofului. Oaanenii au furcile.

Callan a curtat zpada din jurul casei, a croit

pirtie pini la poart si la adpostul oilor, apoi a plecat

In veoini, dup noutki. In odit. e liniste. Rasila,

cumnata lui, intretine focul din vatr ; in ceaun docoteste apa pentru mmlig si pentru alte nevoi. In
9

www.dacoromanica.ro

pat Maria, sotia lui Nicolae, geme usor : asteapt

nasal.

In sat oamenii discut cu aprindere vestile despre

miscrile revdlutionare care au prins in vilvtaia lor
anile Europei. Valul revolutionar a ajuns si in Transilvania, aflat atunci sub stpinirea habsburgia, unde
mocneau de mult vreme nemulwmirile poporului asu-

prit de grofi. Groful Teleki, din Oprea Cirtisoara, de

cum a simtit a se apropie primejdia, a plecat cu familia la Viena. In comitatele transilvane poporul s-a
pus In rniscare ; se tineau adunri In orase, aveau loc
manidestri impotriva asupritorilor. Ajunsese vestea la
Cirtisoara c In uncle locuri s-au doborit stilpii cu
pajura imprteasc si a la Brasov s-a tinut o adunare
In care s-a cerut schimbarea constitutiei i punerea
romanilor in toate drepturile.
Soseau vesti despre luptele tranilor din Murnii
Apuseni, candusi de crisorul" Avram Iancu, care
cereau dreptate pentru iobagi.

Cu toate c evenimentele se desfsurau departe de

artisoara si de Tara rgrasului, oamenii din sat abia
asteptau s auca puscturi", fiind gata &a pun i ei
mina pe coase, pe furci si pe topoare i s'a porneasc
la lupt pentru dreptate i slobozenie.
Simtind primejdia, autorittile au trimis In sat citiva
jandarmi care s: patruleze pe ullite i s. imprstie oamenii adunati la vorb. Vechilul grofului, Oliver Boer,

a prsit si el comuna ducindu-se la Cluj, la fiica sa.

10

www.dacoromanica.ro

Despre toate acestea vorbeau oamenii din Oprea Oirtisoara in vrernea cind Fira Candea, moasa satului, se
indrepta cu pasi repezi spre casa lui Nicolae Caron.

i In timp ce vintul suiera printre grinzi, iar in tali

furtuna revolutiei era In toi, Maria, soata lui Nicolae,
aducea pe tlutne un b.'iat voinic, care va primi numeric
de George.

Nicolae Il privea drIgIstos, fericit c are acum un

blat care sa-1 ajute in treburile citilAniei. El nu avea
cum s tie c mogildeata din copaie va ajunge un am
vestit.

CioVnasul s-a n'scut in furtua

www.dacoromanica.ro

PE MALUL LAITEI

Cu VACA PE IMA

In familia lui Nicolae aran copiii au sosit intr-o

ordine firease. Dup APiriut-a isi George, in vara lui
1851 s-a nscut Nicolae, in toamna lui 1853 Chiva, in
iarna lui 1855 Ion, urmat de Avram si de .ultimul vastar, Arsene.
George, mindria ciobanului, cresitea vzind Cu ochii.
La cinci ani cunostea vecinttile satului ca-n paling.

at era ziva de lung. colinda cringurile, cutind cuiburi de psri, culegind alune, mure si zmeur. Copilria luti se desasura fr griji. Uneori se intorcea acas

seara tirziu, dup ce tusa Rasila, sora mamei lui,

11

diutase disperat prin cringe

Dar toate pin la un timp ; vaca trebuia dus. la IAsune, cele cinci oi care n-au &lost luate la rnunte trebuiau

scoase la pscut pe imasul din marginea satului.

George a inceput s indrgeasc. indeletnicirile cioba-

nilor. In cring mai erau si alti copii cu vitele. De la

cei mari a deprins tainele" ciobniei : Mau oile singure iar ei plecau dup zmeur sau mure, fceau baie
in Laita, prindeau pesti.
Copilul crestea in deplin libertate ; nimeni nu-1
stingherea. Tatl lui era plecat in munte cu oile, mama
12

www.dacoromanica.ro

era ocupat Cu ceilali copii i Cu grijile gospodriei,

bunicul, impovrat de ani, nu se putea sine pe urmele
lui. Doar tusa Rasila fi mai tinea rbojul isprvilor, dar
ea era bun ca piinea cald.
Petrecindu-si copilria departe de oarneni si de sat,
George s-a obisnuit cu singurtatea. Se intindea pe
iarb, privea cum pasc oile, cum zboar ulii. Se vedea
cioban adevrat, pzind o turma de ai.
Uneori se intelegea cu Nic
Vukan, tovarsul

su de ciobnie, ca Nic

rmln cu vaca si cu oile

iar George s urce la Cascada Btliii, ca s culeag afine,

cci pdurea oferea cu drnicie, pin toamna tirziu,

roadele ei parfumate.

George i iubea mult pe unchiul su dup mam,

Avram Budac, om umblat (zkea c a Tost si in Franta),
care stria multe
povestea nepotului fel de fel de
intimpari minunate.

Citeodat, innopta aa bunicii si dinspre tata, care

locuiau in Ulita Morii. Bunica Ludovica torcea pin
noaptea tfrziu, iar bunicul li punea povesti.
Intr-o sear,
George s fi avut pe atunci opt
bunicul Avrarn l-a luat deoparte i i-a vorbit
ani
cam asa :

Nepoarte, .ne-am gindit s. te trirnitem la scoal,

in Pojorta, ca-n sat la noi nu e. Nid eu, nici tat-to

n-avem stiinfl de carte. Asa au fost vremurile, am
ramas prosti. Acum lumea s-a schimbat. F't: stiint
de carte, mi rzbesti in !time. Unchi-to Arsene stie un
13

www.dacoromanica.ro

pic de carte, a ajwns abeam; lia biserk. Colath unclii,

Vasile, de-i eitana. in Italia, bagsaana a invtat ceva,
ne scrie crti. E pcat s numeri oile pe aboj, ca mine

si ca tat-to. Dad am avea putere, a mai zis btrinul,

te-am trirnite la scoala din Recea or din ragras. Esti
copil tistet, ager la minte, la scoal. ar scoate om din
tine. Dar n-avem bani ; Pojorta-i aproape, te duci pe
jos, numai opinci iti trebuie i mincare-n traista.
Nu na duc, mosule. Ce-mi trebuie (ink scoal ?

fac ciaban ca tata ;

Nu ma' fac clascal ori pop,
cessi fac cu invttura ? Oilor le trebuie ciaban, nu
dasal !... Vd c dumnearta n-ai umblat la scoala si tot
tii poezii, cintece, ba i putin istorie !

Ca ciaban am umblat prin tal, am fast pe 13rgan, iar in tinerete am ajuns pinsa-n munii Hemului
si In Caucaz. Am cunoscut multi oameni, am vzut

multe. Unele le stiu de la bacii cei btrtni, altele de

la negustorii care veneau n munte s cumpere
ca. antecole le-am invtat in revolutia de la pasopt si nu le voi ulta

Indemnurile bunicului de a merge la scoara au ramas fr ecou in sufletul lui George. Taal su fi proia cu el la munte i aceasa promisiune
misese
valora mai mult decit tfinta de carte.
Dorinta de invIatua 11 va ncerco peste vreo zece

ani, dar ea va porni din alt indemn si dintr-o ala

intelegere.

www.dacoromanica.ro

CIOBAN LA MUNTE

In primavara anului 1860 tatal su i-a promis lui

George ca. ti va lua la munte, ca sa faca ucenicia la
stIna baciului Axinte.

De clnd asteptase el clipa aceasta !

In mintea lui, viata de cioban i se arata mareata,

asternuta Cu iarba. verde, presara.ta cu bujorei de mute.

Totul era limpede si frumos In inchipuirea lui.

MI ciobane, de la oi,
MI ciobane, rnI.
Tu n-ai grij, u-al nevoi,
MI ciobane, mi !

StIna de la Curmatura Mil, data. In seama baciului

Axinte, avea sase ciobani si 2 000 de oi, Impartite In
trei turme. Gea mai mare parte a turmei era proprietatea grofului si vechilului su, iar un sfert dintre oi erau
ale oamenilor din sat. Oile mInzari alcatuiau avutia
stinii, caci ele dadeau laptele pentru ca s si brinza. M'inz.'rile erau pazite de doi ciobani, trei clini si un magan
Oile sterpe erau tinute separat, fiind folosite doar pen-

tru carne sii flrina ; turma lor aviea doi ciobani, patru
clini si un mugar pentru purtarea samarelor. Pentru
cirlani, pepiniera turmei, era rinduita aceeasi paz.
15

www.dacoromanica.ro

Plecarea turmelor la munte se fcea In fiecare an la

23 aprilie.

Nerbdtor, George intreba sear de sear pe bunic,

clt mai e pin la plecarea turandor. A invtat si o

poezie, furia de un rapsod anonim, inchinat acestui
everriment.

De la Figra la vale
Busuioc rnindru asare.
Cine mi l-a semnat ?
Ciobanii cind au plecat.

Cine mi 1-a aadit ?

Ciobanii dad au venit.

Viata n satul Oprea artisoara era trisa, cenusie,

doar duminica prindea putin farmec, and in jurul

horei se adunau cu totii ca s mai scape de monotonia
din timpul spaminii. Veneau la hor i copiii. George
mergea la hor cu Nic Vlad, vecinul i tovarsul lui
de joac.

Flclandrii de Virsta aui se invirteau in jurul horei,

iar cei mai mid se jucau de-a v-ati ascunselea sau de-a
baba oarba. Cei mari, maimutreau pe flci : sreau
ca Lociorii, chemau fetitele da joc, chiuiau ; invtaser
strigturi.

In verile dud a pzit vaca pe malul Laitei si pe

Dealul Morii, George a invtat fecioreasca" i invir-

the, n tovrsia Anutei lui Gheran, care pzea si ea

vitele. Dar aici, In vzul oamenilor din sat, lui George
16

www.dacoromanica.ro

nu-i venea la indemin

batg opincile sau s strige

ca feciorii ; se simlea intimidat.

George nu hoingrea seara prin sat ; nu avea poft

se intilneascg cu jandarmii
spaima oamenilor. In
fiecare sgptming jandarmii urcau spre cazarma &or de
la munte sau se prezenttau la stabul" din Arpasul de
jos. and se opreau in sat, lumea stia d nu-i de bung.

Victimele", legate cu funii de mini, erau duse la

judecgtoria din Arpasul de jos si date pe mina judecgtorului Trk, care abia astepta sg-si arate puterea",

sg le aplice calapodul legii". Ce fgcuserg bietii oamcni ? Unii au adus lemne din pgdure, ca sg-si trtalzeascg pruncii, dar frg otorizatie" ; altii au luat 'doi,
trei snopi de pe holda grofului sau a vechilului. In fiecare primgvarg jandarmii cgutau pe feciorii ascunsi ca
scape de cgignie.

Unii dintre acesria fugeau dincolo de munti, in

,,lar", la frapii liberi. Pentru transilvgneni Tara" era
Romania veche, care se intindea dincolo de crestele
Carpatilor, multi care niciodatg n-au despgrtit pe romani. Dar acum pe culmile lar se stabilise o asa zisg
granitg".
Dupa cum este lesne de inteles, la virsta aceea,
mintea flcgiasului nu era Ina limpede de ce romanii
din Transilvania erau supusi cezaro-crgiesti" i asupriti

de impgratul de la Viena, iar ceilalti trgiau liberi.

Atita putea intelege deocamdat c jandarmii si va2

Patriocul Badea Crtan

e. 1/44

www.dacoromanica.ro

17

mevii erau cei care pzeau aceast rinduial care imprteau pe oameni n dou prti, de aceea ttnrul
ura din tot sufletul pe acei jandarmi.
...A sosit, in sfirvit, i mult avteptata zi de 23 aprilie
1860, zi de plecare la munte.
Mam-sa i-a pregtit lui George desaga cu imbrcmintea de trebuint : dou cmi, dou izmene, o pereche de opinci, obiele, cioareci, un verprel, o zeghe

cciula. Cojoc n-avea, ad era prea greu pentru

un flc.u" de unsprezece anri care pileca pentru prima
dat in munIte.

George a tiart clintr-un alum o ramur lung

dreapt, din care vi-a cioplit, cu bticeagul primit de la
unchiul su, un toiag.
Turmele de oi din Oprea Cirvivoara au pornit spre
munte dup datina movtenit din Tnovi-strmovi. In
frunte mergeau,
mgarii turtmei. Pe samare puttau merindele, cojoacele i cldrile pentru fcut mpentru fiert laptele i predaf'tit cavil. Dup ei

veneau berbecii, cu clopote de aram la git. Urmau

miei,ivi, dup ei, grosul turmei : minzatele
oile cu
oile care ddeau
lapte, puterea stioei", i sterpele
Ma i carnea. In jurul turmei mergeau ciinii.
Baciul Axinte, mai marele sttnii, purta de cpstru
calul su mocnesc. Linda' el mergeau Nicolae Callan
vi Ion Sofariu. Cel mai tinr cioban
Victor Voca al
18

www.dacoromanica.ro

se tinea n dreapta turmei, iar Ion Vlad

in partea dinspre Avrig. In urrn veneau Ion andulet
5i Miron Budac, care indemnau oile ostente sau rnite
Dinalui

la copite.
Turma inainta agate pe drumeagul case insoteste rful
Laita spre Curmtura Btlii, ciugulind iarb i smocuri
de buruieni.
George Callan, ciobnasul de unsprezece .a.ni, alerga
spninten end spre capul turmei, cind napoi, indemnind
spre tux'm ctrlanii i oile rmase-n urm s ciugu-

leasa iarb:. Era fericit Ca'. a fost primit in rindul ciobardlor, cu toate c n-avea Inc cojoc i nu-si fcuse
ucenicia. Invirtea ciomagul deasupra capului, fluiera
striga dup oile Intirziate : Br, oxie ! Br !... Haida,
Br !..." Clinele Burcu fi unrna, credincios. Tlngile berbecilor imprstiaus cu drnicie glasul lor de
aram pe cele .dou rnaluri ale Lafitei si se auzeau pin
sus la creast.
CITsoria ciobanilor pin la stina din Curmtura
Bilii a tinut trei zile. Stina era ridicat la marginea
unei poieni largi. Era o constructie mthloas din
!Arne, acoperit. cu cetina i scoart de brad.
Aici vor rmine, dup rnduielile ciobniei, pin la
26 octombrie, dud vor cohort din not' in sat.
In poian, la dteva sute de metri
sein, au rinduit
tirlelle

celor trei turme si le-au imprejmuit cu trun-

chiuri uscate de brazi.

19

www.dacoromanica.ro

Dirnineata, baciul Axinte a impartit mincare cioba-

nilor, iar dupa ce au terminat ou mulsul, cele trei

turme, insotite de clini, au pleoat la psunat spre poienile si coastele cu iarba, recunoscute din timp.
Tinrul Cartan a rimas trist la stina. Oare n-au
credere in el, nu e inca vrednic s pazeasca cirlanii ?
Baciu l-a incurajat :
Nu fil trist, George. Trebuie s te deprinzi cu
viata de cioban, esti pentru prima data in munte.
Flac:ul a ajutat pe baciul Axinte s diretice prin
stina, s rostuiasca pe polite sacii cu mai, sculele ciobanesti, bolovanii de sare. Au spalat vedrele pentru
muls, ciuberele pentru lapte si le-au asezat la soare
s se .usuce. Pe la prinz au teraninat lucrul i, ca rasplata, George a prima un bulz de brinz i maanaliga.
Pe masura trecerii .timpului, George a inceput sa patrunda in ta.inele indeletnicirii de cioban, care nu era,
cum vi-o inchipuise el, fara griji i fara truda. Iata,
in primul rind, murlsul oilor, dimineata i seara, treaba
care cere anulta indeminare. Mulsul este cea anai istovitoare anunca a ciabanului, miinile lui ajung sa se miste
automat. Donitele cu lapte Sint golite in ciubere, unde
se pune i lap tele muls dimineata, apoi ihcepe truda
baciului. De asemenea, ciobanul trebuie s invete

tunda oile, s le oblojeasca pe cele care aluneca pe

stinci sau scapa vii din labele ursului.
Jivinele se strecoara noaptea in jurul tirlei, de aceea
ciobanul doarme iepureste". In noptile intunecoase,
20

www.dacoromanica.ro

sul se apropie hoteste de tirlg, de nu-1 simt nici

iama tn bietele oi.
Viaja ciobanului in munte cunoaste i zilele i noptile
cu ploi, cu furtuni, cu fulgere i trgenete. Stihiile naturii se idezlntuiesc, copacii stilt smuisi din rdcini,
iar norii aruncg frg incetare ggletile cu apg asupra
iSuvoaiele coboar nvalnic de pe crestele munti-

lor, tirind cu ele copad, eacacini, bucgti de stincg.

Cerul pare una cu pgmintul. Oile, speriate, se Ail
una n alta, tremurind. Ciobanii au opincile pline cu
apg, cojoacele ude.

Uneori ploaia tine zile in sir. Frigul si umezeala pg"-

trund ping la oase. Oile cu Una imbibartg de ploaie,

tremur In tirl sau la rdcinile molizilor. uinij slgbesc paza i cautg i ei adpost.
Dar natura isi are rinduielile ei. Dupg furtung se-ntorc
frumoase, apele se retrag, iarba se zbiceste,
pgdurea tsi scutur ramurile. Hainele, oojoacele sint
puse la uscat. Fetele ciobani1or de la stina din Curmtura Bilii se insenineazg. In poieni se simte din nou
aroma fructelor de munte.

Tinrul Cirtan vrea s cunoascg tainele naturii, fenomenele care l-au spimintat. Baciul Axinte trebuie
rgspund la intrebgri. Btrinul Ii explic, cum ill
ajurtg mintea, despre ceatg, non, furtuni i trgsnete.
Din tot ce i-a spus baciul, flcul a retinut citeva
Inuritrzminte care au rgdgcina in experinta cidbanilor,
www.dacoromanica.ro

21

trecut din generapie-n generatie, de sute, poate de mii

de ani.

De pila. : toti cidbanii stiu c. in timpul furtunilor

nu trebuie s te adpostesti sub brazi (la munte) sau
sub stejari (la yes) pentru a pe acestia-i cauta trsnetul. Fagul e ocolit de trsnet. De ce ? Nimeni nu Ei-a
putut explica, rnici cei btrini. Vintul e puternic la
creast, iar cega se formeaz pe vi, de unde dimineata
e destrrnat de razele de soare si se ridic spre culmi.

In zilele ou ceat norli se preling din inltime pe

spinarea stincilor, pe coama pdurii, de unde coboar
pe firul vllor spre piraie.
In trei luni thlrul Callan a invtat s cunoasa mersul vremii, aproape la fel de bine ca si ciobanil virstnici.

In noppile senine, invelit in cojoc, privea cu interes

cerul cu puzderia de stele. Tatsail lui, acesit arn rninunat,

i-a artat Steaua polar, Carul .mare si Carul mic,

Calea lui Trian, Luceafrul si 1-a invtat s se cluzeasc dup5. ele.

In aceste lectii primite de la tatl lui, George a inv'pat c la. n'unte te clluzesti ziva dup muschiul
copacilor (asezat spre miaznoapte, de unde nu bate
soarele) si dup firul apelor. Cunoscirtclu-le, oiobainul

se strecoar prin desis-ul pdurii, prin tufisuri, ea_ o

vulpe isteat. De te rtcesti, susuruf izvoarelor de pe
fundul vllor te scoate la liman..
22

www.dacoromanica.ro

Ava treceau slpamtnik si lunile ; viata de ciaban

ti punea ereu Intrebsri, pe care ,nu le putea tlmoi.
Tatl su 11 trimitea la baciul Axinte, 6.-i om hatrin,
stie multe", dar acesta ridica neputincios din umeri si
zicea : Asa e rinduit din veac", si cu asta credea c-o
scIpat de tntrebrile acestui ciob.'nas, dornic s. le stie
toate.

In aceste cupe lui George ti p.rea ru c nu s-a dus

la scoal ; ar fi linvat s citeasc si poate c.rtile dau
deilegri la ceea ce-1 frIminea pe om. Dar mgretele
nu ajutau la nimic. Se trittreba : oare popa Vulcan
mai einvtat cm din sat
svie ceva ?

cel

Pe msur. ce timpul trecea, George ti ddu tot mai

Inuit seama de greuttile vietii de ciaban. Dar pentru
&I. dorise cu aprindere aceast. viat, era hotrtt s'i
duc. neaVa'tut, ptris la capt, aspra ucenicie pe care
o Incepuse.

www.dacoromanica.ro

PRIMUL DRUM PESTE MUNTI

...Au

trecut doci ani de ciobliie. George Carian ti

terminase au bine ucenicia i scum floc:a parte din rtndul ciobanilor, Cu taate c nu-i mijise tad mustcioara.

Intr-o sear de septtembrie din anul 1863, ciobanii,

dup ce au isprvit mulsul, s-au stems tn jurul focului.
tnclemnul celorlalvi, baciul Axinte Budac a tnceput
le ,povesteasel legende i intimplri din istoria nea=dui. Cu 'tome al nu rumblase prin wok i fcea socapable pe clboj, el tia o groaz de povleti.

BtrInul povestea au un farmec deosebit, mai cu

seam legendele privirtoare la Stejarul din Borzeti, la
Aprodul Purice, la Movila lui Burcel ori la voievodul
Radu Negru oare-i avea cetatea
zicea Axinte
acolo, la Brea2a, sub poalele murqilor rgraului.
Baciu le vorbea cu mtndrie despre Alexandru Cuza,
care de trei ami domnea la Burcureti i care unise pe
munteni i moldoveni tintr-o singur
Cu toate c nu cunatea trta rrosrturile politiloeti",
ttnrul Caron ntreb dar se pone rtrece dincolo, win
Tar.'" ?
24

www.dacoromanica.ro

Ehe, zise baciul, trebuie ppq, * altfel te opresc

vamesiii jandarmii.
Da', stotern ou totii romni, zise curajos
Stntem, nu-i vorb, 'dar fr Titiur de la viti,spanul** din Fg.gras, nu putem mere. E adevrat c
noi, ciobanii, mai trecem prin vama cucului" pe ,4rarea ursului"***, c pe acolo nu stat nici jendari, nici
vamesi, trecem clincolo ca pestii prin ap.
In alte seri bacilli
vorbit, cu graiul lui limpede
si curgtor, de Inaintasii poporului nostru : de vitetazul
Decebal i nteleptul Trian, de voivozii cei putemici,
de luptele lor vitejesti cu otomanii si mai ales de fala
neamului romanesc", de Mihai Viteazul.
De ce nu sintem toti romanii intr-o sin gura tara ?

a intrebat tntr-o sear. ttnrul Cagan.

E greu s-ti rspund, nu cunosc prea bine istoria.
Dar poate inttlnesti un om inva'tat
le zice istorici
intreab-1 pe el, musai s tie.
La 14 ami, George Cagan se istrecura ca o pisia
prin Strunga Dracului, de sub coama Negoiului,
cunostea mulnii, ca alti copii de seama lui, abecedarul.
Gutreiera pdurea ziva i noaptea, nu se mai temea de
ursi, avea sntate de fier i picioare de otel.
* papport.
** subprefect
*** metafore prin care

poporul indica locuri de trecere

granilei fira paz, din cauza conditiilor naturale.

25

www.dacoromanica.ro

Intr-o zri din luna septembrie a ant:dui 1864 si-a stimtreac

prat focul care4 rodea inima de doi ani

dincolo, sa vad ce romani triesc dincolo de creasta

rnuntilor.

A lsat turma In paza lui Victor si a urcat piscurile

muntilor spre locul unde era granita". Pin. sus a
f.'cut trei ceasuri, apoi, obosit, s-a asezat pe un tanc.
A privit de acolo Panorama Trii Fgrasului, cu satele sale ce preau niste grdinite cu pomi. Sub dealurile podisului ardelean, serpuia firul de argint al Oltului.

Flcul si-a inltat privirea spre crestele golase ale

muntelui, Imbrcate n tufe de jnepeni i bujorei.
Unde-i blestemata de granit" ? se Intreba el. Nu
vd nici un semn. Pin unde-i Austria? De uncle 'in-

cepe Romania ? Granite trebuie s fie o scorneal

a regilor si a impratilor.
S-a ridicat i, cu pas sprinten, a urcat un pinten
plesuv de munte si a inceput s coboare spre
A pornit pe firul plptnd a unui pirlias, caluzit
de clinchetul tlngilor unei turrne de oi i de atratul

unui cine. La orizont se vedea chnpia muntean

undeva departe, departe, se irea firul de argint al
Dunrtii.

As-del, n aceast zi de 15 septembrie din anul 1864,

George Cartan acuse primul drum dincolo de munte,
la fratii
26

www.dacoromanica.ro

lIncepu s chiuie vesel. Ecoul ii purta glasul departe,

pe urmele lui Negru Vod, in tara Argesului.
A coborit in poian, unde se auzeau tlngi. I-a iesit
in cale un cioban chipes, rumen la faI, cu mustaioar
neagr.

De unde vii, voinice ? l-a agrit munteanul.

Din Tara Fgrasului. Is cu oile dincolo de
creast, la Curmtura Bilii. Dar' mneatale, de unde esti ?
Din Corbisor, judeTul Muscell.

Cei cloi ciobani s-au asezat la umbra unui brad si,

pret de dou ceasuri, si-au povestit viava, ca doi prieteni.

Spre sear, George a Scut cale-ntoars, la stia.

ti potoltise focul de la inim, dezlegase taina graniTer, fusese dincolo", a stat de vorb cu UT1 frate din
acelasi ineam.

www.dacoromanica.ro

EVENIMENTE TRISTE

In pnimgvara anului 1865 s-a abtut asupra satului

o secet cumplit, cum nici btrinii nu-si aminteau.
Fintinile au secat, iar pe albiile Laitei si Bilii abia mai
curgea cite un finicel de ap.

Dar seceta a adus cu ea

si

alt pacoste. lntr-o

noapte s-a aprins casa lui Ghifi Damian din Ulita de

sus. Vinitul a impins vlvkaia peste sat si casele, acoperite cu paie, s-au aprins una dup alta, mistuindu-se.
Oamenii luptau din rsputeni sg stvileascg focul,

si salveze avutul. arau ap cu gletile, de unde

gseau, dar .fr nici un spor. Doug zile si dou nopvi
s-au Zbtut s stine incendittl, dar frg folos. Abia in
a treia zi o ploaie binefkkoare i-a pus capt pojarutlui.

