Protocol Privind Prescrierea Antibioticelor 2023 PDF

SPITALUL DE
PSIHIATRIE POIANA PROTOCOL PRIVIND PRESCRIEREA Editia : 2

MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Protocol COD-P : 04 Pag. 1 / 51
Exemplar nr.1
FUNCȚIE NUME SI PRENUME SEMNATURA DATA

Aprobat MANAGER Florea Lucian 02.05.2023
Verificat DIRECTOR MEDICAL Sîrbu Lavinia 02.05.2023
Elaborat MEDIC BOLI Neacșu Claudia 02.05.2023
INFECȚIOASE
Situaţia ediţiilor şi al reviziilor în cadrul ediţiilor dupa caz, a reviziei în cadrul

ediţiei.
Ediția/revizia Motivul reviziei Modalitatea reviziei Data de la care se

aplică prevederile
ediției/reviziei
Ediția 1 /Revizia 0 X X 19.11.2020
Ediția 2/ Revizia 0 Actualizare privind Completare și 02.05.2023

cerințele ANMCS actualizare documente
de referință
Prezentul document este utilizat în cadrul Spitalului Psihiatrie Poiana Mare. Orice formă de
reproducere, utilizare parțială sau totală, ori difuzare către o terță parte a acestuia, este
permisă numai cu acordul scris al conducerii.
„Prezentul înscris poate conține date cu caracter personal ce intră sub incidența Regulamentlui (UE)
679/2016. Persoanele vizate cărora li se adresează prezentul înscris, precu și terțele personae care intră
în posesia acestuia, au obligația de a proteja, conserva și folosi datele cu caracter personal în condițiile
prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/679”
1
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
CUPRINS:
1. SCOP ȘI OBIECTIVE (MOTIVARE ȘI FUNDAMENTARE)

2. REGULI GENERALE
3. UTILIZAREA JUDICIOASĂ A ANTIBIOTICELOR
4. NOȚIUNI DE PRACTICĂ A ANTIBIOTERAPIEI
5. MODUL DE ADMINISTRARE AL ANTIBIOTICELOR
6. ANTIBIOTICOPROFILAXIA
7. CRITERII DE EVALUARE A TERAPIEI CU ANTIBIOTICE
8. CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR DUPĂ MODUL ÎN CARE POT SA FIE

PRESCRISE
9. REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE
10. REACȚII ADVERSE ALE ANTIBIOTICELOR. MĂSURI DE CONTRACARARE
11. TRASABILITATEA ANTIBIOTICELOR
12. RESTRICȚIA PRESCRIERII DE ANTIBIOTICE. ROTAREA ANTIBIOTICELOR
13. INDICATORI DE EVALUARE A EFICIENȚEI ȘI EFICACITĂȚII

PROTOCOLULUI
14. CONDIȚII DE ABATERE DE LA PROTOCOL
15. RESURSE UMANE ȘI MATERIALE NECESARE FIECĂREI INSTITUȚII

PENTRU IMPLEMENTAREA PROTOCOLULUI, COLABORĂRILE
INTRAINSTITUȚIONALE ȘI INTERINSTITUȚIONALE
16. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ APLICABILE PROTOCOLULUI
17. ANEXE
2
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
DIFUZARE.
Copia Scopul Data

nr. difuzării Compartimentu Funcția retra Semnătur
Nume și Data
gerii
l prenume a
versi
unii
proce
durii
înloc
uite
0 1 2 3 4 5 6 7
Instruire Consiliul Medical Director Dr. Sîrbu 02.05.202
/ Medical Lavinia 3
aplicare
Instruire Camera de Coord. Dr. Sîrbu 02.
/ gardă Pretriajul Comp. Lavinia 05.2023
aplicare (cort)
Instruire Director de Coord. As. Puncioiu 02.05.202
/ ingrijiri Comp. Gabriel 3
aplicare
Instruire Laborator de Coord. Dr. Popescu 02.05.202
/ analize medicale Comp. Aniela 3
aplicare
Instruire CPIAAM Coord. Dr. Stănoi 02.05.202
/ Comp. Sorina 3
aplicare
Instruire Ambulatoriu Coord. Dr. Sîrbu 02.05.202
/ integrat spital Comp. Lavinia 3
aplicare
Instruire Psihiatrie I Coord. Dr. 02.05.202
/ Comp. Chimorgiach 3
aplicare is Ahileas
Instruire Psihiatrie II Coord. Dr. Pătru 02.05.202
/ Comp. Cristian 3
aplicare
Instruire Psihiatrie III Coord. Dr. Gionea 02.05.202
/ Comp. Haricleea 3
aplicare
3
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Instruire Psihiatrie IV Coord. Dr. 02.05.202

/ Comp. Lăpădatu 3
aplicare Ana Maria
Instruire Psihiatrie V Coord. Dr. 02.05.202
/ Comp. 3
Iacob
aplicare Magda
Instruire Psihiatrie VI Coord. Dr. 02.05.202
/ Comp. Dobrescu 3
aplicare Floriana
Instruire Psihiatrie VII Coord. Dr. Sîrbu 02.05.202
/ Comp. Mihaela 3
aplicare
Instruire Psihiatrie VIII Coord. Dr. 02.05.202
/ Comp. Păunescu 3
aplicare Albertina
Instruire Farmacie Coord. Farmacist 02.05.202
/ Costin 3
Comp.
aplicare Adelina
Instruire Cabinet Coord. Dr. 02.05.202
/ stomatologic Comp. Păunescu 3
aplicare Marius
Instruire Medicină internă Coord. Dr. Marica 02.05.202
Comp. Sorina 3
/aplicare
ȘEFII DE COMPARTIMENTE AU OBLIGAȚIA DE A INSTRUI PERSONALUL DIN SUBORDINE
4
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
1. SCOP ȘI OBIECTIVE (MOTIVARE ȘI FUNDAMENTARE)

➢ Creșterea eficienței terapeutice prin stabilirea unor criterii de alegere și
gestionare a antibioterapiei;
➢ Combaterea creșterii rezistenței bacteriene la antibiotice;
➢ Reducerea infecțiilor asociate antibioterapiei și a celor IAAM;
➢ Reducerea costurilor;
➢ Creșterea profesionalismului medicilor curanți, de laborator și farmaciștilor;
2. REGULI GENERALE
La intocmirea protocolului s-a tinut cont de datele obtinute din ghidurille, tratatele de
actualitate ( trecute in bibliografie) , de rezultatele antibiogramelor efectuate în spital,
a datelor de monitorizare ale acestora aferente lunilor ianuarie 2022- iulie 2022 (vezi
Raport analiza monitorizare antibioticorezistenței în semestrul I, 2022), respectiv
lunilor iulie 2022-decembrie 2022 ( Raport analiza monitorizare antibioticorezistenței
în semestrul II, 2022).
3. UTILIZAREA JUDICIOASĂ A ANTIBIOTICELOR
Politica de utilizare optimă a tratamentelor antimicrobiene, în special cu antibiotice,

cunoscută în literatura de specialitate ca politica de antimicrobial stewardship (AMS),
reprezintă un set de acțiuni coordonate care au drept scop promovarea prescrierii
responsabile a tratamentelor antibiotice care să asigure durabilitatea accesului la
terapii eficiente pentru toți cei care au nevoie de ele.
Practic, un program optim de AMS trebuie să includă o serie de activități care să

asigure selectarea corectă a unui regim antibiotic, a dozei zilnice, a căii de
administrare, a intervalului dintre doze și a duratei terapiei pentru a obține beneficii
clinice maxime în prevenția sau tratamentul unei infecții, cu reducerea efectelor
adverse legate de toxicitate, minimizarea riscului de selectare și emergență a
rezistenței la antibiotice și a altor efecte legate de ecologia microbiotei digestive,
precum infecția cu Clostridium difficile.
O importanta deosebita in gestionarea pacientilor cu patologie infectioasa actuala o

are evaluarea scorulul Carmeli de catre medicul curant, pentru fiecare pacient internat,
prin completarea, parafarea si semnarea formularului specific atasat la foaia de
observatie.
5
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Prescrierea empirica a antibioticului este decisă și indicată de către medicul curant,

după prelevarea de probe biologice, luând în considerare probabilitatea cea mai mare
a etiologiei bolii și se bazează pe existența de date clinico-biologice care sugerează o
infecție bacteriană activă actuală.
Monoterapia reprezinta regula de baza in decizia ințierii terapiei cu antibiotice.

Prescrierea asocierii de antibiotice sau schimbarea tratamentului trebuie justificată și
semnată de medicul curant în foaia de observație.
Este necesar sa se respecte urmatoarele:

-durata estimată a antibioterapiei trebuie menționată de medicul prescriptor în foaia
de observație la inițierea tratamentului și pentru oricare modificare a terapiei
antimicrobiene.
-este necesara evaluarea reacției la 48- 72 de ore la antibioterapie și menționat
acest fapt în foaia de observație de către medicul prescriptor.
-la prescrierea antibioticelor și înscrierea lor în condică trebuie avut in vedere ora
eliberarii din farmacie pentru a se asigura respectarea ritmului de administrare.
-ora administrării antibioticelor respectă recomandările de administrare și este
consemnată în planul de ingrijire.
-prelungirea tratamentului antibiotic peste durata descrisă în protocolul de
tratament antibiotic, trebuie justificată în foaia de observație de către medicul curant
pe baza paramerilor clinico-biologici și / sau imagistici ai pacientului și avizată de șeful
de sectie.
Adaptarea terapiei antimicrobiene dupa identificarea agentului patogen poate

reduce costurile si toxicitatea si poate preveni aparitia rezistentei antimicrobiene.
Este necesar sa fie respectate urmatoarele:

-antibioticele si antifungicele utilizate pentru efectuarea antibiogramei trebuie se fie
disponibile in farmacia spitalului.
-este important ca rezultatul la antibiogramă să cuprindă și testarea sensibilității
germenului identificat la antibioticul utilizat ca terapie de prima intenție.
-dacă antibioticul utilizat ca terapie de prima intenție se regăsește în rezultatul
antibiogramei la care microorganismul este sensibil, tratamentul prescris continuă cu
acelasi antibiotic.
- daca antibioticul utilizat ca terapie de prima intentie nu se regasește în rezultatul
antibiogramei, antibioticul este adaptat în funcție de antibiogramă.
-daca nu a fost recoltată proba biologică, iar pacientului i s-a inițiat medicație
antibiotică empirică pentru patologia infecțioasă suspicionată prin decizia medicului
curant, atunci acesta va nota în foaia de observație motivul pentru care nu a fost
recoltată respectiva probă.
6
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
4. NOȚIUNI DE PRACTICĂ A ANTIBIOTERAPIEI
Scopul administrării antibioticelor
1. Curativ pentru eradicarea unei infecții bacteriene presupuse sau documentate