Putine gospodrii n-au plkit tribut facrilor. Casa

lui Nicolae Crtan, fiind asezat la marginea satului, a
scpat din aria focului.
Pllile incendiului s-au vzut pin la imunte. Ni-

colae a coborit in sat. S-a bucurat

6'.

avutul lui a

scpat, dar era coplesit de mil pentru vecinii si.

AutoritTile n-au dat nici un ajutor oamenilor s'-si
refacg gospodriile. Subprefectul s-a mulTumit s. ra28

www.dacoromanica.ro

porteze la minister a gospodria grofului Teleki n-a

suferit pagube. Attt.
In lunile care au .unmat incendiului, oamenii s-au
apucat s-si pun pe picioare gospodrale. Au inceput
string. pietre, var, nisip, s ciopleasa Jaime, s
adune snopi de paie si
injghebeze din .nou casele.
Alturi de npstuisi, Nicolae Carsan a ajutat ba
pe unul, iba pe altul s cldeasa fundasiile,
ciopleasa birnele, s ridice acoperisurile.
Fiind istovit de munc iIbtrtn, n-a mai urcat la
stin ; ti avea pe George tnlocuitor de ndejde.
Puterile btrinului ciaban sadeau cu fiecare zi.

Viasa petrecut la munte in ploi i viscole lsase urme

to sntattea lui : o tuse seaa-1 tncerca tot mai struitor, simsea palpitasii la inim.. Cu sentimentul omului care si-a implinit datoria fas de vias., Nicolae
Carsan era pregtit s infrunte sfirsitul.
Usa o bogvie in urna lui : sapte copii harnici si
asculttori ; smtns bun care nu .fcea neamul de
rusine. Mriusa avea 20 de ani, se va astori ; George
tmplinise 18 ani, era ciaban istes i priceput, om de
ndejde pentru ifamilie ; cei1a1i copii : Nicu1ji, Chiva,
Ion, Avram i Arsene erau trecusi de pragul copirriei,
se puteau descurca In viars, iar la nevoie o puteau
ajuta i pe 'btrina lor mama.

and ti simsi sfirsitul aproape, Nicolae Carsan o

chem pe nevast-sa, pe Rusa (asa-i zicea In tinerese).
29

www.dacoromanica.ro

Muiere... imi dau seama c rn duc... Pe Mriuta

s-o mriti ou .feciorul lui Tovie Budac... Lui George,

care m-a ajutat la ciobnit, ti las 50 de oi... celelalte

50 de oi, vaca si gospodria... v rmtn vau, celorlalti...
La cintatul cocosilor, s-a stins usor.

2 octombrie 1865 a fost ziva chid ciobnasul George

Cart= s-a desprtit de tall su, dar si de tinerete.

Coborind in sat s ja parte la ingropciune, se gindea c bunul sti tat a lost prea 1314i11 tin jurui lui.

Doar iarna si vara la stin.", In ultsimii cinci anti. Cu

rbdare

btriniul

dragoste 1-a invtat ciobnitul. De multe

ti spunea : Mete, srz rii la neamul nos-

tru romanesc, ca la ochii din cap I"

La 4 octombrie, intr-o duminic, 1-au ingropat pe

Nicolae Cartan in cimitirul de ling biseric.
A doua zi ceilalti ciobani au coborit cu oile in sat.

www.dacoromanica.ro

NU SLUGARESC PE NIMENI"

In ianna anului 1866-1867, membrii familiei Cartan,

tmpreun cu unchii si mtwile, au tinut sfat ca s
impart mostenirea lui Nicolae".
'Imprtirea celor 100 de oi, a casei si a grdinii n-a
ridicat ofbiectii din artea nimnui
dispusese asupra
lor btrinul inainte de a Inchide ochii. Qt[ceava dintre

ei s-a ivit dud au Incercat s hotrasc cursul vietii

flcului.
Unchii si mtusile din partea tatlui si a mamei

tineau cu tot dinadinsul s,l fac pe George ciobanul

familiei
adic un fel de slug fr simbnie
care
s. pzeasc oile Cartanilor si Budacilor. Ce si-au zis
ei ? De ce s ne dm oile pe mlini strine, dud avem
un cioban tinr si priceput (George avea acum 18 anti,
cunostea muntii si psunile cele mai bune, era omul
de care aveau nevoie. Pentru aceast idee chtigaser
si pe rnam-sa). Adurarn cele 300 de capete de oi ale
noastre,

iar cu ,suta de oi a voasta injghetafm o

oi, de mai mare dragul, iar tu,

timm de 400 de

George, esti ciobanul lor, ce zici ?

31

www.dacoromanica.ro

Nu vreau s'. fiu slug. la nimen, a rspuns flcaul.

La noi nu evti slugi, faci parte din familie. Nu

pkevti oi strine, ci pe !ale noastre, pe ale voastre.
Tot slug se cheam5, alspunse George hot..rit.

Am st4tn, si eu asta nu vreau!

Bine, nepoate ! Dar ce se alege cu oile voastre ?
Plec cu ele pe Brgan, acolo-i iarb berechet.
noi cu ce trslim ? intr-n vorb maic-sa.
S-a incurcat de-a binelea nu se gtndise la asta !
dar vi-a revenit, .spunIndu-le a va pleca doar cu
cele 50 de oi ale sale.
V-am Imprumutat la inceputull iernii nutret vi
sare pentru oi, cine le prtevte ? interveni unchiul Tove
Budac, tn numele faaniliei.
Dota zile vi dou'l nopvi au tncercat neamurile sa-1

Incluplece pe George g le tiantd cioban, dar n-au

reuvit.

Once s-ar Intimpla, rspundea flcul cu Itotrire, eu plec.

Ca ss induplece pe mac-sa 64 lase s plece, a

renuntat In foilosul familiei la zece oi. Le mai promitea

c5 dup. un an se va tntoarce, le va mai da zece o,

iar dup ce va vinde anieii vi Rita le va lamina vi 100
de coroane.
32

www.dacoromanica.ro

M, cu cine dracu sameni ? zise furios unchiul

Tove. Esti incaptinat ca un catir.
Asa-s unchiule, ce-mi pun in cap, nu mi-o scoate
nimeni. Vreau o viat sloboca, sa nu-mi porunceasc
nimeni. In Austro-Ungaria nu se cheam c esti liber,
asa a stiti !
Ca s pleci cu oile in Bargan i trebuie acte,
li spuneau ai lui. Cine ti le
? Ctsnia n-ai fcut-o,
carte nu tii, ca s nchei invoielile cu proprietarii. Te
inseal vechilii, te fur hotii*, ai
ramii sarac, asa
sa stii.

Dar nimeni i nimic nu-1 puteau clinti pe George

din hotrtrea lui.
In realitate facaul se interesase, stia ca* actele pentru

a trece graniva" le 6. vitispanul din Fharas. Prietenul su Victor Vod Ii spusese ciar: ocoleste otorittile" inainte de ctnie. Te dibuie ca" vrei s fugi, pun
mina pe tine si atunci s-a ispr'vit cu Iisr'ganul.
* Din cele mai vechi vimpuri, ciobanii transilvani treceau
cu turmele lor Carpatii, coborind pe Brgan, n luncile Dunrii
si de aici n Dobrogea ; unii ajungeau cu oile in Moldova. In
aceste

migratiuni viata ciobanilor

animalelor era ingreunat

incercri de tot felul, atit din partea naturii cit

6 a oamenilor. Ciobanii ardeleni trebuiau s fac fa t lcomiei
de priva6uni

vamesilor, vechililor i administratorilor de mosii ; la trecerea

granitelor sau la incheierea invoielilor fiecare dintre acestia
dijmuiau. Pe l'ing aceste necazuri, se iveau cazurile cind hotii
tilharii atacau stinile, prdindu-i 6 lsnidu-i sraci. (Cf.

Stefan Metes, Pastori ardeleni in Principatele romane, Arad, 1925).

3

Pateiutul Badea Cirtan

. 1/44

www.dacoromanica.ro

.53

George nu avusesc Ora acum de-a face cu autorirtvile, ba nki cu jandarmii ; sfatul a,ui Victor era cuminte, chibzuit.

Ultima incercare de a-1 reTine acas au fkut-o

maic.-sa si tusa Rasila, speriindu-1 ca-i full hoTii oile
pe drum si rmine skac.
Pe Brgan nu-s tntre strini, mama. Sint intre
fravii mei, care m vor ajuta ; s-apoi mid eu n-o s
las oile singure.

www.dacoromanica.ro

IN DRUM SPRE BARAGAN

La 23 mai 1867, George Cartan

luat ramas bun

de la mama sa, de la tua RaWa, de la frati 4i de la

surori qi a pornit cu turma sa de 40 de oi, k necunoscut. A luat cu el i pe dulul Burclq, Cu gindul
c, dei ciinele era bltrin, Ii va fi de folos. Dac ar
fi avut i un mgar, treaba ar fi fost cum nu se poate
mai bunk', cxci ar fi avut cine Si-i care avutul
.

cams.
lntr-o desag Callan inghesuise o pereche de cioareci, una de opinci, doux cmi, dota izmene, obiele
cciula ; pe spate purta cojocul, iar in erpar avea
cei zece zloti druiti de mama sa pentru nevoile drumului".

A pornit-o pe sub poalele pdurii, spre Drgu.

Oile oiuguleau iarb pe marginea drumului, iar el,
privea peisajul fermector al Trii Fgrwlui.
Spre miazzi se intindea briul de munti Cu crestele
poleite cu zpad ; pe coaste pdurile de brazi i molizi
coborau pin la poalele dealurilor. Wile muntilor erau
brzdate de riuni i piraie care coborau sprintene spre
albia Oltului.
35

www.dacoromanica.ro

Satele se insirau pe malul riurilor.

Aceasta era vrisoara" lui, aici a vazut el lumina

Pleca de pe plaiurile ei, cine stie pentru cit
vreme : un an, doi sau poate zece. Dar once se va
intimpla, el se va intoarce pe meleagurile natale, ling

ortacii cu care a copilrit pe malurile Laitei, la cei

care 1-au tnvtat ciobnitul, la mormtntul printilor
si mosilor

A innoptat la marginea satului Drgus. Dimineata

a plecat spre Breaza, de unde se spune
ar fi pornit
si Radu Negru peste munti. La marginea unui

a intrat tn vorb cu niste oameni care uscau finul.

De la ei a aflat c e un cioban n partea locului care
vrea s vind un mgar. L-a cutat si, din dou
vorbe, au incheiat tirgul. Cartan a dat doti oi
Iosca
a intrat in stasa 11 cherna pe mgar
ptnirea

Spre deosebire de alti semeni ai sai, Iosca se arta

bltnd i asculttor. Nu d cu copita-n stpin", zicea
vinztorul.

CaTtoria spre Brgan incepea bine. Mgarul era

de mare folos, Ii purta avutul.

A treia zi, fedorul din artisoara a innoptat la

marginea satului Berivoi, Intr-o poian de arini, lIng
rtu.

fcut
Cu ocazia acestui popas, George Crtan
In schimbuil unei oi
de un ceaun pentru

rost

fiert mmliga si de dou msuri" de mlai.

36

www.dacoromanica.ro

Avea acum cele de neaprat. trebuinT.

La sfirsitul lunii mai, Callan a ajuns in Tara Birsei.

S-a oprit pe dealul Scdelor, sub buza pdurii, unde

erau pajisti bune pentru psune. Aici a cunoscut pe

Ion Cotiga, omul care va avea un rol hotritor in

definirea cursului vieTii lui George Cartan. Ion Cotig,

un om chipes, in virst de vreo 30 de ani, cu o mustcioar neagr, era stpinul unei turme de o sut de
oi. Avea stiinT de carte, ha era chiar invtat : urmase
liceul si trei ani la facultTile de drept si fillozofie.
Din cauza unei boli de plmini si-a intrerupt studiile.

0 vreme a ocupat o slujb de stat, in nordul Transilvaniei. Pentru a-si reface sntatea s-a intors in mijlocul naturii, fcindu-se cioban. Tatl su
subprefect
In Moldova
nemulTumit de viala de hoinar a feciorului su, si mai ales de meseria de cloban, rupsese de
vreo trei ani once ledtur. cu el.

Cotig era un intelectual ciudat, care putea fi luat

foarte usor drept ocrintit" de cei care nu-1 cunosteau
om cu pregtire superioar s-si piard vremea in

urma turmei ? Dar el era fericit in mijlocul naturii,

cu turma si mai ales cu crTile sale. Mgarul su Damaschin purta pe samar desagii Cu arti de istorie, de
filozofie, rornane, o mica biblioted mereu improsptat

de la anticariat, cind ajungea in orase.

Intimplarea a fcut ca pe dealul Scelelor

s se

indlneasei doi scrintiTi" care aveau aceeasi meteahn

s cutreiere Tara in urma turmei de oi, s iubeaseal

www.dacoromanica.ro

37

libertatea, amindoi pasionati de trecutul poporului roman, de faptele de glorie ale voivozilor. Cei doi s-au
inteles s ciabIneasc impreun, pe Brgan.

Pe Ion Cotig intilnirea cu tinrul Callan l-a bucurat : cistiga run tovars ce prea harnic

priceput

In ale ciobniei. Timpul va arta c nu s-a inselat.

Intr-un fefl se cutau si se completau unul pe altul :

Cartan Ii c:uta dasclul iar Cotig discipolul.

Pentru a-si arta eruditia, Cotig i-a vorhit despre
filozofii greci : Platon, Socrate, Diogene, oameni celebri
ai timpului lor, care luptau pentru schimbarea societkii
tmbtrinite, pentru intronarea drepttii
Dar iat:
au trecut de atunci
spunea Cotig

peste dou mii de ani i rinduielile lumii nu stilt mai

bune. Sint si acum popoare asuprite, oameni exploatati
de cei bogati, nedreptti la tot pasul. Cagan asculta
cuminte, dar nu intelegea mare lucru. Nu intreba nimic, nu cerca lmuriri, dornic s afle oft mai multe.
dntr-o zi, Cartan l-a rugat pe dascl" s. lase pe
greci
vorbeasc despre istoria noastr, a romanilor.

Cotig i-a vorbit vreme indelungat despre triceputuri : ce spun Herodot, Strabon, Iordanes, Dio Cassius, Tacit

despre

stamosii

nostri geto-daci. Regele

Buerebista a unit triburile r"slete de geti din cimpia

Brganului cu dacii din muntii Transilvaniei. A reusit
organizeze
38

i si disciplineze, fcind ou ei
www.dacoromanica.ro

dese

incursiuni peste Dunre, in Tracia

si

Macedonia, in

lumea romana.

Nene Ioane, nu fi suprat pe mine, dar nu mai

pricep nimic. Nu uita c sint un biet cioban, m-ai
obosit cu lucruri pe care mintea mea nu le tntelege.
M intreb de unde pcatele stii atitea ?
Pe unele le-am invtat la scoal, pe altele le-am
cules din crti ; am citit foarte mulit. De aceea m-am
fcut cioban, s am imp pentru citit si gindit... Dar
s ne intoarcem la istorie. Printii" poporuilui nostru
au fost Traian si Decebal. Despre ei ti-as putea vorbi
zile-n sir...

Dou sIptmini cit au stat pe dealurile Scelelor,

Cartan a fost fermecart de bogtia cunostintelor lui
Cotrig si mai ales de felul cum povestea.

Seara, la marginea pdurii unde innoptau cu turma,

aprindeau fooul si, dup ce cinau, stteau de vorb
pin noaptea tirziu. Povestea vietii lui Cartan era
scurt. A plecat din Oprea Cirtisoara, deoarece unchii

lui voiau s-1 fac eluga lor, s le pzeasc oile. A

pornit-o spre Brgan hotrit s infrunte viata de unul
singur.

Cei doi au fcut legmint s ciobneasc impreun.

Cirtan l-a rugat pe Catis sa-1 invete si pe el

citeasa si s scrie :

Nu stiu carte ! mi-e rusine, dar ce s fac ?

Am Lanuit c esti analfabet (Callan afla un cuVint nou!) dar nu esti tu de vin, ci regimul absolutist
www.dacoromanica.ro

39

(ce-o mai fi i asta ? se intreba ciobanul) care n-a dat

scoli popoarelor. Omul din zilele .noasitre, ca s-si cistige

s-si apere drepturile, trebuie s fie luTninat si lumina se cistig din crii, din citit. Omul fr: carte
nu este departe de animale. Noi, romanii, trebuie
ajungem intre popoarele culte i civilizate, la strlucirca i mindria din trecut. S fim cu toiii o singur5.
iar, dar toate acestea le cistigm numai dac inlturm
nestiinia de carte 6 intunericul din suflete si din minii.
deschidean scoli cit mai multe, s cultivm poporul.
Poporul nostru a fost iinut de boieri si de grofi in intunenic, pentru d numai asa-I puteau exploata. A sosit
timptvl -1 luminm. Pentnu aceasta ne trebuie dascli,
oameni Insufkii 6 cri, multe
Unchiul meu, cintrei la biseric, zise timid Carian, m-a invtat citeva litere...
Nu fi trist, George, c nu stii mnc s citesti
scrii. Vreanea nu-i pierdut. Te invi eu carte. Cum
ajungem pe Brgan, ne rostuim stina, incheiem In-.

vcielile 6, dup o lun, incepem coaaa. Dasal sau

pop n-o s ajungi, dar om luminat, de bunseam.
S-au inieles ca turma s fie trecut prin vaana Buzului de catre Cotig, care avea acte i pltea taxele
vam, iar el, Carian, omul fr acte", s treac
prin vama cucului".
Astfel, in zorii zilei de 5 iulie 1867, Cotig si Carian
au trecut In Muntenia, ,,ara" visurilor lor.
www.dacoromanica.ro

DASCALUL $1 UCENICUL

Primul popas pe pmintul Munteniei, cei doi ciobani 1-au fcut antr-o poian, alturi de care sopotea
un izvor cu ap. rece si cristalin. Seara au pregtit

un ospt de zile mari, jertfind un berbecut pe tare

1-au glit haiduceste". Dup ce s-au osptat asa cum
se cuvine, au pregtit focttl pentru noapte, si-au tntins
cojoacefle la rdcina unui brad, iar turma si avutul
au fost date tn paza celor trei

tn zorii zilei de 6 iulie 1867, au pornit cu turma la

drum si dup o sptmln au ajuns la marginea
Ciulnivei.

Aici, C,otig s-a prezentat la primrie i s-au tnscris

'in evidenTe", el cu 100 de oi, iar Callan cu 30,

pltirid taxele de psunat pe anul 'fiscal 1867-1868.

Cu acest prilej, Cartan
dat sea= c prietenul
cu autorittile 1 cu proprietarii,
su Cotig,
era istet i Intreprinztor. Se descurca n once situatie,
stia s vorbeasc cu oamenii, ba-i Invirtea pe degete
pe boieri si pe vechili. Mare lucru s tie omul carte,
si-a zis el, tsi cunoaste drepturile, stie s le apere. Pe
Musai s invT i eu
omul nestiutor tovi Ii
carte, s fiu ca .dasclul meu Cotig.".
41

www.dacoromanica.ro

Pe vremea aceea, erau incl multi boieri in pli, dar

numai vara stteau pe la mosii ; in restul anului erau
plecati la Bucuresti sau in strintate, s:-si cheltuiasc
banii storsi din truda franilor de pe pminturile lor.
Socotelile erau tinute de vechili care stringeau bani
grei pentru boier, dar pstrau pentru ei partea leului".
Si aici ca si in Transilvania, jandarmii si primarii
erau de partea boierilor si impotriva tranilor care
roboteau pe mosiile acestora.

La sud de Ciulnita cei doi ciobani au inchiriat, pe

cinoi ani, un teren pentru stin: si, In apropiere, imasuri

pentru psunatul oilor. Au construit o stin Cu dou

inaperi, din stilpi de artar si scindur de brad, acoperit cu tabl. Alturi, au fcut un cote; pentru psri si un altul pentru porci, cu troci pentru zar, si
o strung pentru mulsul oilor. La fiecare trei luni,
mutau tla, ca s:4, gunoiasa rverenul, potrivit invoielii
incheiate cu proprietarii care, in felul acesta, erau in
dstig, aci li se tngrisau pminturile.

Anii treceau si, o dat cu ei, crestea si turma. Primvara plecau cu rindul la Ciulnita sau la CaTrasi,

la obor, s Ana mieii, vara s vind lina, casii

si

brinza, iar toamna, oile pentru abatoare, si si tirguiasa

Me trebuitoare stinii.
De cum incepea toamna se apucau s: fac pregltiri
pentru iard. Stringeau nutre; si-1 asezau in cai, ling
sttn. Oile stteau in tirl in Lataia crivtului si sub
potopul zpezilor, pzite de ciini. Pentru cs lupii le
42

www.dacoromanica.ro

ddeau tircoale, nu numai noaptea ci i in timpul zilei,

Cotig a primit dreptul s ;in o arm, ca s se apere
de fiare.

In tot acest rstimp Callan n-a primit nici o veste

de la Oprea anisoara, cu toate c el trimisese vorb,
prin ali ciobani, c s-a stabilit la CiulniTa, c. fi merge

bine si turma a crescut. Uneori e intreba cine mai

trieste din familia lui ? Dar nostalgia plainrilor na-

tale 6 dorul de fraTi

stpineau prea
i surori
mult vreme, prins fiind de grijile stinii si de obliggiile turmei. $i nu erau puvine, cki numai oile lui CarTan
ajunseser la 350 de capete.

Coreducerea stinii era in seama lui Cotia, care puna

fcea cumprturile, prelungea
tnvoielile. Potrivit intelegerii dintre cei doi, in cheltuielile comune ale gospocariei se cuprindeau si cele
racute pentru finprosptarea bibliotecii". Pentru o
carte rara Cotig nu pregeta s plece pin k Bucuresti
si nu se-ntorcea fr ea.
Intr-o incpere a stinii, rinduiser Tafturi pentru
au cumprat doua lmpi cu petrol si la lumina
lor citeau pin. la miezul nopii. Astfel stina devenise
socotelile, pstra

un fel de sal de lectur, dar numai cu doi cititori :

dasealul i ucenicul .sSu.

and Cotig era in toane bune

si in ultimul
timp aceasta se intimpla tot mai rar
el citea inv.fcelului su, cu glas ridicat, pagini din &vile care-1
pasionati. Dar cind ucenicul cerca prea des lmuriri,
43

www.dacoromanica.ro

Jectorul"

i pierdea rbdarea

nchidea cartea sau

citea numai pentru el.

primul an, Callan a invtat alfabetul. A ajuns

citeasc binisor crti usoare, cu poezii i ovesti.

Ba de citeva ori ncercase s treac la lecturi mai

grele" dar, cum nu intelegea mare lucru, a trebuit
renunte pentru moment.

Intr-o zi, vzindu,l pe Cotig cu fata luminat, l-a

rugat stlruitor
Tnvat-m, ca lumea, mestesugul scrisului
S pot pricepe once carte ori ch de groas. (Pe
atunci Invtcelul aprecia valoarea crtilor dup grosime). S n-o las din min pin n-o dau gata, s-o
pricep din Idoasc-n doasc. Ce am citit pin acum ?

crti pentru copii. Mi-ai zis, acum trei

ani, pe dealul SIcelelor, c ma. faci on z! Am acum
ckiusazeci i unu de ani. Vreau s intru In findul oamerilor adevrati, i fr stiint de carte nu-s om.
Dac ni inveti, nu te mai necjesc cu intrebrile.
infund In paginile crtilor, ca oile In iarba cea gras,
Alexndria

s-apoi las' pe mine !

Ai dreptate, George. Te-am invtat prea putin.

tii doar s silabiseti, s-ti scrii numele, s poti semna

invoielile. Destul pentru un nestiutor de carte cum ai

fost, purin pentru un om ambitios ca tine.
Nu fide de mine, nene, zise Caftan, cu modestie.
Eu n-am ambituri, nu vreau s ajung primar la Oprea
artisoara sau notar la Arpasul de Jos. Dar vreau s"
44

www.dacoromanica.ro

citesc arti, mai cu seam. arvi de istorie, ca s pot

cunoaste

trecutul

poporului roman din

doasa-n

doasa".
Asta chibzuiesc

i eu,

zise Cotig, vreau s te

ajut. Dar s stii a te asteapt muna grea ; daa ai

ins voint i gbdare, o vom scoate cu bine la capt.
Incepind de a doua zi, stfna s-a transformat

scoal. Au gout rost si de o tabl pe care fceau socoteli, cu creta. E adevrat c dasalul n-avea deprinderi pedagogice, dar aceast lips era suplinit de rtvna
invtcelullui. Mintea lui vioaie prindea repede cele
explicate, iar ce-i intra in memorie nu mai uita.

Dup ctiva ani, prin 1874, cind flaul implinise

25 de ani, ajunsese s scrie i s citeasc bine de tot.
Cind treburile turmei cereau, el pleca la Slobozia
sau la Clrasi, trecea pe la autoritti i rezolva problemele legate de prezenta lor in regime. Cu vechillii
vorbea de la egal la egal, tinea fruntea sus, constient

de valoarea lui, nu se umilea n fata nimnui.

Era un Mau chipe i voinic, purta musacioar
prul n plete scurte, iar amasa, deschis la git,
de i se vedea pieptul turnen i pros. Faia lui ars
de soare arta incredere si sntate. Cu statura-i bine
Icgat si mai ales cu portul su ciobnesc prea a fi
un dac din cei de pe columna lui Traian, pe care o
vzuse reprodus intr-o carte de istorie.

Pia la aceast virst el citise destule arpi ; pe uncle

le stia pe dinafag. 11 pasiona istoria, se inflcra de
45

www.dacoromanica.ro

faptele glorioase ale strmosilor, de rnretia lui Mihai

Viteazul, de vitejia lui 5tefan cel Mare, de revolutiile
lui Horia i Avram Iancu, era entuziasmat de patriotismul fierbinte al lui Nicolae Blcescu.
Fotografia Columnei, ntilnit n paginile eitorva

crti, i-a desteptat interesul pentru istoria mai veche,

a strmosilor. Cotig i-a proourat de la un anticariat
din Bucuresti, lstoria Romei antice, din care a invtat
mai ales prtile privind fundarea cettii eterne"
legenda privitoare la Romulus si Remus. Tot din
aceast carte a aflat amnunte despre viata si faptele
impratului Traian, care s-a infruntat cu Decebal. Citind i crecitind cartea, a ajtms s cunoasc episoade
intregi pe dinafar.

Intr-o sear, dup ce au terminat mulsul oilor, Cotig i-a citit lui Cagan, la lumina lmpii, citeva pagini
publicate de Nicolae Walcescu in Magazin istoric pen-.

tru Dacia" sub titlul Campania romnilor in contra

turcilor de la anul 1595".

Aduc aminte romnilor una din faptele cele mai

strlucite ale luptei printilor lor pentru libertate. Voi
descrie acea campanie vestit care real demnitatea
national, ne dede un nume si o vaz insemnat in
Europa si statornici pentru viitorime drepturile patriei
noastre [...]"
Ei, ce zici, George ? 'hi place cum scrie ?

WI unge la inim ! De ce nu &item

de astzi ca strmosii nostri ?
46

www.dacoromanica.ro

noi cei

Sint sigur c urmasii nostri se vor ridica la virtutile strgmosilor, fii sigur de asta... darLss-ti citesc
mai departe :

Mostenitori ai drepturilor pentru pgstrarea cgrora

pgrintii nostri au ficut atitea jertfe 'in veacurile trecute, fie ca suvenirea acelor timpuri eroice sg destepte

'in noi sentimentul datoriei ce avem d-a mgri si d-a

pgstra pentru viitorime aceastg mostenire pgrinteasc".
Ai auzit, Cartane ? Acesta-i testamentul politic al

lui Bacescu : s pstr'm fi s'd mrim mogenirea str'ilmofilor. Sg-ti intre la suflet, si-1 spui tuturor, tineri
si btrini, de cite ori vei avea prilejul.

Asa voi face, nene Ioane, sg fii sigur de asta,

zise Cartan.
Iatg, Cartane, invgfaituri

adevruri pe care
trebuie sg le cunoascg toti, sg le pung la suflet, sg
si

lupte pentru implinirea ion

Ascultind cele citite de Cotig, pe Callan 1'1 prinse
prin cine stie ce resorturi ascunse
un dor fierbinte de plaiurile natale.
Mi-au amortit picioarele de &id n-am mai urcat

la munte, spuse el intr-una din zile. Aicea-i ses cit

vezi cu ochii. Nici un pinten de munte, nici o gur de
aer primenit. Sint ani de cind n-am cglcat pe covorul
moale de muschi. M-am sturat de iarb uscatg, de
praf, de ciulini, de zgduf... Nene Ioane, fug putin
ping la Oprea Cirv4oara.
47

www.dacoromanica.ro

Du-te, jandarmii te asteapt s te inhale la

ctame.

Asa-i, arz-i focull ! La asta nu m-am gindit.

Intr-adevr, in anul 1870, Callan implinind virsta

recrutrii si neprezentindu-se la organele de recrutare,
autoritTile ti cutau de zor. La tntrebrile jandarmilor,
tusa Rasila le spunea mereu acelasi lucru : e plecat din
sat, dar ,nu stia unde.

www.dacoromanica.ro

VOLUNTAR LA 1877

Unirea Principatelor a intrit autonomia intern a

trii si a pregkit conditiile pentru inaptuirea idealului
cistigarea independentei
secular al poporului roman
eveniment
pentru
a
crui
realizare lupta cu
de stat
Insufletire intregul nostru popor. Prilejul 1-a oferit rzboiul ruso-turc, la cape a luat parte i armata roman.
In sedinta din 9 rnai 1877, Adunarea deputatilor a
proclamat independenta de stat a trii. Cu acest prilej,
Mihail Koglniteanu declara : Sintem independenti,
sintem o natiune
s2ntem natiune de sine secitatoare
libera' independentr.
Alkuri de populatia trii, Cotig. si Callan priveau
cu entuziasm pregtirile ostirii noastre, chemate
arate lumii c virtutile strbune ale neamului nu s-au
stins, c a sosit ceasul ca Romania s. se afirme ca
stat suveran i independent.

scria ziarul RoDorinta noastr cea mai vie

este
de
a vedea armata
manul" la 14 mai 1877
noastr trecind Dunrea i mergind s contribuiascl
la nimicirea unei dominatiuni devenit odioas unei
lumi intregi. Voim ca rornanii s-si datoreasc lor
ins;si independenta absolut a patriei, o dorim pentru
4

Pan-lote! Badea Chlan

c, 1/44

www.dacoromanica.ro

49

c credem c ea va contribui la mrirea

si

ridicarea

patriei".

In satele din jurul Sloboziei si Ciulnitei, Cotig si

Callan deveniser propagandisti inflcrati ai luptei
pentru neattrnare, citeau oamenilor ziarele, le vorbeau
cu infocare despre evenimentul care cherna poporul
nostru la cucerirea independentei de stat a trii.
Masele rspundeau cu nsufletire la apelul fcut de
autoritti, contribuind cu bani si cu iclifeaite ofrande
la sprijinirea luptei pentru neattrnare.
Declansarea rzboiului pentru independenta national
a trezit noi sperante si in sufletul transilvnenilor. Cu
toate ameninfrile si piedicile puse de aurtorittifle
austro-ungare, din Transilvania si Banat soseau ajutoare si voluntari. Gestul lor era menit s intreasc
lupta comun pentru infptuirea idealului unittii nationale.

Ziartil Socialistul", din 26 mai 1877, seria : Azi

e timpul &id romanii, n avintul si entuziasmul suvenirilor trecute, iau armele pentru a-si apra independenta".

Cei doi prieteni, Cartan si Cotig, fr s'a* mai stea

pe ,ginduri, au hotrit s ia parte si ei, dup puterile
lor, la efortul de rzboi al trii. S-au prezentat la
Comandamentul etapelor", aflat la Buzu, si au predat armatei romne, 'in cadrul rechizitiilor, 1200 capele de oi si nutretul strins pentru iarn. Pentru stin
50

www.dacoromanica.ro

au tetinut doar 2 berbeci si 30 de oi, un nudeu pentru

a porni, n toamn, o nou turm.
La inceputul lui septembrie 1877, Callan a luat o
hcarire entuziasa : va pleca voluntar pe front.
Nene Ioane, a spus el lui Cotig, plec voluntar.
Nil pot sta cu bratele incrucisate cind floarea
lupt i singereai. Tara are nevoie si de voluntari.
Te-ai gindit bine, George. Eu de-acum strit

trin, amain la stin. Tu du-te voluntar. and o a

revii, ai s rra gsesti tot aici.

Crtan si-a pus in traist un rind de schimburi, o

pereche de opinci bune si a pornit-o spre Rosiorii de
Vede, unde fusese indrumat. S-a prezentat la cazarma
batalionului de linie, care-si avea sediul in localitate.
Santinela l-a oprit la poara si a chemat ofiterul de
serviciu.

primiti voluntad. Iat-m, am

venit voluntar. M theam George Cagan si sint din
Scriu ,gazetele c

comitatul Fgrasului.

Armat ai fcut ? I-a intrebat prietenos ofiterul.

Doar n-am fost prost s ctnesc la Franp CaMrambra * !, a aspuns, hitru, ciobanul.

A fost condus la cancelarie i trecut In controalele

Apoi i s-au dat haine militare si a fost repartizat la compania 3 de recruti.
* Porecr5 dat'i de romanii din Transilvania impratului Franzlosif.
51

www.dacoromanica.ro

Dup o sptmIn de instructie, intr-un repaus, Caron s-a prezentat instnuctorului

si 1-a intrebat : cind

vor pleca ,pe front" la Plevna ?
Asteapt biete, s. isprvim instructia, tragerile.
Acolo e foc, nu joac !
Dup terminarea instructiei individuale, au trecut

la o pregtire mai ampl. Pe cioban Il treceau nduseine. Zi de zi, uneori i noaptea, in lunile septembrie
ootombrie 1877, au tinut-o numai in marsuri. Uneori, la ternele de lupt, se tirau pe burt, ca sopirlele,
simulau atacul unor redute...
Asta-i ctnia ? se tntreba ciobanul. A dracului
meserie !

Dupa citeva luni, Callan a fost chernat la cancelarie, Comandantul 1-a instiintat c rzboiul s-a teri i-a multumit pentru voluntariat.
Omul si-a ridicat straiele ciobnesti de la magazie

minat

modest cum venise, a pornit spre Ciulnita, unde

reluat ocupatiile obismite.

www.dacoromanica.ro

CATANA IN HAINE SURE

De la o vreme 1-a prins iarsi dorul de cas, de fatreac muntii, la ai

dimineara zilei de 12 iulie 1878, Cagan a pornit
pe valea Prahovei i s-a indreptat spre Rucr.lca
sprinten, urca tinereste potecile, amintindu-si de timmilie. S-a h43trit

purl dud cidbnise la munte.

Dup itrei ile, prin vale Pojogii, a coborit la

Oprea arvisoara. In pragul tinzii 1-a primit tusa Rasila cu lacrimi in ochi. Plecase un flcu de optsprezece ani i acum se tnrorcea un om plin de putere.
Cagan a aflat cu mare durere c mama sa nu mai 'era
In viaf.

Dup ce si-au mai domalit focul din inim, s-au

asezat cu otii in jurul mesei pe care fusese asezati
stiuta mmlig aiurie i blidul ru lapte. George si-a
amintit cu duiosie de copilria lui srac, de zilele chid
el si fravii lui se repezeau, indemnavi de foame, cu lingurile de lemn asupra blidului cu lapte.
In zilele ce au urmat, casa lor a devenit un adevrat
loc de pelerinaj : unii veneau, altii plecau. Toi erau
dornici s afle cum si-a petrecut George timpul pe Bi-

rgan i, mai ales cereau stiri asupra felului cum a

53

www.dacoromanica.ro

mers rzboiul la Grivita, a Rahova i Vidin. Caryan

le povestea faptele cu amnunte i oamenii u se mai
sturau ascultIndu-l.

Dup ce s-au mai rrit vizitele i tusa Rasila a gsit

rgazul g stea de vorb. mai pe indelete cu George, i-a
adus aminte csi a sosit vremea s se astoreasc,
aib. copchii, ca s5. nu se sting spiTa Cartanilor.
Nu m Insor, a rspuns el. Eu am alt menire In
lumea asta : s duc oamenilor arvi,
luminez. Noi
sentem un popor vrednic, dar stpinii ne-au
tinut n ntuneric. Am artat humuii, a Plevna, ce putem. Soseste vrernea s ne unim toTi romanii fur-o
Tali mare si puternic, asa cum am fost pe vremea lui
Mihai Viteazul.

In fala acestor vorbe mari", btrina zise cu sfial

Te ,pomenesti c pe Brgan te-ai fcut (lava. !
C. la scoal. n-ai umblat. Ce poTi spune tu oamenilor ?
Cum s pasc. oile i atet !

Ehe, tug, zise George cu mindrie, nu mai elm

omul pe care 1-ai curios= durrineata. Tri cei zece ani
am citit o grmad de crti, am envtat de toate
cunosc pe degete istoria poporului nostru, ba, ce s zic,

o tiu, tin ceva si din istoria ltineasc. Apoi, o Intreb : Ai auzit de impratul Trlian si de regele De-.
cebal, tu g' ?

De .un's-aud ? rspunse intimidat bteina. In sat,

printre ciobani, cine o fi aluzit de ei ?...
54

www.dacoromanica.ro

oare de ce poporul nostru spune, despre

om bun cI e bun ca impIratul TrIian" ? De ce valurilor mari de pImint li se spune troiene" ? De ce
briului de stele care cuprinde cerul dintr-o parte in
alta poporul ti zice calea lui Traian" ?... Pentru
poporul nostru nu l-a uitat pe marele impIrat !... Uite,
aki in desagI, am adws niste crti In care serie pe larg
despre acest impIrat i despre multe altele. S tii, tusI

Rail, c

aceste cIrti sint comoara mea. SI mi le

ca pe ochii din cap. SI nu le roadI soarecii, sI nu
nepotii s caute prin ele ohipuri, eal le rup si le

Ei, i acum dupI ce v-am vIzut si am

tifsuit destul impreunI, s tii c eu plec la cItInie,

d-aia am venit acasI.

Vai, dragul rntuii, cit te-or mai cotat jendarii,

vreo opt ani, dar alp:A te-or &sat In pace, bagsama or

chiert potrocoalele k care erai scris. Sortii ti or

trecut. Ortacii ti de ctnie s-or tutors de mult, sint
oameni insurati.

DacI vor, m primesc i acum, dacI nu, mI-ntorc

acasI si pace bunI.
Callan i avea, socotelile lui. Era hotIrit s se lase
de ciobInit i sI se ocupe in viitor cu Aspindirea drtilor si a altor tipIrituri romanesti In Transilvania.
Pentru aceasta ti va trebui tns autorizaTie pe care n-o
va primi 'clat nu avea stagiul militar Indepliinit.

Dimineata Callan a plecat la FIgras, la comisia de

recrutare.
55

www.dacoromanica.ro

La oficiu 1-a primit un filer care stia putin romOneste. Dup ce 1-a identificat, a aflat c leatul lui Cartan se eliberase demult, c dup rinduielile cezarocriesti", el, George Callan, nscut In anul 1849, este
nesupus la incorporare.

Dar in Lata ofiterului nu se gsea un nestiutor de

carte ci un om care cunostea legue. Cagan i-a spus cu
hotrire :

- CUM s5. fiu nesupus, domnule ofiter, dac am venit singur ? In anii stia am fost cu oile pe Brga.n,
am oat zece a,ni, de-aia n-am fost la recrutare.

Ofiterul a raportat superiorilor si. Cazuff COrtan"

prea complicat : nu s-a prezentat la recrutare tirnp de
opt ani, iar acum se prezint singur. Fusese sters din
evidenta nesupusilor, fiind considerat disprut, poate
mort. In cele din urm s-a ajuns la hotrtrea c, intru-

cit George Callan nu mai figureaz in urmrire" si

c omul s-a prezentat singur la recrutare, s fie trimis
s execute stagiul militar.

A fost trecut in evidente si trimis, chiar a doua zi,

cu un delegat, la Regimentul 31 infanterie din orselul
Semlin, situat la vreo 15 kilometri de Belgrad.
Astfel, In anul 1878, George Callan (trecut In controale sub numele de .Kertzan Georg"), imbrIca pen-

tru un rstimp de trei ani haina sur" a ctanelor

imprtesti.

Timp de citeva luni, pin s-a obisnuit cu noua viat,

cazarma li prea inchisoare.Saminel la poart, ziduri
56

www.dacoromanica.ro

groase

i mohorite, iar dormitoarele de la etaj

sa-

loane de spital cu paturi de fier.

Instructia se ficea in limba german. In timpul serviciului in cazarm i la terenul de exercitii nu se vorhea decit in aceast
Trupa tmittii
cuprindea
adevrat mozaic etnic
soldaTi apartinind tuturor naTionalittilor conlocuitoare
afiate sub stpInirea imperiului austro-ungar : romani,
strhi,

slovaci.

Cu timpul George Cagan s-a obiFuit icu aceast

nou viaT. Instructia nu-i mai prea atit de obositoare ; si-a dat seama c, in linii mari, pregltirea se
asenana cu cea fcut la Rosiori.

A ctnit din vara anului 1878 pin-n vara anului

trei ani incheiati
el fiind atana cea mai

1881

bttin din regiment.

Cum Isi vor aminti mai tirziu ortacii si de ctnie

Tmas Avisalom Cornea si Samoil Metea, din comuna

Ileni, comitatul Fgrasului, Cartan a fost un ostas

disciplinat, care s-a purtat cum scrie la carte". Era
respectat i iulyit de camarazii sai, ba chiar i de ofiteri
subofiveri. La once intrebare rspundea scurt, cu

fraze bine gindite ; uneori rspunsurile erau cu

Nu se lsa incurcat n Intrebri i nu rminea nimnui

dator cu zispunsul. In fata superiorilor ii susvinea

demn i curajos prerile.

Comandantul companiei a prins o adevrat slbiciune pergtru Cran. ti cunostea viata In amlnunte,
57

www.dacoromanica.ro

iar La lecIiile aptmtnale de educaTie ddea ca exemplu

pe acest Soldat Kertzan Georg, von Kertz, Freiwillig

der ,dmitte Kempanie"
Speimlnile i lunile care au urmat s-au scums pe nesimtite i, la 8 mai 1881, George Cagan a fost l'sat la

Din aniri petrecuti n ostire a limas cu un ctstig : a

tnva'Tat binisor germana, imprejurare care-I va ajuta tn
eintoriile sale, de mai tirziu, prin Europa.

.4* Solaatul tartan Ceorge am n Cira, voluntar n compania 3.

58

www.dacoromanica.ro

LUPII DAU IAMA-N TURMA

A sosit la Oprea artisoara in

ziva de 12 mai.

Tusa Rasila l-a primit cu dragostea de totdeauna. Seara

i-a fcut zeam de pesti (crieti si molni") prinsi de

Arsene din Laita, pe care i-a gtit cu zeam de varz
si hrean, si a servit-o cu mmlig calda. Stia c-i
mincarea lui preferat.

De zece ani mi-am dorit, mtus, aceast m'incare. Nimeni n-o stie face ca'mneatale. Am mincat
ciorb pescreasc. In Delta Dunrii, bunl'. si aia, n-arn
ce zice ; da'asta le taie pe reate!

A doua zi si-a luat toiagul si desaga si a pornit-o

spre Ciulnita. A trecut prin Fgras, Ileni, Mrgineni,
Buciumu, Sinca Veche, Zrnesti si Bran. De aci, pe crri de munte, a ajuns 'in Valea Prahovei si, dup trei
zile, a sosit la Ciulnita.
Din prima zi si-a dat seama c prietenul su Cotig
s-a schimbat mult. Cuta ceart cu luminarea.

Ce, m crezi sluga ta ? Hoinresti cu anii, ha

voluntar la romani, ba atada' la austrieci, si m lasi
s-ti pzesc oile, s-ti Inmultesc turma ?

Din asta n-o fi bai, nene Inane, cuta s-1 domoleasc Callan. Socotim omeneste, ca futre prieteni. Plwww.dacoromanica.ro

59

tesc ping la un criar ce-Ti datorez ; mai bine sg ttreac

de la mine. Nu stilt zgircit.
Vezi, George, ,zise induplecat Cotie : turma-i
mare, nu mai Tine la .doi stptni, unul cu osteneala,
cealalt cu hoinreala!
Pentru Callan era limpede : a sosit vremea s des-

fac tovrsia, fiecare s-si ja partea din turma

piece in drumurile sale. Cotigg. i-a spus a se retrage
la Cgrrasi, vinde oile, cumpr o cgsui si se pregteste pentru btrineTe. Pe Carian l-a sftuit s se retrag.1 in Tara Fgrasului, acium e In regui cu sepinirea cezaro-crlasc". Viata ciobanilor pe Vrgan
este tot mai strimtorat, taxele de psunat au crescut,
nutreinl pentru iarn s-a scumpit.

Dui:a cincisprezece ani de tovrsie si-au impriit

averea", asa cum a crezut de cuviinTg. Cotig : acesta
lua dou treimi din oi, stina i acareturile, 4 mgari sit
6 ciini ; lui Callan Ii revenea o treime, adic 400 de
Di, 2 angari si 2 ciini.
S-au desprTit prieteni.

In timpul anilor de atnie, Callan

fgurit un

plan limpede asupra celor ce va urana s fac clupg

terminarea
: va vinde turma de oi ce-i revine
si Cu banii obiinuTi va cumpra cgrii i alte tiprituri
romanesti, pe care le va duce prin satele din Transilvania.
60

www.dacoromanica.ro

In primvara anului 1882, George Callan

luat
turma de oi, tot avutul, si a pornit spre pasul Buzului,
pe unde intrase prima dat. in Muntenia.

alltoria a tinut dou aptmini. Mergind tn urma

turmei, el

i fcea tot felul de socoteli : cum s string

crtile, uncle s le pstreze, s le impart gratuit, sau
pe bani ? Tranii nostri i copiii lor n-au bani
gindea Callan
deci trebuie s le 'impart crTile ,,pe
omenie". Dac-mi cer crti i domnii,'Istora le dau
pe bani, cci au de unde s

lteasc.

A trecut prin vama Buzului

regul
Birsei,

acum avea acte in

a pltit taxele si a intrat cu oile In Tara

Dar se vede c ,,pise cu stingul" : toate-i stteau

impotriv. Necazurile se tineau lain de capul lui. Pe
Brgan oile psteau pe o cirnpie fr margini, le pzeau doar cuinii iar d putea s-si vad, de alte treburi
fr. de nici o grij. Aid, in Tara Birsei, pIminturile
erau imprtite in ogoare, in grdini de zarzavaturi,
grdini de porni. Fiecare bucat de pImint isi avea proprietarul ei, care isi pzea Cu strsnicie semnturile
Tecoltele. Ba, fiecare sat avea paznici de cimp sau
jitari" care prindeau pe cei care aduceau strickinni semnturilor. Turma de 400 de oi a lui George Cartan

nu putea fi mentinut doar pe fIgasul drumurilor

al soselelor i silit s pasc doar iarba din santuri.
Oile se imprstiau pe holdele i prin grdinile de pe
marginea tdrumurilor i fceau, cum e firesc, pagube in
61

www.dacoromanica.ro

recohe. Ar fi trebuit patru ciobani, ca s le poat Tine

la drum.

De aici necazuri la fiecare pas, in fiecare localitate.

Primarii si pretorii fixau amenzile si desphubirile, la
plingerea jitarilor si proprietarilor pgubiti, si plata
trebuia fcut pe loc.
Bietul cioban ndusea alergind pe urma turmei si pe
la primtii, uncle ii Zalogeau oile.
Poprirea oilor la primrii ducea la dublarea amenzilor. Il puneau s: plteasc paza si hrana oilor, cu toate

c erau Tinute in ocoale, flminde. Ce s fad' bietul

Callan? Cum nu avea bani, in contul despgubirilor
ti auau oile. In dota Aptrnini Iupii" in hain de primari si pretori, i-au injumttit turma. Omul n-avea
cui s se pling, rtoTi erau impotriva lui.

A fkut vreo trei drumuri la Brasov, ca s fac intimpinare la comitat, la cpetenia jandarmilor. $tabii
de aici 11 ascultau cu atentie, dar dreptate nu-i fkea
nki unul. E purtau cu vorba, trimipindu-1 dintr-o parte
In alta. Fiecare cap de autoritafte li spunea c a Inalcat ordonantele, c. oile au fkut pagube pe care el
trebuie s le prteasc.

Eu nu m pling de plat, domnilor, m piing c

am fost jefuit la pretuirea pagubelor. Ca s-mi poat
lua oile mi-au pus in circI pagube de zece, de doukeci
de ori mai mari decit cele adevrate. Asta-i plingerea
mea. Nu m impotrivesc s pltesc pagubele, dar dup
dreptate !
62

www.dacoromanica.ro

Dura lex, sed lex*, ziccau prefectul sau capitanull de jandarmi.

Va sa" zica : turcul te bate, turcull e judeca, se dumiri, inciudat, ciobanul.

A ajuns la Oprea arsisoara, fr oi, coplesit de ne-

dreptasile ce i se fcuer

i tncrit de nepasarea auto-

ritasilor.

S-a hotartt sa. se adreseze primului ministru la Pesta,

certnd s i se faca dreptate. Daca i acesta sine parte
autoritasilor de la Brasov, atunci sa se adreseze trnpa-

ratului de la Viena. Munca mea de attsia zeci de ani

nu poate fi m-n'cat in trei saprtamtni de juptnii din
Tara Birsei", jddeca el.

Crsan si-a petrecut toail toamna anului 1882 scriind jalbe catre toate autoritasile, de jos de la comitat
pina sus la trnparasie. Plingerile sale avea.0 urmatorul
cuprins

Eu, George Caz-tan, cioban din Oprea arviqoara,

comitatul Fgraului, n primvara anutui 1882, ciad

m-ntorceam de pe Brgan cu turma de 400 de oi

spre casa, tn tara Rirsei mi s-au robit oile i am fost
pagubit, sub motivul c oile au intrat In holdele juptnilor. Eu am prtit pagubele dar prirnarii i notarii
m-au jefuit luindu-mi oile, c5ci pagubele s-au socotit
de zece, douzeci de ori mai mult dectt erau, mi-au
* Legea e aspri, dar e lege.
63

www.dacoromanica.ro

si le-au dat proprietarilor. Lui

Andrasu Fridericu din Prejmer, i-au socotit o pagub
de 584 florini, eit face toat recolta lui, oile n-au mincat mai mult de o apiT de trifoi i mi-au robit 101 oi.
Lui Johanu Binder, din Hrman, o paguh de 147 flo-

luat oile cu jendarii

rini si 76 critari si au luat 70 de oi. Lui Candit

Vilcu din Ghimbav o pagub de 389 florini si au mobit
77 oi ; lui Matei Klein din Cristian o pagulb5. de 297
florini, 82 critari si au robit 100 de oi ; lui Peter Gross

din Codlea o pagub de 857 fiorini, mi-au luat 200

zloti si 27 de oi. Lui Dionisie Marcu din Tintari, o pagub de 243 florini, mi-au luat 100 zloti si 20 de oi.

Lui Ion Coma din Vldeni, o pagub de 85 fiorini,

10 critari, au robit 5 oi.

Dup ce primarii si notarii m-au jefuit cu ajutorul

jandarmilor, i-am artat la comitat, dar in loc de judeatori am gsit acuzatori !

M-am dus de trei ori la comitat, dar n-a folosit la

niank.

,A treia oar, comitele a dat ordin, fns pretorii n-au

vrut s qtie de ordinul lui. Primarii, notarii si solgbirul. ziceau c. nu le pas, ei shift minitstri, ei m judec. I-am artat la ministru in Pesta, care a dat Or-

din s merg In fata comitelui. I-am artat al doilea.

Am c.'ptat rspuns s merg la Eigras. Aici i-am spus
judetului c-1 pirsc la impratul, de nu-mi face dreptale. Zicea c nu stie de linpratul, n-are treab cu el.
64

www.dacoromanica.ro

Acum, la 10 octornbrie, fi art a treia oar. la impratul si astept rspunsul, scriindu-mi numele
GEORGE CARTANU".

Austro-Ungaria era pia bunului plac, dreptatea era

o vorb in vint, pe care o cutau cei naivi i, deocamdat, Cartan era un naiv care credea in dreptatea imprtease !*

* Dac pltngerile lui George artan nu au avut nici un rezultat In cancelarii!e autorittilor, ele au trezit ecou in findul

oamenilor de bine, in opinia public. Abuzurile autorittilor att

fost Infierate de dr. Valeriu Braniste In gazeta Dreptatea"

nr. 52/1895, In articolul intitulat Un raran roman la Viena ; de

Sextil Puscariu In revista Sea-aria:torte nr. 86/1906, In articolul
Dor de dual'. Gazeta Liga ortodoxi" a publicat In nr. 45/1896
una din numeroasele plingeri adresate de Caran autoritAilor aducind astfel la cunostima marelui public abuzurile s'avigite de catre autoritai.
5

Patriotul Badea Cirtan

c. 1/44

www.dacoromanica.ro

65

FATA- N FATA CU IMPARATUL

O toamn ttrzie cernea discret ,asupra treatorilor de

pe bulevarde, frunze galbene de platani. Din grdini
r'zbtea aroma perelor bergamote si mirosul tare al
gutuilor de toamn.