2. Profilactic pentru prevenirea unor infecții posibile, în condițiile în care beneficiile
sunt mai mari decât dezavantajele.
3. Colonizarea și contaminarea nu se tratează (cu excepția anumitor situații )
5. MODUL DE ADMINISTRARE AL ANTIBIOTICELOR
a.Tratament empiric
Prescrierea empirica a antibioticului este decisă și indicată de medicul curant

dupa prelevare de probe biologice, luând în considerare probabilitarea cea mai mare
a etiologiei bolii și se bazează pe existența de date clinico-biologice care sugerează
o infecție bacteriană activă actual( prezenta de semne si simptome clinice sugestive-
implicând efectuarea unei anamneze și a examenului clinic riguroase și amanunțite
de către medicul curant, prezența febrei, teste inflamatorii crescute ( CRP cantitativ,
fibrinogen, procalcitonina, VSH), modificari ale HLG (leucocitoză cu neutrofilie
importantă sau leucopenie importanta), bacteriologice (izolarea germenilor din
probele bacteriologice).
Tratamentul antibiotic empiric trebuie să fie eficientizat și adaptat cât mai rapid pe
baza datelor de evaluare clinică în dinamică, a datelor de laborator relevante (ex:
creșterea valorii procalcitoninei serice peste 0,25 ng/ml în infecțiile de tract respirator)
și a datelor imagistice.
Pentru alegerea unui tratament antibiotic empiric trebuie să ținem cont de:
- Sediul anatomic al infecției (dictează probabilitatea etiologică);
- Locul de dobândire al infecției (comunitară versus. infecții asociate asistenței
medicale);
- Pacient imuno-competent versus imuno-compromis;
- Profilul de susceptibilitate a potențialilor patogeni din comunitate și/sau spital;
- Istoricul de spitalizare recentă (ultimele 4-12 săptămâni);
- Istoricul de boli cronice;
- Istoricul de tratament recent cu antibiotice (ultimele 12 săptămâni);
- Istoricul de călătorie;
- Colonizarea cu bacterii rezistente;
- Contactul potențial cu bacterii multirezistente;
- Severitatea infecției / pacient vulnerabil;
7
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
- Prima doză de antibiotic adaptată în funcție de volumul de distribuție al antibioticelor

și greutatea corporală;
- Intervalul dintre administrări și doza de întreținere: farmacodinamia antibioticului,
calea de eliminare (ex: alterarea funcției renale, hepatice).
Regulile de bază în prescrierea tratamentului antibiotic empiric în spital sunt:
- Indicația trebuie să fie documentată pe baza unui diagnostic de etapă care să

integreze datele clinice, biologice și imagistice;
- Verificarea istoricului relevant de hipersensibilitate la antibiotice (ex: șocul
anafilactic la penicilină, istoricul de sindrom Stevens Johnson);
- Colectarea probelor de laborator relevante, ideal înainte de administrarea primei
doze de antibiotic;
- Inițierea rapidă a unui tratament antibiotic eficient, preferabil în prima oră de la
prezentare (ora de aur) la pacienții critici;
- Drenajul colecțiilor constituite pentru reducerea inoculului bacterian;
8
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
- Utilizarea ghidului local pentru alegerea terapiei antibiotice empirice în principalele

sindroame infecțioase.
b. Tratament documentat prin identificarea și testarea sensibilității la antibiotic
c. Escaladare terapeutică presupune modificarea schemei terapeutice inițiale în

vederea sporirii eficienței sale, fie menținând antibioticele inițiale, dar crescând dozele
zilnice și/sau trecând de la administrare orală la administrare parenterală, fie prin
adăugarea unui (unor) antibiotic(e) la schema inițială.
Escaladarea este justificată pe baza datelor microbiologice și/sau clinice (de ex: a fost
identificat un agent etiologic care era rezistent la schema terapeutică inițială sau nu s-
a obținut răspunsul terapeutic scontat cu schema inițială)
d. Dezescaladare conform antibiogramei, de la o antibioticoterapie empirică cu

spectru larg, la una ”țintită” cu spectru îngust, dar adecvat bacteriei izolate, este o
strategie care trebuie întotdeauna aplicată.
”Dezescaladarea” mai poate fi aplicată și atunci când evoluția clinică a fost
favorabilă. Se impune evaluarea zilnică a schemei de antibioticoterapie în vederea
stabilirii momentului optim pentru ”dezescaladare”.
e. Asocierea de antibiotic se recomandă doar pentru urmatoarele rațiuni:

▪ Lărgirea spectrului în infecții severe, amenințătoare de viață.
▪ Efect sinergic pentru infecții severe.
▪ Combaterea selectării de bacterii rezistente.
Indicație clinică Extinderea Sinergie Prevenirea apariției

spectrului rezistenței
Endocardită +
Sepsis sever +
+
Neutropenie febrilă +
9
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Infecții polimicrobiene +
Infecții cu Pseudomas
aeruginosa
+
TBC +
Pneumonii +
f. Alegerea antibioticului, doza, ritmul, calea de administrare, durata trebuie optimizate

și documentate în fișa antibioticului asociată foii de observație .
g. Înaintea începerii administrării antibioticelor se face un plan de investigații pentru

izolare și identificare bacteriană prin selectarea produsului patologic și/ sau a locului
de recoltare și metodelor de laborator.
h. Trecerea la terapia orală se face cât mai curând posibil pe criterii documentate.
Posibile criterii de trecere la terapia orală :

a. Există opțiune orală convenabilă.
b. Afebrilitate de 48 ore.
c. Ameliorarea semnelor clinice de boală.
d. Ameliorarea hemoleucogramei și/sau a VSH, proteinei C reactive
e. Bolnavul este capabil și nu are contraindicații de administrare orală
(toleranță, tranzit conservat, nu este gavat etc).
f. Evaluarea administrarii intravenoase se face dupa 48 h.
i. Oprirea antibioticelor se face cat mai curând posibil. Aceasta oprire se

documentează în fișa antibioticului.
Criterii posibile în evaluarea opririi antibioticelor

▪ Afebrilitate 3 zile
▪ Normalizare hemoleucogramei și/sau a VSH, proteinei C reactive
▪ Disparitia simptomelor și/sau a semnelor clinice
▪ Recomandări din ghiduri/protocoale
10
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
6. ANTIBIOPROFILAXIA
Principiile profilaxiei cu antibiotice:
▪ profilaxia este indicată față de un singur agent patogen, care produce o

boală specifică transmisibilă;
▪ se practică numai în condițiile unui contact infectant sigur (sau probabil în
cazul unor microbi cu virulență marcată;
▪ se face cu antibiotice cu spectru cât mai îngust, administrate pe durate
scurte, dar în doze și la intervale similare celor folosite în caz de boală;
▪ profilaxia este, în primul rând o măsură individuală de prevenire a
îmbolnăvirii;.
▪ profilaxiei cu antibiotice nu înlocuiește măsurile de asepsie și antisepsie;
Administrarea de antibiotice, în ideea prevenirii suprainfecțiilor bacteriene, este

iluzorie și dăunătoare în:
- în virozele respiratorii
- intervențiilor chirurgicale aseptice,
- corticoterapia de scurtă durată,
- diareea călătorilor,
- peritonita bacteriană spontană la bolnavii cu ciroză hepatică și ascită
(norfloxacin ar putea diminua riscul de peritonită și bacteriemie, dar există un risc
major de infecție stafilococică severă, precum și un risc de dezvoltare a
rezistenței).
În chirurgie, antibioticoprofilaxia presupune utilizarea de antibiotice cu semiviață

lungă, spectru de activitate adecvat, efecte secundare minime și o bună
concentrație la nivelul plăgii operatorii. Se inițiază înainte de incizie și se limitează
la durata intervenției, cel mult 24 ore după închiderea acesteia.
Antibioprofilaxia este acceptată la pacienți din cadrul altor servicii decât chirurgie
în contextul riscului de producere al unor infecții asociate asistenței medicale la
bolnavi cu:
- apărare imună compromisă
- endocardită
- reumatism articular acut
- infecții recidivante de tract urinar
- infecții la nivelul sistemului nervos central (meningite la traumatizați)
- erizipel recurențial
- infestare cu Pneumocystis carinii
- infecție cu Micobacterium tuberculosis
11
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
- pacienți cu risc de endocardită supuși unei proceduri stomatologice cu risc de

bacteriemie
Profilaxie înainte de expunere la un agent patogen
A. expunere probabilă, dar nu dovedită (potențială)

- contacți cu cazuri de meningită cerebro-spinală (meningococ)
- contacți cu cazuri de holeră, tuse convulsivă, scarlatină
- contact sexual cu risc (prevenție BTS)
- plăgi mușcate de animale
B. expunere dovedită, actuală

- tuberculoza (primo-infecție)
- HIV (profesional)
- colonizare cu MRSA la pacienți cu risc
În cazul expunerilor la atacuri bioteroriste, deoarece majoritatea agenților

biologici utilizabili este sensibilă la ciprofloxacină și/sau doxiciclină, specialiștii le
recomandă pentru perioade de timp variabile.
Unul din suporturile care pot orienta administrarea profilactică de AB îl reprezintă

identificarea pacienților cu portaj de microorganisme MDR. Aceasta are și
justificare epidemiologică: se pot cunoaște tulpinile MDR care pătrund în spital şi
se pot controla. Aceste microorganisme MDR pot determina infecții și se pot
răspândi la personal și la alți pacienți care devin purtători, amplificând riscurile
răspândirii.
Antibiotice utilizate în profilaxie

Lista cu antibioticele utilizate în profilaxie se găsește în anexa 4 a prezentului
protocol.
Profilaxia infecției cu un anumit microorganism

Această procedură nu mai este folosită empiric, ci se bazează pe determinările
bacteriologice pentru portajul anumitor tulpini MDR:
- Deoarece Staphylococcus aureus are ca habitat natural nazofaringele
mamiferelor, profilaxia infecțiilor cu MRSA (MRSA – Meticillin Resistant
Staphylococcus Aureus ) pe perioada internării se poate face prin
decontaminarea cu mupirocin (unguent administrat intranazal) sau cu
aminoglicozide dacă rezistenţele locale sunt reduse;
- Cu AB betalactamice: cefalosporinele sunt larg folosite; produc o serie de
neajunsuri care ar trebuie avute în vedere:
12
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
• Inducerea de BLSE (BLSE – β‐lactamaze cu spectru extins). Acestea pot fi

greu de detectat în laborator deoarece au niveluri diferite de acţiune asupra
cefalosporinelor; clinic, se manifestă ineficiența terapeutică.
• Selectarea de tulpini de enterococ, deoarece ei sunt rezistenți natural la
aceste antibiotice.
- Profilaxia cu betalactamină / inhibitor de betalactamază vizează
enterobacteriaceaele (amoxicilină/clavulanat), sau P. aeruginosa și Acinetobacter
baumanii (piperacilină/tazobactam, ticarcilină/clavulanat);
- Profilaxia cu fluoroquinolone vizează infecţiile cu un grup larg de
microorganisme; enterobacteriaceae şi posibil pe cele cu P. aeruginosa,
Staphylococcus;
- Profilaxia infecţiilor cu anaerobi se poate face cu multe antibiotice (cu excepția
aminoglicozidelor); mai eficient însă pare să fie metronidazolul; în ciuda
suportabilității individuale variate, acesta are riscul cel mai scăzut de producere
a colitei pseudomembranoase (Clostridium difficile).
- Profilaxia infecțiilor cu P. aeruginosa poate fi făcută cu ceftazidim, piperacilină,
ticarcilină și imipenem.
- Pacienții cu imunitate celulară afectată (SIDA, recipienții de transplant pot face
infecții predictibile cu Pneumocystis); prevenția se face cu trimethoprim/
sulfametoxazol.
- Profilaxia cu antifungice în cazul riscului de infecții fungice invazive pacienții cu
neutropenie prelungită au risc de aspergiloză diseminată) este indicată și poate
fi făcută cu fungistatice (derivați imidazolici).
Riscurile subsecvente profilaxiei cu antibiotice
Sunt reprezentate de selectarea de tulpini MDR, de portaj, astfel că după

tratamente cu antibiotice cu spectru larg riscul pacientului de a dezvolta o infecție
cu o tulpină MDR crește de 2 ori; de aceea sunt preferate antibiotice cu spectru
îngust; trebuie evitate cefalosporinele, quinolonele, clindamicina, asocierile
betalactamină-inhibitor de betalactamază, precum și antibioticele extreme:
glicopeptide şi oxazolidinone, carbapeneme, colistin. Utilizarea acestora în
profilaxie trebuie bine documentată.
Dezavantaje ale profilaxiei cu aceste antibiotice:
- Cefalosporinele și alte betalactamine cu sau fără inhibitor de betalactamază lasă

să supraviețuiască enterococii și MRSA; sunt puternic inductoare de
betalactamaze;
- Quinolonele determină rezistență mutațională la Pseudomonas și la
Staphylococcus spp. Rezistența este mediată de un singur plasmid, de aceea se
capătă relativ ușor. Toate antibioticele induc risc de colita pseudomembranoasă
(cu Clostridium difficile); fluoroquinolonele și clindamicina au un mare risc.
13
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
- Glicopeptidele (Vancomicina) pot determina inducerea de rezistență la tulpinile

de enterococ.
- Carbapenemele pot determina producerea de cefalosporinaze la Pseudomonas
precum și inducerea de rezistență la carbapeneme (carbapenemaze,
impermeabilitate).
- Colistinul determină apariția rezistenței la bacilii Gram-negativi (mutație într-un
punct).
- Nu sunt recomandate antibiotice cu efect antipseudomonazic (Ceftazidim,
imipenem, meropenem, piperacilină cu sau fără tazobactam, ticarcilină), în lipsa
unei infecții documentate cu acest microorganism. Tulpinile de Pseudomonas au
un echipament enzimatic bogat, pot supraviețui aproape în toate mediile, mai ales
în cele generate de microclimatul intraspitalicesc. Rezistența mutațională este
frecventă și transferabilă la alți bacili Gram-negativi cu care vin în contact.
Nu trebuie uitată nici posibilitatea apariției de infecții fungice postantibioterapie.
Profilaxia endocaditei infecțioase
Singurele intervenții cu risc de bacteriemie, ce pot genera complicații precum

endocardita sunt cele din sfera dentară, care implică manipulare gingivală sau a
regiunii periapicale dentare , cu perforarea mucoasei orale.
Pentru toate celelalte intervenții (la nivelul tractului respirator, gastro-intestinal,
genito-urinar, chirurgie dermatologică sau musculo-scheletică) profilaxia
endocarditei nu mai actualmente recomandată.
Bacteriile țintite de antibioticoprofilaxie sunt streptococi orali.
Prezența de valve sau material protetic, determină orientarea antibioprofilaxiei spre
stafilococ.
Cardiopatiile cu risc crescut de endocardită pentru care profilaxia endocarditei este

recomandată sunt:
▪ Valvă protetică sau material protetic utilizat pentru reparare valvulară
▪ Antecedente de endocardită infecțioasă
▪ Cardiopatie congenitală
- cianogenă neoperată sau cu un defect rezidual sau realizarea unei
derivații chirurgicale
- cardiopatie congenitală cu reparare protetică, efectuată chirurgical
sau percutanat cu mai puțin de 6 luni în urmă
-cu un defect rezidual la locul implantului materialului protetic
Recomandările de antibioticoprofilaxie la pacienții cu risc înalt , în funcție de

tipul procedurii:
-bronhoscopie, laringoscopie, intubație nazo sau orotraheală : nu necesită

antibioticoprofilaxie
14
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
-endoscopie, colonoscopie, cistoscopie, ecografie transesofagiană: nu necesită

antibioticoprofilaxie
-piele și țesuturi moi: nu necesită antibioticoprofilaxie
-chirurgie dentară: numai dacă intervenția implică manipulare gingivală sau a regiunii
periapicale dentare, cu perforarea mucoasei orale.
Antibioticoprofilaxia endocarditei infecțioase (30-60 min

înaintea procedurii)
Situație Antibiotic Adulți
Fără alergie la beta- Amoxicilină sau 2 g, po sau iv

lactamine Ampicilină
Cu alergie la beta- Clindamicină 600 mg, po sau iv

lactamine
15
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
7.CRITERII DE EVALUARE A TERAPIEI CU ANTIBIOTICE
A. Eficiența:
Eficacitatea unei antibioticoterapii poate fi obiectivată în principal prin:

- Ameliorare clinică rapidă: dispariția febrei în primele 48-72 ore de la
inițierea ABT; dispariția semnelor clinice asociate infecției.
- Date nespecifice de laborator: remisia sindromului inflamator
(procalcitonină, PCR), normalizarea HLG (remiterea
leucocitozei/neutrofiliei).
- Microbiologic: negativarea culturilor efectuate din probele biologice
prelevate de la pacient.
- Dispariția anomaliilor observate imagistic.
B. Efecte adverse:
- Independența de doză – fenomene alergice, toxicitate hematologică;

- Cumulative – nefrotoxicitate, ototoxicitate, neutropenie, anemie,
hepatotoxicitate.
C. Rezistența bacteriene la AB:
Apariția de mutații de rezistență la AB în timpul tratamentului, din cauza

prezenței unor factori de risc precum:
- inocul bacterian mare;
- prezența unui corp străin/material protetic în organism;
- bacterii cu risc crescut pentru dobândirea rezistenței (stafilococi,
Pseudomonas spp); utilizarea unor AB la care bacteriile dobândesc rapid
rezistență (acidul fusidic, fosfomicină, rifampicina, fluorochinolonele).
Selecția unor bacterii rezistente este inevitabilă în timpul utilizării antibioticului

și poate avea loc:
o În interiorul focarului infecțios – prin selecția in situ de bacterii rezistente la

antibioticele utilizate;
o În afara focarului infecțios – prin fenomenul de modificare a florei
comensale de către AB, fenomen ce poate antrena: emergența bacteriilor
rezistente în cadrul florei comensale și/sau achiziția (prin transmitere
interumană) de bacterii rezistente
16
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
8. CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR DUPĂ MODUL ÎN CARE POT SA FIE

PRESCRISE
Antibioticile sunt ordonate în trei clase după modul în care ele pot fi prescrise
Lista este adaptată dupa recomandările OMS :
(https://www.who.int/publications/i/item/2021-aware-classification)
1. Antibiotice cu acces liber pot fi prescrise de orice medic curant din spital, dupa
consemnarea în fișa antibioticului (FA). Antibioticele selectate din grupul de acces sunt
recomandate ca opțiuni esențiale de tratament empiric de primă sau a doua alegere
pentru sindroamele infecțioase revizuite de Comitetul de experți EML.
2. Antibioticele cu aviz restricționat se prescriu de către medical curant:

-pe baza rezultatului antibiogramei, alegând cea mai buna opțiune pentru pacient
-empiric – pe criterii justificate de prezența unei infecții asociate cu SIRS (sindrom de
răspuns inflamator sistemic ) și scor Carmei 2 sau 3. Scorul Carmeli se utilizează
pentru identificarea pacienților cu risc potențial de a dezvolta infecții asociate asistenței
medicale în contextul în care se asociază și statusul de persone colonizate.
Carmeli1 Carmeli2 Carmeli3
Infecții comunitare Infecții asociate asistenței Infecții nosocomiale

medicale
o Ampicilina Aminoglicozide Imipenem/ Meropenem

o Amoxicilină/acid ±Fluorochinolone – Aminoglicozide
clavulanic Levo/Moxi po/i.v. Fluorochinolone-
o Fluorochinolone Cefalosporine generația Moxifloxacină iv
o Cefalosporine III/IV Cefalosporine generația a 4 anti
generația 2/3
Cefalosporine anti Pseudomonas
o Macrolide
Pseudomonas Cefalosporine generația 4
βlactami+I.β lactamaze (Cefepim)
(Linezolid/Vancomicină Linezolid/ Vancomicină
Macrolide Macrolide
17
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
3 .Antibioticele de rezervă se prescriu pe condică de prescriții medicale în urma

consemnării în fișa de eliberare a antibioticelor de rezervă, cu avizul medicului șef
de secție și medicului responsabil de politica de utilizare a antibioticelor.
Aceste antibiotice sunt accesibile, dar utilizarea lor trebuie să fie adaptată pacienților
și situațiilor foarte specific, atunci când toate alternativele au eșuat sau nu sunt
adecvate.
Decizia alegerii si prescrierii a unui antibiotic de rezervă de către medicul curant

( fie ca terapie antimicrobiana initială în patologiile infecțioase severe, fie ca
escaladare a terapiei antibiotice initiale) trebuie sustinută de criterii clinico-biologice
sugestive:
- probe inflamatorii (CRP cantitativ, fibrinogen si\sau procalcitonina) crescute inițial
sau evolutiv la pacienți cu scor Carmeli 3.
- probe inflamatorii crescute in dinamică la pacienți cu patologie infecțioasă pentru
care medicul curant a luat masurile terapeutice necesare empirice sau țintite inițiale
cu utilizarea de antibiotice de generații inferioare.
-modificari ale HLG (neutrofilie importantă sau leucopenie importantă) inițial sau în
dinamică.
-menținerea sindromului febril (temperatura mai mare de 38 grade Celsius) sub
terapia initială dupa minim 48-72h de la momentul inițierii și / sau creșterea probelor
inflamatorii în dinamică sub terapia antimicrobiană inițiată de medicul curant.
-izolarea din culturile prelevate inițial sau oricând pe parcursul internării de germeni
sensibili la antibioticul/ antibioticele de rezervă, iar medicul curant face dovada că
anterior identificari germenului s- au luat masurile terapeutice empirice necesare,
utilizând antibiotice de generații inferioare, cu menționarea acestora pe fișa de
eliberare a antibioticelor de rezervă.
-izolarea din culturile prelevate inițial sau oricând pe parcursul internării a unui
germen multirezistent asociat cu prezența probelor inflamatorii crescute, HLG cu
modificări importante (neutrofilie importantă sau leucopenie importantă).
Abordarea multidisciplinară a antibioterapiei in infecțiile severe, în echipa formată

din medicul curant, impreuna cu medicul infecționist SPIAAM, medicul epidemiolog,
medicul de medicină de laborator, este o metoda prin care se limitează, optimizează
consumul de antibiotice în vederea reducerii presiunii de selecție a rezistenței la
antibiotice, a costurilor și a reacțiilor adverse.
18
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
9. REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE
Este o calitate funcțională inevitabilă a bacteriilor, o modalitate de a eluda

acțiunea letală a agenților antibacterieni.
Rezistenta microbiană la un anumit antibiotic poate fi naturală sau dobandită.
Rezistenta dobandită se instaleaza acut, datorita presiunii de selectie exercitată