De o shtmtn, un supus cezaro-criesc, tn straie

ciobnesti, colinda strzile Vienei. Se oprea In fata

grilajelor de fier forjat, privea printre zThrele adirile

cu dou, trei caturi. In fata palatelor se intindeau alei
de trandafiri, ifintini arteziene. Crtan s-a apropiat de
palatul Schoenbrunn, untde aflase cI st impratul.
Dar, la ctteva sute de metri de poart, politistii 1-au
oprit.

A doua zi, si-a incercat norocul la celalt palat,

Hofburg, unde uneori impratul
omul invizibil"
cum i se spunea
se ducea cu mare pomp, s se
odihneascr.
Acelasi rezultat.

Inchttnat ca un catir, Callan si-a zis : Trebuie s

vorbesc neaplrat cu tmpratul, si-mi fu' dreptate, c5
d-aia 1-am slujit la cltnie".

El nu stia a imprratul se tneonjurase de un grup de

tnalti functionari, un adevrat cerc de fier" (Eisene66

www.dacoromanica.ro

ring), cum se spunea, care 11 izola complet de suipusii

Impratul, nici nu binuia poblemele din tar pe

care era chemat s le rezolve, iar supusii si nu stiau
ce se petrece In cercurile din jurul tronului.
IlItIcind pe bulevarde, Callan vedea palate de vis, gn

care triau tn buzur familiile bogtasilor, irosindu-si

timpul in serbri, recepvii, baluri, vintori i plimbri
cu calestile prin pdurile din jurul Vienei. In serviciul
oameni de servkiu,
aristocratilor stteau otteva mil
buckari, vizitii, grjdari, valeTi i cameriste. Ciobanul
a incercat s se apropie de lumea servitorilor, ca ei
tniesneasa audienta" In fata tmpratului, dar n-a
reusit.

A mai rtcit citeva zile prin parcul Prater. In fiecare dup, amiaz eta aici un du-te-vino. Sute de echipaje cu femei elegante, tn toalete superbe, tnsotite de
ofiyeri to fireturi strlucitoare, se scurgeau la pas, de-a
lungul aleilor, lutnd ochii treckorilor, cu luxul lor.

Doar aleea din mijloc Amtnea liber pentru trsurile imperiale, ale arhiduceselor si arhiducilor.

Callan spera c tmpratul va trece tntr-o zi prin

parc si c. el, Callan, ti va iesi inainte iar monarhul
asculte psul. Vise de cet%ean
va opri trsura, ca
naiv !

La birtul Pisica Neagr", unde era gzduit si primea mtncare in schimbul unor servicii casnice, ca tiatul lemnelor, aratul apei, al gunoaielor, Carpan a aflat
67

www.dacoromanica.ro

unele amnunte asupra felului cum trebuie procedat

pentru a obtine audienf la imprat.

In articolul intitulat Un Pran romiin la Viena, publicat In gazeta Dreptatea", nr. 52 din 4 martie 1895,
dr. Valeriu Braniste povesteste peripetiile prin care a
trecut George Callan and a vrut s obTin audient
la palat.

Intr-o sear

scrie Valeriu Braniste

m gseam

la Casina roman din Budapesta, rsfoind gazetele. A

intrat un Tran Cu plete negre si cu Tundr 'in spate.
Omul m'a cunostea ; m-a Salutat, apoi mi-a strtns mina.
Il intreb ce caut pe la noi ? Mi-a spus c se intoarce
de la Beciu (Viena
n.n.) unde s-a dus, cu dou sptmini in urm, ca sI se pling impotriva jandarmilor,
primarilor si solgbirului, care i-au robit oile si l-au
jefuit. Mai spunea omul, care nu era altul &eh ciobanul
Carian, c protestind impotriva abuzurilor, jandarmii
din ATpasul de Jos il-au btut crunt, asa din senin. S-a
dus la comitat, dar nu i s-a fcut dreptate si atunci s-a
gindit s se inftiseze Inaintea Imprattdui din Viena, care-i dator si fac dreptate supusilor si. In Viena povestea omul
a fost indrumat la Societatea studentilor romani, unde si-a spus necazul si bieTii i-au intoc-

mit o plingere si l-au trirnis cu ea la Burg (resedirla

imperial
n.n.). Dar aici, cei de la cancelaria imperial i-au respins plingerea pe motiv c nu-i bine re.
dactat. Bietul am a plecat si, 1ntilnind In oras niste
.ctane roxnane le-a povestit toat trsenia Lsi aces68

www.dacoromanica.ro

tia, milosi, i-au flout o alt paingere. S-a prezentat Cu

ea la cancelarie, dar nici aceasta nu era bud. Cartan
nu si-a pierdut rbdarea, s-a intors la studenti si acestia i-au 1nciocalat" o nou plingere asa cum cereau
cei de la cancelaria impratului. M-am it-1ton la
Burg
povestea ciobanul
hotrit s nu plec Oda'
nu vorghesc cu impratul. Secretarul a chit plingerea,
a zis c acum e bun, dar a se prezinte a doua zi dimineat, la ora opt, 6 atunci poate vorbi cu impratul. Dar dimineata nu 1-au lsat a intre in cancelarie.
s. se intoarc peste trei zile, 6 atunci are
odien;. S lase plingerea la cancelarie. .Stul de
atitea pertractri i-am zis secretarului 6. nu plec de
acolo pin: nu vorghesc cu majestatea, am fost btut
de jendari de cinci ori, fr nigi o vin. Musai s

Ziceau

vorghesc cu impratul, s m pling impotriva inedrepttitlor din itnprtie. Secretarul, furios, n-a mai vrut
s m: asculte, a chemat politia, m-au dus cu hapca la
comisariat

si m-au tinut inchis in

beciurile politiei,

sapte zile. La un loc cu hotii si tilharii.

A opta zi, doi politisti m-au dus la gar si m-au

pus pe tren si adus cu ;upa (arestat
n.n.) la Pesta.
Asta-i intimplarea domnule Braniste".

Din cltoria la Viena, Cartan s-a ales cu ceva : la

un anticariat a gsit Cronica Romanilor a lui Sincai,
pe care o cauta de mult vreme.

Inapoiat la Oprea Cirtisoara, oamenii din sat s-au

strins in jurul lui, rugindu-1 s le spuie cum s-a desfwww.dacoromanica.ro

69

surat odientur la imprat, ce i-a spus, dac i-a acut

dreptate, dac jandarrnii care 1-au chinuit vor fi pedepsiti ?

Callan, dup felul lui obisnuit de a vorbi, le zicea :

Api, oarneni buni, arn autat dreptatea la impratul. Asa cum a tncercat Horia si Avram Iancu,
dar cu ce folos ? CI bnpIratul e surd, n-are ureChi
pentru durerile poporului. Am incercat s ajung la el,
dar nu te pc:4i apropia, e pzit al dracului. La porti,
la si, numai ofiteri cu coifuri si fireturi, cu sbii si
pusti..Politisti eit frunz si iarb. De Atia nu te poti
feri ca-s tivi/i. Nu stii cnd te trag de limb. Zicea s
fac aware, cu itoate c oile mi le-or luat fr rugare.
CIltoria la impravul a incheia viata ciobanului

artan.
De aici Inainte incepe viata lui BADEA CARTAN,
o viat dinamic, eroia, cu lupte, cu suferinte dar si
cu izbinzi rsuntoare.

www.dacoromanica.ro

UN VINT DE SPERANTE

Asa cum arta Nicolae Iorga, Badea Cagan era un

om fcut oind asupra natiei tntregi a trecut un mate
\Tint de speranTe romantice. In numele originii glorioase, cu &dul la fii;ia latin, se cerea dreptate
pentru ai nostri cei supusi [...] si se credea c`i o protestare puternic tmpotriva tiranilor va ajunge, pentru
ca neamul nostru de vi f nobil s reintre in stpinirea
drepturilor sale".
Era epoca eroic a Memorandului care marca
lrgirea caracterului de masa al luptei politice pentru
eliberarea navional si social din Transilvania. Prin

urmrile sale, miscarea memorandist din anii 1892

1894 reprezint un moment remarcabil al acestei
lupte.

In aceast perioad Badea Cagan intr in mod activ

in viltoarea evenimentelor relatate mai sus.

In anul 1881
mrturisea el lui Aurel P. Bnut
m-am elitie la redacvia gazetei Poporul Roman"
berat din armat : era tocanai Conferinva din Sibiu [...].
Eu urmream din doasc-n doasel daravelile politice [...r.
www.dacoromanica.ro

71

Conferinta de la Sibiu, desfsurati. in zilele de

12-14 mai, a hotrit unificarea politic: a romanilor

din imperiul austro-ungar*. In programul votat cu
acest prilej se cerca : Revenirea la autonomia Transilvaniei, drep tul de folosire a limbii romline in justitie
administratie, numirea de functionari din rindul romanilor, asigurarea inv.rcmintului In limba materna,
revizuirea nationaliatilor, Prgirea

ireptului de vot

alte drepturi".

Actiunea la care s-a angajat Badea Callan pentru

rspindirea crtilor i tipriturilor romanesti
erau interzise s: circule in imperiul habsburgic

care
f5.-

cea parte din programul politic votat de romani, la

Sibiu, in anul 1881.

La 24 ianuarie 1891 se infiintase la Bucuresti Liga

culturatii, avind drept scop s nereasc activitatea
lupta pentru unitatea national a tuturor romanilor.

In acelasi an, Liga culturali a tiprit in alai multe

limbi Memoriul studentilor universitari romcini privind
situatia romnilor din Transilvania fi Ungaria, prin
care chemau tineretul european s sprijine cauza romaneasc, in numele principiilor de libertate national.

In luna mai 1894 Badea Cartan a plecat la Cluj

ca s asiste, in sala Reduta", la Procesul Memorandu* Hotarirea prevedea unificarea Partidului National Roman din
Banat si Ungaria cu Partidul National Roman din Transilvania,
formind un singur partid cu numele celui din urma.
72

www.dacoromanica.ro

lui, proces care frminta intreaga suflare romaneasc.

La inapoiere a fust arestat i btut de janclarrni, ca
spun : cine t cu ce scop l-a trimis la proces ?
Nimeni, rspundea el sub lovituri !

Un cioban nu se duce MI s fie trimis... Spune

cine te-a trimis acolo ?

Dup trei zile, cu capul umflat ca o banit, cu corpul acoperit de vinti, s-a urcat in tren si a plecat
din nou la Viena, ca s se pling impratului.
De asta dat a avut noroc : un militar din slujba
Curtii
Ion Sofariu din Drgus
i-a ajutat
ajung in fata lui Franz-Iosif.
i-a desAici, interpretul
un rorran bnlean
coperifft capul plin de Tni

Impratul (care nu stia cum s dreag greseala politic de a fi respins pe memorandisti si de a fi autorizat pornirea procesului), vzind slbticia jandarmilor, a pus
Du-te acas, vom pedepsi pe jandarmi. Dar promisiunea era o vorb-n Vint, ca toate promisiunile
habsburgice.

In anii 1895-1896 Badea Callan a vizitat in mai

multe rinduri pe memorandistii aflaTi in inchisoarea
din Vic. Cu acest prilej a stat de vorb i cu Valeriu
Braniste, gazetarul din Timisoara, condamnat la doi
ani inchisoare pentru un pretins delict de pres.
www.dacoromanica.ro

LA BUCUREjl

In lama anilor 1894-1895, Badea Cartan a limas

la Oprea Cirvisoara, citind pe indelete diferite luairi
privitoare la istoria romanilor. Nopti la rind, la lumina
ampii cu petrol, a intirziat pe paginile Cronicii romanilor" a lui Gheorghe Sincai sau ale Istoriei romanilor sub Mihai Vod" Viteazur a lui Nicolae Blcescu.
In lungile nopti de iarn", in casa lor se faceau adesea
sez'tori. Veneau femeile si fetele cu furcile de tors,

iar fadii si bltrinii si. asculte povesti. Callan le citea

din c'IrOle lui de istorie intimpari si fapte vitejesti, de
pe vremea lui Mircea cel ffitrin, Stefan cel Mare si
Mihai Viteazul. Vorbind oamenilor despre acele timpuri
glorioase, el ti incuraja, le insufla incredere in viitorul

de aur" al poporului nostru.

Ascultindu-i vorbele, cite o b'altrinl zicea cu admira-

tie : Bat"-te norocul s" te baa, George, a multe mai

stii spune".
Ba still putine, Ilspundea el, dar &tern datori, fiecare, s'i ne cunoastem strImosii si trecutul poporului
nostru si, dud cineva ne batjocoreste, s"-i spunem adeVrul in faI, asa cum i-am zis-o si eu primului-ministru Tisza, cind am fost in odienT.
74

www.dacoromanica.ro

Nu ti-o fost fria, bade ?

Vezi a nu! I-am zis : Excelent, treab-i a

jendarii durnitale mi-au luat banii si oile ?" De oi,
zice, am auzit ; de bani, nu cred".
S."rac dreptate, bade !

Dreptatea-i cum ti-o faci. Dac n-o aprm o

pierdem. S v spun o pild : in jurul unui blid cu
lapte si mlmlig, asezat pe mas, stau cinci flminzi.
Unul lacom
nici tu alb, nici tu neagr
rstoarn
blidul si rmin toTi cu buzele fripte.
s.

Apoi s aprm blidul cu lapte, adic dreptatea,

nu-1 rstoarne grotful, a rrninem flminzi, ziser

oamenii.

Pentru a le inalzi sufletele, Cartan le citi o pagin

din Blcescu :

Desohid sfinta carte unde se afl inscris gloria

Romaniei, ca s pun inaintea ochilor fiilor ei citeva
pagine din viata eroia a printilor lor. Voi arta acele
lupte uriase pentru libertatea si unitatea nationals cu
care romanii, supt povata celui mai vestit si mai mare
din voievozii lor, incheiar veacul al XVI-lea. Povestirea mea va coprinde numai opt ani (1593-1601),
dar anii istoriei romanilor cei mai avuti in fa,pte viteDoti, in pilde minunate de jentfire artre patrie"...
antr-o sear a venit la seztoare si dasalul Matei
Grovu, ca s Tmprumute ceva arti de istorie. Badea
Callan se lu la tntrecere cu el : care dintre ei cunoaste
mai multe amnunte din istorie.
75

www.dacoromanica.ro

Cei de fa t urmreau cu desatare duelul" dintre

cei doi, minunindu-se cite lucruri a ajuns s cunoasc
Calan, de-a lungul anilor, din istoria romanilor.
Intr-una din zilele lui ianuarie 1895, in plin iarn,
Garlan, spre mirarea tuturor, si-a luat cojocul, traista
cu merinde si toiagul si a pornit-o spre Bucuresti. Trise peste doisprezece ani in Tara romneasc si nu vzuse Capitala si statuia lui Mihai Viteazul !
A sosit la Bucuresti cam pe linserate si a grbit pasul
ca s ajung ctt rnai repede in piala UniversitTii, unde
se afla statuia marelui voievod.
Intrebind pe unul, pe altul, a ajuns in cele din urm
In fata statuii. Si-a scos cciula, in semn de respect,
si a inceput s-o priveasc cu atentie.

Cu un lucru nu se putea impca din prima clip:

statuia era foarte mic, si doar Mihai a fost cel mai
mare domn al romanilor. !

Din inltime se cerneau fulgi de zpad care se topeau pe cciula lui Mihai, dar si pe a lui Badea Carvan,
potolindu-i emotia provocat de aceast intilnire. Era
o semi molcom de iarn. In serpar avea 50 de zloti,
putea gsi adapost pentru noapte si o mincare cald
la un han din apropiere, dar nu se putea dezlipi de ling
statuie.

Ce-ar fi

s.

rmin peste noapte aici ? Are cojoc

bun, e obisnuit s doa.rm. in aer liber, chiar in zpad.

Cidbanul are doar pmintul asternut si stelele ptur
de invelit ; a infruntat atitea viscole...
76

www.dacoromanica.ro

S-a asezat ling soclu, si-a infundat aciula pe cap

si s-a invelit in cojoc. Cele trei zile de drumeTie 1-au
obosit. Nu putea gsi un loc mai bun de odihn cleat

sub scutul lui Millar, la picioarele calului su, care

1-a purtat pe voievod spre cetatea Albei Iulii si spre
Iasi, de i-a unit pe tovi romanii.

A doua zi dimineata, Cartan se trezi troienit. Se ridia din cojoc, isi scutur de zpad cciula, se sterse
pe faf cu basmaua. Cind deschise ochii, vzu a cineva
il priveste mirat Dup imbrcminte prea s fie fgrsan.

Asa a ficut cunostinT cu Ion Grama, din ToderiTa,

om de serviciu la Liga cultural.
Dup ce s-au cunoscut si Carvan i-a imprtsit focul

care i-a mistuit sufletul, fcindu-1 s bat attta amar

de drum in miez de iarn, Grama 1-a condus la locuinva
profesorului V. A. Urechia, presedintele Ligii culturale.
Profesorul, un mare patriot, era si un prieten al tran-

silvnenilor, pe care-i primea cu dragoste, fie la locuinva sa fie la sediul Ligii, ajutindu-i ti interesindu-se
de strile de lucruri de peste munti.
Ce necazuri te aduc prin Bucuresti ? 1-a intrebat
pe Callan.
Necazurile au fost multe, dornnule. Am fost do-

ban pe Brgan timp de doisprezece ani. and am

plecat cu turma spre casa, spre Oprea aryisoara, si
am ajuns 'in Tara Birsei, am dat de bucluc. Primarii
si

jamdarii mi-au z.logit oile

pe motiv a ar

fi
77

www.dacoromanica.ro

stricat holdele oamenilor, apoi mi le-au luat pe toate

in contul despgubirilor. M-au phubit cu patru sute
de oi... M-am plins la autoritTile din Brasov, dar
degeaba. Am fast si la Pesta, la Minister-Prezident, degeaba. Ba, m-au dus pcatele i la imprat, la Viena.

Cu el am ptit-o intocmai ca Horia cu Iosif al II-lea,

ca Avram Iancu, cu Franz-Iosif.

De unde cunosti pvaniile lui Horia

si

Iancu,

bade ?

Am citit si noi prin arti, dornnule profesor. C,

=blind dup o atita amar de ani, am citit arti de

istorie, ha pe Sincai, ha pe Walcescu. Mi-a plcut istoria poporului nostru.

In timp ce stteau de vorb, in biroul profesorului

Urechia a intrat colegul u de la Universitate, Grigore
Tocilescu.

Iac, Grigore : ai 'in lap ta un cioban care a citit

pe $incai l Ce zici de minunea asta ?
De citit 1-o fi citit, intrebarea-i, ce-a inyeles ?
0 s ne convingem, a spus Urechia.

Badea Callan le explia celor doi profesori cum a

ajuns si nver carte, cum l-a ajutat In maim asta Ion
Coda, ciobanul. In citeva minute, cu firea lui deschs, Badea Callan i-a cucerit pe interlocutori.
Cei doi profesori erau bucurosi c5. omul din fata lor

cunostea bine pe doctorul Ion Ratiu, conductor al

Partidului NaTional Roman din Transilvania, pe printele Vasile Lucaciu, lupttor inflcrat pentru unitatea
78

www.dacoromanica.ro

national, c5. a vizitat la Vc pe memorandisti i c e

primit, oricind, de fruntasii politici ardeleni, de gazetarii romani din Viena si Pesta.
Pentru scopurile Ligii culturale Badea Cart-an se dovedea omul potrivit.
Cum te-a rsat inima, omule, zice Urechia s nu
vii pin acum la Buouresti ? S nu treci pe la Lig ?

Cum era s viu, cu turma de i? N-aveam unde

s le las ; in Bucuresti nu le puteam aduce. Trebuia
cumpr fin Cu chila. Acum c nu mai am oi, iac am
venit ! M-am hotrit s m fac cioban" la crti.
Cum adic. ?

Romanii din Transilvania n-au scoli proprii, n-au

crti dup Icare s nvete. Foarte putini dintre ei stiu
citi i scrie. Ba, crtile romanesti sint oprite s circule
cuprinsul monarhiei habsburgice. Oamenii trebuiesc
indrumati ce s citeast,
cunoasc drepturile,
cunoasc istoria neamului nostru. M-am hotrit, zise

Callan cu simplitate dar si cu fermitate,

fac eu
treaba aceasta, cu ajutorul dumneavoastr si al oamenilor de bine. SI string arti
c aici stnt destule
si s le duc in Transilvania, unde lipsesc. Blstmatii
s

de jendari, cum te prind cu carte romaneasc, te omoa-

r-n bti, iar cartea o pun pe foc. Am ptit-o cu ei,

de citeva ori, dar nu m las. Crtile le duc cu desaga

peste munti, prin vama cucului", cum e vorba rornaneasa, lar oidat ajuns in Transilvania, noaptea, pe
79

www.dacoromanica.ro

furis, le dau oamenilor. i, doamne, cit lips-i de carte

romneasa Dup autorizatie am btut la toate usile.

Am fost la solgbiru*, acesta mi-o spus c n-are
putere. Am urcat si la fispan". M-a tntrebat de uncle
iau crTile ? I-am zis c din Bucuresti, unde se gsesc
destule. Mi-a zis c nu se poate ! Atunci i-am zis a
nici copiii de scoal n-au manuale si a le aduc eu. Nu
mi-a dat slobozire. M-am dus atunci la ministerul In-

vt,"mintului. M-a purtat cu vorba dou aptmini,

apoi m-a Trimis acas. Zicea : cum ajungi, a sosit
autorizayia. Dar cum n-aIi primit-o dumnea.voastr,

asa n-am primit-o nki eu. Nu m-am lsat. Am tentit o scrisoare la foaia Tribuna, din Sibiu, in care
am artat cum am fost purtat cu vorba ; s cunoasa
oamenii a ni se iau i cele mai simple drepturi. Nu-mi
dau ei autorizaTie ? Duc arvi i fr ea !
uit la biblioteca clumneatale, domnule profesor,

ai multe crTi. and plec, te rog s-mi dai i mie cfteva ; ceva istorii pentru scolari.
Profesorul Grigore Tocilescu i-a vorbit despre impratul Traian, despre rzboaiele lui cu dacii, despre
columna ui aflat la Roma...

Columna lui Traan? Trebuie s-o vd negresit,

aruna o vorbl, mai mult pentru sine, Badea Cartan.
* subprefect
** prefect.
80

www.dacoromanica.ro

(Aceast dorinti s-a implintat n intim si peste citeva

luni se va realiza.)
Traian
continu. Tocilescu
dormea putin.
Minca curnptat, nu bea decit ap., umbla mai mult pe
jos. II plcea vinkoarea, dar mai mult rzboiul. Avea
privirea hotrit. Impunea respect oricui. Dei cu invvtur putin, avea mintea ager, judecata sntoas.
A fost cel mai mare imprat al Romei.
Toate bune i frumoase, interveni Callan, dar
si Decebal al nostru a fost mare.
Cu toate c timpul era inaintat si V. A. Urechia trebuia s plece la Universitate, la cursuri, el scoase din
bibliotec pe Dio Cassius i citi, pentru a confirma psirerea lui Catlan : Dar cel mai mare rzboi de atunci,
pentru roanani, a fost tmpotriva dacilor, peste care
domnea In aceea vreme Decebal [...] Dura, care avusese
domnia mai inainte, o ofen de bund voie lui Decebal,
pentru c acesta era priceput in ale razboiului fi iscusit
In fapta, ftiind cind s navaleasca fi cind sa se retraga

la timp, mefter a intinde curse, viteaz in lupta, pricepind a se f olosi cu dibacie de o victorie fi a iefi cu
bine'dintr-o infringere ; fapt pentru care el a fost mult
tiny, pentru romani, un potrivnic de temut".
Ce vrei, bade, alt tablou mai luminos asupra lui
Decebal ? Istoricul roman s-a intrecut pe sine, caracterizind concis, sobru i in toate dimensiunile sale pe
strmosul nostru, spuse Tocilescu.
6

Patriatul Badea Cron

c. 1/44

www.dacoromanica.ro

81

Despre el, interveni si profesorul Urechia, avem

putine izvoare scrise. Comentariile lui Traian asupra
rzboaielor cu dacii s-au pierdut. Trebuie s autm
complerarea informatillor in imaginile spate pe Column.

Oare n-am putea aduce o copie in

zise

sftos

Problema nu-i simpa. Am scris i am insistat atit

eu cit i Odobescu, dar glivernul nu se arat grbit
fac treaba asta, asa a cel ce vrea s admire Columna
trebuie s fac drumul pin la Roma.*
In zilele urmtoare Badea CarTan a vizitat muzeele

din Capital, sediul Ligii culturale, Ateneul Roman,

Universitatea, Academia roman, redactiile ziarelor.
InaTisarea lui de dac, privirea iscoditoare, care vrea
stie totul, a stirnit interesul asupra lui.

Isprava de a fi dormit in plin iarn ling soclul

statuii lui Mihai Viteazul, cunoscut de reporten, a fcut ocolul presei romane,
flcut cunoscut in toat
Tara.

fri afar de Aurel P. BrnuT i Valeriu Braniste, CarTan a legat prietenie cu Constantin Mille, Luigi Cazzavillan, Constantin Graur, cu gazetari si publicisti ai
timpului.
n zilele noastre.
si se afla la
Muzeul de istorie a Republicii Socialiste Romania.
* Dorinta Inaintasilor a fost mp1init

Copla Columnei lui Traian a fost adus

abia

n tar

82

www.dacoromanica.ro

La Liga cultural

a cunoscut pe istoricul Nicolae

Lorga, pe poetii ardeleni George Cosbuc, Stefan O. lo-

apoi pe oamenii politici Spiru Haret, Toma Stelian, Take Ionescu, Constantin Mortun, I. C. Batianu
sil,

si multi altii.

Intr-o zi, Cartan a disprut din Capital, neobservat,

asa cum venise. S-a intors la Oprea artisoara s

pregteasc pentru o mare cltorie.

www.dacoromanica.ro

se

TOATE DRUMURILE DUC LA ROMA

Badea Cartan luase hotrirea neclintit s plece la

Roma sg. vadg Cu ochii, s simtg Cu inima" ce repre-

zintg acest oras pentru latinitate, pentru poporul roman, dar mai ales s. pipgie cu mina imaginile spate
In piatra Columnei lui Traian, care vorbesc despre
inclestarea ce a avut loc pe pgmintul tgrii noastre, cu
secole in kirm, futre romani i daci.

Dar Cartan stia c, pentru ca s ajungg la Roma, s'a'

culeag pe talpa opincilor praful drumurilor strbgtute
cu optsprezece veacuri in urrn de legiunile lui Traian,
el va trebui sg se pregteascg asa cum se cuvine pentru
aceast drumetie.

In unma lui se afla experienta ciobanului care cunoaste loourile t ele mai bogate pentru psunat, drumurile care clut, ocolind perioolefle, pida' la acegte psuni
grase. De aceea a oitit i recitit arta de storie, a ur-

mrit in gind etapele clgtoriei sale de la artisoara

pin la Roma, Cetatea etern".
Profesorul Urerlia i prietenii si din Bucuresti i-au
netezeascg drudat informatii i amgnunte menite
mul spre Italia.
84

www.dacoromanica.ro

Badea Callan a stabilit ca data. a Necrii ziva de

1 i-anuarie 1896.

In Italia atmosfera era prielnic. Prietenia romanoitalian fusese intrit de evenirnente recente. Cu citiva
ani in una* Memoriul studentilor bucuregeni, in numele
ptincipiilor de egalitate si libertate, cherna pe colegii

italieni s sprijine cauza romaneasa. Ziarele La Riforma, ll Diritto, Cultura sustineau prin scrisul lor
cauza romanilor aflati sub stpinirea imperiului habsburgic. La 16 aprilie 1891, Asociatia universitara din
Roma a trimis un mesaj de simpatie studentilor romani,
In care se spunea : Iubiti confrati, cauza voastr. nobil si just este si a noastr, ti-lunch noi avem foarte
multi frati supusi strinului".
La 14 mai 1891, Asociaria universitara din Neapole

a publicat un manifest prin care protesta impotriva

asupririi romanilor de eatre autorittile austro-ungare
din Transilvania.

Congresul interparlamentar, tinut la Roma in 1891,

agcu1t1nd raportul Fui N. Fleva, cu privire la romanii
din Austro-Ungaria, a votat o motiune prin care cerea
dreptul popoarelor de a realiza unitatea national.
In sedinta parlamentului italian din 27 mai 1894,
noti deputati, in frunte cu Matteo Imbriani, au interpelat pe ministrul Crispi asupra msurilor mate pentru
aprarea drepturilor fundamentale ale popoarelor din
Austro-Ungaria
intructt Italia fcea parte din Tripla
85

www.dacoromanica.ro

si au propus o Motiune de simpatie cu

Aliant*
popoarele asuprite care lupt pentru indapendenta dor.
0 copie dup aceast motiune, aprobat, a fost trimis.
parlamentului roman. Cuvintrile din parlament, rostite cu acest prilej, au fost reproduse n toate ziarele.

Intr-o serie de artkole aprute in presa italian

se

sublinia c originea, graiul romanilor slut italiene, cleci

trebuie s li se idea un puternic sprijin moral".

Cunoscind acestea nu e de mirare a atunci rind

ambasadorul in opinci", cum II nua sosit la Roana, el a fost primit
cal deosebit aldur ; c usile palatului regal, ale Vaticanului, ale parlamentului, ale fruntasilor vieii politice i culturale i-au fost larg deschise ; c deputatul
Mateo Imbriani l-a purtat pe la toate institutiile unde
se putea cistiga sufletele pentru cauza romaneasc.
Badea Cagan

mea presa vreanid

In luna decembrie 1895 Badea Cagan s-a prezentat

la locuinta profesorului V. A. Urechia, comunidndu-i
hotrirea de a pieta la Roma.
Acesta i-a atras atentia lui Cartan a pentru aceast
lung altorie e alevoie de pasaport, de band. Profesorul ti satuia s astepte primvara, s nu porneasa
ilarna la drum. Pin atunci tisi va putea procura banii
* Alettlifi din Germania, Austro-Ungaria
86

si Italia.

www.dacoromanica.ro

de tren si pasaportul. Dar George Cartan era de neclintit in hotrirea lui.

Nu pot astepta primvara, tispundea el... De pa-

saport n-am lips, m descurc i fr el. Tren ? N-am

lips, c tren mi-s picioarele, care m-au purtat toat
viata i n-am ramas de crut... 5-apoi nu se cade ca
sa merg altfel, pentru c fi Trian cu ostafii si au
venit in Dacia tot pe picioare. Dup o mie opt sute
de ani le-ntorc vizita, Ii caut eu, la ei acas.
S
sm glumele, bade George. Pin la Roma e

cale lima Oricit esti de lnsufletit, trebuie s rzbati

prin atitea 0.'14. La Pesta si la Viena ai mai fost, ba
pe jos, ha cu cruta sau trenul, dar pin. la Roma nu
poti strbate drumul cu picioarele, in miez de iarn.
Trebuie s vxl Roma cu ochii mei, altfel m. prpdesc. Bosnia si Hertegovina le cunosc, incalec
pe =do, apoi cobor pe valea Tibrului i iat-tn-s la
Roma. Nu m-ai invtat dumneatale ca toate drumurile
duc la Roma?
Profesorul Urechia se ls invins de entuziasmul
argumentele lui Callan. De alrfel stia c rpu-1 poate
clinti din hottirea luat.
Bine, Ibade ! Nu klai 6\napoci ; tren, ri-s picioarele ;

pasaport, vama cucului" ; bani, nu-1i trebuie... dar de

ceva tot ai nevoie : de o scrisoare catre Lega tia romem

din Roma, atre scriitorul Duiliu Zamfirescu,

trul nostru, catre prietenii italieni, catre redactia zia87

www.dacoromanica.ro

rului Fanfulla... ca s te cunoasc, s afle cu cine iau

de-a face, i, mai ales ce foc 60 pirjolqte mima.
AR, da ! accept Badea Cartan. La LegaTie an-n-

eleg, ca-s de ai runtri ; cu italienii, o fi mai greu, dar

le zic in sfinta limb. romneasa, c doar avem ace1a0
,,tartr, pe Tajan .0 aceeni mam.", Roma. Pe drum ?

M descurc cumva, o rup pe nemIqte, ba pe ungurq-te, ba pe... latinege c-s doar prin imperiul roman.
Profesorul Urechia i-a scris citeva recc,mandatii i i-a
dat 0 ceva bani de drum.
Te las cu sntate, domnule profesor !
S-mi scrii din Roma, George.
Negresit. S-auzim de bine !

www.dacoromanica.ro

UN DAC LA COLUMNA

De cum a sosit la Oprea artisoara, Caron a inceput

s se pregkeasc cu infrigurare pentru plecarea la
Roma. Inc nu comunicase la ai si aceast tain. Sta
retras si ingindurat, desfcea pentru a zecea oar harta
Italiei si cu degetul urmrea drumul Inchipuit peste
Alpi, apoi de-a lungul peninsulei Ora' spre mijloc, unde
degetul se oprea la Roma. Dac tii cursul Tibrului,
drumul e scurt...

In ajunul pleckii chem pe tusa Rasila si-i zise cu

duiosie In glas

Dimineat plec ; pune-mi in desag rufe, opinci

si de-ale igurii.

Un'te duci, In dricul iernii ?

M duc la Roma !
Ca cioban ?

Nu, tuse. Roma-i o cetate mare, capitala Italiei.

Ti-am mai vorbit de impratul Traian, de Column...
Esti nebun ! Cum s meri asa departe, iarna !
Cum m vezi si te vd. 0 iau frurnusel la drum,
haida-haida si dusu-m-am...

Om &kiln si fr minte, zu asa ! Nu te astlmperi, ai vst ce ai pkit cu jendarii si cu impratul de

89

www.dacoromanica.ro

la Viena. Acum ti-ai ,gisit alt impirat ; si n-o pitesti

si cu asta!
Asta-i impiratul nost'al romanilor !

In ziva de 3 ianuarie 1896, in zori, Cartan si-a luat

rimas bun de la mituse-sa, de la frati si surori, de la
nepoti, si a pornit la drumetie.

In traisti ducea un pumn de pimint 'din gridina

casei si boabe de griu, ca si le aduci prinos maicii
Roma".

Cilitoria s-a desfisurat MI nici o intimplare neobisnuiti. In marginea oraselor romanesti, patriotul din

Cirtisoara se intilnea cu cirute tirinesti care duceau

alimente la piati". Multi cirutasi il chemau in cirufi
sau in sank, ca si aibi cu cine schimba o vorbi. In
unele regiuni pe care k cunostea o lua peste cimp,
direct, ca si scurteze distantele.
La Tim4oara s-a oprit la redactia gazertei Drep-

tatea", si-I caute pe dr. Valeriu Braniste, dar nu l-a

gisit : se afla tot la Inchisoarea din Vic. A stat de
vorbi cu George Candrea, redactorul gazetei.
Mi. cunosti ? l-a intrebat Carian.
Apoi cine nu te stie, bade ?... Dar unde pleci ?

Mi. reped un pic Oda: la Roma. 0 spunea cu

aerul unuia care pleaci intr-o comuna vecina.
S-ajungi sinitos, bade ! (Redactorul nu stia ci
face drumul pe jos, a s-ar fi minunat.) Si ne scrii din
Cetatea eterni" !
90

www.dacoromanica.ro

De la Timisoara, Callan s-a indreptat spre Becicherecul Mic, comuna nata% a fabulistului Dimitrie Tichindeal ; apoi, prin Periam ci Sinnicolaul Mare, a ajuns
la Macau.

Drumevia pe timpul iernii avea unele foloase : Crvan putea scurta distanvele lutncl-o mai de-a dreptul",

trecind rturile pe pod de gheav"... Cind ti biruia

osteneala, se oprea la marginea satelor sau ora.selor.

Stia c aici intilneste oameni primitori. Dup citeva

ore de somn, a ctntatul cocosilor pornea din nou la
drum.
A trecut Tisa i s-a oprit la Seghedin. In serpar Ii mai

rmIseser doar trei zlovi, dup ce cumprase o pereche

de opinci i ceva de ale gurii. A trecut prin Flegyhza,
Kecskemt, Cegld i, la 17 ia.nuarie, a intrat in Budapesta.

Se scurseser oloul sptmini de la plecare. Pentru

a putea continua clitoria, trebuia

s.

ctstige civiva

completeze" punga. S-a dus la atelierul unui

meter olar si s-a tocmit ca, pentru 20 de zlovi,

pregkeasa lutut necesaT. Cum era Indemtnatic si harric, in dou zile i-a pregtit olarului material pentru
dous hmi. Mesterul, mulvumit, i-a mal dat 5 coroane
peste toorneali si o bucat de sanin.
In capitada Ungariei n-a zbovit muk. De asa data
n-avea daraveli" cu autoritvile, se grbea. Fiecare
ceas, fiecare zri trebuiau prevuite ca s ajung citt mai
repede la captul cltoriei.

www.dacoromanica.ro

91

Din Budapesta s-a indreptat spre Tata, Gyr, Neui, la 1 februarie 1896, a ajuns in Viena. Aici
s-a oprit dou zile la hanul Pisica neagr", locul unde
poposea el de obicei, s rnai prind puteri i s ctstige
sidel

si ceva bani.

De la Viena a tinut-o de-a lungul Dunrii Ora* la

Linz, a trecut prin Wels, a poposit o zi la Salzburg, s
se odihneasc.

De aici, fir cluzitor i-a fost cursul Innului. A

trecut prin Kufstein -i s-a oprit la Innsbruck. Reg,iunea

H era cunoscut din timpul ctniei, cind trecuse pe

aid in rnamevre militare. n Tirol oamenii erau mai tcuti, mai inchisi, dar la nevoie 11 Imbiau cu o cana de
lapte sau cu o bucat. de pfine, bineinteles in schimbul

unor mioi servicii. Cagan nu cersea pentru nimic in

lume, era in stare sa umble flmind zile Intregi, dar era

sritor, cura un grajd, tia lernne in schimbul

crii ; nu rminea dator nimnui.
Trecerea Alpilor 1-a pus pe Cagan la grele eforturi.

A reusit ns
cercare i s

treac cu bine i prin aceast inn nordul Italiei, fn. Lombardia.

ajung

Cine-1 intilnea nu bnuia nici pe departe scopul dru-

metiei, darmite tara de uncle pornise de mai bine de

o lun de zile. Pentru italieni era un contadino", un
rustico" (tran, cioban) care cauta un loc de munc,
la pzitul caprelor.

Trecuser treizeci de zile de la plecare si Roma era

Ina departe. S-a bucurat ca un copil cind a. zrit va92

www.dacoromanica.ro

lurile Mediteranei

a fost tfericit intrind in orasul

Genova, sattul corbierului Columb", cum aflase din

crti.

Dup alte cinci zile de drumetie, a sosit la Pisa, oras

mare si tenumit. altorul nostru era grbit, nu sttea

muit intr-un loc, de aceea clkoria n-a lsat urme
adinci in amintirile sale.*
Dar Cu cJt e apropia de Roma, simtea in aer briza
primverii.
Italienii din satele i orasele prin care trecea ti cre-

deau un pastore din nordul frii, care vorbea In dialect". Daca i-ar fi cornparat infkisarea
mai ales
Cu aceea a daoilor sculptavi pe Coimbrcmintea
lumn, ar fi putut crede c. este un trirnis al lui Decebal
In drum spre senatul roman.

In acest inceput de primvar, spre Cetatea etarn"

se indreptau sute si sute de pelerini. Printre ei s-a
strecurat si George Callan.

...Luna februarie era pe sfirsite. Rbojul clkoriei

arka patruzeci i trei de crestturi, a patra pereche de
* Dup5 ce s-a intors la Bucuresti, fiind solicitat de gazetari s5
le povesteasc5. cum a decurs drumetia, le-a r5spuns laconic : ,,In-

tr-o bun5 zi, dimineata, in anul '96, ce-mi tr5zneste prin cap ?

Zic, m5. Cartane... tu trebuie s5 te duci la Roma. S5 vezi cu ochii

cine a fast mos-to strimos-to ! Si dusu-m-am. Dou5zeci
de zile in cap am mers pin la Viena i alte dou5zeci i trei pin5
la Roma'. El nu iretinuse decit durata cIl5toriei ; oamenii, locurile,
ntmplrile survenite le uicase.
93

www.dacoromanica.ro

opinci era Jupa, dar drumetul ajunsese la Roma : efortul su era rspltit.

A intrat n Cetatea eternr prin poarta Salaria. A

treout pe ling Termele lui Diocletian, a strgbtut
Forul.

In fata lui Crtan era Roma, Roma cea adevrat.

O simtea sub tlpile opincilor, ii respira aerul. antre
zidurile ei se simtea copie* ; fieoare piatr pe care
calca era o fi1 de istorie !

Pentru el tatul era vis. In jurul su vedea patricieni

nobili romani purtati In lectici de sclavi. Pe ulite urcau i coborau soldati cu coifuri i sulite. Prin multime

se streourau gladiatori i barbari sositi In cetate de pe

nialurile Dunrii, din .codrii Carpa:61r, 'de unde venise si el. Iat, Cartane, vestigiile lumii antice : Colisseul, Forul, Columna lui Traian, Palatinul. Ce-ai citit
In cgrti, ce Ti-a Tus Urechia i Tocilescu n-au fost
basme. Priveste cu ochiul, piple cu mtinile, inaintea
ta totu-i aievea !".
'In,fata Columnei, Cartan trieste cea mai emotionant clip a vietii sale. Minute In ir admira gloniosul
monument, coplesit de mretia lui. Pe fusul lui baso-

care s-a asternut patina vremii, se

misc, prind viaf. De pe Colma' coboar i vin spre
reliefurile, peste

el .grupuri, grupuri de ostasi

daci, romani, sarmati
se opresc In jurul tui, Ii string mina, Ii vorbesc.
Intr-un ttrziu, Carpan si-a reventit. A Ingenuncheat,
a scos sculetul din desag si a presrat pmintul si
94

www.dacoromanica.ro

boabele de gnu aduse din Oprea Cirvisoara, prinos

dacic pentru marele tmprat.
Dup'S terminarea acestei ceremonii, fericit, a asternut

cojocul MO usa de la intrarea monumentului si, feint

de oboseal, a adormit.

and s-a trezit, soarele se lalvase de-a hindea pe re-

rul de azur al cetIvii. Cagan s-a tidicat din cojoc,

s-a frecat la chi. In jurul lui o mulvime de oameni se
uita ourioasa" la el. Cineva din cei de ftaf comparindu-i

infavisarea cu aceea a lupfatorilor dad sculptavi pe

column, exclam : Dar acesta este in clac care a cobortt de pe columna!"
Atras de comentariile scate in jurul lui Cagan, un

polivist se apropie de el si-i cere actele. Dar pas s

te-nvelegi cu el. Vorbeste un grai necunoscut. Din tot
ce spune nu se revine decit Mama Roma... imp`ciratul
Traian 1... Acte n-are. Cum a ajuns aici ? Ca s`i clarifice luorurile, polivistul II conduce la comisariartul din
apropiere. Comisarul a Invizles numaidecit ca. are de-a

face cu un roman. Un telefon la Legapia romana si,

peste o ora, un funcvionar al legaviei afla din gura lui
Cagan despre drumul Rout de acesta pe jos, toorniai
din Transilvania, ca sa. vad Columna lui Traian si pe
maim" Roma.
In data' zile, Carvan devenise un am celebru. Ziarele
scriau .despre el (unele chiar sub titlul : Un dac a
co'borit de pe Columna"), cetavenli Romei, si mai ales
95

www.dacoromanica.ro

copiii si tineretul, il autau de zor ca s-1 vad, s: stea

de vorb cu dinsul.
Ziarele : ll Popolo, Riforma, ll Messagero, La Stampa,
Fanfulla, L'Italia s.a. se rintreceau s: scrie reportaje si
s publice aproape zilnic informatii ,despre activitatea
lui Callan la Roma.
A hoinrit timp de trei zile prin cetate, de unul singur, apoi I-a prins dorul s stea de vorb cu compatriotii si. A pornit, deci, spre Legatia Romaniei, unde
locuia ministrul-scrilltor, Duiliu Zamfirescu.

Valetta acestuia, afilind c vizitatord este roman, s-a

grbit s-si anunte IstpIntil.

Un compatriot.., este la intrare.

Introdu-1 !

Peste citeva cupe si-a fcut intrarea un om voinic,

in straie trnesti.
Bun. ziva, domnule !

Bine ai venit. Ce vinturi te-au adus aici ?

Apoi stivi cum fi romanu : am venit si noi la
Roma.

and ai sosit ?
De vreo patru zile.
Unde stai fn gazd ?
Nicieri !
Unde dormi ?

Pi, nici unde !

De patru zile n-ai dormit ?

Apoi n-am venit la Roma ca s dorm. Cum am

96

www.dacoromanica.ro

ajuns, joi, m-am dus drept la Column. Apoi dup

ce mi-am stimprat focul de la inim, rn-am dus pe
niste ulive inguste la Colisseu. Am vzut i Tibrul.
Tare as vrea s .clau o rait i prin locurile unde a
arat Romulus Cu pistorii

Atea te-au adus pin aici ?

Nu mai puteam de dorul Romei si al Columnei.
(Cu cit l ascultam
mrturiseste Duiliu Zamfirescu
m sinneam miscat de glasul i portul acela
neaos romnesc, de .dorinta neinfrint ce-1 pornise din
munvii lui i1 adusese pe jos in Italia, pin la Roma".)
Bine, bade ! Ce te-a indemnat s-ti Iasi turma si
s ponnesti in cutarea istoriei ?

Ce s zic, domnule. Mi-a venit s. plec si am

plooat. C fi aici sintem tot Dame, Roma-i doar mama" noastra I De nu era Romulus, nu era nici Traan,
nu eram nici noi, urmasii lor. Am intilnit pe feciorul
printelui Vasile Lucaci, e aici la Roma, la LinvTtur.

Mi-a dat un coleg de al su ca s m poarte prin oras.

Niste neounoscuti se ineau scai dup. mine.

Nu-i de mirare : esti imbrcat ciudat pentru ei.

Eu as zice s-ti schimbi straiele ! Si te-mbraci nemTeste" cit stai aici. Ti-om gsi o gazd unde s te odihnesti.

cantina scriitorul
el adusese
(Pentru mine
nota emotional a graiului romnesc, indrznealv. de a
ajunge cu once prev la Roma, forva rasei latine... geniul
politic al marelui imprat, care implintase in cuiburile
7

c. 1/44
Patriotul Badea Ctrtan
www.dacoromanica.ro

97

Carpatilor sminta vulturilor romani. Ce putere misterioas minase pe acest aran spre obirsia neamului
su ?".)
Duiliu Zamfirescu a trimis un functionar de la legatie

cumpere un rind de haine.

Dup citeva ore Callan era de nerecunoscut. A mincat, apoi a iesit pe strad. De asta dat, nirneni nu se
mai Timm dup el. Putea s viziteze orasul in drag
voie.

La intoarcerea in Bucuresti, Callan povestea gazetarilor :

Ambasadorul nostru, domnul Duiliu Zamfirescu, imi

cumprase un rind de haine nemtesti, cu o sut de

lire. Mcar
spusesem : oDomnule ministru, nu umblu bucuros
srkii d-astea neantesti. Zicea, in Roma
trebuie s umbli, acum o dat nemteste. I-am fcut
pofta, dar la plecare zic : opoftim hainele, domnule
ambasador, si s ne vedem sntosi !".

Intrebat de gazetari cit a Istat la Roma, Cartan le-a

rspuns :

La Roma am stat cam patru sptrnini. Am vzut

toarte minuntiie qatvii vesnice, parlament, for, capitoliu... minunat orasul lui Romulus".
Studentul Epaminonda Lucaci i alti tineri l-au ajutat s viziteze orasul i anonumentele sale.
Callan se minuna de tot ce vedea : coloanele fostelor

temple, rmsitele de statui celebre, ruinele de cldiri,

Casa vestalelor
asezate de-a lungul Viei Sacra, strada
98

www.dacoromanica.ro

principal

a Romei antice, pavat cu pietre de mar-

mur.
Pretutindeni, cetatea veche era prezent prin terme,
circuri, basilici.

Traian a ridicat Columna cu aurul Daciei,

1-a

lmurit Lucaci.
M intreb atunci, zise cu sfial Cagan, de ce n-au

fost romanii recunosckori strmosilor daci ? S le fi

ridicat ai lor otteva monumente, da c au arat atita
aur si argint din Dacia!
Cum nu, zise Lucaci. Dup cucerirea Daciei s-a
nscut un val de simpatie fa f de !daci, cum n-au rnai

artat romanii fa0 de nici un all popor. Pe cel de

care s-a temut Roma, l-a fi infrint ; pe cine l-a 'inflint, l-a fi iubit", spunea Claudius Rutillius Numatianus. Daa strlad Roma veche intilnesti statui de daci
la tot pasul. La Cassina Farnese din Palatin slut dou
busturi de comati daci, strjuind sala in care Papa Paul
al 111-lea se retrgea pentru cdihri". In ,grdina Vilet
Medici, vedem un Dac calare i citeva reliefuri aduse
din. Forul lui Traian. Asemenea piese se gsesc si In
Vila Borghese. La galeria Bracio Nuovo, se gsesc celebrele busturi Captivul dac i Decebal. In Muzeul din
Lateran, in grupul statuar se afl si un dac, adus din
cele patru statui de pe Arcul lui Constantin, care, dup

cum se stie, au fost luate din Forul lui Traian. Dad

vizitezi Neapole, nu ulta s treci pe la Mgzettl Nawww.dacoromanica.ro

99

tional (cu cea mai bogat colectie de antkhitti), uncle

vei vedea doi rziboinid dad, munteni inalpi cu srici
si cusme, ca ale durnneatale, bade Carpane !
In Roma norocul ii apines calea la fiecare pas.
zi a intilnit pe strad pe Constantin Mitilineu,
secretarul Legapiei romane, care lipsise din oras, dar
1-a recunoscut imediat. Din citeva cuvinte s-au Rmprietenit. Mitilineu i-a inlesnit cunostinTa cu gazetarii
oamenii palitici din capitala italian.
Am auzit c avem aici un prieten, Pandolfu, e
adevrat ? intreLa Cagan.
Da, bade ! Senatorul Pandolfi este un mare filoroman.

In acest sfirsit de magic al anului 1896, pe linga fotio-

grafiile ciobanului publicate in ziare, data ateliete fotografice (La Lieure i Bagapini) i-au expus fotografia
iiimrime niatural in vitrinele lor din centrul orasului.
Intr-una din zile, Miti1ieu 1-a luat cu trsura si au
facut o vizit sena:torului Pandolfi, care invitase o
seam de personalitti romane dornice s.4 cunoasc pe

George Cagan. Seara, au fost retinuti la cira, unde

erau prezenti deputati si senatori, profesori universitari,

gazetari, oameni de arta ca : Angelo de Gubernatis,

lulio Massarini, Luigi Palma, Maneo Imbriani, Carlo
Danetti, Adolfo Brunicardi, Duiliu Zamfirescu, Giuseppe
Braci s.a. Badea Cagan a fost asezst in frunftea mesei,

fiind considerat sol al poporului roman".

100

www.dacoromanica.ro

Discutiile se purtau
cum era si iresc
asupra
poporului roman, care nu-si realizase inc unitatea national, asupra legkurilor de prietenie dintre cele dou:
popaare latine.
Deputatul Matteo Imbriani reamintea, insufletit,
trecutul legturilor italo-romane. El a artat c Marc
Antonio Canini, revelutionarul itaian pasoptist, refugiart fin Romania, a publicat in tlimba roman Buletinul

rzboiului din Italia. Inapoiat in patrie, a scris in revista Perseveranza, din Milano, o suit de artieole despre poporul roman.
Prietenia dintre popoarele noastre, spunea Duiliu
Zamfirescu, a fost cultivat de multi italieni. Amintesc

pe Tulio Massarani care, in anti 1853, a scris tn revista Crepuscolo mai multe articole despre romani ; pe

filalogul G. I. Ascoli, care a studiat afinittile dintre

lima romn

i dialectul Friuli", ce se vorbeste in

nord-estul Italiei ; pe filologul Leopardi, care in cercet:rile sale asupra evolutiei limbii latine a gsit un punct
de sprijin in analiza limbii romane ; pe Carlo Cattaneo,

care a scris studiul Leetura dintre limba romana

limba

Vedeti domnilor, incheie discutiile senatorul Pandolfi, c Intre popoarele noastre sint legturi vechi
trainice, iar prietenul nostru Karzan, prezent aici, este
simbolul acestor kgrturi frtesti.

an fata acestor mrturiri de pretuire fa t de poporul

roman, Badea Cartan s-a simtit dator s rspuncl.
101

www.dacoromanica.ro

Nu slut mester la vorbire

a Inceput
carte putin, nu rn prkep la politid, dar trebuie
spun si eu otteva vorbe. Am ascultat vorbirile dumneavoastr. Gunoastem i noi ceva din istoria Romei si a
popoarelor latine. Ne Sntrebm, de ce nu se inteleg mai
bine popoarele latine intre ele ?...