de variați factori de mediu, dar preponderent de utilizarea excesiva (și uneori mai
puțin corectă) a antibioticelor.
Clasificarea tulpinilor bacteriene dupa gradul de susceptibilitate față de

antibiotice:
• Tulpini sensibile (S): succesul terapeutic este probabil în cazul tratamentului
sistemic, cu posologia recomandată
• Tulpini rezistente (R): utilizarea antibioticului respectiv se va solda cel mai
probabil cu eșec terapeutic
• Tulpini intermediare (I): succesul terapeutic este imprevizibil și dificil de
obținut (doze mari, asocieri de antibiotice)
Terminologie:
Tulpini non-susceptibile la un antibiotic = tulpini rezistente sau intermediar
sensibile
Microorganisme multirezistente (MDR):
- Tulpini non-susceptibile (I sau R) la cel puțin un antibiotic din 3 sau mai multe
clase de antibiotice
- Tulpini non-susceptibile (I sau R) la un antibiotic considerat de elecție și care
presupune co-rezistență sau rezistența încrucisată la mai multe clase de
antibiotice
- Exemplu: MRSA, VRE
Microorganisme cu resistenta extinsa (XDR) = tulpini sensibile doar la unul
sau mai multe antibiotice din una sau doua clase de antibiotice.
Microorganisme panrezistente (PDR) = tulpini non-susceptibile la toate
antibioticele, din toate clasele.
Datorită presiunii de selecție exercitată de utilizarea excesivă a antibioticelor sau

demonstrat corelații între:
- utilizarea cefalosporinelor de generația 3 - 4 și a fluorochinolonelor →
selectarea tulpinilor producatoare de ESBL, AmpC, MRSA, VRE, Cl. difficile
- utilizarea nerestricționată de carbapeneme → selectarea tulpinilor MDR
(MRSA, VRE), XDR, PDR
- utilizarea nerestricționată de Vancomicină și Linezolid → selectarea tulpinilor
VRE, Cl. difficile rezistent
19
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Riscul de infectie cu MDR/XDR/PDR este influențat de următorii factori:

- vârsta ≤ 2 luni sau ≥ 65 ani
- tratament antibiotic în ultimele 90 zile
- spitalizare > 2 zile în ultimele 90 zile
- spitalizare curentă > 5 zile
- neutropenic febril
- terapie imunosupresivă
- boli imunosupresoare (neoplazii, diabet zaharat, boli autoimune)
- prezența unui CVC, cateter arterial, șunt LCR, cateter urinar
- proteze articulare, valvulare sau CEA
- hemodializă
- alimentație parenterală
- insuficienta hepatică sau renală
- ventilație mecanică
- rezidență în serviciu de îngrijire permanentă
- colonizare sau infecție anterioară cu MDR/XDR/PDR
Alegerea schemei inițiale de antibiotice:

Va ține cont de următorii factori:
- Epidemiologie: germeni frecvent implicați, profilul local de rezistență
- Terenul pacientului: status imun (imunodepresie – germeni oportuniști),
comorbidități, afecțiunea actuală.
- Antibiotic: contraindicații (sarcină, insuficiențe de organ), antibiotic recent în
ultimele 3 luni (de evitat fluorochinolonele și betalactaminele daca au mai
fost utilizate în acest interval), disponibilitate, politica de antibioterapie,
ghiduri locale și naționale.
Reguli generale in prescripția de antibiotice:

- Se indică tratament antibiotic dacă există dovada clară a unei infecții
- Sunt preferate antibioticele cu spectru îngust
- Se evită antibioticele cu spectru extins (crește de doua ori riscul de a dezvolta
o infecție cu tulpina MDR)
- Se evită antibioticele antipseudomonas în lipsa unei infecții documentate cu
acest microorganism.
Erori in folosirea antibioticelor:

1. Lipsa diagnosticului clinic:
• folosirea AB in stari febrile, ca antitermic
• rationament simplist: febra=infectie (fara a cauta alta cauza de febra
• rezultat: esec clinic
2. Lipsa diagnosticului bacteriologic:
• administrarea antibioticului inaintea recoltarii probelor bacteriologice
• ignorarea spectrului antibacterian al AB
20
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
• considerare ca patogeni a germenilor de contaminare a probelor

• considerare ca patogeni a germenilor colonizatori ai pacientului
• subestimarea sau supraevaluarea antibiogramei
• lipsa monitorizarii bacteriologice în infecțiile sistemice grave
3. Indicații nejustificate:
• boli alergice, colagenoze, neoplazii
• boli virale sau parazitare
• supurații colectate – necesită incizie, drenaj
• tratarea colonizării sau contaminării
4. Alegerea greșită a antibioticelor:
• neutilizarea antibioticului de electie
• antibiotic nedifuzabil în focar
• antibiotic uzual in infecții cu germeni rezistenți
• antibiotic cu spectru prea larg în infecția actuală
• antibiotice contraindicate (sarcina, alergie, insuficiența renală etc)
• asocieri de antibiotice inadecvate sau inutile (baie de antibiotice)
5. Greșeli în schema terapeutică:
• supradozaj sau subdozaj
• căi și ritm de administrare inadecvate
• durata insuficientă sau prelungire inutilă
• schimbarea frecventă a antibioticului fără a aștepta efectul terapiei
• continuarea tratamentului AB după apariția reacțiilor adverse
• erori în aplicări locale sau intracavitare
6. Abuz in profilaxia cu antibiotice:
• profilaxia infecțiilor bacteriene în viroze respiratorii
• profilaxia antibiotică în manopere medicale curate
• prelungirea nejustificată a antibioprofilaxiei în chirurgie
• asocieri de antibiotice (pentru toate infecțiile posibile)
• antibioterapie la solicitarea pacientului sau familiei
7. Greșeli de tehnică:
• nerespectarea căii de administrare
• nerespectarea asepsiei
• lipsa instructajului personalului medico-sanitar
• lipsa trusei antișoc anafilactic
• administrarea împreună cu alte produse farmacologice
Rezistența principalilor agenti etiologici ai infecțiilor invazive:

1.) Streptococi, pneumococi:
• rezistenta importanta la macrolide - se vor evita în infecțiile ORL
și respiratorii
• nivel redus al rezistenței pneumococilor la penicilină -
posibilitatea de a mai utiliza peniciline în doze mari (Amoxicilina)
în pneumonia comunitară
21
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
2.) Stafilococi:
• eficienta bună a Cotrimoxazolului - se poate relua utilizarea
Biseptolului în tratamentul infecțiilor stafilococice ușoare/medii
• rezistența redusă la Rifampicina - se poate reintroduce în uz,
numai în asociere cu alte antistafilococice
3.) Escherichia coli, Klebsiella spp.:

• rezistența ridicată la Ciprofloxacina - se va evita utilizarea
chinolonelor (numai după antibiogramă )
4.) Pseudomonas aeruginosa:
• Colistinul este soluția cea mai eficientă
• Carbapenemele ar mai putea fi o soluție, dacă utilizarea lor
ramane restrictivă
• între celelalte betalactamine antipiocianic nu exista diferențe
semnificative, rezistența piocianicului la acestea este in creștere
5.) Acinetobacter baumannii:
• este posibil ca unele tulpini să-și mențină susceptibilitatea la
carbapeneme
• este o problema majoră de rezistență în infecțiile nosocomiale:
Colistinul (sistemic, inhalator) + Tigeciclina rămâne singura
alternativă terapeutică.
Riscurile utilizarii neadecvate a antibioticelor cu spectru larg sau de rezervă:
Cefalosporinele și alte betalactamine (±inhibitor de betalactamază):

- lasa sa supraviețuiască enterococii si MRSA
- sunt puternic inductoare de betalactamaze
Fluorochinolonele: determină rezistența mutațională la Pseudomonas și

Staphylococcus spp
Glicopeptidele (Vancomicină): pot determina inducerea de rezistenţă la tulpinile

de enterococ
Carbapenemele: determina producerea de cefalosporinaze la Pseudomonas
precum şi inducerea de rezistenţă la carbapeneme (carbapenemaze,
impermeabilitate).
Colistinul: determină apariţia rezistenţei la bacilii Gram-negativi (mutaţie într-un

punct).
Toate antibioticele induc risc de colita pseudomembranoasă (cu Clostridium
difficile):
1. AB cu risc inalt:
- fluorchinolonele
- Clindamicina
22
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
- Cefalosporinele generatia 2,3,4

- Carbapenemele
2. AB cu risc scazut: Nitrofurantoinul, Fosfomicina, Biseptolul, ciclinele
3. AB cu risc mediu: celelalte clase de antibiotice
Flora normală, saprofită, care reprezintă concurenţa patogenilor pentru substratul

nutritiv, va fi înlocuită cu floră patogenă sau/şi MDR.
10. REACȚII ADVERSE ALE ANTIBIOTICELOR. MĂSURI DE CONTRACARARE
În urma administrării antibioticelor, pot surveni numeroase reacții adverse, de

intensitate și gravitate variabilă, de la o simplă intoleranță locală, până la șocul
anafilactic mortal.
Clinicianul trebuie să cunoască în primul rând reacțiile adverse și contraindicațiile

antbioticului pe care îl prescrie la bolnav.
Clasificare reacțiilor adverse:
• intoleranța la locul administrării:
-oral: grețuri, vărsaturi, diaree, gastroduodenita ulcerohemoragică.
-intramuscular: durere , inflamație, noduli, necroză, dermatită livedoidă,
iritație cu suprainfecție bacteriană.
-intravenos: tromboflebită chimică.
-în plăgi: iritație, întarzierea cicatrizării.
• toxicitate: -nefrotică, otică, neurologică, hepatică, medulară.
• manifestari alergice prin hipersensibilizare: -generale , cutaneo-mucoase ,
pulmonare, renale, hematologice, șoc anafilactic.
• perturbari ecologice si biologice:- dismicrobisme: candidoză a mucoaselor și
sistemică, enterocolită postantibiotice cu stafilococ, Clostridium difficile,
bacterii gram negative.
• bacterioliza: - fenomen Herxheimer, șoc endotoxic: febra tifoidă, sifilis,
bruceloză, meningită pneumococică comatoasă, liza prin antibiotic a
germenilor gram negativi.
• interferența imunității post-infecțioase: recrudescență, recăderi, reinfecții,
cronicizare în bolile infecțioase specifice sau nespecifice.
• tulburari metabolice și avitaminoze: - dismicrobisme, avitaminoze: sindrom de
malabsorbție, sindrom hipoanabolic B1 ,B6 , B12, K, fitomenadion.
• perturbarea gravidității si embriopatii: disgravidii, malformații congenitale.
• efecte secundare la prematur, nou-născut, sugar: sindrom cenușiu, icter
nuclear, icter hemolitic, distrofii ososase.
• interferențe medicamentoase: -cu solvenți, cu alte antibiotice, cu alte
medicamente: efecte clinice nedorite prin asocierea inter antibiotice sau cu
numeroase medicamente.
23
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Măsuri de contracarare:
-pentru prevenirea dismicrobismelor, se recomandă limitarea folosirii de antisecretorii
gastrice, administrarea de probiotice atunci cand pacientul primește antibiotic.
-antibioticul strict pentru sindromul infecțios respectiv, doza și durată suficiente, fără
asocieri inutile.
-întreruperea tratamentului dacă se instalează insuficiența renală acută (sau după
decompensarea celei cronice). De la caz la caz in functie de diureză, dar și de alți
parametri de laborator (în special ureea si creatinina), dozele se adaptează, iar când
situația o cere antibioticele respective sunt suprimate și înlocuite cu altele, chiar mai
puțin active, dar fără prag toxic (majoritate betalactaminelor).
-întreruperea tratamentului în cazul apariției insuficienței hepatice.
11. TRASABILITATE ANTIBIOTICELOR.
Inregistrările prescrierii pentru trasabilitatea utilizarii antibioticelor

- Identificarea prescriptorului –consemnarea în foaia de observație , semnatura și
parafa medicului prescriptor
- Modificarile de tratament- consemnare în foaia de obsevație, semnatura și parafa
medicului prescriptor
- Consemnarea dozelor în vederea administrării- consemnare în foaia de observație
- Identificarea orarului de administrare -consemnarea în foaia de observație
- Ora eliberarii – consemnata în condica de prescriptii de medicamente
- Consemnarea orei de administrare- Consemnarea în foaia de observație
- Recuperarea antibioticelor neutilizate
12. RESTRICȚIA PRESCRIERII DE ANTIBIOTICE. ROTAREA ANTIBIOTICELOR
Restrângerea accesului medicului practician la prescrierea unor antibiotice se poate

realiza prin impunerea completării unor formulare ce trebuie aprobate de comitetul
autorizat.
Restricția poate viza anumite antibiotice pe baza rezistenței locale și are drept
consecința prescrierea unor antibiotice alternative.
Are ca scop obținerea unui declin susținut al rezistenței microbiene prin modificarea
prospectivă a presiunii de selecție a germenilor rezistenți.
Restricția unui antibiotic și administrarea unui alt antibiotic din aceeasi clasă sau
dintr-o altă clasă, dar cu același spectru de acțiune, este cunoscută în practica
medicală sub denumirea de rotarea antibioticelor și se practică în urma unor
observații clinice, care au confirmat că scoaterea din uz pentru o anumită perioadă a
unui antibiotic, a dus la scăderea rezistenței la acel antibiotic.
24
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
13. INDICATORI DE EVALUARE A EFICIENȚEI ȘI EFICACITĂȚII

PROTOCOLULUI:
-Numărul de pacienți tratați cu antibiotic/ numărul total de pacienți

-Numărul de pacienți cu antibioterapie corectă/ numărul de pacienți tratați cu antibiotic
-Numarul de evenimente adverse asociate asistenței medicale înregistrate în legatura
cu nerespectarea bunelor practici în antibioterapie, pe perioada evaluării
-Numărul de solicitări de antibiotic de rezervă/ an
-Numarul de reclamații din partea pacienților/apartinătorilor înregistrate în legatură cu
nerespectarea bunelor practici în antibioterapie, pe perioada evaluării.
14. CONDIȚII DE ABATERE DE LA PROTOCOL
Abaterile justificate medical prin particularitățile cazului cât și în baza altor criterii vor
fi susținute în cadrul analizelor efectuate de către judecata clinică, cunoștiințele și
experiența deținută de clinicienii care au decis abaterea de la protocol.
Abaterile de la prevederile protocolului se vor documenta și se vor argumenta, tinând
cont de circumstanțele individuale ale fiecarui bolnav, de opțiunile exprimate de către
pacient și de experiența clinică a practicianului.
Abaterile de la protocol se consemnează/ argumentează în foaia de observație și se
aduc la cunostință medicului șef de secție.
Abaterile justificate medical prin particularitățile cazului pot fi legate de :

• vârste extreme, sex,comorbidități, complicații,
• comportamente alimentare, sociale, profesionale, culturale, religioase.
• atitudinea față de boală a pacientului, alergii medicamentoase.
• reglementări juridice, nivel de competență, grade academice universitare.
• eventuale studii clinice derulate în spital, care permit abaterea de la protocol.
15. RESURSE UMANE ȘI MATERIALE NECESARE FIECĂREI INSTITUȚII

PENTRU IMPLEMENTAREA PROTOCOLULUI, COLABORĂRILE
INTRAINSTITUȚIONALE ȘI INTERINSTITUȚIONALE
Resursele materiale: -internet, telefon.

Resurse umane :-medic specialist/ primar, asistente, personal de laborator, personal
al farmaciei.
Resurse financiare :-sunt prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului si
sunt reprezentate de cheltuieli pentru achizitionarea resurselor materiale, cheltuieli
de functionare, cheltuieli de personal.
25
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
16. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ APLICABILE PROTOCOLULUI
▪ Ghid Angelescu, București 2018.

▪ Antibiotic essentials 2019.
▪ Mendell, Douglas and Bennett, s Principles and Practice of Infectious Diseases.
▪ Consumul de antibiotice, rezistența microbiană și IAAM în România – 2018,
Gabriel Popescu ș.a., București 2018.
▪ Adrian Streinu Cercel, Victoria Aramă, Petre Iacob Calistru - Boli Infecțioase,
vol.1-2, București 2021.
▪ Clinical Infectious Diseases. Advance Access published April 13, 2016.
▪ Ghid pentru prevenirea și limitarea fenomenului de rezistență la antimicrobiene
(AMR) și a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) – Boli Infecțioase,
2021.
▪ https://www.who.int/publications/i/item/2021-aware-classification)
17. ANEXE:
Anexa 1: Terapia antibiotică empirică în principalele sindroame infecțioase

Anexa 2: Formular de introducere antibiotic în terapie
Anexa 3: Fișa de eliberare a antibioticelor de rezervă
Anexa 4: Lista antibioticelor utilizate în profilaxie
26
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Anexa 1
TERAPIA ANTIBIOTICĂ EMPIRICĂ ÎN PRINCIPALELE SINDROAME

INFECȚIOASE
GHID DE TRATAMENT ÎN INFECȚIILE ORL ȘI RESPIRATORII
AFECTIUNEA ANTIBIOTIC DOZA OBSERVAȚII

Angina acuta
eritematoasa:
Asociaza alte
semne de
-virala -nu se administreaza infectie de tract
antibiotic. respirator:rinita,
tuse, disfonie,
conjunctivita,
diaree.
-bacteriana
(streptococ beta Penicilina V Adulti: 250 mg de 10 zile
hemolitic grup A). 4/zi po.
Amoxicilina Adult:500-1000mgx 10 zile

2/zi
Adult,copil peste
Benzatin penicilina G 27kg: 1 administrare.
1200.000ui im.
Alternative:
27
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Azitromicina Adult: 500mg/zi po. 5 zile
Adulti:500mg x2/zi.
Claritomicina 10 zile
Adult: 600mgx2/zi,
Clindamicina 2-4 prize.
(streptococ de grup a 10 zile.
rezistent la macrolide si
alergie severa la peniciline)
Alergie:
Cefalexin Adulti: 500mg 10 zile
x2/zi.
Cefadroxil 10 zile
Adult:30mg/kg/zi,
maxim 1g/zi.
Cefalosporine de generatia 2.
Angina veziculoasa Fara antibiotic Tratament cu

(virala). aciclovir in
formele severe
de angina
herpetica.
Angina Penicilina G In absenta
ulceronecrotica(anae evolutiei
robi, treponeme, favorabile dupa
spirili, streptococ Amoxicilina. 10 zile de
beta hemolitic de tratament, se
grup A) recomanda
biopsie in
28
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
vederea
diagnosticului
diferential cu
neoplazia.
Angina pultacee: Erupție la
-virala (EBV) Fara antibiotic peniciline și în
special
aminopeniciline!
!!
-bacteriana PenicilinaG,V,
Amoxicilina-ac clavulanic.
Benzatin penicilina G.
Alergie la peniciline:
Azitromicina, Claritomicina,
Clindamicina.
Cefalosporine de generatia 1
(Cefalexin, Cefadroxil),
Cefalosporine de generatia
2/3.
Angina fungica Fluconazol
(Candida albicans)
Angina -bacteriana (Streptococ B
membranoasa: hemolitic)
Necesita
elemente clinice
Penicilina G,V si
Amoxicilina po epidemiologice
Cefalosporine po pentru a sustine
administrarea
serului
-C diphteriae: antidifteric.
Macrolide+ser antidifteric
Angine cronice / Clindamicina 10 zile -recidiva unica,

recidivante la scurt timp
poate fi explicata
De cautat asocierea la prin terapie
Streptoocul beta Amoxicilina-acid clavulanic. incompleta,reinf
hemolitic de grup A a 10 zile ectie de la
altui germene: contacti.
-stafilococ Tratament cu
-H. Influenzae penicilina ,
-Moraxella Penicilina + Rifampicina macrolid p.o.
29
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
-Prevotella
-Bacteroides In absenta
complianței la
tratament,
administrare
parenterală.
-recidivele
multiple, mai
mult de 4
episoade/an sau
6-7 episoade in
1-2 ani.
-evolutie
nefavorabila
dupa 10 zile de
tratament, se ia
in discutie
oportunitatea
amigdalectomiei.
Otita externa Tratament local: solutie otică
-forma usoara cu neomicină-polimixină B-
/medie: hidrocortizon
Etiologie:
Pseudomonas, Ciprofloxacina 0,3%,
Stafilococ aureus, Dexametazona 1%,
Stafilococ
epidermidis,
Streprococ de grup
A, Enterobacterii
-Forma severă, Tratament local antibiotic -apare frecvent la

complicatii: plus betalactamina pacientii
*Osteita antipiocianic +/- imunodeprimati
-Pseudomonas spp aminoglicozid Diabetici
Varstnici.
30
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
*Celulita
Tratament local+ oxacilină/
Staphylococcus cefazolin +/- aminoglicozid
aureus
Otită medie:
-acuta Adulti: Reevaluare la
Amoxicilina 1g po x3/zi, 7 zile. 48-72h.
-evolutie
Levofloxacina 750mg/zi po. 5 zile. nefavorabila
dupa dupa
reevaluare la
72h.
Moxifloxacin 400mg po/zi 7 zile. -reevaluare la 2
saptamani-esec
Tratament de linia 2: trat antibiotic,
Amoxicilina/ac clavulanic
2000mg/125x2/zi
-adulti tineri fara
semne de
severitate,
monitorizare 3
31
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
zile, fara
tratament
antibiotic.
-tratament
antibiotic iv ,
pacientii cu
complicatii
severe.
Otită recurentă Mai mult de 3 episoade de Corectia factorilor Eșec:
boala in 6 luni sau peste 4 de risc (alergii/ timpanostomie
episoade intr-un an. vegetații, sinuzită,
palatoschizis,
imunodeprimați)
Otită cronică
P. aeruginosa, S. Tratamentul antibiotic topic:

aureus, Proteus spp, florochinolona, Esec:
Klebsiella aminoglicozid, neomicina- -terapia
polimixin B. complicatiilor.
-timpanoplastia.
Timp de 3-4
-exudat la nivelul Cefalosporine po/iv saptamani+corticoid
urechii medii, fara Amoxicilina/acid clavulanic. topic+ -tratamentul
semne de inflamatie. Clindamicina timpanotomie+profi antibiotic in
laxie cu amoxicilină functie de
3 luni antibiograma.
Sinuzită acută Imipenem/Meropenem/Pipera

asociată asistenței cilina-
medicale tazobactam/cefalosporine de
generatia 3 sau 4 +/-
(BGN, MRSA, Colistin+/-Vancomicina
MSSA,
Acinetobacter,
Candida albicans)
32
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Sinuzită cronică Antibioticoterapie doar in Durata mai mare