Dac popoarele latine s-ar Intelege intre ele, ar fi

unite intre ele, pacea si frtietatea ar fi asigurate
lume. Asa-i domnilor ?

Cuvintarea lui Callan a fost viu aplaudat de cei

de faT.

Prietenii italieni ai poporului roman se intreceau

a-1 avea ca invitat pe celebrul cioban.
Comandorul Bacelli, marcant orn politic, 1-a condus
la primaru1 Romei ; cardinalul Ramp olla, secretar de
stat, 1-a prezentat Papei Leo al XIII-lea ; senatorul

Pandolfi 1-a prezentat regelui Umberto I, care a rmas impresionat de cunostintele de istorie ale

La plecare, ministrul palatului i-a druit o fotografie m.'rit a Columnei i crti de valoare pentru biblioteca lui personal.
Deputatul Matteo Imbriani l-a condus In parlament,
care tocmai Ii deschisese sesiunea, prezentindu-1 de-

putatilor. A doua zi, a fost condus In senatul italian,

uncle a Tina o scurt cu-vintare, cistigind i aici isimpatia tuturor pentru cauza romaneasd.
Profesorul Maineri, secretarul general al Ministerului
Lucrrilor Publice, I-a prezentat oamenilor politici ; tu102

www.dacoromanica.ro

turor, Cagan le vorbea despre lupta poporului roman

pentru unitatea lui national.
Cavalerul Altily
sotul poetei Clelia Bertini

1-a

poftit la mas, prezentindu-1 unui cerc de scriitori si

artisti. Poeta i-a druit un portret al ei cu dedicatie.
Arhitetctul Carlo Enderle, care trise mult tirnp la
Bucuresti, 1-a invitat la masa. Carta' i-a povestit noutki din Bucuregi si amnunte privitoare la rzboiul de
independent.

Cpitanul Ugo Marteli, fost atasat militar in Romania, comandantul fortului Sanagelo, 1-a condus cu trsura in cazarm, unde Cartan a vorbit ostasilor despre
rzboiul de independent al Romaniei, despre luptele
de la Plevna si Grivita, despre eroismul romanesc.
Dar once lucru are un sfirsit : vizita lui Badea
Cartan la Roma ajunsese la capkul ei.

Legatia Romaniei i-a procurat bilete de tren, iar

marchizul Pandolfi a organizat in cinstea lui o masa
de Amas bun, la care au participat numerosi invitati.
A telefonat, totodat, secretaruflui su Paolo Zorse,
aflat la Venetia, sa-1 astepte pe Cartan la gala, s-1
retin citeva zile k acest ora si s-i arate frumusetile lui.

Dar Callan a disprut din Roma nestiut de nimeni,

cum venise, si Duiliu Zatmfirescu a trebuit s explice
amfitrionului purtarea stranie a ciobanului, A-1 scuze
pentru plecarea lui neasteptart.
103

www.dacoromanica.ro

In gara Venetia Paul Zorse a asteptat o siiptIrnin,

la toate trenurile, dar Callan nu mai sosea : ti schimbase intinerarul. S-a dus s. vad ruinele orasului Pompei, apoi a vizitat Floren ta, Bologna, Padova i, abia
In a opta zi, a sosit la Venetia.
La Venetia, secretarul marchizului, care-si pierduse
rbdarea astep-dndu-4, apelase aa ajutoruil politiei, care,

la cobortrea lui Cartan din tren, 1-a condus la locuinta

lui Pandolfi. Aici, secretarul s-a strIduit si-1 conving
s Intrerup caTtoria ca s viziteze orasul..

Cu o motoscapa 1-a purtat prin lagune, au vizitat

Cheiul sclavilor, piaa si biserka San Marco, palatul
Dogilor, Puntea suspinelor.

La 3 martie Badea Cagan a ptsit Venetia si, prin

Triest, s.-a tndreptat spre rar. Se tntorcea cu daruri

de pret : crti, tablouri si tn suflet cu o comoar de

amintiri. In Italia cunoscuse prieteni statornici ai poporului roman.

A sosit la Oprea artisoara la data de 8 manic 1896,

dar ecoul faimoasei sale cltorii ajunsese-n sat tnaintea
lui, cci ziarele romane, germane si maghiare preluaser
din presa itailian. intfonmatiile privind ctltoria lui
Cartan si mai ales ecourile ei.

Ceatenii din Oprea artisoara si Streza Ctrtisoara

veneau sa-1 vad. Admirau darurile acluse de la Roma,
ascultau cu nesat povestea cltoriei lui, impresiile sale
despre fratii nostri" italieni.
104

www.dacoromanica.ro

In cele trei luni cit a lipsit de acas a murit mtus-sa Rasila si sara iti mai mica, Chiva. Cine s-1 mai
gospadreasc de azi inainte, cine sa-1 mai pregteasa
de drum ?

A fcut ordine in casa, si-a rinduit cIrtile, a prins

pe pereti tablourile, avind la loc de frunte Columna
lui Traian... Dup zece zile de sedere pe loc a pus
laat -la usa si, la 18 maride, a plecat la Buicuresti.
Aici, timp de dou zile, a fost oaspetele profesorului
V. A. Urechia, aruia i-a povestit pe indelete cum s-a
desfsurat vizita lui la Roma si legturile Infiripate
cu oamenii politiei si gazetarii italieni.
Din Bucuresti a trimis tscrisori marchizului Pandolfi,

deputatilor Imbriani si Sanguinetti, cardinalului Rampolla, doctorului Basetti si altor prieteni italieni, roultumindu-le pentiu primirea ce i-au fcut.
Dei aceast datorie i-a adus lui Cartan aureola celebrittii, el nu si-a pierdut nici cumptul, nici modestia, ci a rmas acelasi om simplu si oinstit de mai
tnainte.

www.dacoromanica.ro

IN (DRAWL LUMINA

I IN ALTE PART!

Miercuri seara a fast s'pea'mtna (10 iunie 1896)

eram la vatra p:rintilor mei. Au venit patru jandarmi,
m-au ridicat impreun'a" cu Columna lui Traian i portretele primite In Italia si mi-au luat i cr%ile. M-au
dus la solglir'til (pretorul
n.n.) Bisztray din ATpawl de Jos. Acesta m-a cercetat (maltratat
n.n.)
groaznic, apoi m-a trimis cu jandarmii la 5a:gras. De
la compania de jandarmi m-au trimis la judec'torie.
Aici, judec'torul Trk m-a Intrebat : ce rtreab' am
eu cu Roma si cu Romania ? Cum s n-am treab: cu
mama i cu .fratele meu ?

'Mai mult de doua zile m-au tinut In arest, apoi

mi-au dat drumul. Mi-au promis c"-mi dau averea, (Columna
n.n.) dar nu s-au tinut de cuvint. Cu o lun"

inairute am depus pllngere la impIratul contra unor

slujbasi nedrepi.
Ce fel de oameni sInt acestia ? Vorba aceea : o oaie
rtioas` molipseFe turma Intreag.
Am spus-o judetului (judeatorului
n.n.) Tiboldy,

lui Trk si Bisztray a nu sint demni de sima oamenilor. Dac:a" nu-mi vor restitui crile, portretele si Co106

www.dacoromanica.ro

lumna si tot ce este al meu, fi scriu impratului, artindu-i ce sfetnici are".

Asa glsuia scrisoarea trimisa. de George Callan gazetei Tribuna" i publicat de aceasta.
Omul infrunta curajos autorittile i denunta abu-

zurile lor. Credea el care n dreptatea impratului ?

Nkidecum ! Scrisorile prin pres, plingerile scrise si

verbaile la ministri si la impratul erau atitudini ale

unui om care se opunea asupririi, ele erau menite
demaste oprimarea nationalitatilor conlocuitoare svirsit. de catre guvernantii monarhiei habsburgice.
La Viena spiritele erau incordate. Numeroase articole publicate In coloanele ziarelor Frankfurter Zeitung", Schlessische Zeitung" i Neue Ziiricher Zeitung" denuntau opiniei publice asuprirea nationalittilor din cuprinsul monarhiei.
La 9 iunie 1896, in sala Swoboda din Viena s-a tinut
o mare tntrunire de protest (au participat peste 6 000
de persoane) prezidat de dr. L. Psenner, presedintele
Partidului Social Democrat din Austria. Vorbitorii au

artat nedrepttile ce se fac nationalittilor din monarhie, lipsite de drepturile cettenesti, cum si numeroasele abuzuri sviirsite de auteritti. Unele gazete (ca,
de pild Deutsche Volksblatt") invinuiau direct Curtea
imperial
lipseste nationalittile
in special pe ro-

de cele mai dementare drepturi politice si

mani
culturale.
107

www.dacoromanica.ro

Acviunea protestatar a lui Badea Callan trebuie Incadrat In acest climat politic. Curtea imprial i celelalte cercuri conduatoare din cadrul monarhiei, incolvite de socialisti si de gruprile politice progresiste,
era iritat de actiunile acestui cioban care Intrelinea
spiritul revendicativ al romanilor din Transilvania.
lo zilele ku august 1896, Badea Callan a fost cuprins din nou de dorul drume;iei. S-a otrit, de data

asta, s piece la Paris, ca s. ia legtura cu

frgi" ai nostri, latini, cu francezii.
In drumelia spre Paris, s-a ifolosit din plin de experienla ctigat n crtoriile anterioare.
Drumul 1-a fcut prin Viena, unde a depus o plingere la tmprat, artind ingerin;ele suferite din partea
autorittilor cezarocriesti".
Intr-o scrisoare trimis ziarului Universul", Callan
arta : Miercuri searl am plecat din Bucuresti la

Viena, unde am aims vineri seara. Slmbt

i duminic am rlnas aici. Dar ce necaz, n-am cine s-mi serie

plingerea lin nempeqte, aisa c am scris-o in romneste.

Astzi, la ora opt, am depus-o la cabinetul impratului".

De la Viena, George Cattail s-a indreptatt tspre Italia. A trecut prin Bologna, Floren ta fi Genova. De aici,
a trianis citeva rinduri ziarului Tribuna din Sibiu.
Ieri i pentru mine a fast duminic scrie Cartan.
In Bologna am ramas do u ore. In Florenta am ajuns
asear g la chid. Ling ,monument cinta rnuzka. Nobi108

www.dacoromanica.ro

limea Florentei era acolo. Multi domni si doamne au

vorbit cu mine. Cu ei vorbeam de istoria Romei. Vroiau a. Ml cinstease, eu n-am primit, le-am mulfmit
de omenie".

Din Italia Cartan a pornit spre sudul Frantei. De

aici, prin Marsilia, Avignon, Lyon, s-a indreptat spre
Paris.

In orasul lumina" Cartan s-a minunat de zgomotoasa 16i maretie moderra", cum sublitiazg, N. Iorga,
dar se simtea oarecum dezorientat. La Roma avea o
tint. sigura spre care s. se indrepte din oricare parte
a orasului : Columna. Aki lipsea un astfel de obiectiv.
A rkcit pe malurile Senei, a cutreierat marile bulevarde, luminate noaptea ca bisericile", a admirat vitrinele luxoase, femeile elegante si codhete.

Patriotul din Cirtisoara a stat in Paris mai bine de

o sIptImin'i : de la 10 la 19 august 1896. Callan s-a
sirntit bine in orasul lumina". Intr-o scrisoare trimisa
ziarului Universul" din Bucumiti, al arat'S : Sum vesel d. francezii m-au cinstit foarte mult, ca pe un frate.

Mi-a plicut Franta si fnancezii si nu voi muri piina

-oi mai ve!dta Parisuil. Trlasca familia Romei si prietenii romanilor".

Studentii romani aflati la Paris I-au condus a.

vi-.

ziteze muzeele, monumentele si toate institutiile demne

de a fi vsizute. Emil Picot, prieten al poporului nostru,

profesor la Scoala de limbi arientale din Franta, 1-a

109

www.dacoromanica.ro

prezentat studentilor francezi, care nutreau sentimente

de calda simpatie pentru poporul roman.
In ajunul plecarii lui George Cartan din Paris, studentii Tomani i francezi au organizat o intiloire cu el.
Callan le-a vorbit cu inflacarare despre origiinea poperului roman, despre latinitate, despre maica" Roma
imparatul Traian, dar mai cu seama despre anisiunea
istorica a poporului roman.

Intr-un limbaj dams, Caron le spunea studentilor

francezi : S nu uirtati, dragii mei, ce soarta am avut

noi romanii, care am camas sigui in fata ngrvalinii

pcpcoarelor barbare. Daca nu eram noi sg le tinem piept,

ce se alegea de voi ? La adapostul nostru ati avut tot

ragazul s v ntariti si s v cultivati. V-a fost dulce
si de folos adapostul nostru. A sosit vremea s ne dati
o mina die ajutor, a me unim intr-o singura tarsi".
Apoi, adresindu-se studentilor romani : Voi, dragii
mei, luati aminte ce vedeti aid. Nu pierdeti vrernea.,
invatati i v luminati. Ptegatiti-va. tot timpul cu
ginclul la para care v-a trimis i v asteapta
toarceti cu diplome de ingineri, profesori, avocati, meoameni priceputi, cu dragoste de popor. Apoi
dici
apucati de lucru, s construiti in tara noastra ce
ati vazut aki, dar mai ales, sa indreptati soarta Taranelui roman, ca.re e lipsit de drepturi si libertati".
Cuvintele lui simple, pornite din inima, au a-niscat
entuziasmat pe tinerii ascultatori.
110

www.dacoromanica.ro

De la Paris George Caron a plecat spre casa, In

Transilvania, fctnd un mare ocol, dup obiceiul su,
s. vad: Olt mai multe orase si Ori. Ce si-a zis ?
Dac am venit pin la Paris, hai s vd si Belgia. A
luat trenul spne Bruxelles, a vizitat orasul, a dat o
rait" prin tala, a trecut un pk" si prin Germania...
Nu dup mult vreme, purtat de neastImprul drumepiei, Caron pomneste, Intr-o nou clltorie. Sa-1 asca

cultm povestind : Intr-un rind... stai s vz, pare-

mi-se primvara, am ptecat iar la drum. 7k: tot

attta... hai si pIn-n Spania. Cum o fi fost de rind, c
tat prin Roma trecea crarea. Vorba aia, toate drumurille duc la Roma. Dar nu mai stiu ce piedki am
avut In cale, a din toat cltoria m-am ales doar cu
Genova... In Spania in-am ajuns".
A urmat o cltorie de citeva sptmtni la Ierusalim,

dup care pasii lui Badea Caqan s-au Indreptat din

nou spre maica" Roma.

www.dacoromanica.ro

DIN NOU LA ROMA, INTRE ISTORICI

In lunne septembrie si octombrie 1899 s-a Tinut la

Roma cel de al XII-lea congres de istorie al orienta14tilor, reunind 700 delegati din peste 40 de Tri, printre care India, Japonia, Rusia, Turcia, Grecia, AustroUngaria, Romania etc.

Delegatia romana, format din peste saizeci de per-

soane, avea in frunte pe Vasile Alexandiescu-Urechia, eful ddlegartiei, pe Grigore Tocilescu, Theodor
Burada, Luigi Cazzavillan, directorul ziarului Universul", Constantin Erbiceanu, membru al Acadeaniei
romane, Smara Gheorghiu, publicist, CharIota Leria,
artista s.a.
Ziarele noastre au publicat informatii si materiale
aswpra congresului astfel Inch Badea Callan era la curent, din citirea presei, cu imporranta lui.
Inainte chiar de Inceperea lucrrilor congresului, zia-

rele italiene Poplo Romano", Fanfulla", Il Messaggiero", Tribuna" si .altele au publicat numeroase articole privitoare la poporul roman, sustinlnd, prin comentariiie lor, lupta pe care o duceau romanii pentru
unitatea lor navional.
112

www.dacoromanica.ro

Delegatia roman a fost primit Cu deosebiti dldura. La sedinta festiv a vorbit si profesorul V. A.
Urechia, came a sublinialt, printre alltele, strinsa inrudire

dintre poporul nostru si poporul italian. Punctul de

vedere exprimat de ctre delegatia =La* a fost sustinut si de profesorul italian Benedetto de Luca.
Din cele unsprezece comisii in cadrul arora se des-

fstirau lucirile congresului, dou erau prezidate de

roanani (V. A. Urechia si Gr. Tocilescu).

In timpul cind lucrrile congresului erau in plin

desasurare, a sosit la Roma si Badea Cartan.
Ce cutai intre istorici ? 1-a intrebat un gazetar.
Din ddegatia romana nu putea s lipseasc un
un ctoban din Carpati, chiar clack' nu fumse pof-

tit in mod spedal. Noroc 6 am sosit la timp, In mOmentul cind trebuia depus coroana de lauri la Column. and m-a vzut, profesorul Urechia s-a suprat.
Avea omul destule pe cap si, hop, in usa hotelului s-a
trezit cu mine. Parc-1 aud, rstindu-se : Ce cauti aici,
mule ? Dar nu xn-am speriat, i-am intors-o si eu : Ce
cauti sit dumneata : Roma...
zimbit si mi-a strins mina.

Columna... Traian !

Luirtdu-se hotrirea de cItre membrii congresului de

a se clepune o cioroan. de lanai da Columna lui Traian,
profesorul Angelo Guhernatis a propus ca aceasta s fie

dus de Badea Callan. Pentru a situatia vestimentar

a Qui Callan nu era tocmai multumitoare, s-a luat pe
inc msura de a i se confectiona un costum potrivit...
8

Mario:nu, Badea Gillen

c. 1/44

www.dacoromanica.ro

113

Doamne, ce-am mai ptit, povesteste artan. Peste

ncapte, doul italience mi-or croit o cmas roma-

neasa, mi-or splat cioarecii, mi-au vlcsuit opincile

M-or gkit ca pe un mire. Ce era s fac ? Nu m puteam irnpotrivi, trebuia s stau in rindul .delegatiei care

era 1mbrcat tri tinut. Vorba aia, s nu fac neamul

de rusine. i Cartan arati mai departe : Frumos a
mai fost ! Pin la Column am mers cu trsura. Ling
domnul Urechia, eu tineam coroana in brate... Pe ate,
lume peste luane.

Eram anindru ca prefectul 'de Fgras, cind se

plimb cu trsura tras de patru cai. In apropiere de
Column un potop de lume si care cum ne recunoastea,
striga Evviva, evviva... rumen !* and am ajuns
Column : fanfare, cuvintri, lacrimi de bucurie, entuziasm. Dup ce am depus coroana pe treptele Columnei, ministrul Bacelli mi-a cerut poza, mi,a steins mina
cu cldur".

Ln legtur cu acest eveniment, ziarul Popolo romano" din 7 octombrie 1899 scria : 0 voce puternic
se auzea strigind : s triasc mama Roma. Acest strigt iesea din pieptul lui George Callan, venit la Roma,
precum se tie, in portul lui national, de cioban roman.
Acesta ,ddu apoi ministrului Bacelli, portretul su pentru care excelenta sa ti multumi, stringind mina valoro* Tr5liase, triasei romanul !
114

www.dacoromanica.ro

sului Cartan". Ziartzl Fanfulla" din 12 octombrie 1899

seria: Delegatia a fost numeroas [...] Cei mai multi

apartin societtii inalte, dar intre ei este unul vrednic
de amintit i admirat, ptruns de un situ; adinc al laNu-i decit un cioban din Carpati. Nestiutor
de carte, a dorit s invete s citeasc, pentru a cunoaste
istoria Romei i a citit pe Tit Liviu, ba chiar n-a citit
al't. callte decit istoria lui Liviu si e entuziasimart de
Tara noastr". Asertiunea ziarului Fanfulla" cum c.
Badea Cagan n-ar fi citit decit pe Tit Liviu ha cam
indispus pe omul nostru. Cum putea s serie ziarul asa
ceva, cind o lume intreag stie c acest cioban din
C_.arpati" incepuse cu Cronica romanilor si a altor nea-

muri" de Gheorghe 5iincai, apoi trecuse la Istoria romnilor sub Mihai vod Viteazul" a lui Nicolae
cescu, pe .urm a ajuhs la Tit Liviu ! Si cite alte arti
de istorie a mai citit !
Atmodera entuziast in care s-a desfsurat congresul l-a impresionat profund pe Cagan.
mrturisea el mai firNu pot a uit toat. viata

ziu srbtoarea din 12 octombrie 1899. S-a cintat

lmnul gintei latine* ; iti ddeau lacrimile nu alta, de
mrindrie. Atunci mi-am dat seama de pretuirea ce se
cldea romanilor de alte popoare.
* Versurile apartin poetului Vasile Alecsandri, iar muzica este
compusl de Filippo Marchetti.

www.dacoromanica.ro

115

Dupa terminarea festivitatilor Badea Cartan s-a

tors acasa Cu sufletul lialtat si cu hotartrea nestramutata de a continua lupta pentru luminarea fratilor sai,
prin orkite piedki si suferinte ar unma 6 treaca.
intr-adevar, politia secreta habsburgka a Intarit
msurile de supraveghere si de urmarire a lui Crtan.
Inovind Cu anua 1900 el devenise ceca ice se cheama

un om haituit".

www.dacoromanica.ro

UNCHIMUL CEL SFATOS

Cum stm Cu wane romanesti in Transilvania ?*

l-a intrebat intr-o zi un gazetar.

Ru, domnule, i-a rspuns Cagan. Lipsesc

dirile, lipsesc manualele scolare. and ajung eu in satele noastre, copiii se bucur ca de sosirea berzelor pri-

mvara. M ateapt s e aduc crti. Le aduc, da' ce

pot aduce ? Nimica toat. Uneori, m prind jendarii,
le confisa, Ira b-at ; da' nici eu mi m aas !
satul meu, a Oprea
artisoara, n-au local de scoal. ,Copiii s-au inmultit,
dastlvl are o singur odaie, si ala 'Ilia. Ca s-i poat
Invta, Ii duce la scoar cu rndul, unii dimineata,
cazul, i s-o sorieti la igazet.

lalti dup rnas...

Ca s rspindeasc printre romanii aflati sub stpinire gtrfin tantea, George Cartan a stabtut fr
odihn <lrumurile trii, de o parte si de alta a Carpatilor, prin toate provinciile romnesti. Vesnkul co* $colile primare romane.sti, cite functionau in Transilvania,
eran confesionale, adka' patronate de biscrica. Antoritalile le
vitregeau, urmarind s infiinteze in locul lar scoli comunale
de stat, Cu limba de predare maghiara.
117

www.dacoromanica.ro

lindtor de drumuri

scria Nicolae Ionga

gemea

sub greutatea, artilor romanesti, pe care le ara pe

umerii sii, odat voinici, acum ins sfrimati de oboseal si de virst, pentru a le duce [...] de multe ori
drept in mina jandanmilor i vamesilor, care-I pindeau".
Activitatea desfsurat de Badea Callan pentru rls-

pindirea tipriturilor romanesti, a culturii, lupta lui

pentru unitatea national se sprijineau cu deosebire pe
i studenti, pe nneretul trii. La fiecare sfirsit
de an el stiringea de la elevii din Bucunesti, Jai, Craiova j alte orase agile
manualele scolare care le

elf.vi

prisoseau si le duce elevilor din Transilvania.

in drumenile sale, George Cartan nu piendea nici

un prilej ca s: cunoasa lumea i s: dua pretutindeni
mesajul increderii in viitorul poporului roman.
El a luat parte la comemorarea centenarului nasterii
crturarului Timotei Cipariu, ca.re a avut loc la 21
februarie 1905 In comuna Pnade, de ling Blaj. La
festivitate participau profesori de la scolile Blajului,
foarte multi studenti i elevi, precum i numerosi invitati din 'diferite colturi ale Transilvaniei. Iat cum
descrie revista Luceafrul" (numrul din 15 iulie
1905) aparitia neasteptat a lui Cartan la serbare :
In 6nghesuiala de la us, cineva rzbeste Ora* aproape
in sal. Cu prul vilvoi, cu mustetile pleostite, cu privirea In care seinteia ceva neobisnuit, tinindu-si aciula
In mina, Badea Cagan
putea care s lipseasc ? Ne
118

www.dacoromanica.ro

face citeva tnchinIciuni foarte prietenesti. I se face loc

la masa. Sub sprincenele lui tufoase, ochii scapr tntr-o bucurie stranie cind ascult vorbirile ; minc puvin,
fr s scape impresia ce a fcut-o aswpra celor prezenti, si se plinge de osteneal ; venise toat noaptea
din Sibiu, pe jos".
La 2 iwlie 1904 se implimeau patru Gute de ami de la
moartea lui tStefam ce! Mare, eveniment cimstit prin
Serkdrile de la Patna, manifestare pattiotic care brava
sufletele, Intrea credinta n trinicia neamului, otelea
caracterele. I mijlocul tinerimii care asculta cuvIntul
Inaripat al istoricului Nicolae Iorga, se afla si Badea
Cartan.
Vizifind vechea cetate de scaun, Crta.n s-a abtut
si pe la cunoscutul folclorist Simion Florea Manan,
care, la plecare, i-a incrcat desaga de crvi pentru

fratii ardeleni". Intors la Bucuresti, ,,a petrecut bine

cu donmii Cosbuc i Vlhut" sprijinitorii sai, povestindu-le pe indelete ce vzuse si ce auzise cu prilejul
serbrilor de la Putna.

In luna decembrie 1904, Crtan a dat o rait pe la

Oprea Cirtisoara, sa vad ce mai e mou pe acas. Dar
aki, jale. Vecinii l-au tnstiimtat c, n lipsa lui, jam
darmii au spart Iactul de la uss, au rvsit totul,
tind i ridiand crtile, revistele, tablourile, pe care
George Cartan le adunase cu atita trud. Au dibuit si
119

www.dacoromanica.ro

ascunztorile pe care le avea pe la vecini si au ridicat

totul. AutoritTile dezlrquiser prigoana impotriva
Pe urmele lui Callan au inceput s misune diferivi
agerri secreti", care nu-1 scpau o clip din ochi.
i-au
Acesti cri ai pmlimului"
cum le zice el
descoperit i ascunztorile din munIi, uncle avea un fel
de .,,depozite intermediare", din care se aproviziona. In
cazturi urgente.