(Anaerobi, exacerbari. de 3 luni.
Streptococi de grup
viridabs, S. aureus,
H. Influenzae, BGN)
Laringotraheită –
bacteriană
H. influenza Azitromicina/Claritomicina* (7 zile) *absenta

MSSA ameliorarii,
Mycoplasma Amoxi-clavulanat* simptomatologie
S. pneumonia i
Moraxella catarrhalis Ceftriaxona+/-
aminoglicozid.
Epiglotită Ceftriaxona + aminoglicozid Adult: 2g/zi. Profilaxia

contactilor cu H
influenzae
Cefotaxime 150 mg/kg/zi iv in 3 Rifampicină 20

prize, 7-10 zile la mg/kg/zi, 4 zile
copil.
Amoxicilina/clavulanat 7-10 zile.
La copil se ia in considerare
asocierea Clindamicinei
40mg/kg/zi pentru S. aureus.
33
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
BPOC ACUTIZAT
ANTIBIOTIC DOZA
FORMA
VEMS>50% Anthonisen 1. Amoxi-IBL

Doxiciclina
Claritromicina
Cefuroxim
Moxifloxacina
VEMS<50% Exacerbari
Levofloxacina
frecvente+/- comorbiditati.
Ceftazidima
VEMS<50% Exacerbari
+
severe+ comorbiditati.
Floroquinolona respiratorie:
Levofloxacina/
Moxifloxacina
34
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
PNEUMONIA COMUNITARĂ
Pneumonie comunitară : a)Pacient fara
-pacient fără criterii de comorbidități -
internare: Amoxicilinaă 1g la 8h po +
macrolid
Scorul CURB65 –scor cu (Azitromicină 500mg p.o in
valoare prognostica prima zi , apoi 250 mg zilnic
încă 4 zile sau Claritomicina
C (confuzie cu debut nou). 500mg po la 12h) - 7 zile
U ( uree)>20mg/dl.
R (frecventa respiratorie) Sau
>/=30/min.
B (TA <90/60 mmHg). -Doxiciclină 100mg po
65 (varsta>/=65 ani). la 12h, 5- 7 zile.
b)Pacient cu comorbiditati
prezente ( afecțiuni
-(Amoxicilina –clavulanat
po 875/125mg la 12h sau
Cefpodoxima 200mg po la
12h sau
Cefuroxima 500mg po la
12h 5-7 zile) + /- macrolid
(Azitromicina 500mg po in
prima zi, apoi 250 mg încă 4
zile sau Claritomicina
500mg po la 12h , 5-7 zile).
-Moxifloxacin 400mg la 24h

sau Levofloxacin 500mg la
12-24h-
5 -7 zile.
35
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
-Pneumonie nonsevera
-pacient cu criterii de (scorul CURB65</=2): -daca exista istoric de izolare
internare: a)Beta-lactamina+ ciclina anterioara de MRSA din
sau macrolid: tractul respirator se adauga
Ampicilina -sulbactam iv Vancomicina iv 15mg/kgc la
1,5-3g la 6h, sau Cefotaxima 12h sau Linezolid po sau iv
iv 1-2g la 8h, 600mg la 12h.
sau Ceftriaxona iv 1-2g la
12h.
+
Doxiciclina 100mg la 12h, -daca exista istoric de izolare
sau macrolid (Azitromicina anterioara de Pseudomonas
500mg/24h sau aeruginosa din tractul
Claritomicina 500mg la respirator se schimba beta-
12h). lactamina din regimul
standard cu una dintre:
Alternativa: Piperacilina-tazobactam 4,5
b)Monoterapie cu g la 6-8h sau Cefepim 2g la
florochinolona respiratorie: 8-12h sau Ceftazidim 2g la
Levofloxacin iv 500mg. 8-12h, sau Imipenem 500mg
Moxifloxacin iv 400mg. la 6-8h sau Meropenem.
-Pneumonie severa (scorul

CURB65>3):
Beta-lactamina + macrolid -De cele mai multe o durata
Beta –lactamina de 5-7 zile de tratament
+florochinolona respiratorie: antibiotic este suficient, insa
Ampicilina-sulbactam iv va fi ghidata de evolutia
1,5-3g la 6h, sau Cefotaxima clinica precum ameliorarea
iv 1-2g la 8 ore sau parametrilor vitali (ritm
Ceftriaxonă iv 1-2 g sau cardiac,frecventa
Ceftarolină iv 600 mg la 12 respiratorie, tensiune
ore arteriala, saturatia
Opțiuni de macrolide: oxigenului si temperatura),
Azitromicină 500 mg sau starea generala a pacientului
Claritromicină 500 mg la 12 si evolutia biologica
ore (scaderea leucocitozei,
Opțiuni de fluorochinolonă scaderea procalcitoninei)
respiratorie:
Levofloxacin po 1000 mg
sauMoxifloxacin po 400mg.
36
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Tratamentul antibiotic empiric pentru HAP(pneumonie asociata asistentei

medicale)
Fara risc crescut de deces* Fara risc crescut de deces* Risc crescut de deces*
Fara risc MRSA** Factori de risc pentru Tratament antibiotic in
MRSA** ultimele 90 de zile
Unul dintre urmatoarele Unul dintre urmatoarele Unul dintre urmatoarele
antibiotice: antibiotice: antibiotice:
Piperacilina /tazobactam Piperacilina/tazobactam 4,5g Colistin iv 9MU- (3MU 8h
4,5g iv la 6h iv la 6h. sau 4,5 MU la 12h).
Cefepima sau ceftazidima 2g Cefepima sau Ceftazidima Ceftazidima-avibactam iv
iv la 8h. 2g iv la 8 h. (cu durata de 2h) 2,5g la 8h.
Levofloxacina 750mg la iv Levofloxacina 750mg iv la Ceftolozan-tazobactam iv
la 24h. 24h. (cu durata de 1 h) 3g la 8h.
Ciprofloxacina 400mg iv la Ciprofloxacina 400mg iv la Meropenem 2g iv la 8h (
8h. 8h. durata de 3h).
Imipenem 500mg iv la 6h. Imipenem 500mg iv la 6h. Amikacina 15-30mg/kgc iv
Meropenem 1g iv la 8h. Meropenem 1g iv la 8h. la 24h.
Plus unul dintre: Gentamicina 5-7 mg/kgc iv
Vancomicina ( concentratie la 24h.
serica tinta 15-20mg/ml). Plus unul dintre:
Linezolid 600mg iv la 12h - Vancomicina ( concentratie
contraindicat in serica tinta 15-20mg/ml).
trombocitopenie. Linezolid 600mg iv la 12h –
contraindicat in
trombocitopenie.
*Riscul crescut de deces include: nevoie de suport ventilator din cauza HAP sau soc
septic.
**Factorii de risc pantru infectia cu MRSA includ: istoricul de tratament antibiotic iv in

ultimele 90 de zile, prevalenta MRSA in unitatea sanitara>20% sau necunoscuta sau
istoric de colonizare sau infectie cu MRSA.
37
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
GHID DE TRATAMENT ÎN INFECȚII DE PĂRȚI MOI
Tipul Tratament Observatii

infectiei Doze : adult/ copil
Impetigo -local: mupirocin Tratament
-sistemic p.o: Amoxicilina+ IBL, Cefalexin/ Cefazolin, sistemic in forme
(S. aureus+ S. TMP/SMX, Clindamicină, TMP/SMX extinse sau cre nu
pyogenes+ S. raspund la terapia
aureus+ S. topică
pyogenes)
-sistem Decontaminare
-Oxacillină tegumentară cu
Foliculită -Cefazolin săpun cu
-TMP/ SMX clorhexidină, acid
(S. aureus, - Clindamicină fusidic sau
MSSA, MRSA) -Glicopeptid mupirocin în caz
de recurențe. In
caz de eșec se ia
în considerare altă
etiologie.
In prezența
Abcese cutanate -tratament chirugical: incizie+ drenaj recurențelor
(S. aureus, Evidențierea
MSSA, MRSA) -oxacilină substratului local
Drenaj chirurgical
Tratament
-Cefazolin, TMP/SMX, Clindamicină, Vancomicina antibiotic al
episodului acut,
active pe agentul
patogen izolat 5-
10 zile
Decontaminarea
nazală, 5 zile,
mupirocin local pt
MRSA
38
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Panaritiu Ciprofloxacin 500 mg la 12h (5-7 zile), Levofloxacin -se aspira colectia
Acid fusidic, Gentamicina, Clindamicina purulenta.
Erizipel Penicilina G : 1-2 MU la 4-6h iv *alergie la
penicilina.
Clindamicina :600mg la 8h iv, 600mg la 8-12h po.(7-12
zile).
Amoxicilina+IBL : 875/125 mg la 12h po (7-12 zile).
Cefalosporine (Cefort).
Dibenzatinpenicilina, profilaxie la 7-21 zile (recidiva).
Ulcere Ampicilina, Amoxiplus, -se efectueaza

gambiere, Ciprofloxacin, Levofloxacin culturi din
escare, piciorul Gentamicina secretia purulenta
diabetic Cefort,Cefalexin pentru
Clindamicina determinarea
Metronidazol agentului
etiologic.
Abcese, Penicilina G -se efectueaza
furuncule, Amoxicilina-acid clavulanic culturi din
ectima, Oxacilina secretia purulenta
carbuncul Ciprofloxacin, Levofloxacin pentru
Cefalosporine determinarea
agentului
etiologic
Celulita Cefalexina: 500mg la 12h po.
TMP/ SMX *Risc MRSA
Clindamicina : 600mg la 8h iv , 600mg la 8-12h po Vancomicina /
Linezolid.
*Vancomicina :30mg/kg zi in 2 prize
*Linezolid : 600
mg la 12h la12h iv/ po
Celulita din Amoxicilină- IBL

piciorul diabetic Clindamicină
+ * in forme severe.
*Levofloxacina 500mg/24h po sau iv / Moxifloxacina
400mg la 24h.
Floroquinolone +
39
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
**Clidamicina 600mg la 8h iv sau 600mg la 8-12h po. ** alergii la

betalactamine.
Penicilina + IBL
Carbapeneme+ Vancomicina / Linezolid
Antrax PenicilinaG, Eritromicina, Cefort. -examen

bacteriologic,
culturi.
Erizipeloid Cefort, Penicilina, Eritromicina. -examen
bacteriologic,
culturi.
Hidrosadenita Cefort, Levofloxacin. Ciprofloxacin,Clindamicina
supurativa Gentamicina
Sifilis primar si Benzatin penicilina G 4.800.000 ui im , divizat in 2 doze -afectare
secundar 2.400.000 ui la interval de o saptamana. neurologica sau
Alternativ: Procain penicilina 1.200.000 ui/zi 10-14 zile. oftalmica,se face
Schema tratament: evaluare
Doxiciclina 100mg la 12h -15 zile. (examinare LCR
Sau si examen la
Eritromicina 500mg la 6h -15 zile. lampa cu fanta).
Cefort 1g l;a 12h
Sifilisul latent
-recent: Benzatin penicilina G 4.800.000 ui im , divizat in 2 doze
2.400.000 ui la interval de o saptamana.
Alternativ: Procain penicilina 1.200.000 ui/zi 10-14 zile.
-tardiv: Benzatin penicilina G doza totala 7.200.000 ui im sub