Nestor Ureche arat c George Cagan avea asemenea depozite In muntii Bucegi
la Cabana din Poiana din Arini, la Dihaan si la Valea Ceibului.

agile si tipriturile aduse de Cagan Sn Transilvania circulau din antn-n mtn, din sat in sat, devenind o adevrat biblioted ambulantI".
Aqiunea lui Cagan era sprijinitl de toti oamenii
de bine din tar, eare, pe ,l'tng cri Ii dcleau si di.
ferite sume de bani, pe care el le folosea tat pentru
cumtprarea de crti i tiprituri.

Pritntre coi care ti druiau lui Cagan cgi i alte

ajutoare pentru scolile romanesti din Transilvania se
numra i Spiru Haret, ministrul Invfmlntului.
Intr-o iarn, vztndu-1 pe Cagan cu picioarele
ghevate bocn, i-a mai dat, pe ling ajutoare, si o sut
de lei ea s-si cumpere o pereche de cizme, s poat
infrunta mai usor iarna.
Dup citeva splmlni, Cagan revenind
ministru,
tot In opinci, acesta s-a suprat, crezlnd c ciobanul"
a irosit banii primii pentru cizane.
120

www.dacoromanica.ro

Ce-i, omule, fr. cizme ? Pe ce ai cheltui banii ?

Am luat crti, domnule ministru!
Pentru crti ti-am dat parale ! Astea erau pentru
cizme, pentru sratatea d-tale. Mai ai inc nevoie
picioare...

s Invtat cu opinci iar carile sint mai de folos ca picioarele mele.

Cum reusea s transporte Callan
cucului" ?

rile prin vama

Avea M Bucuresti trei locuri In care depozita pretiosul material destinat trecerii peste munti, M Transilvania: Casa din Cipnigiu, o cldire veche, pus la
dispozitia lui de primria orasului Bucuresti ; 5coa/a
superioar'd de arte fi meserii din str. Potlizu, uncle dispu-

nea de o magazie inaptoare (ad 1.`si fcuse depozitul

princiPal, fiind aproape de Gara de Nord) qi o camera
la subsol M strada Occidentului.

inainte de a porni spre Transilvania, Callan venea

la unul dintre depoziteaflegea crtirle de care avea ne-

voie si le aseza M trei saci. Doi saci erau legati, cap

la cap, in form de desag
pe care o lua pe umeri
iar al treilea sac fi purta sub brat. Pleca cu bagajul

la Gaza de Nord, de unde lua trenul spre Predeal.

(Pentru diatoria pe catea ferat dispunea de un carnet
cu o suta de bilete grataite).

Cobora la Sinaia, la Azuga sau la Busteni, localitti din ca.re Incepea s urce apoi cu cei rtrei saci, pe
potecile muntilor. and pantele trebuiau luate M piept,
121

www.dacoromanica.ro

Callan urca sacii pe rind, fcind in felul acesta de cite

trei ori drumul.
Uneori, la crartul sacilor ti ajutau grnicerii romani
sau ciobanii.

I.

Vod,

din CirTisoara, povesteste :

Eram cioban in munte. intr-o sear, stam de vorb.

cu ceilalti ciobani in jurul focului din stin. Ne-am
pomenit cu Badea Callan, cu nelipsitii lui desagi,
intrIn stin. Bun seara, fraTilor ! Apoi, trudit, a pus
sters faTa".
sacii jos, a scos din serpar nframa
Callan le-a %pus c :vine din Bucuresti, ciar altareste
mai ales naaptea, ca s se fereasc de jandarmi. Nici
n-a terminat bine vorba c n stin au tbrit patru
jandarmi, care 1-au legal fedelles si au pornit cu el spre
Arpasul de Jos, pentru cercetri".
Dar nici ,btaia, nici arestul, nici poprirea" crtilor
nu-1 speriau pe George Cartan. i confiscau crtile ?
Nu-i nimic, ne dau ei, fraii, altele. Asa i-a zis-o si
primuqui-ministru Stefan Tisza !

Intr-una din nenumratele sale peregrinri, Badea

Cartan s-a abtut si pe la casa primarului Tmas
sailom Cornea, din Ileni. A desfcut desaga si a scos dou
cromolitografii lucrate de profesorul Rsmerit, din

Turnu Severin. Una din ele infvis-a chipul iui 5tefan

cel Mare, avind imprejur scene din luptele de la Baia,
Podul Snalt i Codrul Cosminului, cu urmtorul text :
Legea, neamul fi mofia orificind va fi nevoie cu viata
s-ap.iinlm, cum fa'ceau strZibunii1" Cealalt cromolitoarta pe Mihai Viteazul 0 scene din btliile
grafie
122

www.dacoromanica.ro

de la Clugreni

si

de la Selimbir

demnul : Visul romanimei domnul s-

cuprindea. inimplineascg,

frati romini sub alte neamuri s'ii nu se mai eiseascr.*

Primarul a privit lung tablourile, a citit i recitit

scrisul de pe ele ; ochii i s-au umezit.

chemat copiii (avea cinci, intre trei si opt ani) i le-a spus
Uitati-vi aici. Acestia slut ,Stefan cel Mare i Mihai

Vrteazul, gloria poporului roman. Si fiti vrednici de

ei, S Invitati la iscoali istoria neamului nostru. and
yeti fi mari, se va Indeplini porunca lui Mihai : romani sub alte neamuri sa nu se mai Oseasai".
A doua zi, In casa primarului, fruntasii satului au
hotirit s rezolve problema localului de scoali. Oamenii vor face cir'mizi, vor aduce lemne din pidure
fiecare familie va contribui cu suma de 120 coroane.
Peste ctiva ani, comuna Ileni se mindrea cu unul din
cele mai frumoase localuri de scoali, dispunind de pa-

tru sali de invmInt.

urmirim, in continuare pe Badea Cagan
unprieterrul copiilor, In munca lui
chiasul cel sfitos"
de strIngerea manualelor scolare.

poposim In cartea Liceului Sf. Saya din Bucuresti, In ziva de 10 iunie 1904. E recreatie. Curttea freamiti. de glasurile i ghidusiile copiilor. Elevii 1-au re-.
cuinoscut de cum a intrat pe poarti. Se string ciorchine
* Tablourile se afl ln prezent In proprietatea lui Toma Cor-

nea si a lui Romulus Metea, muncitori la Combinatul chimic

din Fgral.
123

www.dacoromanica.ro

In jurul lui. De la geamul cancelariei, profesorii privesc

scena din curte. Stiu c`i Badea Cfigan a venit s string
manuak pentru ardeleni".

Am venit dup cIrti, dragii mei, se adreseaz

Cagan elevilor. Dar numai de la cei care au trecut
clasa ; de la repetenti nu iau, csi trebuie s le alai toceasc un am. Ati trecut clasa ?

Da, bade ! rspunde un cor de voci tineresti.

Da? Istoria neamului ai invItat-o ?
De asta datI rspund rnai putini, stiu c badea"
pune la examen.
Atunci a-mi spunepi : Ce scrie Dio Cassiu des-.
pre Decebal ?

Prinsi la strimtoare, elevii nu stiu ce s. rIspund.

S

spun eu, a am invItat pe dinafai.

COrtan red l Intoanai, din memorie, pasajul respectiv,

apoi incheie : Nu-i bai, copii ! and ajungeti tudempi
are grij cdomnul Iorga s v invete.

Bade, interveni un prichindel, am arti

acas.,

cum Ti la dau ?

Dai adresa i vin dup. ele. Nu m iusinez

string arti ; le dau copiilor care n-au.
Gsesti strada PuTul cu Ap Rece ?
Am gsit eu Columna lui Traian, dar strada ta.
Aud c-a sunat clopotelul, v cheam In clase. VI las
cu bine.

Scene .asemntoare aveau loc si la Liceul internat

din lafi si la Liceui din Blaj &id trecea pe acolo Badea Crtan.
124

www.dacoromanica.ro

Iat-I, de pild, la Blaj. Citeva sute de elevi si de

studenti fac cerc n jurul lui Badea Cartan.
Pard am fost .asteptat ?
Din Sibiu ni s-a spus c esti tin drum spre Mica
Rom" !

Bine ai zis. Blajul e Roma cea mit, ea ne adap

de la izvorul latinitii. Fiti mindri ; aici au trit marii
dascli ai neamului : Timotei Cipariu, Samuil Micu,
Petru Major, Gheorghe
Umbrele lor sint pe
vostru... Cum stati cu invttura ?
Bine, bade !
vedem : Ce-i mai tare, piatra sau apa ?
Piatra, zise un elev.

Apa, spuse un altul.

Aflati de la mine c. apa e mai tare ca piatra.

Apa roade piatra, o face praf. Romanii-s apa care va
roade stinoa asupririlor, o va face tndri. Atunci vom
fi tari ca pe timpul lui Decebal i Mihai... dar ia spuneti : de Mihai, ce

A fcut unirea n

...

1618, se-ncumet unul din

a patra.
Bravo! Ai fricurcat doar anul. Anul e 1600. Se
vede tnu ai citit pe Bltescu.
Nu-I avem, ziser in tor elevii !
laca, I-am adus eu. S-4l cititi pe rind t n-am
pentru fiecare. Dar s stiTi de la mine, intr-o

Mihai a steins la un loc turma rzletit de lupii vremurilor vitrege... Romanii i-au ridicat un monument la
125

www.dacoromanica.ro

Bucuresti ; e drept, unul mic, modest.. Ascultati la

mine, copii !vine r.)7-emea
facem ''un monument ms-

ret la Alba Julia.*

Badea Catan era atit de canvins de nevoia imperioas. a crvii romanesti pentru luminare-a elevilor romani din Transilvania, /ncit uneori pierdea din vedere ingrdirile puse, in aceast privinfi, de stpinirea
habsburgic. De pild, intr-o dimineat, invfitorul
Trandafir Dragomir, din Oprea artisoara, se pomeni
in das cu Badea Cartan, care fr nici o introducere,
desert doi saci cu rti, dup care se adres. copiilor :
V-am adus cari adev'eirate, de-acum numai din astea
inrvtati !"

Ce faci, bade ! ? zise dasclul inspimintat ; afl

jandarmii i ne Inohid scoala.

Suprat, Cartan a strins crtile n saci si a plecat.

Seara, i-a btut la us dasclul, artindu-i primeidia
da a imprti crtile ziva, n vzul lumii. Ele se dal,
noaptea, de la om la om, de la copil la copil.
Ai uitat ce-ai ptit cu cele aduse de la Roma ?
Nu le-au ars, n-ai fost b:tut ? Doar nu vrei s ne inchid scoala ?
Doamne pzeste !

Omul s-a lmurit.

* Cuvintele lui Callan s-au Implinit n decembrie 1968, cind,
cu ocazia

srbtoririi semicentenarului Unirii din 1918

a fost

dezvelit la Alba Iulia montunentul lui Mihai Viteazul, sculptat

de maestrul Oscar Han.
126

www.dacoromanica.ro

PATRIOTUL

Cutind s desprinda adevarata semnificavie vievii

pline de daruire inchinate de George Cagan idealurilor
poporului roman, marele savant Nicolae Iorga expriml

aceasta dreapta judecata : Dupa urma lui va ramtne

aceasta : credinta salbatica pe care un %aran a avut-o
pentru visurile carturarilor din vremea lui i nemargievlavie penttru cartea in case vedea numai
drie si lumina".

N-a fost intimplator faptul c." Badea Cagan s-a bucurat de-a lungul vievii de stima i prietenia .unui mare
numar de oameni de valoare : istorici, scriitori, oameni

pelitici si de cultura, e cari i-a cucerit prin simplitate, sinceritate, invelepciune dar mai ales prin patriotismul pe care-I punea in fiecare actiune a lui, in strdania sa pentru culturalizarea maselor.

Contemporanii si n-au putut ramtne nepasatori faf

de efortul depus de el In opera de raspindire a cagii
dovedindu-se un
dintr-o parte in alrta a CarpaTilor
adevarat maniac al acestei periculoase indeletniciri.

Am amintit d primii dascali de istorie ai lui Badea

Cagan au fost V. A. Urechia i Grigore Tocilescu, dar
www.dacoromanica.ro

127

nu trebuie s uitm nici pe Nicolae Iorga, lava' de care

George Callan a uutrit o admirgie fr margini.
Dei vidr pe atunci, Iorga se impusese prin erudipia
pasiunea lui pentru cauza atit de scump poporului
nostru : unirea tuturor romanilor intr-o singur par.

Usa casei lui era totdeauna deschis pentru transilvneni; care cutau la marele arturar un cuAnt de imbrbtare, un sprijin.

Intr-o zi, la usa lui a btut si Badea Carran. Venise

cear ceva crpi pentru ardelenr.
Nu stiu ce i-vi dau, bade ! Pesemne n-ai noroc,
zise profesorul. Se uit prin biblioteca lui urias, dar
nu stia de ce s-ar putt-a lipsi (majoritatea crtilor sale
se ,afla in alt parte), dar Carpan nu era omul care s
se dea btut cu una cu dou.
Vd, domnule profesor, a aveTi crvi peste tot :
in rafturile care umplu perevii, pe mese, pe podele, de
nu re popi mica de ele...
Iorga nu ha lsat s plece cu desaga goal.

In trecerile sale prin Sinaia, George Carpan a fost,

nu rareori, oaspetele generalului Manolescu, primarul
orasului. Sotia generalului povesteste : Caron venea
adesea in casa noastr 6 sttea cu sotul meu ceasuri Intregi. Ce discutau : istorie, vorbe pline de infltrare.
n.n.),
and venea In preajma lui sf. Petru (29 iunie
128

www.dacoromanica.ro

snam c vine penstru mine : is primeasc ckpile copiilor

rnei, s le duc in Transilvania".

Se pare c printre marile misiuni pe care le-a indeplinit George Carpan se numr si aceea de a asigura
leglyura hare conduckorii polirtici din Bucuresti si
fruntasii Partidnilui Napional din Awstro-Ungaria, transmiOdu-le acegtora din runm anesaje, comunicri, aju-

toare in bani si arpi pentru sprijinirea luptei nationale.

Nu intimplrtor, in raportul inaintat la 20 anartie 1905
primului minitstru Stefan Tisza, Huszar Antal preciza, In
legrur cu rezukartul anchetei asupra stocului de crti
Donfilscate de k Badea Carpan : In afar de crpile
trientpionate mai inainte, portritvit intelegerii verbale avute
cu procurorul negesc din Brasov, am ilmpachetat si conpu-

rile delicte privind pe Cagan George, deoarece aceste

corpuri delicte vor servi ca produsele de pres. ce nu
se vor putea distruge pe cale juridia, a pcat fi nimicite pe cale administrativ
intrucit este in afara de
mice indoial' ca numitul individ a stat in serviciul Comitetului Central al Asociatiei pentru literatura fi cultura poporului roman cu scopul ca bibliotecile roman.n.), in curs de ornelti din patrie (Transilvania
ganizare, sa fie aprovizionate cu airti fi cu alte lucrri
necesare".

Fr. indoial c in arhivele care pstreaz documentele politiei secrete austro-ungare se gsesc multe dovezi
9

Patriotul Badea Ctr;aa

c. 1/44

www.dacoromanica.ro

129

privind rolul si misiunile lui Badea Cartan, considerat

de aceasta* insroitrurtie ea un foarte pericutosiredenittst.
roman.
Aotivirtatea (clestra.surat'

de Badea Cartan i-a adus

multe simpatii si chiar prietenii din partea unor oaaneni

de seam cum au fost : George Cosbuc, Stefan O. Iosif,
Aurel Vlaku, Octavian Goga, Alexandru Vlahuf, Ion
Luca Caragiale, Constantin Mille, Sextil Pustariu, Duiliu Zamfirescu, dr. Ion Ratiu, dr. Vasile Lucaci si multi
altii.

www.dacoromanica.ro

REPRESIUNEA

Actiunea de rasptndire a cartilor si tipriturilor romanesti intre hotarele imperiului habsburgic era interzisa. ; cartile erau confiscate si arse, iar cei care le raspindeau, sanctionati.

Inca din anul 1895, Ministerul de Interne din Budapesta a aprobat prefecturii din Brasov sa angajeze
agenti secreti destoinici, care sa supravegheze si a impiedice traficul de ziare si carti romanesti prin punctul
de frontiera Predeal.

$eful politiei din Predeal tinea legatura directa cu

Ministerul de Interne, raportIndu-i once miscare prin
punctul de frontiera respectiv, si era trnputernicit sa re-

tina. pe oricine ar fi incercat sa tread peste granit

astfel de materiale.

In perioada anilor 1895-1910, Badea Cartan a fost

arestat 'in mai multe rinduri, la acest punot de frontiera sau in apropierea lui, iar mai ttrziu, s-a pornit
Impotriva lui un proces penal rincheiat prin condamnarea sa ; cartile, strinse cu attta truda si carate cu spatele peste munti, au fost arse.
Redam citeva din tribulatiile prin care a trecut patriotul roman : la 16 iulie 1895 Callan a fost ridicat de
131

www.dacoromanica.ro

jandarmi de la locuinta sa si purtat, legat, pin Ia

FIgras ; dup patru zile i-au dat drumul, retinindu-i
ins crtile. La 20 aprilie 1896, doi jafndarmi i-au con-

fiscat crtile si folografiile aduse de la Roma. La 2

aprilie si 16 septembrie 1903, organele politienesti din
Brasov au intrat in locuinta lui George Cartan, in lipsa
acestuia, sprgind usa, si i-au ridicat toate crtile, revistele si materialele. La 15 septembrie 1903, cpitanul
politiei din Brasov l-a arestat si l-a condamnat la doul
luni inchisoare, confiscind si crtile aflate asupra lui.
Iesit din 'inchisoare, Cartan s-a plins autorittilor im-

potriva acestei msuri arbitrare. Rezultatul ? A fost

pedepsit cu o nou. lun de inchisoare.
Ingrijorat de activitatea subversiv" desasurat de

George Caron, Ministerul de Interne austro-ungar a

numit o comisie special, alatuit" din functionari superiori, care s fac5. ,controlul crtilor confiscate inc
in anul 1903 de la G. Cartan din Oprea Cirtisoara si
depozitate in cldirea politiei din Brawv ; a stabileasa
care ciirti sint oprite sau de oprit a intra si circula in
cuprinsul monarhiei" ; apoi s controleze crtile confiscate mai [recent, de la zisul individ In rural anului
depozitate la Parchetul din Bralov, aflate in numr
de 30 000-40 000 exemplare".
Activitatea comisiei a durat doi ani : de la 15 septembrie 1903 pin la 15 octombrie 1905. In raportul
tnrainrcat primultui iniihistru de dtre seful comisiei se
arat a la cpitnia orasului Brasov" se afl depozi132

www.dacoromanica.ro

vate un 111.1MT de 76 621 tiprituri" confiscate de la

George Carian, dintre care 268 cu continut instigator" *.

Dei aceste tiprituri reprezentau numai o parte din

materialul rispindit sau depozitat de Callan, numrul
lor ne permite s ne facem o idee despre uriasa activitate desfsurat de-a lungul anilor de patriotul din

Oprea arara.
In anul 1905, comisariatele de frontier din zonele
Predeal, Brasov, Turnu Rosu si Sibiu au primit sarcina
expres s supravegheze indeaproape pe Callan si si-1
'impiedice s introduc. tiprituri romnesti "in Transilvania si Banat.

La 13 aprilie 1907, Ministerul de interne a dat dispozitii Prefecturii din Brasov s ia msuri ca toate
crTile confiscate de la George Cartan s fie arse,
fr a atrage atenvia opiniei publice".
* Dintre eirlile oprite s. circule in Transilvania, menTion5.m :
Manualele de istoria romanilor, scrise pentru elevi sau popor,

de A. D. Xenopol, N. Iorga i alIii ; Scrierile istorice

privind pe $tefan cel Mare, Mihai Viteazul, Horia, Closca si
Crian; operele lui N. Inilcescu : Pute rea armatii fi arta militara la romni, Miscarea romlinilor din Ardeal din 1848, Istoria
romlinilor subt Mihai Voda Viteazul ; Revolu;ia lui Horia, de
N. Densusianu ; Neamul romanesc in Ardeal fi Tara ungureasa
de N. Iorga ; antarea Romaniei, de Alecu Russo ; Istoria romanilor din Dacia Traiana de A. D. Xenopol ; Manifestul comunist ;
Ce vor socialistii romdni; Dezrobi rea muncitorilor ; Socialismul
si intelectualii si allele.
133

www.dacoromanica.ro

La 4 iunie 1907, dpitanul poliOei din Brasov a raportat prefecturii : La ordinul dvs nr. 17/1907, din

2 mai, raportez d am transportat si ars

primatele aflItoare a Oficiul meu

imin parte la

Parohet"*.

* Inventarul artilar confiscate si arse se gseste la Biblioteca

Academiei Republicii Socialiste Romania (Ms. Nr. 4709), avInd
titlul (in limba maghiar) ,,Aratare a cartilor in limbile romana,
magbiara, italiana, francezi
latina gasite la percbezitia facuta
in casa lui George Ciirtan, precum fi a foilor volante fi alte
produse de tipar aflate impreuna".
Irrventazul cuprinde trei Orti : prima (Brasov, 16 aprilie
1904) insumInd 4 426 titluri de eirti, In 41 172 exemplare ;
a doua (10 mai 1904), cu 239 titluri, In 4 629 exemplare
a treia cu 193 tiduri, In 621 exemplare.

Stocul de arti al ciobanului din artisoara

mentioneaz
a fost dovada gr5itoare a muncii sale inV. CurticIpeanu
tense si pasionate. Nuerul mare de carti trezeste admiratie prin
varietatea lor, iar cunoasterea mai amnuntita trezeste uimire
Cantitatea ertilor poate fi asemgnat cu o libfarie sau biblioteei obinuit n zilele noastre".
www.dacoromanica.ro

PROC ESUL

Dup executarea celor dou candamnri, autorittile

represive din Brasov au constatat, cu surprindere, c
Badea Callan ti continu munca lui patriotic, csi Inchisoarea nu 1-a speriat. Atunci autorittile au hotrit
3 treac k noi msuri. Carpan a fast trimis in judecat.,

fiind acuzat de agitatie ilmpotriva etatului si de ruspindirea de arli interzise, fapte incrimanate si pedepsite de codul penal.

In ziva procesului, au fost luate m'suri severe de

paz. ; in sala de dezbateri nu se putea intra decit cu
bilet special. Judecata se desfasura cu usile inchise.
In fata completului de judecat, Cartan sttea drept,
sernet. Rspundea la intrebri scurt si hotrit.
Ai auzit de ce esti trimis 'in judecat ? 1-a intrebat presedintele. Esti vinovat ? Ai aprtor ?
N-am nevoie, m apr singur !
Ia cuvfntul procurorul :
Acroul de acuzare precizeaz, pe baza rapoartelor

politiei 6 ale jandarmilor, c agiti poporul, c vorbesti de unirea tuturor romanilor, c ai Indrznit chiar
sa te exprimi tn chip necuviincias la .adresa luminatului
nostru Imp.rat.
135

www.dacoromanica.ro

Asa-i, e drept, domnule procuror.

Presedintele, adresindu-se grefierului

Noteaz. ea' acuzatul recunaaste cal vorbeste fr

respectul cuvenit fetelor imprtesti, impotriva Mriei
sale ilmpravul si regele nostru. Apoi, adresindu-se asesorului

Ce vremwri, colega. Ciobanul face pe istoricul. In

lac s-i vacl de oi, face agitatie impotriva irripratului.
Presedintele se adreseaz ui Cartan :
De ce ai adus earti din Bucuregi ? Nu gtii ca. e
oprit de lege ?

Dac nu mi-au dat otorizatie ? Doi ani m-au pur-

tat cu vorba. Domnul ministru Perczel mi-a zis, and

am fost la el in Pesta : du-te, omule, acas i cind
ajungi in Vgras, soseste i otorizatia. Dar n-a sosit
nici azi.

Las a9tea, nu esti chemat u s judeci pe minisclait oamenilor crti oprite de lege ?
Ca s cunoasca' trecutul neamului lor, s-si cunoasc5. drepturile! Asta-i crim, damnule judet ? Crim
au fcut jandarmii care mi-au ars crtile, avutul meu.

De ce ai

Presedintele enervat
Le-au ars pentru c sint oprite de lege !
Nu-i bai d-ala ! Imi dau fratii mei altele !

Vezi, de-aia te trimitem la temnit, s te inveti

minte s nu rnai aduci crti, s nu mai faci agitatie,
nu mai mergi cu pira la cabinetul Impratului la
Viena.
136

www.dacoromanica.ro

Nici nu mai merg altul. M-am convins t. nu face

niCi o dreptaite. A eosit vremea s ne-wo facem singuri.

Vlcesou a spus : nu afteptati dreptate de la imparag I"

Ce mati ai
spus
aprarea ?
Oamenii nostri triesc ea animalele, cu ceafa ple-

cat sub ciomag. Ei n-au lurnin, n-au cultur, n-au

nu-si cunosc drepturile, pentru c n-au crti ; organele administrative ne asupresc la fiecare pas. Am
adus la oameni arti ca s se lumineze. Asta-i crim ?
Eu cred 6. nu! Crim fac cei care ne atd cgile i ne
asupresc ! Nu mai am nimic de zis. n Tara asta dreptatea-i de partea asupritorilor. Va veni odat i zjua
drepttii !
Dup. o scurt deliberare, s-a citit sentinta :

Cagan George, de 56 ani, cioban din Oprea

visoara, se condamn la un an temnit grea, pentru delictul de agitatie impotriva statului i rspindirea
cgi interzise..."

www.dacoromanica.ro

RAFUIALA

Din cele dmasprezece luni de temnit. la care fusese

con damnat, Badea Carpan n-a fcut decit sase. Fruntasii
politici .romani au intervenit pentru el si impratul
Franz-Iosif l-a gratiat.
In toamna anului 1906, prsind inchisoarea din Bra-

sov, Cartan a plecat la Bucuresti ca s rsufle",

prind noi puteri
asemenea legendarului Anteu.
Dar de ast dat el gsea in Muntenia si Moldova o
alt stare de lucruri. Cutreierind orasele i satele intilnea prerutindeni ingrijorare iar, mai ales la sate, srcie i suferinte.

In aer se sirntea vintul rsmeritei provocate de srcia i suferintele maselor trnesti, npstuite de mo-

sieri. Nkolae Iorga crduse semnalul scriind : Numai

prostii i ticIlosii pot tgdui astzi suferintele si drepturile franilor i chemarea ce o au in aceast
El arta c trebuie s se dea neaprat tranilor p'mint, carte fi drepturi, toate trei cit se poate mai repede, cu intelepciune, Para zabava".
Problema era simpl : franii cereau o parte din p-

rnintul pe care roboteau, al arui rod intra in hamba138

www.dacoromanica.ro

rele boierilor si arendasilor, in vreme ce ei rbdau de

foame.

Cu simtul llui trnesc, George Cartan presimtea ci

focul se va aprinde in nordul Molclovei, unde srcia
si exploartarea erau si mai crunte.

S-a hotrit s piece la Iasi, unde a sosit la 30 ianuarie 1907.

Protipendacla orasului, in frunte cu anitropolitul Partenie si ou tminigtruil Alecu, BlIrlu, se g-'als' eau la serbarea si banchetul ce se tineau la Seminarul Vezniamin
Costache.

Badea Cartan s-a strecurat Ir' sal si, vzInd voia

bun a celor iprezenti si anasa plinl de bunItti, si-a
zis, cu sufletul tndurerat : Astia petrec si tranii mor
de foame".

Serbarea fiind terminat, boierii si invitatii, inveliti

In blIntri, s-afu bidreptat spre iesire. Abia atunci i-au
descoperit pe Callan, la us.
Uite pe Badea Ganan ! zise vesel mitropolitul.
Bun. mina. Prea sfartitte si Inaltilor clomni !

De ce n-ai intrat la serbare, bade ?

Asta nu-i bai, rspunse, mohorit, Cartan. Dar fiindc s-a gtart serbarea, de nu-i cu suprare, as pune
o Intrebare ; astept rspuns pe loc, de la dnstitele tfete.
S auzim !... s auzim !, zise vese! primarul.
S-mi rspundeti : Ce-i trebuie cuiva ca s' faca
gard ?
139

www.dacoromanica.ro

Api, bade, zise Alecu. Bdz.u, dad faci gard

de nuiele, trebuie pari si nuiele. Dad faci zplaz, trebuie bulumaci, scincluri sti cuie.

Nu-i destul, domnule ministru!

Ake si alve rI9punsuri curser (din parvea ceior pre-

zenti. Dar la fiecare, semnul din cap al ciobanului

arat d. n-au nimerit.
Mitropolitul, ca s. pun capt, zise gray :
Ai dreptate, Cartane, cine s-1 fad, dac nu mesterul ?

S iertati, rspunsul e simplu : ca ssii faci gard e

nevoie de p'eimint I

Unii au inceput s. rid. Credeau c e vorba de o

cimilitur. De ast. dat ins Caron nu mai glumea.
$getind cu privirea pe cei din jurul lui, zise :
Fro'd pamint gardul st- i in vint ! Trnimea e pmintul, statul e gardul, care, crick de frumos e vopsit,

se .n.ruie dad nu-i sprijinit in pmint. La ce-i bun

gardul fr pmint ? Dati pmint tranilor, domnule
ministru, a se nruie gardul ! Apoi Callan salut, ridicindu-si din cap cciula lui mitoas, si se fcu nevzut.

Peste dou lufni, la captul lui manic, au pornit rscoalele trnesti. Gardul" cu palamacii putrezi se
ruja sub
sub nvala revoltei trnesti. Din nordul Moldovei,
facul s-a intins in Muntenia.
140

www.dacoromanica.ro

Pentru Omint si-au pus viata z'.log peste 11 000 de

ta.'rani, peste satele romanesti s-au intins jalea, durerea,
scrisnerul din clinti al celor eimasi s'-si pling eroii.
George Cartan s-a Itnapoiat Ll Transilvania cu sufletul intristait. Dupa aceast. baie de singe prin care trecuserl. t:ranii, a rupt once leg'tura: cu oamenii politici
care partronaserl represiunca.

www.dacoromanica.ro

SFIRSITUL

Ca urmare a promulgrii legii stolare Apponyi", In

anul 1907, msurile de oprimare privind nationalititile
conlocuitoare din cuprinsul monarhiei austro-ungare s-au

insprit. Autorittile cutau tot felul de pretexte pentru

tndhiderea scolilor confesionale (care aveau un anumit
grad de autonomie) i Inlocuirea lor cu scoli comunale,
in care invtmintul era controlat de stat.
In lupta dus impotriva asupririi ha'bsburgice, presa
romaneasc din Transilvania si Banat, in special cea
socialist., desfsura o aqiune intens pentru intrirea
constiintei nationale. De aceea, intre tipriturile rspindire de Badea Cartan, ziarele ocupau un Joe insemnat.
Astfel, printre materialele confiscate din depozitele sale
figureaz gazetele Tribuna" (Sibiu), In 872 exemplare ; Tribuna Poporului" (Arad), in 3 393 exem-

plare ; Foaia Poporului" (Sibiu), in 2 070 exemplare ;

Dreptatea" (Timisoa.ra), In 2 036 exemplare ; Poporul Roman" (Budapesta), in 162 exemplare ; apoi ziarele : La Revolte" (Paris) ; Avanti", Giornale So-

cialista", La Riforma", La tribuna", Il popolo romano" (Roma), pe care le rspindea printre intelectuali. De asemenea, brosuri cu subiecte din viaTa munci142

www.dacoromanica.ro

torilor romani ca : Dezrobirea muncitorilor, Cluburile

granefti, Despre asociatiile rurale, Expunerea socialismului ftiintific fi programul socialist (de DobrogeanuGherea), Statul viitor fi social-democratia (de Paul Lafugue), Viata
activitatea lui Nicolae Zubcu-Petrovici i altele. Aceasta arat c, in ultimii ani de viat,
Callan a contribuit intr-o larg msur la r'spindirea
literaturii progresiste, mai ales clup ce a intrat n leg.'itur cu cercurile socialiste din Transilvania.

George Callan se apropia de laizaci de ani.

Viata lui ptn la aceast Virst se poate compara cu
aceea a psrilor cerului, cu deosebirea c acestea aveau

totusi un cuib sigur, pe eit. vrerne el n-a avut. Mereu

pe drumuri, mai mult flrnind, de multe ori descult ;
a dormit pe mide a apucat : pe covorul iexbii, la umbra
copacilor, sub cetina brazilor, avind drept acoperis
cerul si

In iarna acnului 1910 Carpan a pornitt din nou la

drum. A luat-o din Bran pe crrile pe care le cunostea atit de bine. Dar acum, n miez de iarn, crtoria
prezenta destule primeirlii. In momentul chid a trecut
crestele munpilor Fgrasului si se indrepta, pe drumul
cel mai scurt, spre Poiana Blii, drurnepul a fost prins
de un viscol puternic.

Cu toate 61 era Ina ziu, nu se vedea nici la doi

pasi. O rafal de lint I-a dobortt pe Callan in zpad.
In acest timp de pe creast. s-a auzit un zgomot asurzi143

www.dacoromanica.ro

tor si un munte de zpatcl s-a prsvlit peste caTator.

Dar el lupta din easputeri cu stihiile naturii. at a

durat aceasta ? Nu-si cldea seama. Cu eforturi uriase
Cagan a reusit s scape din ca.pcana de zpad
se ttrasc pin in sat. and 1-au vzut ai lui, s-au speriat. L-au dezbrcat numaidecit i 1-au asezat in pat.
Sptmini in ir, ziva i noaptea, fratii i nepotii nu
s-au miscat de ling patul lui. In timpul acesta au venit
s-1 vad oaxnenii din sat, prietenii si din copilrie,
tovarsii de cidblnie. lin ornul care se lupta cu moartea nu mai recunosteau pe voinicul care tinuse piept
jandarmilor, inchisorilor i muntilor. Omud care le insufla totdeauna numai incredere, era in lupt cu moartea.

In Oprea Cirtisoara i satele vecine nu era medic.

L-a oblojit o bab cu fiertuni de buruitni i cu ceaiuri,
timp de trei luni.
In primvara anului 1911 George Cagan s-a ridicat
din pat. Simtea c prinde din nou puteri. Iesea prin

grdin, pe cimp, respira aerul intritor al brazilor.

Din deprtri, muntii ii indemnau iarsi la drumetie...
La sfirsitul lui iulie 1911 Badea Cagan a hotrit
piece spre Sinaia. A chernat nepotii, neamurile, prietenii.

Nicolae, crtile din celar s le dai dasclului

spui ea' at1ta vreme cit m. tin picioarele,
Udriste.

copiii nu vor duce lips de manmade, le taiduc eu. Oa-

menii din sat vor avea earti de citit 5i gazete. Acum

144

www.dacoromanica.ro

George Callan (fotografie din anul 1903).

www.dacoromanica.ro

Tra,nonra, MS. 14nisi K. Pr. 82.

SAnahntn In

1,3 Mani",

DREPTATEA
-

Articol privitor la George Callan,

aprut n ziarul Dreptatee nr. 52 1859.

A.

//:
k)
,17^

fr;4,4

17-1,e,A1
.

//t.

4 "X.

3. Rinduri scrise de
George Cartan la 3
1896, dup
inapoierea din prima
sa cltorie la Roma.

aprilie

www.dacoromanica.ro

F.

Ca

George Cagan la columna lui Traian (anul 1899).

www.dacoromanica.ro

George Crtan si delegatia romn5 la congresul orientalistilor, ;inn!

la Roma in lunile septembrie-octombrie 1899.

www.dacoromanica.ro

SalulrI
.1,4torml.

-Roni`nia.

Ciobanut C5rtan.

31.11e.r, D. Stern, Bueureet..i. Panagiul Vibtesou 3.

Una din numeroasele ilustrase cu chipul lui George aran,

tiprite in Bucuresti, care circulau prin tar: in vremea sa.

www.dacoromanica.ro

'.57(

Facsimil dup raportul

Inaintat Ministerului

de interne austro-ungar de crre presedintele

de inventarierea crtilor si tipriturilor confiscate de la George Cartan. Se
arat c e vorba de 76 621 crti si felurite
tiprituri, dintre care 268 cu continut ce
comisiei

provoac agitatie contra statului".

www.dacoromanica.ro

murit Cartan!
P.314431,11 *Bad. Cartsn n uurit
la Poiana Tapulni In-Romania.

Bad. Cartan se atla in animal

.ump la.. Sinam, uncle s'a itabolnavit.

Out cis Wailer lui propril, at n'a volt ea.
hare esp.! uncle s'ar ti teeing, I

stun. iiI Ltd/ovary. tostul ministro al

Romanian la. Romsjt I-a uteri, o Ana la

Poiana Tapultd pantru aji cluta de

*imitate,

Ad MO badea Callan s'a atina el

tu el dispare ofigura caraCteriaticii, cu-

mama din vedare sou din" mane in

: bode colturile inculte de romtini.

Bid. Caron a lost un idealist In

feit4iutuu ous ser

qiauiaiitirti pliaut

"..aadni da Origin. loi comana.

Sentimental sleeves do mandrie _eh

all de desvoltat la el;

n'n *ant

putut
auflete.iscd pana
vatia'cie (mini lui.,pe ,Olaica Iton,is co,
banana., ati ealce-Pe pamicatul

nulai noamolui s..

Pe bucurne trainee ea I, simtit
nand daps,.e gras cal/Soria pe join
a ajuns ;make undo II incleinna rot eafiend MI de ideallet, e lescie de 'moles,

th'is lesna demiaba ni co mind., tr.

bue et fi fost cand. in WWI la, Pk.,
nose, nu iterini opium, a stat la Col... bui Tratau, alaturi da lratie de
si lui, Paraottrie de seama din socials,
tea lt alia

Pe de alta pang, bed. Caron si

jadur ui (ideane comilmlor, alit cat ark

,In puler. lid, El 'moil.

adeca In Romania, Ini umpleil

'saga cu eArfi folositoare, cari
,Inautladt apiritui national, ni to raspan.: I
apee printrn .rotuanii din' prtgeria

Articol aprut in
ziarul
Drapelul"
(din Lugoj) nr. 91,

din 26 august 1911,

ocazia moriii lui

Cu

Acum bittlea Vart...a tricheisiC

pribegiile ini, ni triteia lomditate din i
ode mai trim.. ale Oatrlei roUnIP. et

.11 tunal,, oc.h,r,portz

Iran mitts din'

<

Tatmlui la Slits., undo va

2InWormnt0l au clieltuelde comunal, el

,asavand nid &unkind fold rudo.

.In pac., Ceade Caron

George Carian.

www.dacoromanica.ro

Delegatie a Frontului Plugarilor, in frunte cu dr. Petru Groza,

vizitind mormintul lui George Cirtan de la Sinaia.

www.dacoromanica.ro

Rude apropiate ale lui Badea Cartan (fratele s5u Avram, sora
sa Maria si cumnata sa Ana), la mormintul s'itt (31 august 1913).

www.dacoromanica.ro

NOTA SU RAN A CARTAN

NA, On. C tnt. utit.etrtritiltt

tti4'4

al uni lariat. it, a...Litt

in

delia mente stogIA 11,11/CRA Neto cal

as aciLyarad tIc 4410411.2.11A, Ciiiiaoara, delta

rtast.h AMA hot144,1.1 AIL., toot,. JI tttlnt, ate, Ltstirlak cid ckttaintarc
di tin cp./Tarr. titi. L no 2411/041 ototl AtonAC44411 JAI IWO filtiAACTe di 1,01Offle, ad lap,
prendrir a Ictgettt id a 1.4/414.144 una tot* Attoutriiutra rulloro Un alnico otroolio
t11,4 4014.(AJaintlipindara lit asiscirletanii a conincorc Lo stria del an. rod.
r di tauciti ihr itt raw atanion altricsrar Jot ad i Aftflitorst, a solopflattnii, di queoti
altere, (Ottlf fart La ...Irma at tam norloi atortatior the rftalei i morns in UM
Cal

pottneetc al porotw000 oh tam. scit ordi 414/11444744,143 Ben mum %timid*t dalla
ato locum c dal writtmentti pistratitioa pry oar ntrovisatnia, atitantraati a pie&

id.

a Ku de., viettle

del 8110.4 alt ILOCIPIliA oh recent co.

tti quo& die, raw lc re roolor

action.: to stokObt.t V, A Urea.. tio Ji r

otiloott,00t, fort lift At,t Arr. VOL tettentrettente

sopstorwros Ut rtoiv to scrota

de

4111.nut ch atnratitrit ama a AIW/rootto4 a 411,11..awt its, den ot.t000i, cow Ca T.

a !, hicoi it.

irtaft at intritorto in lunch cancrtrtatroni adiietariana

!dim /nano..., ad rot, art, naitaratroisto isiark quails chr
&va so, pin at...tioca LA ot.. suta,t rt. iitak
'air de wok pratraoninc della
tabor ',tow it naccr att triciaikarai Po sera, tau rociorands, chi. to
ft ri Att.** do fivErpotaVv,tta pattichr per mol* Arttleisrect
te
t141'booto4ri 444,444,4t.,, 4L4Loo tiaireic toi...iirint at riot...4
ttot4o74 Mort 0,4,4 o '4. koir, .oroororter It.AV....A ta AtoottiA
dt L
r-,!.
OTO prf sliA4 fir 14.44,14-144 A LA
mar debe

I.

ets

,t4

ti 44441 44.1 144.144 4, pore

tt4+

Roosin a foorsit, se renown-

MI; a 111444.;44,
tt,ol,00 a Vie/mu tort otrausa.

o,o,o,ot.. rot lotittAotte

. to
.

.040 SA. WM.. A'

toto44,444

che da

4144CLIC

I SI

Pagini dintr-un eseu semnat de Silvio Guarnieri publicat

www.dacoromanica.ro

InI

d dobtrianin

Taut rrnptnii atinialairk nod-nr irfstida r; nmtra r

MC,. trolly feat Mb, VOKibati diVa mama firriziont d uorrtni
di culnita. non deristiainn &Ala
t baabil1M9 di oval earl:nuts. inrdirtt.it
(loon,
patriinonio court went, peewee scppc fart.
orgna.6.1W it

SILVIO GUMMIER I

be, Gk., arat le Cb4a.a ti Tetowthoccs

pe

lageriat
tape

O.,

artee Pre, parse iv.

rue a byarY asnaleraitab it

dowlelIalart
1 canna., pi se In. de Ir rte Mom In watpul td. hi, pe etc! en
04 nanas it collate bassia pe late, Je e. pe Twos Liebe, owe eas co4'.1 .1.411.1
et

ano nuhiti eoP, pi ,J,..,.r Jr ordwIte

?cacao. ti., detested

Sed Al In 41,,b. tarred., k prersqNaLl pant toottkii

I. soaks., tree
rodwer.be r., p, pa h Iban., ta w le Par!,. IN

ockvelet fr eke... Jima frivele (At

011.0 ...eels,

Peke..

In*!.. parka ea.,

Xecret

nah, ti hinged"

ber,k/se

p AP la Sensate, kit era.

betteeker pesos kick& tale Ob., de rift.. re.

sew estebe repeat!! nesslci al ralteroi p

ptiirti,

kit peewee, 0, k Nei smile on;

anua ik
ataceiskyk steel.* mews alleviate, se laws! S. St. Lt CAM..
14I1,rapildrArt, pill Pe ad ett apse Ate, so &Nola a drria 1,4M pe isirrrarra

bd. Ctrs, si J CiPpsits. t. Trror,lewur. qfton4 e.si knot peiete de Mee,.

aineesbotteron. ea war firm dr` pettiove abb.. (.40111111far
Akk oPkiJ
kks teed iror kW, Akre et 11 knee prke

a
psorks... d sr
is ewe mister et inset Jet trot, eat OW. 010. tie T.1.., reabardraln,, ea.ni aa.

aka re 6t essegewbou factester rt skathe try.. ete r6.Slnspnn le fan

it Mart ore,. parr, eta, n.nt.n, ti. Islarrst J. mar, k

pm! kt cehe

NM.. de se ifs," Toombs, pl., kukar far CoaadnOwee drrear gad tor saairrr
et yea sr* op," dan ks lame, st se bock i 'baba tepeisn ri i pink I &mar. pZI
4.,14r. rtararagle r
itssisatere,
sis sops, drafrrl
went pom peoesace kw arar Thanker de tatettel de, pi.. Anon
thevant. k
reikk et de t,. Nka4a, de too nv rr
Marta SVS.1
'Jot term,
la"

r1,

ei etas.. J Lases 'aeon per let ...ad, beaches. it dewed.. es tint

log Is r in.? to ran de feet raw Po.
444.... .44

Cali,...., RfeCusat
ialeprlarmr.

Ad. Cebu, bm, of Cbripur.. Trprisk.e, tu. weembee of ib, Aktnsiikbk.

Pam, a 0,4 hope of k4tkotk

seal a ,,,t.In
as. Ate. so latch eiterwesdt, be hortopeol bis rierave

go reel al

Pm, kite tke ef

Da, 1.444 teakirs.i h,. !wile of the al ac.1 g4reap tealitioo. of bit 'tweet releme. lie

bosh, be emit Jeered Cites to Rowe it, loot, act.. tee Pan, ea Gem., sial a fkis
realm sV.k 1.01 toe a kiwi Wasiak! Ward mead toc,fort lobo be be! Weed
bomb, be le. wad IS.. to Rae an foe, red tiro to Parts, to Ger., eel a, bee iss
eowfastrel sal essositai by nob nip Pi madras, bib kW.
/modem. Iteiag
ISP.rof by eh. forrediktp of tbe most disarm.. Rem.. repecrowetich el okra tal
pa., be Sat peartard and tepeetelly ittepoteent by the littesake
betea
bi kr were am! are ...se rem., fly ate! ai Cernest, is 1911, wet*, me.
deck be! lbw Row mil be emote, ad be.tettetcleat.
Wings. tesorsekka O. /AMA, POn ta',, Cbcirki, Phi. :sr Asir, (Mr,. Faro,. Y.
Stortime1 ISMS

in revista

II Veltre

(din Roma).

nr.

www.dacoromanica.ro

1-2/1969.

Bustul lu
Fg5ras

Badea Carsan, a5ezat in faIa Casei de cultuei din

www.dacoromanica.ro

m-am facut bine, plec dincolo, la frati. Nu-mi pur-

tati grij, v las cu bine.

Nepoata sa Maria, ca altdat tusa Rasila, i-a pregtit desaga cu rufe si cu de-ale gurii, apoi, stergindu-si
lacrimile cu nafrarna, i-a sal-mat mina.
Dupa patru zile de drumetie chinuita. (picioarele

bite fi obligau sa faca popasuri dese) Cagan a ajuns,

total epuizat, la Poiana Tapului, unde a fost gazduit la
vila doamnei Lahovari, sotia ministrului roman la
Roma. Starea lui Cartan inspira ingrijorare.
A fost chemat n grab un medic, dar totul era de
prisos. Doborit de o congestie pulmonar, care se declansase pe drum, Badea Caron i trala rultimele cupe.
Medicul nu se putea dumeri cum a fost posibil ca acest
om adt de bolnav s strbat muntii.
Scriitorul George Mugur i-a privegheat ultimele ceasuri de viat, imbrbatindu-1 tot timpul.
Bade George, esti un erou ! Ai luptat toat viata

ca nirneni altul pentru tara noastr, pentru poporul

nostru. Ai pus o temelie pentru ziva de mime; urmasii
nu te vor uita.
Btrinul i-a steins recunosctor mina. $i-a exprimat
dorinta din urm :
Domnule Mugur... s. ma: ingropati la Sinaia...
s. fiu aproape de Oprea Oirtisoara.
In dimineata zilci de 7 august 1911 inima lui Cartan
a incetat s mai bat. Patriotua din Cartisoara si-a luat
www.dacoromanica.ro

145

rimas bun pentru totdeauna de la erti, de la copii,

de la drumetiile sale f'rs numlr.

In leg'tur cu acest ifapt Nicolae larga a scris rinduri misc;toare. Badea Cartan n-o ss mai baa la
poarta nim,nui, Cu cererile lui saruitoare si Cu cimilia-irle flui istete
az:alta savantul roknn. A avut norocul s" moar" aici pe psimintui romnesc si in loc s-si
petreac" ultirnele ceasuri In arestul vechillor clusmani, a
inchis ochii In casa unde-1 asezase mila unei sotii de
ministru plenipotentiar".

Inmormintarea s-a fkut la cimitirul din Sinaia, cu

cheltuiala Ligii culturale, In prezenta a sute de intelectuali si cet'teni ai orasului.

Mai ttrziu s-a ridicat pe mormintul s'u, prin ofrana

publica, un monument funerar purtind inscriptia :

AICI DOARME BADEA CARTAN, VISIND INTREGIREA NEAMULUI".

La mai putin de un deceniu de la moartea Infadratului patriat, visul su

care era visul intregului nostru papor

si-a g'sirt tmplinirea.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

Bnut, Aurel P.

Badea Cartan, n Calendarul poporului roman", Budapesta, 1906.

Bnut, Aura P.

Tempi passati, Bucuresti,

Bradu, Ion

Badea Cartan, Bucuresti, 1943.

O amintire,

Buctga, Emanoil

2t1

1931.

Revista Colegiului

Sf. Saya", 1936.

Budac, Miron
Budac, Nicolae

Badea Cartan, propagandist roman,

Constantinescu, Miron,
Pascu, Stefan, Banyai,
Ludovic i Curticpeanu V.

Desavirtirea unificarii statului national roman. Unirea Transilvaniei cu

Constantinescu, Miron s.a.

Istoria Romaniei (compendiu), Bucuresti, 1969.

Curticiipeanu, V.

Raskindirra prohibirea cartii romanetti in epoca dualismului austroungar. Badea Crtan i rolul sau in

Bucuresti, 1936.

vechea Romanic, Bucuresti, 1968.

cultura romancasca, in Studii, re-

visa de istorie", nr. 6/1964.

Curticpeanu, V.

Badea Callan rspinditor

de

cartt

fi cultura romaneasca, in Cluza

bibliotecarului", nr. 11/1964.
147

www.dacoromanica.ro

Miscarea culturala romaneasca pen-

Curtic5peanu, V.

tru unirea din 1918. Bucuresti, 1968.

Densuseanu, Nicolae

Monumente pentru istoria Tilrii Filgarasului, Bucuresti, 1885.

Georgescu-Tistu, N.

Un cioban, Badea Carom in serviciul unirii romanilor, Bucuresti, 1944.

Graur, Constantin

Citiva insi, Bucuresti, 1902.

Iorga, Nicolae

Un fanatic gran al romantismului,

in Oameni tare au

fost", Bucu-

resti, 1967.

Metea, Octavian

Viata de basm a lui Badea Cartan,

Timisoara, 1939.

Metea, Octavian

Prin vama cucului

viata lui Badea Caron, Bucuresti, 1968.

Metes, Stefan

Pastori ardeleni in Principatele

?V-.

mane, Arad, 1925.

Puscariu, loan
Puseariu, Sextil

Fragmente isto rice despre boierii din

Tara Fagarasului, Sibiu, 1907.

Dor de duca, i'n Sem'ntorul", nr.

86/1906.

Stan, Constantin

.fcoala poporana din Faeiras fi

de

pe Tirnave, Sibiu, 1928.

Stroescu, Stroe

Amintariu despre Gb. Badea Carmn, Bucuresti, 1936,

Urechia, V. A.

Festivitatea romana de
Bucuresti, 1899.

Zamfirescu, Duiliu

Badea Cartan la Roma, In Foaia

la

pentru toti", nr. 44/1897.

148

www.dacoromanica.ro

Roma,

CUPRINSUL
Cuvint inainte
Clqa si Cirtisoarele
Giobnasul

se

n,a.ste-n

Pe malul Laitei
Gioban la munte

fuirtun

cu vaca pe imas
.

Priam' drum peste munti

Evenimente triste

Nu slugresc pe nimeni"

In drum spre Brgan

Dasalul si ucenicul
Voluntar la 1877

atan n haine sure

Lupii" dau iama-n turm
Fat-n fat cu Impratul
Un vint de sperante
La Bucuresti

Toate drumurile duc la Roma

Un dac la Column
In orasul lumin si In alte prti
Din nou la Roma, 3ntre istorici
Unchiasul ce! sftos
Patriotul
Represiunea
Procesul

Rfuiala
SfIrsitul
Bibliografie

7
9
12
15

24
28
31

35
41
49
53
59
66
71
74
84
89
106
112
117
127
131
135
138
142
147

www.dacoromanica.ro

Redactor : Colonel rez. Tr. MUTABCTJ

Tehnoredactor : M. NICOLAE
Bun de Upar 15.04.1972. Apdrut 1972. Hirtie scrls
tip I A de 80 gInz2. Format 32/70X100. Col; de
Upar 43/4 + I coUld Name. B 339.

Tiparu1 executat sub comanda

nr. 1/44

la Intreprinderea poligraficA
13 Deccrnbrie 1918"
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Bucurest;
Republica SocialistA RornAnia

www.dacoromanica.ro

Lei 4

EDITURA MILITARA

www.dacoromanica.ro