forma de 3 doze de 2.400.000ui la interval de o
saptamana.
Alternativ: Procain penicilina 1.200.000ui timp de 21
zile.
Schema de tratament:
Doxiciclina 100mg la 12h 2 sapt pentru sifilisul latent
recent si 4 sapt pentru sifilisul latent tardiv.
Eritromicina 500mg la 6h -2sapt pentru sifilisul latent
recent si 4 sapt pentru sifilisul latent tardiv.
Azitromicina 500mg/zi 10 zile in sifilisul latent recent.
Cefort 1g la 12h
Sifiliusul tertiar Benzatin penicilina G doza totala 7.200.000 ui im sub -inainte de
forma de 3 doze de 2.400.000ui la interval de o inceperea terapiei
saptamana. se recomanda
examinarea LCR.
40
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Alternativ: Procain penicilina 1.200.000ui timp de 21

zile.
Doxiciclina, Cefort.
Sifilis in sarcina Penicilina,
Pentru alergice la penicilina:Ertromicina, Cefort,
Azitromicina 500mg 10 zile.
Plagi mușcate Penicilina V : 500mg la 6 h po. /100 000ui/kg/zi in 3-4 Majoritatea
de câine prize po (5-7 zile). infectiilor sunt
polimicrobiene.
Amoxicilina+IBL: 875/125 mg la 12h po/ 25-50mg/kg/zi
amoxicilina in 2 prize.(5-7 zile) Toaleta plagii
Debridare, sutura
-La pacienti alergici la BL sau esec terapeutic : cand este cazul.
Vaccinarea
Trimetoprim-sulfametoxazol + Metronidazol (500mg la antirabica si
8-12h). antitetanica
Sau trebuie luata in
Clindamicina + Doxiciclina(100 mg la 12h po, nu se considerare in
recomanda la varsta sub 8 ani). functie de zona
endemica si
statusul vaccinal
anterior.
Plăgi mușcate Amoxicilina+IBL : 875/125 mg la 12h po/ 25-

de pisică 50mg/kg/zi amoxicilina in 2 prize.(5-7 zile)
Doxicilina:100mg de 2/zi (5-7 zile).
Plăgi mușcate Amoxicilina+IBL: 875/125 mg la 12h po/ 25-50mg/kg/zi

de om amoxicilina in 2 prize.(5-7 zile)
Doxiciclina: 100mg de 2/zi (5-7 zile).
Clindamicina
41
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
BOALA DIAREICĂ ACUTĂ
Tratament in boala diareica acuta:

-Rehidratare orala-se recomanda utilizarea solutiilor de rehidratare orala, in special in cazul
copiilor si a varstnicilor,PEV in caz de intoleranta digestiva sau deshidratare severa .Adultii
tineri pot tine sub control deshidratarea prin consumul de apa, sucuri, supe, bauturi
electrolitice pentru sportivi, biscuiti cu sare.
-Medicatie antidiaareica: silicați (dismectina), antisecretorii (racecadrotil) , nu influențează

motilitatea intestinală și reduce secreția intestinala de apă și electroliți.
-Terapia cu antidiareice ce inhibă motilitatea intestinală de tip loperamid poate agrava boala
în cazul microorganismelor invazive, este contraindicată. Poate crește astfel absorbția toxinei
Shiga, crescand riscul de sindrom hemolitic-uremic. Crește de asemenea riscul de agravare al
infecției cu C. difficile.
Terapia empirică antibiotică utilizată până la sosirea rezultatului culturilor/ testelor de

diagnostic molecular (amplificare genică) este indicată la copii cu varsta sub 3 luni, persoane
imunocompetente cu febră, durere abdominală, scaune diareice cu sânge- tablou sugestiv
infecței cu Shigella, pacienți cu istoric recent de călătorie și febră sau semne de sepsis,
pacienți imunodeprimați.
Se recomandă utilizarea unei fluorochinolone sau azitromicină. În cazul copiilor se poate

utiliza o cefalosporină de generația a 3-a sau azitromicină.
În infecția cu Shigella este rtecomandată terapia antibiotică empirică la un pacient spitalizat

cu sindrom dizenteriform. Utilizarea unei cure de 3-5 zile cu fluorochinolone, chiar și la copil,
este eficientă.
Se poate utiliza azitromicina în cazul sindroamelor diareice produse de Campylobacter sau
Shigella.
Tratamentul cu Doxiclină poate scădea durata și severitatea simptomelor produse de Vibrio
parahaemolyticus. Prevenirea acestei infecții se face prin evitarea consumului de crustacee
crude sau expunerea plăgilor la apa mărilor și oceanelor.
In diareea prin mecanism secretor, la pacienții cu status imunitar bun, nu se recomandă

administrarea tratamentului antibiotic, cu excepția: holera, enterocolită acută cu Salmonella
cu mecanism mixt la pacienții cu factori de risc asociați (vârste extreme, imunosupresie,
forma severă de boală, implanturi protetice cardiace, vasculare, osoase. Durata tratamentului
este 5 zile.
In cazul diareei prin mecanism inflamator , terapia antiinfecțioasă s-a dovedit a fi eficientă în
cazul infecțiilor cu Shigella spp și în formele severe de infecție cu Campylobacter, scurtând
durata simptomelor și diminuând posibiltatea de apariție a complicațiilor.
42
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
In cazul infecției cu Salmonella nontifoidă tratamentul trebuie administrat numai în cazul

persoanelor cu vârstă peste 50 ani, sugari, persoane cu proteze valvulare sau proteze
articulare, femei însărcinate, persoane imunocompromise.
În cazul infecției cu E. Coli enterohemoragic (EHEC) terapia antibiotică nu are efect supra
duratei sau severității simptomelor , iar anumiți agenți antimicrobieni pot creste riscul de
apariție a sindromului hemolitic-uremic prin eliberarea toxinei Shiga-like, în special la copiii
cu vârstă mai mică de 10 ani.
Deși unele tulpini de Shigella dysenteriae pot produce toxină Shiga asociată cu apariția
sindromului hemolitic-uremic , în cazul acestora nu s-a observat creșterea incidenței SHU
dacă este administrat tratamwnt antibiotic.
Utilizarea unui anumit antibiotic trebuie ghidată de identificarea patogenului responsabil de

apariția bolii.
Nu se recomandă tratament cu fluorochinolone în infecțiile autolimitante. Tratamentul cu

fluorochinolone se utilizează doar dacă nu există altă alternativă terapeutică, din cauza
efectelor adverse posbilie și a riscului de dezvoltare a diareei cu Clostridium Difficile.
Tratamentul cu antibiotic în enterocolita cu Campilobacter jejuni se administrează în cazul

formelor severe, hemoragice sau cu durată mai mare de 7 zile a simptomatologiei.
43
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Tratamentul
Opșiuni terapeutice recomandat Doza Durată
Agentul cauzal
Vibrio cholerae Doxiciclina Doxiciclină Priză unică

Azitromicina A:300 mg po
Ciprofloxacina
Azitromicină Adulți: 1g po Priză unică

Copii: 20 mg/kgc
Salmonella non- Fluorochinolone TMP-SMX Adulți 800/160 la 3-5 zile

typhi 12 ore (7 zile)
Copii 8
TMP-SMX mg/kgc/zi po
TMP in 2 prize
Azitromicina
Cefalosporine de generația
a3a Azitromicina Adulți:
1 g po prima zi ,
apoi 500 mg/zit
timp de 5-7 zile
Cefiximă A:200 mg la 12
ore po
Ceftriaxonă A: 1g sau 2g la 24
h
44
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Ciprofloxacină A: 500 mg la 12
ore
Levofloxacină A: 500 mg la 24
ore
Shigella spp Fluorochinolone Ceftriaxonă 1 sau 2 g la 24 ore

iv/ im
Cefalosporine gen 3
Azitromicina Cefiximă A:200 mg la 12

ore po
Ciprofloxacină C: 8 mg/kgc/zi
Levofloxacină Azitromicină 500 mg/750 mg la

12 po
Ciprofloxacină A: 500 mg la 12 3-5 zile

po/ 750 mg la 24
po
Levofloxacină A: 500 mg la 24
po
Campylobacter Azitromicina Azitromicină Adulți:

jejuni Fluochinolone Priza unică: 1000
mg, o
administrare 5 zile
45
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Copii: 10
mg/kgc/zi
Yersinia spp. TMP/SMX TMP/ SMX Adulți:

Fluorochinole Ceftriaxonă
Cefalosporine Gentamicină 800/160 mg la 12 7 zile
Aminoglicozide ore po
Copii: 8
mg/kgc/zip o
TMP în 2 prize
Clostridiodes Metronidazol Metronidazol 500 500 mg la 8 ore 10 zile

difficile mg la 8 ore po
Vancomicina Vancomicina 125 mg la 6 ore 10 zile

po
Fidaxomicina 200 mg la 12 ore

100 mg prima
doza (doza de
incarcare), apoi
50 mg la 12 ore iv
46
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
ITU
Bacteriuria asimptomatică
Indicații de tratament:
• de regula nu se tratează
• singurele situații când se trateaza bacteriuria asimptomatică sunt: înainte de
intervenții urologice cu secționarea mucoasei urinare, la gravide
Tratament:
• durată scurtă (2-7 zile): în ambele indicații : Nitrofurantoin (200-400 mg/zi)
• monodoză: doar preoperator: fosfomicină- trometamol 3 g
Erori frecvente
• recoltarea uroculturilor și tratamentul bacteriuriei asimptomatice la diabetici, vârstnici
(mai ales instituționalizați), pacienți cu transplant renal, înainte de protezare articulară,
sondați urinar
• Utilizarea chinolonelor de prima intenție în bacteriurii asimptomatice
Cistite
• Necomplicate
-urocultura se recoltează în caz de recidivă
-Nitrofurantoin 100 mg la 8-12 ore, 3-5 zile, fosfomicină-trometamol 3 g doză unică
-erori frecvente: utilizarea fluorochinolonelor
• Complicate
-necesită recoltare de urocultură
-tratamentul se face cu antibiotice active, ordinea preferintelor fiind: Nitrofurantoin,
TMP/SMX, beta-lactamine, fluoroquinolone
- la gravide se poate recurge la : nitrofurantoin, fosfomicină-trimetamol,
cefalosporinele orale sunt utile mai ales catre finalul sarcinii, cand nitrofurantoinul nu
este permis
Infecții înalte
Necomplicate
• Gentamicină 5 mg/kg; Ceftriaxonă 1-2 g/zi
• Trecerea la antibioterapie orală se face dacă există alternativă activă (cefalosporină,
TMP/ SMX, eventual fluorochinolone), de îndată ce evoluția este favorabilă și
pacientul are toleranță digestivă
47
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
• Ajustarea tratamentului în funcție de profilul de rezistență la antibiotice al agentului

etiologic identificat, cu respectarea principiilor de utilizare judicioasa a antibioticelor.
• Durata totală:-7-10 zile
• Complicate
Etiologie: E. Coli, bacili gram negativi MDR, enterococi
• Gentamicină 5 mg/kg/zi + Ampicilină 1g iv la 4-6 ore (alternativa poate fi
reprezentată de administrarea de piperacilină 3,375 g iv la 6 ore)
• Dacă există istoric de infecții cu BGN purtători de betalactamaze cu spectru extins:
carbapenemă
• Durată: 7-14 zile, cu rezolvarea factorului favorizant (obstructiv) pe perioada
tratamentului și drenarea abceselor de peste 5 cm diametru cand există.
48
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Anexa 2. FORMULAR DE INTRODUCERE ANTIBIOTIC ÎN TERAPIE

EVALUAREA RISCULUI NOSOCOMIAL (SCORUL CARMELI): SCOR PACIENT:___________
A. Contactul cu sistemul de sănătate B. Antibioterapia anterioară C. Caracteristicile pacientului
1. Fără contact □ 1. Fără tratament antibiotic □ 1. Pacient tânăr fără comorbidități □
2. Contact fără proceduri invazive □ 2. Cu tratament antibiotic □ 2. Pacient vârstnic cu boli asociate □
3. Spitalizare prelungită/proceduri □ 3. Pacient cu imunodeficiențe □
invazive (SIDA, BPOC, neoplazii)
❶ Pacient fără risc: A.1 + B.1 + C.1
❷ Pacient cu risc de infecție cu enterobacteriacee rezistente (ESBL): cel puțin A.2 sau B.2 sau C.2
❸ Pacient cu risc de infecție cu Pseudomonas aeruginosa sau Acinetobacter baumanii: A.3 sau C.3
SECȚIA ____________________________________________________________________________________
PACIENT Nume _____________________________________________ F.O._________ salon ______ pat_____
DIAGNOSTIC PRINCIPAL ___________________________________________________________________
DIAGNOSTIC DE INFECȚIE _________________________________________________________________
MOTIVAȚIA ANTIBIOTERAPIEI:
Semne generale: Temperatura:________ºC Frison (da/nu) :___________
FC: _____________b/min FR: _____________resp/min
Leucocite:__________/mmc Prot. C reactiva:_________mg/dl
Presepsina/Procalcitonina:_____________________________________________________ (dacă sunt disponibile)
Date clinice:___________________________________________________________________________________
Date imagistice:________________________________________________________________________________
Creatinina: __________mg/dl Vârsta: ____________ani Greutate: __________ kg
Clearance creatinina (numai la pacienții cu funcție renală alterată):
(140-vârsta) x G x 0,85 (la femei) / 72 x valoarea creatininei = ___________________ ml/min
Recoltare produse patologice
□ urină □ secreție plagă/tub dren
□ spută □ lichid pleural
□ aspirat traheal □ lichid ascită
□ sânge □ LCR
□ alte:_________________ □ nu s-a recoltat (de ce?):___________________________
Rezultat microbiologic (va fi atasat): _______________________________________________________________
ANTIBIOTIC SOLICITAT: ____________________________________________________________________
Doza zilnică: ____________________________________________________ Durata terapiei: _____________ zile
Tratament antibiotic anterior (doza, durata):__________________________________________________________
Comentarii:___________________________________________________________________________________
Data: Medic curant Medic responsabil cu politica de antibioterapie
49
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Anexa 3. Formular pentru justificarea utilizării antibioticelor cu regim

restricţionat
Date despre pacient
Nume Prenume Vârsta
Secţia Salon FO:
Dg. de certitudine: ________________________
________________________________________
Dg de suspiciune:
Antibiotic solicitat
DCI (DC)
Schema de adm/zi
Durata schemei
Tip de alegere
Empirică - etiologie necunoscută 
Reevaluare la 72 de ore obligatorie
Ştiinţifică - germenul izolat ____________________________

- antibiograma în lucru  efectuată 
- opţiunea se regăseşte între antibioticele active
Se ataşează copie după antibiogramă
- opţiunea nu se regăseşte între antibioticele active 
Argumentarea opţiunii:
a. Date clinice:_________________________________________________
__________________________________________________
a.1. Teren special (precizare) ________________________________

a. 2. Localizarea focarului infecţios ___________________________
b. Date microbiologice (inclusiv statistică microbiologică specifică bolii)
da  nu 
c. Date epidemiologice __________________________________________
d. Alte argumente (ex. radiologice, anatomo-patologice etc) _____________

________________________________________________________________
Medic solicitant Medic şef de secţie*
50
SPITALUL DE
MARE
ANTIBIOTICELOR
Revizia:0
Exemplar nr.1
Aprobat Medic Boli Infecțioase/Director Medical
Data......... ora.... * Avizele se acordă în primele 24 de la iniţiere

Anexa 4.
LISTA ANTIBIOTICELOR UTILIZATE ÎN PROFILAXIE
ANTIBIOTICE UTILIZATE IN INDICAȚII

PROFILAXIE
MUPIROCIN UNGUENT Profilaxia infecțiilor cu MRSA

ADMINISTRAT INTRANAZAL
AMINOGLICOZIDE Profilaxia infecțiilor cu MRSA
ANTIBIOTICE BETALACTAMICE Spectru larg
AMOXICILINĂ/CLAVULANAT Enterobacteriaceae
PIPERACILINĂ/TAZOBACTAM Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter
baumanii
TICARCILINĂ/CLAVULANAT Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter
baumanii
FLUOROCHINOLONE Enterobacteriaceae,Pseudomonas
aeruginosa, Stafilococcus aureus
METRONIDAZOL Profilaxia infecţiilor cu anaerobi
CEFTAZIDIM Profilaxia infecțiilor cu P. Aeruginosa
PIPERACILINĂ Profilaxia infecțiilor cu P. Aeruginosa
TICARCILINĂ Profilaxia infecțiilor cu P. Aeruginosa
IMIPENEM Profilaxia infecțiilor cu P. Aeruginosa
TRIMETOPRIM-SULFOMETOXAZOL Pacienții cu imunitate celulară afectată
(SIDA, recipienții de transplant pot face
infecții predictibile cu Pneumocystis)
DERIVATI IMIDAZOLICI(fungistatice) Profilaxia infecțiilor fungice invazive ;
pacienții cu neutropenie prelungită au risc
de aspergiloză diseminată.
51

Protocol Privind Prescrierea Antibioticelor 2023 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protocol Privind Prescrierea Antibioticelor 2023 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SPITALUL DE

PSIHIATRIE POIANA PROTOCOL PRIVIND PRESCRIEREA Editia : 2

FUNCȚIE NUME SI PRENUME SEMNATURA DATA

Situaţia ediţiilor şi al reviziilor în cadrul ediţiilor dupa caz, a reviziei în cadrul

Ediția/revizia Motivul reviziei Modalitatea reviziei Data de la care se

Ediția 2/ Revizia 0 Actualizare privind Completare și 02.05.2023

1. SCOP ȘI OBIECTIVE (MOTIVARE ȘI FUNDAMENTARE)

8. CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR DUPĂ MODUL ÎN CARE POT SA FIE

10. REACȚII ADVERSE ALE ANTIBIOTICELOR. MĂSURI DE CONTRACARARE

11. TRASABILITATEA ANTIBIOTICELOR

12. RESTRICȚIA PRESCRIERII DE ANTIBIOTICE. ROTAREA ANTIBIOTICELOR

13. INDICATORI DE EVALUARE A EFICIENȚEI ȘI EFICACITĂȚII

14. CONDIȚII DE ABATERE DE LA PROTOCOL

15. RESURSE UMANE ȘI MATERIALE NECESARE FIECĂREI INSTITUȚII

16. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ APLICABILE PROTOCOLULUI

Copia Scopul Data

Instruire Psihiatrie IV Coord. Dr. 02.05.202

ȘEFII DE COMPARTIMENTE AU OBLIGAȚIA DE A INSTRUI PERSONALUL DIN SUBORDINE

1. SCOP ȘI OBIECTIVE (MOTIVARE ȘI FUNDAMENTARE)

3. UTILIZAREA JUDICIOASĂ A ANTIBIOTICELOR

Politica de utilizare optimă a tratamentelor antimicrobiene, în special cu antibiotice,

Practic, un program optim de AMS trebuie să includă o serie de activități care să

O importanta deosebita in gestionarea pacientilor cu patologie infectioasa actuala o

Prescrierea empirica a antibioticului este decisă și indicată de către medicul curant,

Monoterapia reprezinta regula de baza in decizia ințierii terapiei cu antibiotice.

Este necesar sa se respecte urmatoarele:

Adaptarea terapiei antimicrobiene dupa identificarea agentului patogen poate

Este necesar sa fie respectate urmatoarele:

4. NOȚIUNI DE PRACTICĂ A ANTIBIOTERAPIEI

Scopul administrării antibioticelor

1. Curativ pentru eradicarea unei infecții bacteriene presupuse sau documentate

5. MODUL DE ADMINISTRARE AL ANTIBIOTICELOR

Prescrierea empirica a antibioticului este decisă și indicată de medicul curant

- Prima doză de antibiotic adaptată în funcție de volumul de distribuție al antibioticelor

Regulile de bază în prescrierea tratamentului antibiotic empiric în spital sunt:

- Indicația trebuie să fie documentată pe baza unui diagnostic de etapă care să

- Utilizarea ghidului local pentru alegerea terapiei antibiotice empirice în principalele

b. Tratament documentat prin identificarea și testarea sensibilității la antibiotic

c. Escaladare terapeutică presupune modificarea schemei terapeutice inițiale în

d. Dezescaladare conform antibiogramei, de la o antibioticoterapie empirică cu

e. Asocierea de antibiotic se recomandă doar pentru urmatoarele rațiuni:

Indicație clinică Extinderea Sinergie Prevenirea apariției

f. Alegerea antibioticului, doza, ritmul, calea de administrare, durata trebuie optimizate

g. Înaintea începerii administrării antibioticelor se face un plan de investigații pentru

Posibile criterii de trecere la terapia orală :

i. Oprirea antibioticelor se face cat mai curând posibil. Aceasta oprire se

Criterii posibile în evaluarea opririi antibioticelor

Principiile profilaxiei cu antibiotice:

▪ profilaxia este indicată față de un singur agent patogen, care produce o

Administrarea de antibiotice, în ideea prevenirii suprainfecțiilor bacteriene, este

În chirurgie, antibioticoprofilaxia presupune utilizarea de antibiotice cu semiviață

- pacienți cu risc de endocardită supuși unei proceduri stomatologice cu risc de

Profilaxie înainte de expunere la un agent patogen

A. expunere probabilă, dar nu dovedită (potențială)

B. expunere dovedită, actuală

În cazul expunerilor la atacuri bioteroriste, deoarece majoritatea agenților

Unul din suporturile care pot orienta administrarea profilactică de AB îl reprezintă

Antibiotice utilizate în profilaxie

Profilaxia infecției cu un anumit microorganism

• Inducerea de BLSE (BLSE – β‐lactamaze cu spectru extins). Acestea pot fi

Riscurile subsecvente profilaxiei cu antibiotice

Sunt reprezentate de selectarea de tulpini MDR, de portaj, astfel că după

Dezavantaje ale profilaxiei cu aceste antibiotice: