De Vrieze Report 2018 RO 0503

CONTROLUL
PA R L A M E N TA R
Î N M O L D OVA
Raport de evaluare
Februarie 2018
Controlul
parlamentar
în Moldova
Raport de evaluare
8.02.2018
PEACE, JUSTICE
AND STRONG
INSTITUTIONS
Raportul de evaluare „Controlul Parlamentar în Moldova” a fost elaborat de consultantul internațional

în domeniul parlamentar, Franklin De Vrieze, cu sprijinul consultantului național, Viorel Pîrvan.
Această activitate a fost realizată în cadrul Proiectului „Consolidarea guvernării parlamentare în Moldova”, implementat
de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova și finanțat de Guvernul Suediei.
Opiniile exprimate în acest Raport aparțin autorilor și nu reprezintă în mod necesar opiniile acestor instituții.
Autor:
Franklin de Vrieze consultant PNUD MOLDOVA
Tipărit pe hârtie reciclată
Layout: Bons Offices
ISBN
Cuprins
Acronime 5
Sumar executiv 8
Introducere 16
1. Controlul Comisiilor 20
1.1. Cadrul legal 20
1.2. Practicile curente în Moldova 22
1.3. Practicile europene 24
1.4. Recomandări 25
2. Controlul asupra implementării legislației 30

3. Monitorizarea ulterioară a rapoartelor instituțiilor independente și ale agențiilor de

reglementare 40
3.2. Practici curente în Moldova 41
4. Controlul asupra executării bugetului 52

5. Controlul în sesiunea plenară 60

4 Controlul parlamentar în Moldova
6. Controlul asupra politicilor și legislației privind aspectele egalității de gen 70

7. Concluzii 76
Anexe
Anexa 1: Bibliografie 80
Anexa 2: Date statistice cu privire la controlul parlamentar în sesiunea plenară 83
Anexa 3: Tabelul de analiză a rapoartelor instituțiilor independente și agențiilor de 84
reglementare din Moldova
Anexa 4: Agenda întrevederilor echipei de evaluare, 26 septembrie – 5 octombrie 2017 87
Acronime 5
Acronime
ACT Raportul anual de activitate
ANRE Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică
ANSC Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor
CAPC Centrul de analiză și prevenire a corupției
CC Curtea Constituțională
CCA Consiliul Coordonator al Audiovizualului
CCES Comisia cultură, educație și cercetare, tineret, sport și mass-media
CEBF Comisia economie, buget și finanțe
CEC Comisia Electorală Centrală
CEDAW Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor
CdA Curtea de Conturi
CONCU Consiliul Concurenței
CSM Consiliul Superior al Magistraturii al Republicii Moldova
OSC Organizație a societății civile
ECPRD Centrul European de Cercetare și Documentare Parlamentară
UE Uniunea Europeană
FIN Raport financiar anual
GPR Raportul Global Parlamentar
BSG Bugetarea sensibilă la gen
HRIER Comisia Drepturile omului și relații interetnice
IPU Uniunea inter-parlamentară
SIS Serviciul de Informații și Securitate
JUR Comisia juridică, numiri și imunități
MJ Ministerul Justiției
DP Deputat în Parlament
MPSSF Ministerul Protecției Sociale, Sănătății și Familiei
CBTM Cadru bugetar pe termen mediu
N/A Nu se aplică
ONG Organizație non-guvernamentală
CNAM Compania Națională de Asigurări în Medicină
OMBUD Instituția Ombudsmanului (Avocatul Poporului)
PCRM Partidul Comuniștilor din Moldova
PDM Partidul Democrat din Moldova
PL Partidul Liberal
PLDM Partidul Liberal Democrat din Moldova
PROCU Procuratura Generală
PSRM Partidul Socialiștilor din Moldova
AIR Analiza Impactului de Reglementare
Regulament Regulamentul Parlamentului
ODD Obiectivele de Dezvoltare Durabilă
POS Proceduri de Operare Standard
CNAS Casa Națională de Asigurări Sociale
TdR Termeni de Referință
PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
Sumar
executiv
7
SUMAR EXECUTIV
INTRODUCERE
CONTROLUL COMISIILOR
CONTROLUL ASUPRA IMPLEMENTĂRII LEGISLAȚIEI
MONITORIZAREA ULTERIOARĂ A RAPOARTELOR

INSTITUȚIILOR INDEPENDENTE ȘI ALE AGENȚIILOR DE REGLEMENTARE
CONTROLUL ASUPRA EXECUTĂRII BUGETULUI
CONTROLUL ÎN SESIUNEA PLENARĂ
CONTROLUL ASUPRA POLITICILOR ȘI LEGISLAȚIEI

PRIVIND ASPECTELE EGALITĂȚII DE GEN
CONCLUZII
ANEXE
Sumar executiv rente, prezintă informații despre experiențele

altor Parlamente naționale din Europa și oferă
recomandări. Descrierea practicilor curente se
Controlul parlamentar este unul din principiile bazează pe interviurile cu deputații în Parla-
fundamentale ale democrației. Controlul este ment, cu angajații Parlamentului și cu alte părți
un mijloc de responsabilizare a Guvernului pen- interesate. Informațiile cu privire la funcția de
tru acțiunile sale și pentru a asigura că acesta control din alte parlamente europene se bazea-
implementează politicile în conformitate cu le- ză, în mare măsură, pe răspunsurile la chestio-
gile și bugetul adoptat de Parlament. Monitori- narele expediate de Centrul European de Cer-
zarea intensă a Executivului de către Parlament cetare și Documentare Parlamentară (ECPRD),
este un indicator de bună guvernare. pe Raportul Global Parlamentar, precum și pe
alte surse.
Deși Parlamentul Republicii Moldova a între-
prins măsuri de îmbunătățire a funcției sale de Primul capitol al acestui raport analizează con-
control, prin organizarea audierilor și consultă- trolul exercitat de Comisiile parlamentare. Re-
rilor publice, totuși, se poate spune că funcția gulamentul Parlamentului Republicii Moldova
de control nu este utilizată la justa sa valoare. oferă comisiilor un set de instrumente pentru
Pentru a dezvolta o abordare mai coerentă față efectuarea controlului asupra activității Guver-
de funcția sa de control, Parlamentul Republicii nului și administrației publice, prin intermediul
Moldova a solicitat asistența Proiectului PNUD sub-comisiilor, Comisiilor speciale și Comisiilor
„Consolidarea Guvernării Parlamentare în Re- de anchetă.
publica Moldova” la pregătirea instrumentelor
și procedurilor corespunzătoare pentru un con- Analiza practicilor curente arată că, pe par-
trol efectiv. Controlul parlamentar în Moldova cursul ultimilor ani, Comisiile parlamentare au
se află încă la etapa de dezvoltare, de aceea organizat ocazional audieri de control, iar pe
este foarte importantă abordarea bazată pe durata actualei legislaturi au fost create trei Co-
măsuri suplimentare. PNUD s-a adresat consul- misii speciale și trei Comisii de anchetă. Totuși,
tanților săi, Franklin De Vrieze și Viorel Pîrvan, au fost identificate câteva lacune, inclusiv mo-
cu rugămintea de a elabora propuneri pentru nitorizarea limitată a constatărilor și recoman-
îmbunătățirea acestui proces. dărilor din rapoartele Comisiei, receptivitatea
inegală a ministerelor față de recomandările
Studiul de bază are o importanță extraordina- Comisiei, absența unui proces de monitorizare
ră și este un prim pas spre o funcție de control sistematică a răspunsului Guvernului la con-
îmbunătățită. Acest raport oferă informații im- statările și recomandările Comisiei, precum și
portante obținute în baza analizei a șase dome- neclaritatea procedurii cu privire la responsa-
nii: controlul asupra comisiilor, controlul asupra bilitățile instituționale de executare a rapoarte-
implementării legislației, răspuns pe marginea lor Comisiilor de anchetă, după ce acestea sunt
rapoartelor prezentate de către instituțiile in- dizolvate.
dependente și agențiile de reglementare, con-
trolul executării bugetului, controlul în sesiu- Acest raport descrie practicile relevante legate
nea plenară și controlul politicilor și legislației de controlul comisiilor din parlamentele națio-
privind egalitatea de gen. Autorii Raportului au nale europene. În Olanda, comisiile au o modali-
examinat cadrul legal pentru fiecare din aceste tate foarte inclusivă și transparentă de decidere
șase domenii tematice, descriu practicile cu- asupra activităților de control. Comisiile desfă-
Sumar executiv 9
șoară „ședințe de procedură” în cadrul cărora inițiate de Guvern, în special în sectorul dezvol-
examinează toate propunerile primite (de la de- tării afacerilor. Ministerul Justiției coordonează
putați, guvern, ONG-uri, persoane fizice) și decid procesul de monitorizare a implementării legii
care propunere va fi abordată în dezbateri publi- peste doi ani după intrarea în vigoare, însă ra-
ce, la mese rotunde și ședințe cu ministrul, prin poartele cu privire la legile specifice nu sunt
răspunsuri în scris, etc. În Regatul Unit al Marii oficial expediate Parlamentului și par să se li-
Britanii, controlul din partea comisiilor constă miteze la aspectele tehnice de implementare a
în lansarea de către aceastea a unei cereri de legislației.
dovezi în formă scrisă și audieri în persoană.
Raportul Comisiei este expediat Guvernului și Acest raport descrie practicile relevante ale
altor autorități cărora li se solicită răspuns. Deși parlamentelor europene în domeniul contro-
Guvernul nu este obligat să accepte recoman- lului parlamentar asupra implementării legis-
dările, acesta trebuie să răspundă într-o măsură lației. Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii
satisfăcătoare și să explice de ce acceptă sau nu și Irlandei de Nord prezintă Camerei Comunelor
acceptă recomandările comisiei. un memorandum cu privire la implementarea
legislației peste trei-cinci ani de la adoptarea
Raportul oferă propuneri detaliate despre mo- acesteia. În Muntenegru, comisiile tematice pe
dul în care Parlamentul Republicii Moldova probleme de integrare UE efectuează analize
poate îmbunătăți eficiența controlului comisii- ex-post a legislației. Această sarcină este reflec-
lor în sensul planificării, metodologiei și organi- tată în regulamentul parlamentului și în planul
zării acestuia. Comisiilor li se recomandă să lan- anual de activitate.
seze anchete, solicitând dovezi scrise și audieri
publice sau vizite la fața locului. Se recomandă Raportul prezintă propuneri detaliate privind
ca ministerele și autoritățile publice vizate să metoda de consolidare a funcției de control par-
răspundă satisfăcător, în termen de cel mult 2 lamentar în domeniul implementării legislației,
luni, la constatările și recomandările raportului respectiv în procesul de planificare, metodolo-
Comisiei, iar președintele Comisiei să informeze gie și organizare. Se recomandă Parlamentului
plenul parlamentului, de două ori pe an, des- Republicii Moldova să adopte o listă anuală de
pre statutul implementării recomandărilor din legi pentru a evalua implementarea lor și să so-
raportul Comisiei. licite rapoarte de evaluare ale Guvernului pen-
tru aceste legi. Se recomandă, de asemenea, ca
Al doilea capitol al acestui raport analizează Parlamentul să adopte o abordare bazată pe
rolul parlamentului în controlul asupra imple- două etape la analiza implementării legislați-
mentării legislației. Regulamentul Parlamentu- ei – analiza juridică și analiza impactului – prin
lui Republicii Moldova și Legea privind Actele organizarea audierilor privind impactul legisla-
Legislative stipulează că parlamentul va revizui tiv cu părțile interesante relevante și, în același
implementarea legislației adoptate. În prezent, timp, să asigure analiza legislației primare și
nu există dovezi că în Parlamentul Republicii secundare. De asemenea, se sugerează luarea
Moldova Comisiile îndeplinesc această funcție. în considerare a analizelor ex-ante AIR (linii de
Nu există niciun mecanism formal, standard bază, indicatori, ținte) la compilarea raportului
care ar monitoriza progresul înregistrat de Comisiei de evaluare ex-post a impactului le-
stucturile Guvernului la implementarea legii. gislației. Ca urmare a acestui raport, Proiectul
Cancelaria de Stat efectuează analiza impactu- PNUD a elaborat o metodologie pentru analiza
lui de reglementare pentru proiectele de lege ex-post a legislației din Moldova.
Al treilea capitol al raportului prezintă moda- tuțiilor independente și a agențiilor de regle-

litățile prin care Parlamentul ia în considerare mentare, cu alocarea acestor rapoarte diferitor
rapoartele prezentate de instituțiile indepen- comisii permanente. Se recomandă ca Direcția
dente și agențiile de reglementare din Moldova. Informațional-analitică a Secretariatului să
evalueze raportul instituției independente sau
Cea mai mare parte a cadrului legal cu privire la a agenției de reglementare. O altă recomandare
interacțiunea Parlamentului cu instituțiile inde- este ca angajații Comisiei să expedieze institu-
pendente și agențiile de reglementare poate fi ției independente sau agenției de reglementa-
găsit în legislația de înființare a instituțiilor pu- re și ministerului de resort raportul Comisiei și
blice și a agențiilor, cu o abordare comună față rezoluția sesiunii plenare, precum și să solicite
de cerințele de raportare sau față de structurile răspuns de la instituția independentă sau agen-
de guvernare. ția de reglementare și ministerul de resort timp
de 2 luni. Comisiei i se recomandă să discute,
Parlamentul Republicii Moldova primește ra- cel puțin o dată pe an, răspunsul primit de la
poarte de la 20 de instituții independente și instituția independentă sau agenția de regle-
agenții de reglementare. Aceste rapoarte includ mentare și ministerul de resort, iar Președintele
un spectru larg de informații și analiză, care Parlamentului să informeze sesiunea plenară în
poate fi benefic rolului de control al Parlamen- mod corespunzător.
tului în diverse domenii de expertiză. De regulă,
Parlamentul „ia act” de raportul instituției, deși Capitolul patru al acestui raport analizează con-
discutarea rapoartelor în Comisii sau sesiuni trolul Parlamentului asupra executării bugetu-
plenare și urmărirea rezultatului acestor discu- lui. Moldova are un cadru legal solid referitor la
ții sunt foarte neuniforme. rolul Curții de Conturi (CdC) în controlul ex-post
a cheltuielilor bugetare. CdC prezintă Parlamen-
Acest raport menționează practicile relevante tului anual, până la data de 15 martie, raportul
ale altor parlamente europene, de ex., din Litua- financiar cu privire la implementarea bugetului
nia, Slovenia, Croația și Republica Cehă, privind propriu pe parcursul anului bugetar ce a trecut
considerarea și monitorizarea rapoartelor insti- și raportul privind managementul și utilizarea
tuțiilor independente și a agențiilor de regle- resurselor financiare până la 15 iulie, care sunt
mentare. Raportul include un studiu de caz des- revizuite în ședința plenară a Parlamentului.
pre modul în care diferite parlamente europene
au stabilit bune practici la considerarea și ur- Comisia Economie, buget și finanțe și alte co-
mărirea raportului Ombudsmanului în țările lor. misii au un interes continuu la examinarea ra-
poartelor CdC. Sesiunea plenară a Parlamen-
Raportul oferă propuneri detaliate privind îm- tului completează revizuirea raportului anual
bunătățirea eficienței interacțiunii dintre Parla- al CdC ce rezultă în adoptarea hotărârii Parla-
mentul moldovenesc, instituțiile independente mentului. Deși Parlamentul desfășoară discuții
și agențiile de reglementare în termeni de pla- plenare pe marginea raportului anual al CdC, nu
nificare, metodologie, organizare, stabilire a există o practică uniformă și stabilită a audie-
calendarului și rezultatelor, de monitorizare a rilor detaliate a capitolelor raportului anual cu
procesului de examinare a rapoartelor instituți- ministerele relevante sau instituțiile de stat.
ilor independente și agențiilor de reglementare.
Biroului Permanent i se sugerează să adopte un Raportul de față menționează practicile parla-
calendar anual de discutare a rapoartelor insti- mentelor naționale din Lituania, UK și Polonia
Sumar executiv 11
în domeniul controlului executării bugetului, ră. Prim-Ministrul Republicii Moldova nu vine

urmate de o evaluare generală a practicilor re- în Parlament să răspundă la întrebările depu-
spective ale tuturor statelor membre ale UE. De taților, cu excepția cazului când Guvernul pre-
exemplu, Seismas-ul din Lituania are o Comisie zintă raportul de activitate. De la numirea sa
de Audit. Aceasta examinează anual 50 de ra- (20 ianuarie 2016), Prim-Ministrul actual a venit
poarte financiare și de performanță și ia 20 de în Parlament doar o dată, în iunie 2017, pentru
decizii ce solicită Guvernului și altor instituții de a prezenta planul de activitate al Guvernului,
stat să implementeze recomandările auditului. după o perioadă de absență de 18 luni. În ca-
În Polonia, Comisa solicită un răspuns timp de drul întrevederilor, în octombrie 2017, cu con-
30 de zile privind rezoluția sa adresată Guver- sultantul internațional PNUD în domeniul par-
nului și autorităților publice, instruindu-le să lamentar, reprezentanții tuturor fracțiunilor și
implementeze recomandările CdA. Răspunsul grupurilor politice și-au exprimat interesul față
este discutat în cadrul Comisiei și poate fi ac- de răspunsurile primite la întrebările adresate
ceptat sau respins. Prim-ministrului, după exemplul altor state eu-
ropene.
Raportul sugerează Parlamentului Republicii
Moldova cum să îmbunătățească eficiența con- Când o moțiune este prezentată pentru discu-
trolului executării bugetului. Acesta recoman- ție, la indicația Președintelui Parlamentului, Di-
dă ca raportul CdC cu privire la implementarea recția Juridică efectuează expertiza legală a mo-
bugetului și raportul Guvernului privind exe- țiunii. Nu există practica de a solicita Comisiilor
cutarea bugetului să fie examinate simultan în Permanente din domeniile respective să ofere
Parlament, și nu la un interval de câteva luni, opiniile sale pe marginea subiectului dat.
după cum este cazul în prezent. Se recomandă
organizarea audierilor detaliate a constatărilor Acest raport menționează practicile parlamen-
și recomandărilor raportului anual al CdC cu telor naționale din Europa cu privire la controlul
ministerele relevante, instituțiile de stat și alte parlamentar în sesiunile plenare și oferă date
autorități publice, cu scopul de a consolida și relevante despre opt probleme: frecvența sesi-
asigura implementarea Recomandărilor CdC. unilor de întrebări, numărul de întrebări puse
pe parcursul unei sesiuni de întrebări, partici-
Capitolul cinci al acestui raport examinea- parea Prim-ministrului la sesiunile de întrebări,
ză controlul parlamentar în sesiunea plenară. selectarea întrebărilor, notificarea Guvernului,
Regulamentul Parlamentului oferă câteva in- durata întrebărilor, răspunsurile și întrebările
strumente de efectuare a controlului în sesiu- suplimentare/ de monitorizare, întrebările for-
nea plenară, cum ar fi moțiuni simple, moțiuni mulate înscris și interpelările.
privind votul de ne-încredere, întrebări de la
deputați adresate Guvernului și altor autorități Deși Guvernul răspunde la aproape toate în-
publice, interpelări, audieri în sesiunea plenară trebările adresate în scris de deputați, absența
și raportul anual de activitate al Guvernului. Prim-Ministrului RM de la sesiunile plenare par-
lamentare este un caz destul de unic în Europa.
Analiza practicilor curente din Moldova arată Practica potrivit căreia Prim-Ministrul răspunde
că întrebările și interpelările sunt formele cele la întrebările parlamentarilor în sesiunea ple-
mai răspândite de control parlamentar asupra nară este bine stabilită în Europa și este regle-
Guvernului și a administrației publice, deseori mentată fie ca parte a Timpului destinat pentru
utilizate de deputații din opoziția parlamenta- punerea întrebărilor pentru Guvern sau în spe-
cial, ca Timpul destinat întrebărilor adresate cială a parlamentului. Aceasta ar putea avea o
Prim-Ministrului. În unele state, Prim-Ministrul funcție de căutare pe bază de subiect, numele
răspunde la întrebări în fiecare lună (Suedia, deputatului care a pus întrebarea, data când a
Slovenia și Norvegia). În alte state, Prim-Minis- fost pusă întrebarea și data când a fost oferit
trul răspunde la întrebări o dată la două săp- răspunsul.
tămâni (Portugalia), iar în majoritatea statelor
europene, Prim-Ministrul răspunde la întrebări Al șaselea capitol al raportului examinează
în fiecare săptămână. Selectarea întrebărilor controlul politicilor și legislației privind egalita-
pentru Prim-Ministru și Miniștri este decisă tea de gen. Raportul recunoaște că Parlamentul
fie de Președintele Parlamentului (în Olanda, Republicii Moldova a adoptat câteva texte legis-
Austria), fie de Biroul Parlamentar sau Prezidiu lative cu privire la egalitatea de gen, conform
(în Estonia, Letonia). Sunt identificate câteva analizei detaliate din recentul Audit de Gen al
practici referitoare la notificarea preliminară Parlamentului.
a Guvernului despre conținutul întrebărilor. În
Franța, doar numele autorului întrebării este Raportul pune în discuție practicile curente, în
anunțat Guvernului cu 1 oră înainte de sesiune. particular rolul Comisiei Parlamentare privind
În Olanda, numele autorului întrebării și dome- drepturile omului și relații interetnice și al Co-
niul general al subiectului sunt oferite Guver- misiei protecție socială, sănătate și familie în
nului. În Slovenia, Austria, Letonia și alte state, informarea despre egalitatea de gen și asigura-
numele autorului întrebării și textul deplin al rea egalității de gen în Moldova.
întrebărilor sunt publicate on-line și prezenta-
te guvernului cu o zi înainte de sesiune pentru Raportul prezintă un număr impunător de re-
a-i permite Prim-Ministrului și Miniștrilor să se comandări de consolidare a controlului parla-
pregătească pentru a oferi răspunsuri. mentar în sfera politicilor și legislației cu privire
la egalitatea de gen, cum ar fi implementarea
Raportul prezintă recomandări privind modul ulterioară a Planului de Acțiuni al Parlamentu-
în care Parlamentul Republicii Moldova poate lui în domeniul Egalității de Gen, implicarea și
consolida controlul exercitat în sesiunea ple- supravegherea procesului național de raportare
nară. Acesta recomandă organizarea sesiunilor la CEDAW, examinarea bugetului de stat anual
de întrebări pentru Prim-ministru în sesiunea din perspectiva aspectului de gen, evalurea im-
plenară a Parlamentului o dată pe lună, la o pactului de gen al legilor și politicilor relevante
dată fixă și de cel puțin 10 ori într-un an calen- și efectuarea controlului Punctelor Focale de
daristic, cu o durată de 30-45 minute. Această Gen din ministere.
recomandare decurge din discuțiile consultan-
tului internațional în domeniul parlamentar Concluziile raportului de evaluare evidenția-
cu reprezentanții din diverse grupuri politice, ză provocările pentru consolidarea controlu-
inclusiv cu Dl. Marian Lupu, Președintele frac- lui parlamentar în Moldova și recunoaște im-
țiunii Partidului Democrat, care a susținut idea portanța măsurilor respective. Consolidarea
de alocare a timpului pentru întrebări adresate funcției de control parlamentar necesită timp.
Prim-ministrului în fiecare lună. De asemenea, S-a menționat că majoritatea propunerilor din
acest raport recomandă ca întrebările adre- raport sunt neutre din punct de vedere al bu-
sate Prim-ministrului și miniștrilor, întrebări- getului, acestea putând fi implementate fără o
le în formă scrisă, interpelările și răspunsurile povară financiară adițională sau resurse uma-
respective să fie publicate pe pagina web ofi- ne. Implementarea lor depinde de modificări-
Sumar executiv 13
le necesare la Regulamentul Parlamentului, de Experiența altor state europene arată că un

noile proceduri de operare standard pentru an- control parlamentar mai strict contribuie la
gajații Parlamentului și de implicarea deplină a buna guvernare și la o prestare mai bună a ser-
Guvernului. Aprobarea propunerilor din acest viciilor pentru cetățeni. Când liderii politici dez-
raport de către Prim-ministru și de ministere voltă o cultură de responsabilizare și control, ei
este esențială la realizarea unei practici mai pot fi mândri de moștenirea pe care o vor lăsa
eficiente a controlului parlamentar în Moldova. generațiilor viitoare.
Introducere
15
SUMAR EXECUTIV
INTRODUCERE


CONCLUZII
ANEXE
Introducere Care sunt produsele realizate în cadrul

acestei misiuni?
Pentru a susține Parlamentul Republicii Moldo-

Raportul de față are drept sarcină să contribuie va la consolidarea funcției sale de control, au
la crearea sistemului de „control și echilibru al fost elaborate următoarele produse:
puterilor” dintre Parlament și Guvern, care îm-
bunătățește sistemul de guvernare al țării prin  Raportul de evaluare. Raportul prezintă o
sporirea responsabilizării. evaluare externă a modului în care Parla-
mentul Republicii Moldova își exercită actu-
al rolul de control, în baza revizuirii cadrului
De ce anume controlul parlamentar legal. Luând în considerare experiența altor
în Moldova? parlamente naționale din Europa în dome-
niul controlului parlamentar, raportul a pre-
Funcția de control este una din funcțiile prin- gătit un număr de recomandări.
cipale ale Parlamentului Republicii Moldova  Propuneri pentru modificarea Regulamentu-
și, de fapt a oricărui alt Parlament democratic. lui Parlamentului. Recomandările principale
Funcția de control presupune responsabiliza- ale raportului de evaluare au fost formulate
rea Guvernului pentru acțiunile sale și asigura- într-un limbaj juridic, în formatul modificări-
rea că politicile și legislația sunt implementate lor propuse la Regulamentul Parlamentului.
într-o manieră efectivă. Funcția de control par-  Regulamentul. În baza prezentării raportului
lamentar necesită reguli formale, accesul Par- de evaluare și a proiectului de modificare a
lamentului la ministere, rapoarte informative și Regulamentului Parlamentului, precum și la
oportune privind politicile și legislația, precum solicitarea Biroului Parlamentar, Regulamen-
și documentarea deplină despre buget și infor- tul cu privire la controlul parlamentar a fost
marea cu privire la implementarea politicilor și pregătit și descrie în detalii pașii procedurali
legilor. ai funcției de control parlamentar în Moldova.
 Procedurile standard de operare vor ajuta
Chiar dacă, în ultimii ani, Parlamentul Republicii personalul Parlamentului să asiste deputa-
Moldova a întreprins câteva măsuri de îmbună- ții la îndeplinirea sarcinilor lor de control.
tățire a funcției sale de control, modificând Re- Procedurile de operare standard vor descrie
gulamentul și organizând audieri și consultații pas cu pas aspectele organizaționale pentru
publice, este corect să spunem că funcția de fiecare instrument de control.
control este încă neperformantă.  Metodologia evaluării ex-post a legislației.
Evaluarea ex-post a legislației trebuie efec-
Pentru a elabora o abordare mai coerentă, ba- tuată în mod sistematic și bine documentat.
zată pe setul standard de principii, Parlamentul În acest scop, va fi elaborată o propunere de
Republicii Moldova a solicitat asistența Proiectu- metodologie.
lui PNUD „Consolidarea Guvernării Parlamentare  Ateliere de lucru. Pe parcursul acestei acti-
în Republica Moldova” la consolidarea instru- vități, consultantul internațional și consul-
mentelor și procedurilor pentru un control mai tantul național vor conduce trei ateliere de
eficient. lucru cu deputații, angajații Parlamentului și
cu ambele grupuri împreună. Scopul aces-
tor ateliere de lucru este colectarea pro-
punerilor ce vor fi incorporate în produsele
Introducere 17
sus-menționate, pentru a verifica și valida 5. Pentru a stabili o abordare inclusivă și con-

propunerile și analiza cele mai bune practici sultativă, consultanții lucrează cu Focus
în domeniu. În luna septembrie 2017 a avut Grupul. Grupul, compus din Direcția Juridică
loc primul atelier de lucru cu consultan- și angajații Comisiilor, are sarcina de a su-
ții Comisiilor. În luna noiembrie 2017, două praveghea elaborarea Regulamentului, POS,
ateliere de lucru au studiat recomandările modificărilor la Regulamentul Parlamentului
experților și au luat în considerare ideile in- și metodologia revizuirii ex-post a legislației.
cluse în Raportul Global Parlamentar. 6. Sarcina se bazează pe cooperarea strânsă
dintre consultantul internațional și con-
Cum a fost pregătit acest raport? sultantul național. Cele două livrabile ale
consultantului național: elaborarea modi-
Acest raport a fost elaborat în baza următorilor ficărilor la Regulamentul Parlamentului și
pași metodologici: prezentarea metodologiei de evaluare ex-
post a legislației, au luat în calcul constată-
1. Esența produselor sus-menționate privind rile și recomandările raportului de evaluare
controlul a luat în considerare constatările a controlului parlamentar. Consultanții au
rezultate din revizuirea comprehensivă do- lucrat împreuna la raportul de evaluare.
cumentară a cadrului legal național, studii- 7. Raportul de evaluare include perspectiva de
le relevante, cercetările, rapoartele, bunele gen și descrie de ce este importantă sensibi-
practici internaționale/ale UE cu privire la litatea la aspectul de gen în procesul contro-
activitățile de control ale Parlamentului. lului parlamentar și cum poate Parlamentul
2. Experții naționali au efectuat o analiză a tu- să-și îmbunătățească performanța în aceas-
turor inițiativelor legislative și procedurale, tă privință.
au revizuit și analizat regulile de procedură 8. Uniunea Inter-Parlamentară și PNUD au
curente și au propus modificarea regulilor lansat cel de-al doilea Raport Global Par-
de procedură în Parlament.. lamentar, dedicat subiectului privind con-
3. Consultantul internațional a trecut în revistă trolul parlamentar. Unele constatări au stat
experiențele parlamentelor naționale din la baza analizei acestui raport de evaluare.
Europe în domeniul controlul parlamentar, în Prezentarea Raportului Global Parlamentar
particular a Statelor Baltice și a statelor din la Chișinău în noiembrie 2017 a creat o opor-
Europa Centrală și de Vest. El a analizat infor- tunitate de a învăța din prima sursă despre
mația din baza de date a Centrului European cele mai recente tendințe în controlul parla-
de Cercetare și Documentare Parlamentară mentar din toată lumea.
(ECPRD).
4. Consultanții au condus interviuri cu părțile Cine face parte din echipa de evaluare?
interesate relevante din Moldova, inclusiv cu
șefii grupurilor și fracțiunilor politice, pre- Echipa de evaluare constă din Franklin De Vri-
ședinții comisiilor, deputați, Secretarul Ge- eze, consultant internațional în domeniul par-
neral, Directorul Direcției Juridice, consilierii lamentar, și Viorel Pîrvan, consultant național.
din Cabinetului Președintelui Parlamentului, Primele interviuri au avut loc în perioada 26
reprezentanții Executivului și ai instituțiilor septembrie – 5 octombrie 2017, urmate de con-
independente, OSC și alții (a se vedea agen- sultări adiționale pe parcursul săptămânii 27
da din Anexa la raport). noiembrie – 1 decembrie 2017.
1 Controlul
Comisiilor
19
SUMAR EXECUTIV
INTRODUCERE


CONCLUZII
ANEXE
1. Controlul 1.1. Cadrul legal

Comisiilor
Regulamentul Parlamentului Republicii Moldo-
va conține câteva prevederi ce reglementează
Comisiile joacă un rol important în parlamente- controlul exercitat de Comisii, subcomisii, Co-
le democratice din lume. Comisiile sunt deseori misiile speciale și Comisiile de anchetă ale Par-
responsabile de revizuirea și modificarea proiec- lamentului (Art.25-27, 31-36, 126-128).
telor de lege relevante, discutate în Parlament.
Mai mult ca atât, acestea au sarcina de suprave-  Una din sarcinile comisiilor permanente este
ghere/control a lucrului ministerelor de resort. de a desfășura anchete parlamentare pentru
În majoritatea statelor democratice, activitatea a verifica activitatea Guvernului sau a admi-
comisiilor include revizuirea rapoartelor anuale nistrației publice. Orice comisie permanentă
de activitate a ministerelor, precum și examina- poate iniția o investigație, în limita compe-
rea rapoartelor relevante pregătite de instituțiile tenței sale, cu privire la activitatea organis-
independente și agențiile de reglementare . 1
melor de administrație publică. Comisiile tre-
buie să obțină aprobarea pentru efectuarea
Ponderea comisiilor ține de mărimea și acce- anchetei. Acestea vor prezenta o cerere scri-
sibilitatea lor: comisiile permit unui grup mai să, aprobată cu votul majorității membrilor
mic de membri să examineze detaliat și la timp săi, ce va descrie subiectele ce fac obiectul
spectrul de măsuri complexe. Comisiile oferă investigației, scopul, mijloacele necesare și
deputaților oportunitatea de a auzi de la al- termenul limită pentru prezentarea raportu-
ții – publicul larg, organizațiile societății civile lui Comisiei în Parlament. Președintele Parla-
(OSC), experți, academicieni și sectorul privat mentului va prezenta cererea spre aprobare
– despre subiectele de interes național și să către Biroul Permanent și va informa Comisia
înregistreze public aceste opinii. Comisiile au o despre aprobarea sau respingerea cererii.
valoare și pentru deputați: acestea le oferă de-
putaților detalii despre politicile și programele Pentru a întreprinde investigația, Comisia
guvernamentale, despre cum să obțină exper- permanentă poate invita orice persoană
tize într-un domeniu anume și cum să aibă im- oficială, cu excepția reprezentanților puterii
pact asupra unei politici publice . 2
judecătorești, procuraturii și a organelor de
cercetare penală, cu scopul de a prezenta
informații ce ar putea prejudicia corectitudi-
nea cazului și/sau confidențialitatea urmării
penale. Prezența la audieri este obligatorie.
Regulamentul Parlamentului stipulează că
nicio întrebare cu privire la viața personală
a intervievatului sau familiei sale nu poate fi
adresată. Pe parcursul audierilor, persoane-
le invitate ar putea refuza să ofere anumite
informații, dacă întrebările adresate se refe-
(1) Comisia Europeană, Document de referință cu privire la stra-
tegii și metodologii de lucru cu parlamentele, Brussels, 2010, 196 ră la secretul de stat, în condițiile descrise în
p. https://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/study-en-
gaging-supporting-parliaments-worldwide-201010_en_2.pdf lege.
(2) Parlamentul Canadian, Comisii, Ghid Practic, ediția a 9-a (re-
vizuită). Ottawa: Servicii procedurale, Camera Comunelor, 2014.
https://www.ourcommons.ca/About/Guides/Committees-e.html
Controlul Comisiilor 21
Investigația este finalizată cu un raport al instituție sau organizație care este supusă
comisiei. Discutarea raportului ține de com- anchetei va prezenta dovezi. Comisia de an-
petența exclusivă a Parlamentului, care îl chetă nu poate interfera cu urmărirea penală
examinează în sesiunea plenară. Chiar dacă întreprinsă în conformitate cu legea de către
Regulamentul Parlamentului nu stipulează organele de urmărire penală și instituțiile
în mod expres aceasta, ca urmare a exami- judecătorești, ceea ce este o regulă comună
nării rapoartelor, Parlamentul adoptă rezo- pentru majoritatea parlamentelor europene.
luții cu anumite concluzii, care sunt prezen-
tate autorităților competente.  Audierile sunt mecanisme de colectare a
informației utilizate în procesul de exami-
 Membrii Guvernului și șefii autorităților ad- nare a proiectelor de lege, de supraveghere
ministrației publice au acces la activitatea și verificare a activității Guvernului, inclusiv
Comisiilor. Aceștia pot lua cuvântul în șe- a ministerelor, la implementarea politicilor
dințele Comisiilor și pot răspunde la între- privind chestiuni importante din societate.
bări. În cazul în care Comisia decide să invite În baza practicilor altor parlamente demo-
orice alt membru al Guvernului și/sau lider cratice3, este oportună diferențierea dintre
al unei autorități de administrare publică la audierile legislative, audierile de control și
ședințele sale, ei sunt obligați să se prezin- audierile de anchetă (desfășurate în baza
te. În mod similar, Comisia poate invita orice anchetei Parlamentare).
persoană interesată și specialist din cadrul
autorităților administrației publice, organi-  Scopul unei audieri legislative este ela-
zațiile specializate, reprezentanții părților borarea sau modificarea unui proiect de
interesate, precum și specialiștii din cadrul lege într-un fel ce ia în considerare ex-
Direcției Juridice a Secretariatului Parlamen- pertiza disponibilă și reflectă interesul
tului și alte secretariate ale Comisiilor per- public. În conformitate cu articolul 491
manente la ședințele sale. al Regulamentului Parlamentului, Comi-
sia permanentă sesizată în fond asigură
 Parlamentul poate institui Comisii speciale. consultarea publică a proiectelor de acte
Scopul instituirii unei Comisii speciale va fi legislative și a propunerilor legislative
indicat în decizia de inițiere a acestei Comi- cu părțile interesate, prin organizarea
sii. Prin aceeași decizie, la propunerea Biro- de dezbateri și audieri publice, prin in-
ului Permanent, vor fi stabilite structura no- termediul altor proceduri de consultare
minală a comisiei și termenul limită pentru stabilite de legislația cu privire la trans-
prezentarea raportului comisiei. parența în procesul decizional. În confor-
mitate cu articolul 2 al legii Nr. 239/2008
 În același timp, la solicitarea unei fracțiunii privind transparența în procesul decizi-
parlamentare sau a unui grup de deputați ce onal, „audierea publică” este o întreve-
reprezintă cel puțin 5% din deputații aleși, dere când autoritățile publice ce cad sub
Parlamentul ar putea decide instituirea unei incidența acestei legi sunt consultate cu
Comisii de anchetă. Aceasta poate audia în
calitate de martor orice persoană, care deține
(3) Institutul Național pentru Democrație (IND), Serviciu și
informații despre faptele sau circumstanțele
responsabilizare – Manualul audierilor publice, 2009, Skop-
ce ar putea servi la investigarea cauzei. La so- je – Macedonia, 62 p. https://www.ndi.org/sites/default/files/
Service%20and%20accountability%20Public%20Hearing%20
licitarea comisiei de anchetă, orice persoană, Manual.pdf
privire la un proiect de decizie discutat 1.2. Practicile curente în Moldova

cu cetățenii, asociațiile stabilite în con-
formitate cu legea și alte părți interesate. Prin mandatul curent al Parlamentului Repu-
blicii Moldova, constituit în rezultatul alegerilor
 Audierile de control examinează activita- parlamentare din 30 noiembrie 2014, s-au creat
tea Guvernului, inclusiv a ministerelor, în nouă Comisii permanente:
particular, modul în care aceasta aplică
legile, precum și performanța membrilor 1. Comisia juridică, numiri și imunități;
și funcționarilor Guvernului în gestiona- 2. Comisia economie, buget și finanțe;
rea responsabilităților profesionale. În 3. Comisia securitate națională, apărare și or-
pofida faptului că Regulamentul Parla- dine publică;
mentului nu conține multe prevederi cu 4. Comisia politică externă și integrare euro-
privire la audierile parlamentare, acesta peană;
stipulează că data și procedura de orga- 5. Comisia drepturile omului și relații interet-
nizare a audierilor vor fi stabilite și adu- nice;
se la cunoștința deputaților și Guvernului 6. Comisia administrație publică, dezvoltare
de către Parlament. Regulamentul Parla- regională, mediu și schimbări climatice;
mentului se referă doar la raportul anual 7. Comisia cultură, educație, cercetare, tineret,
al Guvernului, precizând că acesta este sport și mass-media;
distribuit deputaților cel puțin cu 10 zile 8. Comisia agricultură și industrie alimentară;
înainte de sesiunea plenară la care va fi 9. Comisia protecție socială, sănătate și familie.
examinat și că raportul Guvernului este
prezentat de către Prim-Ministru. Pe par- Pe parcursul ultimilor ani, Comisiile Parlamen-
cursul audierilor rapoartelor din partea tare din Moldova au organizat ocazional audieri
altor autorități publice, Biroul Permanent privind controlul parlamentar, de exemplu, în
îl va include pe agenda preliminară a se- 2014, ca răspuns la îngrijorarea precum că une-
siunii plenare nu mai târziu de 30 de zile le prevederi ale Codului Educației ar amenin-
de la data prezentării în Parlament. ța drepturile minorităților lingvistice. Comisia
drepturile omului și relații interetnice a orga-
 Audierile de anchetă investighează sus- nizat o serie de audieri cu Ministrul Educației,
piciunea de încălcare a legii, acțiunile Avocatul Poporului (Ombudsman), reprezentan-
ofensive sau comportamentul neadecvat ții minorităților naționale, organizațiile societă-
al autorităților la exercitarea funcțiilor ții civile și directorii de școli. Raportul comisiei
oficiale. Audierile de anchetă sunt orga- a contribuit la o revizuire semnificativă a Codu-
nizate de Comisiile speciale de anchetă, lui Educației și la elaborarea Planului Național
inițiate de Parlament să investigheze o de îmbunătățire a calității învățării limbii, inclu-
problemă anume, sau de Comisiile per- siv a predării în limbile minorităților. Raportul
manente care pot întreprinde astfel de a mai propus o implicare mai mare a publicului
investigații ca parte a activității normale. în elaborarea politicii de învățământ și a pro-
gramului de studiu. În a doua jumătate a anului
2017, Biroul Permanent a solicitat tuturor Comi-
siilor să înceapă desfășurarea activităților de
control într-o manieră mai comprehensivă și
fiecare Comisie a identificat două-trei subiecte
pe marginea cărora vor fi organizate audieri în Practicile curente de control ale Comisiilor nu
scopul execritării controlului parlamentar. sunt uniforme. Astfel, au fost identificate urmă-
toarele neajunsuri4:
Pe parcursul mandatului său curent, Parlamen-
tul Republicii Moldova a înființat trei Comisii  Rapoartele rezultate din audierile de control
speciale, iar cele două rapoarte prezentate în includ constatări și recomandări, însă rezul-
Parlament au fost deja adoptate de aceste Co- tatele sunt adesea limitate, deoarece Par-
misii. Cele trei Comisii speciale au fost create cu lamentul și Comisiile sale întreprind foarte
scopul (1) de a controla declarațiile pe venit și puține măsuri de monitorizare a rapoartelor.
proprietate, declarațiile privind interesele per-
sonale și declarațiile de conflict de interese ale  Opiniile ministerelor referitoare la reco-
Președintelui și membrilor Comisiei Naționale mandările Comisiilor sunt diferite. Deși nu
de Integritate, (2) de a selecta candidații pentru are nicio obligație să implementeze aceste
funcția de Avocat al Poporului pentru drepturile recomandări, Guvernului i se cere să le ia în
copilului în 2015, (3) de a aproba pachetul de considerare și să răspundă la ele în mod for-
modificări legislative pentru susținerea fermie- mal și într-o perioadă de timp oportună.
rilor în 2015. Cele două rapoarte adoptate s-au
referit la declarațiile pe venit și proprietate, de-  Nu există nicio revizuire consolidată a răs-
clarațiile privind interesele personale și decla- punsului Guvernului la constatările și re-
rațiile de conflict de interese ale Președintelui comandările Comisiei de control. Nu există
și membrilor Comisiei Naționale de Integritate. niciun sistem de urmărire a recomandărilor
făcute de Comisie pentru Guvern.
Pe parcursul mandatului său, Parlamentul a în-
ființat trei Comisii de anchetă, iar primele două  Regulamentul Parlamentului prevede crea-
Comisii au produs un raport. Prima comisie de rea Comisiilor de anchetă, însă nu este clar
anchetă a fost creată în 2015 pentru a elucida si- cine are responsabilitatea de monitorizare a
tuația pe piața financiară și valutară a Republicii concluziilor și recomandărilor după dizolva-
Moldova, măsurile întreprinse pentru stabiliza- rea Comisiei de anchetă și care secretariat
rea ratei de schimb a leului moldovenesc în ra- este responsabil de monitorizare.
port cu valuta internațională și situația privind
Banca de Economii SA, BC Banca Socială SA și BC  La nivelul Secretariatului Parlamentului,
Unibank SA. Cea de-a doua Comisie de anchetă există foarte puțin control parlamentar în
a fost creată în 2015 pentru a evalua exercitarea fișele de post ale angajaților, iar divizarea
puterii de către autoritățile de stat în procesul lucrului dintre diverse direcții privind con-
de monitorizare a îndeplinirii angajamentelor ce trolul nu este determinată.
rezultă din contractul de cesiune pentru activele
gestionate de Întreprinderea de Stat „Aeropor-  Nu există o planificare pe termen mediu/
tul Internațional Chișinău” și terenul adiacent. A lung cu privire la funcția de control, publica-
treia Comisie de anchetă a fost inițiată în 2016 tă pe pagina web a Parlamentului.
pentru a verifica activitatea Întreprinderii de
Stat „Poșta Moldovei” în legătură cu informația
prevind organizarea de către angajații acesteia
a transportului ilegal de substanțe interzise în
(4) În baza interviurilor cu angajații Secretariatului Parlamentu-
afara teritoriului Republicii Moldova. lui Republicii Moldova, Chișinău, septembrie 2017.
1.3. Practicile europene te Parlamentului și Comisiei de către ministrul

responsabil sunt pe agenda de discuții. Toate
Abilitatea Comisiilor Parlamentare de a-și ela- scrisorile parvenite de la organizații și public
bora propria agendă, inclusiv pe subiecte ce sunt incluse pe agendă. Comisiile stabilesc apoi
vizează audierile de control, este o practică im- formatul discuțiilor: audieri, mese rotunde, sfa-
portantă în parlamentele naționale din Europa. turi acordate Comisiilor, ședințe ale Comisiilor
Regulamentul Parlamentul definește în general cu ministrul în scopuri de control, etc.6
modul în care o comisie își stabilește programul
său de lucru. Pentru a iniția studii, rapoarte sau În Parlamentul din Slovenia, președintele Comi-
anchete, Comisiile au nevoie de autorizație din siei decide organizarea unei audieri cu privire la
partea Parlamentului, de susținerea majorității un subiect specific propus. Alegătorii, cetățenii
Parlamentare (sau a Guvernului). Aceasta tinde sau o asociație poate expedia o propunere, iar
să limiteze posibilitatea Comisiilor de a-și con- Comisia o examinează și ia o decizie. Acest fel
trola agendele proprii, iar deputații din opoziție de autonomie a Comisiei duce la implicarea mai
pot să aducă pe agenda Comisiilor problemele mare a participanților, care au un sentiment
care s-a putea să nu aibă susținerea majorității5. mai mare de participare la activitățile Comisiei.
Elaborarea agendei comisiei poate avea loc cu Indiferent de problema pusă în discuție, Co-
implicarea unui șir de actori, inclusiv Parlamen- misiile ce desfășoară controlul vor implica un
tul ca un tot întreg, Președintele Parlamentului spectru mai vast al societății în deliberările
sau liderii parlamentari, liderii partidelor po- sale. Aceasta îmbunătățește procesul de colec-
litice, precum și președintele și/sau membrii tare a dovezilor și activitățile comisiei, iar impli-
comisiei. În multe cazuri, conducerea Parla- carea publicului contribuie la transparentizarea
mentului sau a Comisiei are o putere de decizie proceselor parlamentare și sporește încrederea
determinantă la elaborarea agendei Comisiei, publicului.
fie prin deciderea subiectelor incluse pe agen-
dă sau ce nu trebuie inclus. Comisiile trebuie să urmărească în mod siste-
matic recomandările pe care le fac și reacția
În majoritatea statelor europene, decizia de a Guvernului la aceste recomandări. Sistemul de
efectua o anchetă este luată în cadrul Comisi- monitorizare a recomandărilor sale în legătură
ei, pe când în Moldova propunerea unei Comisii cu răspunsurile Guvernului ajută Parlamentul la
de a efectua o anchetă pe un subiect anume, păstrarea acestor recomandări în centrul aten-
aprobat de majoritatea membrilor săi, necesită ției, ceea ce sporește valoarea acestora. Gu-
aprobarea ulterioară a Biroului. vernul ar putea avea o obligație mai mare de a
răspunde, dacă va ști că lipsa răspunsului va fi
Parlamentul din Olanda are o procedură deo- adusă la cunoștința publicului.
sebit de inclusivă și transparentă pentru crea-
rea agendei. Comisiile olandeze au ședințe de
procedură o dată la două săptămâni. Aceste șe-
dințe sunt publice. Toate subiectele prezenta-
(6) PNUD și IPU, Raportul global parlamentar– controlul parla-

(5) Uniunea Inter-Parlamentară, Parlamentul și Democrația mentar, New York și Geneva, 2017, 117 p. http://www.PNUD.org/
în secolul douăzeci și unu: Ghidul Bunelor Practici, Geneva, content/PNUD/en/home/librarypage/democratic-governance/
2006, 140 p. http://archive.ipu.org/PDF/publications/demo- parliamentary_development/global-parliamentary-report-2017.
cracy_en.pdf html
Congresul spaniol al deputaților notează că răs- structura responsabilă, sau se poate stabili
punsurile Guvernului sunt disponibile pentru dacă aceasta se va decide de la caz la caz
public. Toate răspunsurile Guvernului sunt pu- în momentul când este înființată Comisia de
blicate în Jurnalul Oficial și sunt înregistrate în anchetă.
baza de date disponibilă tuturor parlamentari-
lor. Angajamentele luate de membrii Guvernului 2. Referitor la metodologia pentru controlul co-
sunt înregistrate în procesul verbal ale sesiunii, misiei, recomandăm:
care, de asemenea, sunt disponibile în baza de
date.  Comisia va decide obiectivele activităților de
control, de organizare, rezultatele scontate
În Suedia, unitatea de Cercetare și Evaluare și procedura de monitorizare.
Parlamentară monitorizează și evaluează im-
plementarea deciziilor Riksdag (Parlamentul  Comisia va solicita dovezi în scris de la ac-
suedez). torii externi: solicitarea dovezilor în scris de
la ministere și alte autorități publice și pre-
zentarea dovezilor în formă scrisă de către
1.4. Recomandări orice altă parte interesată (în baza solicitării
publice de dovezi).
1. Referitor la planificarea Parlamentului privind
controlul parlamentar exercitat de Comisii, re-  Angajații Parlamentului analizează și con-
comandăm: solidează informațiile primite și elaborează
un document rezumat pentru președinții și
 Comisiile vor include în planul anual de lu- membrii Comisiilor, identificând problemele
cru o secțiune specială cu privire la control, pentru discuțiile ulterioare în cadrul audie-
dedicată pregătirii audierilor de control din rilor.
partea Comisiilor, organizarea audierilor de
control a Comisiei și monitorizarea audieri-  Comisia organizează audieri publice în baza
lor de control, inclusiv perioadele de timp, listei de probleme identificate și a întrebări-
persoanele responsabile și rezultatele scon- lor convenite cu membrii Comisiei.
tate.
 Comisia efectuează vizite la fața locului,
 Comisiile vor decide cu privire la subiecte- dacă este posibil, pentru a complementa
le pentru activitățile de control (o dată la constatările din cadrul audierilor.
6 luni) și vor informa Biroul Permanent al
Parlamentului despre activitățile de control  Activitățile de control ale Comisiei vor fi in-
planificate (în loc de solicitarea autorizației cluse într-un raport cu constatări și reco-
Biroului). mandări.
 Regulamentul va stabili cine va monitori-  Ministerele de resort și autoritățile publice

za concluziile și recomandările Comisiei de vor oferi comentarii la raport, la constatările
anchetă (după ce aceasta este dizolvată) și recomandările acestuia (acceptarea tota-
și care secretariat va fi responsabil pentru lă, parțială sau respingerea) timp de maxim
monitorizarea ulterioară. Se poate de indi- 2 luni.
cat în Regulament entitatea specifică sau
 Președintele Comisiei va informa sesiunea  Angajații Secretariatului (Direcția Infor-

plenară o dată în șase luni despre îndepli- mațional-analitică) vor compila și analiza
nirea recomandărilor din raportul Comisiei. rapoartele de fond relevante cu privire la
audierile publice, inclusiv rapoartele ce nu
 Biroul va conveni asupra unui sistem de sunt ale autorităților publice, de exemplu,
responsabilizare a autorităților publice sau ale experților și OSC.
instituțiilor independente care refuză să co-
menteze sau să participe la audierile organi-  Direcția Juridică va pregăti o evaluare juridi-
zate de Parlament și Comisiile sale: că a audierii publice, la solicitare.
 Personalul Comisiei va indica într-un  Președintele Comisiei va desemna un an-

tabel online care autorități publice sau gajat al Comisiei să pregătească audierea.
instituții independente au participat sau Comisia poate desemna un membru pentru
nu la ședința Comisiei sau la audiere coordonarea activităților de pregătire a au-
atunci când au fost invitate și dacă au fă- dierilor.
cut comentarii la raportul Comisiei.
 Angajații Comisiei vor elabora întrebări ce
 Președintele Comisiei va îndemna auto- vor fi luate în considerare de către deputați
ritățile publice sau instituțiile indepen- pe parcursul audierii publice.
dente (în mod privat sau public) să par-
ticipe la ședința sau audierea Comisiei  Angajații Comisiei vor selecta invitații pentru
atunci când sunt invitate și să comenteze audierile publice, inclusiv funcționari publici
asupra raportului Comisiei. din direcții, miniștri, experți în domeniul vi-
zat, instituții independente și agenții de re-
 Președintele Parlamentului va adresa o glementare, OSC, reprezentanți ai mediului
scrisoare și/sau va informa sesiunea ple- academic, și persoane private.
nară despre autoritățile publice sau in-
stituțiile independente care au refuzat să  Angajații Comisiei vor asigura organizarea
participe la ședința sau audierea Comisi- audierilor publice și vizite la fața locului.
ei și care au refuzat să ofere comentarii
la raportul Comisiei.  Angajații Comisiei vor pregăti un raport pre-
liminar cu constatări și recomandări pentru
3. Referitor la organizarea controlului Comisiei, Comisie.
recomandăm ca Secretariatul să adopte POS
privind planificarea lucrului și organizarea au-  Angajații Comisiei vor transmite raportul mi-
dierilor de control în 3 etape: pregătire, imple- nisterelor relevante și autorităților publice
mentare și monitorizare: cu solicitarea de a prezenta comentariile lor
la raport și la recomandările acestuia (ac-
 POS vor clarifica rolul angajaților Comisi- ceptarea deplină, parțială sau respingerea)
ei, Direcției Juridice și Direcției Informațio- timp de 2 luni.
nal-analitice.
 Angajații Comisiei vor monitoriza comenta-  Fiecare Comisie va desemna un angajat pen-
riile și implementarea recomandărilor din tru pregătirea raportului de 6 luni cu privire
raportul comisiei și vor publica informațiile la monitorizarea și îndeplinirea recomandă-
într-un tabel de monitorizare pe pagina web rilor Comisiei, raport ce va fi prezentat de
a Parlamentului. Tabelul de monitorizare va către președinte în sesiunea plenară.
include următoarele informații cu privire la
fiecare recomandare:
 Data când au fost adoptate recomandă-

rile
 Data stabilită pentru oferirea răspunsu-
lui de către Guvern
 Data stabilită pentru implementarea ac-
țiunilor recomandate
 Partea responsabilă din Guvern/auto-
ritățile publice responsabile de imple-
mentare.
2 Controlul
asupra
implementării
legislației
29
SUMAR EXECUTIV
INTRODUCERE


CONCLUZII
ANEXE
2. Controlul asupra tarea legilor după 6 luni de la intrarea în vigoare
implementării legislației
a legii respective” (Regulamentul Parlamentu-
lui, art. 111). Mai mult ca atât, Legea cu privire la
actele legislative cere Parlamentului ca „revizu-
Parlamentele din lumea întreagă investesc timp și irea actelor legislative să fie periodică, cel puțin
resurse considerabile pentru discutarea, revizui- o dată în doi ani” (art. 50).
rea, aprobarea și modificarea legislației. Totuși,
de multe ori parlamentele nu dispun de suficien- Deși dispozițiile Regulamentul Parlamentului
te informații despre măsura în care este imple- se referă la informațiile cu privire la executarea
mentată o lege sau despre provocările legate de legii (prima dimensiune a analizei privind apli-
implementarea legislației. Deși implementarea carea legislației), prevederile Legii cu privire la
legislației ține de responsabilitatea Executivului actele legislative se referă la informațiile cu pri-
și a altor autorități publice, Parlamentul are sar- vire la impactul legislației (a doua dimensiune a
cina de a controla dacă această responsabilita- analizei privind implementarea legislației).
te este onorată și de a verifica dacă legile odată
adoptate realizează obiectivele sale de politică. Regulamentul Parlamentului conține un singur
articol cu privire la controlul parlamentar asu-
Analiza implementării legislației are două di- pra legislației adoptate, întitulat „Efectuarea
mensiuni: în primul rând, revizuirea punerii în controalelor și prezentarea rapoartelor privind
aplicare a legii de către Executiv și, în al doilea executarea legilor”. Astfel, controlul asupra exe-
rând, revizuirea impactului legislației. Prima di- cutării legii de către autoritățile competente și
mensiune este axată, în primul rând, pe monitori- de către instituții, precum și determinarea efici-
zarea măsurii în care ministerele implementează enței legii va fi gestionat de Comisia Permanen-
legislația și dacă există anumite cauze judiciare tă, asistată de Direcția Juridică a Secretariatului
relevante cu privire la aplicarea legii date. Cea Parlamentului, sau de alte Comisii create pen-
de-a doua dimensiune se axează, în mare parte, tru acest scop de către Parlament. În rezultatul
pe evaluarea impactului legii și măsurii în care controlului, Comisia Parlamentară va prezenta
legea realizează obiectivele sale de politică7. recomandări Guvernului și/sau altor autorități
publice, iar dacă este necesar, va prezenta ra-
poarte Parlamentului cu privire la executarea
2.1. Cadrul legal legilor, de obicei timp de 6 luni de la intrarea în
vigoare a respectivei legi.
Regulamentul Parlamentului Republicii Moldo-
va are câteva dispoziții ce se referă la controlul În conformitate cu Legea Nr. 136 din 07.07.2017
asupra implementării legii. În conformitate cu cu privire la Guvern (art. 35), una din sarcinile
Regulamentul Parlamentului, „Comisia Parla- principale ale Guvernului este de a asigura im-
mentară va prezenta Recomandări Guvernului plementarea actelor normative ale Parlamentu-
și/sau altor autorități publice și, după caz, va lui, de a monitoriza și analiza eficiența imple-
prezenta Parlamentului rapoarte privind execu- mentării actelor normative de către ministere,
alte autorități administrative centrale subordo-
(7) De Vrieze, Franklin și Hasson, Victoria, Controlul post-legis- nate Guvernului și structurile organizaționale
lativ – Studiu comparativ al practicilor de control post-legislativ
din sfera lor de competență, de a monitoriza și
în parlamentele selectate și justificarea locului acestuia în
asistența democrației, Fundația Westminster pentru Democrație, exercita controlul asupra modului de punere în
Londra, 2017, 56 p. http://www.wfd.org/wp-content/uploa-
ds/2017/08/Comparative-Study-PLS-WEB.pdf aplicare a acestora.
Controlul asupra implementării legislației 31
2.2. Practicile curente în Moldova În al doilea rând, Ministerul Justiției (MJ) coor-
donează monitorizarea implementării legislați-
În prezent, nu există nicio dovadă că, în baza ei doi ani după intrarea în vigoare10. Împreună
uneia dintre cele două direcții ale analizei, Co- cu alte ministere, MJ elaborează lista legilor a
misiile Parlamentare ar monitoriza implemen- căror implementare trebuie revizuită, în baza
tarea legislației. Nu există niciun mecanism ofi- metodologiei aprobate de Guvern. MJ revizu-
cial, standard în Parlament care ar monitoriza iește rapoartele privind diferite legi și prezin-
progresul înregistrat de direcțiile Guvernului în tă un rezumat Guvernului. Dacă rezumatul este
procesul de implementare. publicat pe pagina web a Guvernului, rapoarte-
le de evaluare cu privire la legi nu sunt oficial
prezentate și nici expediate Parlamentului. Se
„Implementarea legilor este adesea amânată
considerabil din cauza publicării întârziate a presupune că aceste rapoarte se limitează la
actelor normative. O soluție pentru Guvern ar fi informații tehnice cu privire la implementarea
să prezinte Parlamentului proiectul hotărârilor
guvernamentale pentru implementarea legii
legislației și nu includ analize comprehensive
respective în același timp cu prezentarea sau consistente ale impactului legii.11
proiectului de lege în Parlament. Astfel,
Parlamentul va avea asigurarea că nu vor exista
amânări extensive la implementarea legislației Rapoartele AIR, în calitate de analize ex-ante
aprobate.” ale impactului, sunt un punct de referință util
pentru analiza ex-post a implementării legisla-
Dl. Vasile Bolea, Secretarul Fracțiunii Partidului
Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) ției. Deși rapoartele AIR sunt obligatorii pentru
proiectele de legi propuse de Guvern, acesta nu
este cazul pentru inițiativele legislative propuse
Guvernul Republicii Moldova a creat două me- de deputați, care deseori simt lipsa unui raport
canisme de evaluare, relevante pentru aspectul AIR. În absența liniei de bază și a indicatorilor
implementării legislației. Primul, Cancelaria de pentru AIR, impactul inițiativelor legislative
Stat efectuează Analiza Impactului de Regle- propuse de deputați este mai greu de estimat.
mentare (AIR) a proiectelor de lege elabora-
te de Guvern, în special în sectorul dezvoltării
afacerilor. Rapoartele AIR sunt publicate online
atunci când proiectul de lege este prezentat
pentru consultările publice.8 Rapoartele AIR fac
parte din nota informativă anexată la proiectele
de lege trimise în Parlament9.
(10) În baza Hotărârii nr. 1181 a Cancelariei de Stat, Guvernul

(8) A se vedea: www.particip.gov.md Republicii Moldova.
(9) Interviu cu angajații de rang înalt din cadrul Cancelariei de (11) Interviu cu angajații de rang înalt din cadrul Ministerului
Stat a Republicii Moldova, Chișinău, septembrie 2017. Justiției, Chișinău, noiembrie 2017.
2.3. Practicile europene Odată cu adoptarea raportului Comisiei, an-

gajații Parlamentului au competența și auto-
Capitolul cu privire la practicile relevante din ritatea de a urmări gradul de implementare a
alte state europene se va referi la procedurile recomandărilor Comisiei și de a se adresa auto-
de control în trei Parlamente: Marea Britanie, rităților relevante.
Belgia și Muntenegru.
În Muntenegru, analiza implementării legisla-
În Regatul Unit, toate Comisiile Parlamentului ției are loc în contextul reformelor începute în
Westminster pot efectua analize ex-post a le- cadrul negocierilor de aderare la UE.13 Regula-
gislației, care se consideră parte componentă mentul Parlamentului din Muntenegru prevede
a funcției de control parlamentar. Parlamentul responsabilitatea Comisiilor Parlamentare de a
britanic a stabilit o abordare sistematică față de monitoriza și de a evalua implementarea legis-
analiza ex-post a legislației în baza unui sistem lației, în particular în termeni de conformare cu
prin intermediul căruia Guvernul prezintă Parla- legislația UE. În rezultat, controlul asupra im-
mentului un Memorandum cu privire la imple- plementării legilor este o obligație directă pen-
mentarea legislației după trei-cinci ani de la pu- tru 7 din 14 Comisii.14 În ultimii ani, două Comisii
blicarea sa oficială.12 Sistemul se bazează pe un au fost foarte active în efectuarea controlului
acord dintre Guvern și Parlament și asigură că asupra implementării legislației: Comisia Eco-
Guvernul oferă Parlamentului, în formă scrisă, nomie, Buget și Finanțe și Comisia Sisteme Poli-
analiza situației cu privire la implementarea le- tice, Judiciare și Administrare.
gislației. După o perioadă de trei-cinci ani după
intrarea în vigoare a legii, există suficiente do- Parlamentul din Muntenegru a adoptat Planul
vezi pentru analiza impactului legii. Ministerul de Acțiuni anual care prevede că, cel puțin o
care a sponsorizat legea pregătește un Memo- dată în semestru, Comisiile vor organiza o șe-
randum detaliat cu privire la executarea legii și dință cu privire la implementarea politicilor și
impactul acesteia, provocările posibile și lecțiile legislației. Astfel, Comisiile vor conduce audieri
învățate. consultative cu privire la implementarea legii,
cu contribuții din partea Guvernului și altor părți
La primirea Memorandumului, Camera Comu- interesate. Concluziile Comisiilor sunt apoi pro-
nelor decide dacă este nevoie de alte anchete. puse spre adoptare în sesiunea plenară. Odată
Aceasta va decide dacă Memorandumul Guver- adoptate, Comisia este autorizată să urmăreas-
nului oferă informații suficiente sau dacă va că implementarea concluziilor și recomandări-
efectua analiza proprie a implementării legis- lor sale. De exemplu, Comisia privind egalitatea
lației. Pentru aceasta, Comisia va lansa o cerere de gen. Aceasta a efectuat cea mai comprehen-
de dovezi în formă scrisă, va conduce audieri și sivă și detaliată analiză a executării legii, în baza
va pregăti un raport cu recomandări. cercetărilor contractate din exterior.
(13) Monitorizarea și evaluarea supremației legii în Muntenegru,

Institutul Alternativa, noiembrie 2016, pagina 10, disponibil
la: http://media.institut-alternativa.org/2017/01/monito-
ring-and-evaluation-of-rule-of-law-in-montenegro.pdf
(12) Kelly, Richard și Everett, Michael, Controlul Post-Legislativ, (14) Regulile de procedură ale Parlamentului din Muntene-
Camera Comunelor, Nota standard din bibliotecă: SN/PC/05232; gru, text consolidat, No 00-63-2/13-44, 28 noiembrie 2013, la:
23 mai 2013, Londra, 16 p. http://researchbriefings.parliament. http://www.skupstina.me/images/documents/rules_of_proce-
uk/ResearchBriefing/Summary/SN05232 dure_00-63-2.pdf
În sfârșit, este important de menționat că unele Ce fel de activități ulterioare au fost prevăzute
legi includ articole specifice cu privire la rolul pentru constatările Comisiei? S-a convenit că
Parlamentului în analiza ex-post a legislației, legislația poate fi schimbată, dacă toți membrii
cum ar fi, de exemplu, legislația electorală. În Comisiei recomandă aceasta unanim. Motivul
acest caz, Parlamentul din Muntenegru a creat pentru aceasta este să asigure că recomandări-
o comisie specială, temporară, pentru monitori- le au o susținere mai vastă din partea partidelor
zarea aplicării legislației electorale. și, prin urmare, să elimine problemele potenți-
ale din ecuație. De asemenea, s-a decis ca șe-
În Belgia, Camera Reprezentanților și Senatul au dințele Comisiei să fie deschise pentru public,
creat (în cadrul mandatului anterior) o Comisie iar Comisia să poată cere asistența altei Comisii
Comună pentru cele Două Camere ale Parla- sau a experților externi și ca raportul anual să
mentului, responsabilă pentru analiza ex-post devină public.
a legislației. 15
Regulamentul Parlamentului a
stabilit pentru Comisia Comună trei posibilități În conformitate cu analiza practicilor de revizu-
de a revizui implementarea legislației: (1) atunci ire ex-post, făcută de noi în legătură cu imple-
când există o petiție din partea unei/unor per- mentarea legislației, am identificat câteva lecții
soane sau organizații ce subliniază problemele învățate utile. În continuare, descriem patru
legate de implementarea legislației, care este lecții învățate importante:
în vigoare de mai puțin de trei ani; (2) atunci
când hotărârile Curții de Arbitraj / Curții Con- 1. Utilizarea timpului și resurselor în cel mai efi-
stituționale arată că există probleme care au cient mod - Parlamentul are nevoie de un pro-
un impact asupra sistemului supremației legii; ces transparent pentru identificarea textelor
(3) atunci când raportul anual al Procurorului legislative ce sunt selectate pentru revizuire.
General adresat Parlamentului relevă probleme Este preferabilă aplicarea resurselor limita-
privind aplicarea legislației specifice. te într-o manieră ce permite analiza ex-post
efectivă și calitativă a câtorva texte legislati-
Din cauza suprapunerii potențiale cu activitatea ve pe an, decât mai puține analize detaliate
Comisiei Permanente Justiție și Afaceri Interne, ale unui număr multiplu de acte. Totuși, este
Comisia pentru analiza ex-post a legislației s-a posibil de identificat tipurile actelor care pot
concentrat mai mult pe petițiile primite de la fi sau nu potrivite, în general, pentru analiza
părțile interesate externe, în particular petițiile ex-post a legislației. Legislația care este, în
cu privire la sistemul supremației legii și la po- general, nepotrivită pentru analiza ex-post
vara administrativă impusă cetățenilor și com- include: (1) acte privind dobândirea drepturi-
paniilor. Astfel, accentul particular pe revizuirea lor de proprietate asupra titlurilor de valoare,
legislației, și anume cum de făcut sistemul ad- creditelor sau altor active care au fost primite
ministrativ mai puțin complicat pentru afaceri de o entitate raportoare ca garanție; (2) legi
și companii, generează mai puțină birocrație. de consolidare; (3) legi ce introduc modificări
tehnice minore; și (4) legi în care schema le-
gislativă descrie metoda proprie de analiză
independentă și raportare. Pe de altă parte,
legile adoptate în baza procedurilor rapide și
de prioritate vor fi întotdeauna supuse ana-
lizei ex-post. Pentru Moldova, acesta este un
(15) http://www.comitewetsevaluatie.be/indexN.html criteriu important. Adițional, la analiza im-
pactului legislației, se va considera efectul misie. În funcție de complexitatea chestiunii,

cumulativ al legislației, precum și dacă a fost Comisia poate permite externalizarea aces-
modificată situația în domeniul de politici de tei analize experților externi. Prin urmare,
diferite acte legislative. Impactul legislativ este utilă crearea unei linii bugetare pentru
este rareori efectul unui singur text legislativ, analiza ex-post a legii sau a unui buget pen-
prin urmare, este util să se considere efectul tru Comisii ca să aibă posibilitatea să exter-
cumulativ al legislației. nalizare, dacă și când este necesar.
2. Actele parlamentare deseori oferă ministe-

relor autoritatea de a elabora acte norma- 2.4. Recomandări
tive. Este ideală revizuirea actelor norma-
tive post-intrare în vigoare în același timp 1. Referitor la planificarea revizuirii executării
cu revizuirea legii primare la care se referă. legilor de către Parlament, recomandăm:
Acesta este în particular cazul când majori-
tatea prevederilor ce pun în vigoare un text  Comisiile să includă în Planul de Activități
legislativ sunt incluse în actele normative și controlul asupra implementării legislației
nu în legea primară, ceea ce poate duce la selectate în limita competenței Comisiei.
contradicții sau lacune. 16
 Biroul Permanent să adopte o listă anuală

3. Analiza ex-post a legii nu trebuie să redea de legi pentru care este necesară revizuirea
doar argumente de politici din momentul implementării și să aloce aceste legi Comisi-
când a fost discutată legea în fond, dar se ilor permanente relevante. Lista va fi inclusă
va focusa mai mult pe adoptarea și impactul în Planul de Activitate anual al Parlamentu-
legii, luând în considerare dovezile de apli- lui, care este aprobată în sesiunea plenară.
care în practică. Chiar dacă adoptarea legii și
dezbaterea în fond a politicii au fost uneori  Criteriile de compilare a listei anuale de legi
divizate între partidele politice și deputați, pentru care este necesară revizuirea imple-
analiza ex-post a legii trebuie să permită o mentării vor include:
considerare profundă a impactului legislației,
analizând gradul de realizare a obiectivelor.17  Propunerile Comisiilor permanente
4. Cine va efectua analiza ex-post a legii?  Prioritățile politice identificate de Biroul

Aceasta va avea loc sub egida Comisiilor Permanent
permanente, deoarece există două aspec-
te: aspectul legal și impactul. Aspectul legal  Legile adoptate în procedura de urgență
poate fi condus de Direcția Juridică, pe când sau prioritară
analiza impactului poate fi efectuată de Co-
 Recomandările societății civile, experți-
lor și părților interesate relevante.
(16) Bernhardt, Peter, Controlul parlamentar al legislației
delegate în Canada: prea târziu și prea puțin? în: The Loophole
– Jurnalul Asociației Comunității Consiliului Legislativ, Ediția 3
din 2014, p. 73-84. http://www.calc.ngo/sites/default/files/loop-
hole/dec-2014.pdf
(17) Comisia Juridică, Controlul Post-Legislativ, Publicat ca LAW
COM Nr 302, Londra, Octombrie 2006, 62 p. http://www.lawcom.
gov.uk/app/uploads/2015/03/lc302_Post-legislative_Scrutiny.pdf
 Îmbunătățirea cadrului legal pentru revizui- anumite proceduri judiciare relevante

rea implementării legislației, prin: legate de implementarea legii și dacă le-
gea a fost contestată la Curtea Constitu-
 Asigurarea faptului că legea cu privire la țională.
actele legislative include o prevedere că
toate proiectele de lege revizuite de Par-  Analiza impactului va examina dacă și în
lament, inclusiv inițiativele legislative ale ce măsură au fost realizate obiectivele
deputaților, trebuie să fie supuse AIR, fa- de politici stabilite, care este impactul
cilitând astfel o revizuire mai sistematică social, financiar, de mediu și economic
a impactului ulterior. al legii, cum poate fi îmbunătățită imple-
mentarea și prezentarea, ce lecții au fost
 Asigurarea faptului că noua legislație identificate.
adoptată de Parlament are clauze clar
formulate despre sarcina Guvernului de a  Solicitarea adresată ministerelor de a pre-
raporta Parlamentului despre implemen- zenta Parlamentului rapoarte de analiză a
tarea legislației, cum ar fi: cine pregă- impactului legilor incluse în lista anuală de
tește raportul, standarde minime pentru legi compilată de Biroul Permanent și inclu-
consultații, criterii de evaluare, formatul se în Programul Anual de Activitate al Parla-
raportului și termenul de prezentare. mentului. Anterior aprobării oficiale, versiu-
nea preliminară a listei poate fi consultată
 Secretariatul Parlamentului (Direcția Juri- între Biroul Permanent și Cancelaria de Stat.
dică) va pregăti raportul AIR pentru legile
inițiate de deputați. Dacă Parlamentul își  Revizuirea legislației primare și secundare
consolidează capacitatea de pregătire a ra- în același timp.
poartelor AIR, acesta ar putea cere asistența
experților în domeniul AIR din cadrul Cance-  Revizuirea informației guvernamentale, a ra-
lariei de Stat la conducerea AIR pentru legile poartelor altor autorități publice și analizei
inițiate de deputați, de la caz la caz. experților, OSC și altor părți interesate.
2. Referitor la metodologia pentru analiza ex-  Solicitarea accesului Parlamentului la ra-

post a implementării legislației de către Parla- poartele privind impactul anumitor legi spe-
ment, recomandăm: cifice compilate de MJ (în loc de rezumatul
raportului publicat online), iar dacă este
 Abordarea în două etape: prima etapă – necesar, adoptarea modificărilor la legisla-
analiza legislativă, urmată de analiza impac- ție pentru a asigura accesul la rapoartele de
tului. revizuire ale Guvernului.
 Analiza legislativă va examina toate as-  Desfășurarea audierilor privind impactul le-
pectele legale ale adoptării legii: dacă gislativ cu părțile interesate relevante. Sta-
au fost adoptate actele normative, dacă bilirea audierilor privind impactul legislativ
a fost creată sau mandatată instituția este similară audierilor privind controlul,
implementatoare, dacă există careva im- dar se vor axa pe legislație, în loc de o ches-
pedimente legislative pentru implemen- tiune specifică de politică.
tarea deplină a legislației, dacă există
 Considerarea analizelor ex-ante AIR (linii de 4. Referitor la termenul analizei ex-post a im-
bază, indicatori, ținte) la compilarea rapoar- plementării legislației de către Parlament, reco-
telor de analiză ex-post ale Comisiei privind mandăm:
impactul legislației.
 Analiza legislativă: de extins termenul de la
3. Referitor la organizarea analizei ex-post a im- 6 luni la 1 an pentru a avea mai mult timp
plementării legislației de către Parlament, reco- pentru adoptarea legii;
mandăm:
 Analiza impactului: în general, de extins de
 Atribuirea responsabilității pentru analiza la 2 la 3 ani, perioadă în care se vor acumula
legislativă Direcției Juridice a Secretariatului dovezi suficiente pentru a identifica tendin-
Parlamentului, ce poate prezenta Comisiei țele relevante în implementarea legii;
Permanente un Memorandum la efectuarea
analizei ex-post a impactului.  Excepție: pentru legea adoptată în procedu-
ră de urgență sau prioritară, sau legea ce va
 Atribuirea sarcinii de analiză a impactului produce un efect imediat, analiza va fi efec-
Comisiei Permanente. La pregătirea raportu- tuată după 1 an de la adoptare.
lui, angajații Comisiei (consultanți) pot soli-
cita asistența unui expert sau instituție din  Se vor lua în considerare termenii de mai
exterior, care este contractată de Parlament. sus la compilarea listei anuale de legi ce tre-
Pentru aceasta, Comisiile vor trebuie să se buie revizuite.
bazeze pe linia bugetară pentru scopuri de
externalizare. Pentru a iniția această practi-
că, proiectul PNUD poate fi rugat să stabi- 5. Referitor la rezultatul și monitorizarea ulte-
lească o listă de experți care ar contribui la rioară de către Parlament a analizei ex-post a
efectuarea analizei ex-post a legislației și ar implementării legislației, recomandăm:
putea elabora rapoarte de analiză a impac-
tului actelor legislative identificate pentru  Adoptarea raportului cu constatări și reco-
Comisiile Permanente. mandări specifice pentru analiza privind im-
plementarea legislației, efectuată de fiecare
Conectarea la platforma www.particip.gov.md, comisie.
care include toate proiectele de lege elabora-
te de Guvern, precum și la platforma lex.justice.  Expedierea raportului Comisiei către minis-
md, care conține toate actele normative adop- terul și autoritățile publice relevante și so-
tate de Parlament, Guvern și alte autorități pu- licitarea răspunsurilor lor la recomandări
blice. timp de 2 luni.
 Crearea unui sistem online și accesibil de

urmărire a tuturor recomandărilor incluse
în raportul Comisiei, răspunsurile, precum și
implementarea/acțiunile ulterioare.
3 Monitorizarea
ulterioară a rapoartelor
instituțiilor
independente și
ale agențiilor de
reglementare
39
SUMAR EXECUTIV
INTRODUCERE
MONITORIZAREA ULTERIOARĂ
A RAPOARTELOR INSTITUȚIILOR INDEPENDENTE
ȘI ALE AGENȚIILOR DE REGLEMENTARE

CONCLUZII
ANEXE
3. Monitorizarea cific. Agențiile de reglementare există, în mare
ulterioară a
parte, în statele cu regimuri democratice sau în
statele ce sunt în tranziție spre democrație.
rapoartelor instituțiilor
independente și Delegarea autorității instituțiilor independente
și agențiilor de reglementare necesită o aten-
ale agențiilor de ție deosebită în cadrul lanțului de responsa-
reglementare bilizare stabilit în democrațiile parlamentare.

Întrucât Parlamentul supraveghează executivul
său și administrația publică, odată cu crearea
În multe state, sistemul de guvernare prevede agențiilor independente această structură de
câteva instituții independente, în mare parte, în control articulat se schimbă. În paralel cu extin-
domeniul guvernării, precum și agenții de regle- derea autorității agenților independente, scade
mentare, în mare parte, în domeniul economic. domeniul de eficiență și impact al politicului
(Guvern și Parlament).18
Instituțiile independente efectuează controlul
asupra conformării Guvernului cu standardele Unele agenții reglementează sectoarele econo-
bunei guvernări și drepturile omului. Instituțiile mice unde sunt esențiale specializarea tehnică
independente sunt Instituția Ombudsmanului, și controlul prudențial, cum ar fi sectorul ener-
Oficiul Auditorului General al Curții de Conturi, getic și telecomunicațiile. Eficacitatea acestor
Centrul Anti-corupție, Comisia pentru drepturile agenții de reglementare se manifestă în măsura
omului. în care mandatul acestora găsește echilibrul în-
tre „independența” lor față de industrie și Gu-
Agențiile de reglementare îndeplinesc funcții vern și „responsabilizarea” lor față de public.19
de reglementare, licențiere sau cvasi-judiciare.
Acestea includ Agenția Națională pentru Regle- Un factor-cheie al acestui echilibru se găsește
mentare în Energetică, Agenția Achiziții Publice, în interacțiunea dintre agenții și Parlament. Pro-
Autoritatea de reglementare în domeniul tele- vocarea principală constă în gestiunea acestei
comunicațiilor, etc. interacțiuni într-un fel care să optimizeze echili-
brul dintre independență și răspundere. Aceasta
Este important de făcut o deosebire între insti- înseamnă că agențiile nu sunt totalmente inde-
tuțiile independente consultative și autoritățile pendente de Guvern și Parlament și nici nu sunt
de reglementare. Instituțiile independente ofe- totalmente subordonate Parlamentului, dar ac-
ră consultanță oficială și expertiză Guvernului, tivează în baza principiului brațului întins, de la
legiuitorilor, companiilor referitor la politicile o distanță potrivită. Așa trebuie să arate siste-
specifice și legile și au puterea de a publica re- mul, în cel mai bun caz, însă în practică, în multe
comandările sale, pe când agențiile de reglemen- state, există o interferență politică nejustificată
tare independente au sarcina de a reglementa
aspectele specifice ale unei industrii. În funcție
(18) Giandomenico Majone, Strategie și Structură: economia
de sistemul politic al țării, unele instituții inde- politică a independenței și responsabilizării agenției, în: OECD,
elaborarea autorităților de reglementare independente și
pendente sunt entități constituționale, create în responsabile pentru Reglementarea Calității Înalte. Procedurile
din ședința experților de la Londra, Regatul Unit, 10-11 ianuarie
baza unei prevederi constituționale, iar majori- 2005, p. 126-214. www.oecd.org/dataoecd/15/28/35028836.pdf
tatea agențiilor de reglementare sunt create prin (19) Nick Malyshev , Evoluția politicii de reglementare în statele
OECD, OECD, 2006, p. 19-20., http://www.oecd.org/dataoe-
legea ce reglementează un sector economic spe- cd/24/10/41882845.pdf
Monitorizarea ulterioară a rapoartelor instituțiilor independente și ale agențiilor de reglementare 41
în activitatea instituțiilor, iar lucrul lor nu este 3.2. Practici curente în Moldova
întotdeauna suficient de transparent.
În Moldova, există 20 de instituții independente
Interacțiunea Parlamentului cu instituțiile in- și agenții de reglementare care raportează Par-
dependente și agențiile de reglementare poate lamentului. Conform legilor aplicate, Parlamen-
fi identificată în baza a trei domenii principale: tul joacă un rol în aprobarea bugetului unor in-
rapoartele instituțiilor și agențiilor și urmarea stituții independente și agenții de reglementare
lor de către Parlament, numirile în Consiliile sau la desemnarea șefului instituției sau mem-
de Administrare sau conducerea instituțiilor și brilor Consiliului de Administrare.
agențiilor, bugetul și responsabilitățile financi-
are ale instituțiilor și agențiilor. Prima analiză comprehensivă a interacțiunii
Parlamentului cu unele agenții a fost efectua-
tă de PNUD în 2011, la solicitarea Comisiei Eco-
3.1. Cadrul legal nomie, Buget și Finanțe.20 În anii următori, au
fost aprobate câteva modificări la legile privind
Instituțiile independente și agențiile de regle- unele agenții specifice și anume, cu privire la
mentare din Moldova au fost create în două aprobarea bugetului și desemnarea membrilor
etape. Prima etapă a decurs din independența Consiliilor de Administrare.
țării și a constat în crearea instituțiilor centrale
pentru existența statului, cum ar fi, de exemplu, După cum a mărturisit Consultantul canadian,
Curtea Constituțională, Procuratura Generală, Geoff Dubrow, în 2016, în Moldova „mulți depu-
Curtea de Conturi, Banca Națională, Comisia tați și angajați parlamentari văd aceste instituții
Electorală Centrală, etc. A doua etapă este de o independente ca organizații care au competențe
natură mai recentă și aduce sistemul de guver- proprii și trebuie să răspundă în fața Parlamen-
nare din Moldova mai aproape de practicile eu- tului pentru rezultatele pe care le înregistrează.
ropene. Ca rezultat, au fost create noi instituții, Drept rezultat, deseori se așteaptă ca șefii agen-
cum ar fi Centrul Național Anti-corupție, Centrul țiilor independente să se prezinte în fața Parla-
Național pentru Protecția Datelor cu Caracter mentului pentru raportarea rezultatelor obținu-
Personal, Autoritatea Națională de Integritate, te, decât să informeze Parlamentul ca acesta să
Oficiul Ombudsmanului, etc. examineze problemele ridicate și să pună pre-
siune pe Executiv să întreprindă acțiuni de co-
Cadrul legal privind interacțiunea Parlamentu- rectare”21.
lui cu instituțiile independente și agențiile de
reglementare în Moldova este mai degrabă scin- Rapoartele instituțiilor independente și ale
dat. În mare parte, cadrul legal poate fi găsit în agențiilor de reglementare includ un domeniu
legislația privind crearea instituțiilor indepen- vast de analiză, care poate fi foarte util pentru
dente și a agențiilor, cu o referire destul de mică funcția de control a Parlamentului în diverse
la raportarea lor sau structurile de guvernare.
Legea Nr.797 din 02.04.1996 pentru adoptarea (20) De Vrieze, Franklin, Instituțiile independente și agențiile de
reglementare din Moldova și interacțiunea acestora cu Parla-
Regulamentului Parlamentului menționează in- mentul, PNUD Moldova, Chișinău, 2011, 150 p. https://iniciativat-
pa.files.wordpress.com/2010/06/report-on-independent-institu-
strumentele de îndeplinire a funcției de control/ tions-final-version-original.pdf
supraveghere parlamentară și evidențiază rapoar- (21) Dubrow, Geoff, Rolul Comisiilor parlamentare: funcția de
control parlamentar în Parlamentul Republicii Moldova, Chiși-
tele anuale ale autorităților publice (Articolul 128). nău, PNUD Moldova, decembrie 2016, 82 p.
domenii de expertiză. Ca regulă, Parlamentul a Parlamentului. Cu alte cuvinte, deputații pot

„ia act” de raportul instituției, deși discutarea utiliza mai bine constatările și recomandările
rapoartelor în Comisii sau în sesiunea plenară acestor rapoarte.
este foarte neuniformă. Legislația specifică cu
privire la aceste autorități nu este întotdeauna Mai jos prezentăm instituțiile, ale căror rapoar-
clară, mai ales în ceea ce privește metoda de rate sunt examinate de către Parlamentul Repu-
portare și procedura de monitorizare ulterioară blicii Moldova:
1. Consiliul Coordonator al Audiovizualului http://www.cca.md/

2. Comisia Electorală Centrală http://www.cec.md
3. Curtea Constituțională http://www.constcourt.md/
4. Curtea de Conturi http://www.ccrm.md/
5. Procuratura Generală http://www.procuratura.md/
6. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică http://www.anre.md
7. Consiliul Concurenței https://www.competition.md/
8. Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor http://ansc.md/
9. Oficiul Avocatului Poporului/Ombudsmanului http://ombudsman.md/
10. Consiliul Superior al Magistraturii http://www.csm.md/
11. Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării http://egalitate.md/
şi asigurarea egalității
12. Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar http://fgdsb.md/
13. Serviciul de Informații și Securitate http://www.sis.md/en
14. Centrul Național Anti-Corupție https://www.cna.md/
15. Banca Națională a Moldovei http://www.bnm.org/en
16. Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal http://www.datepersonale.md/
17. Comisia Națională a Pieței Financiare http://www.cnpf.md/en/prez/
18. Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat http://www.cnajgs.md/en
19. Autoritatea Națională de Integritate http://ani.md/
20. Agenția Proprietății Publice 22 http://www.app.gov.md/
Pentru a analiza interacțiunea Parlamentului cu avut loc o audiere cu alte părți interesate și dacă
instituțiile independente și agențiile de regle- au fost adoptate anumite concluzii în cadrul șe-
mentare și, în special, monitorizarea ulterioară a dinței Comisiei. Lista de verificare analizează răs-
rapoartelor de către Parlament, am elaborat o lis- punsul Parlamentului la raportul instituției inde-
tă de verificare compusă din 20 de întrebări. Lista pendente. În sfârșit, lista de verificare determină
de verificare include tipul de rapoarte prezentate dacă Comisia a discutat solicitările bugetare ale
în Parlament, termenul limită legal de prezenta- instituției sau a revizuit raportul de auit extern al
re a rapoartelor în Parlament și dacă legea cere instituției și dacă a efectuat anumite modificări la
ca Parlamentul să aprobe oficial raportul anual mandatul și competențele instituției pe parcursul
de activitate al instituției. De asemenea, lista de ultimilor doi ani.
verificare analizează natura ședinței Comisiei la
care se prezintă rapoartele instituției: când este
(22) Legea Nr.121 din 04.05.2007 privind administrarea și deetati-
organizată ședința după primirea raportului, dacă zarea proprietății publice stipulează că Guvernul va prezenta ra-
portul său în Parlament. Pagina web a Parlamentului informează
a fost prezent reprezentantul instituției, dacă a că Ministerul Economiei prezintă raportul în Parlament.
Lista de verificare comprehensivă permite o care a întârziat cu două săptămâni, și Curtea

evaluare mai detaliată a modului în care Par- Constituțională, care nu a prezentat nici un
lamentul procesează rapoartele și utilizează raport în 2016 și 2017. Agenția Națională pen-
informațiile incluse în rapoartele instituțiilor tru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) a fost
independente și ale agențiilor de reglementa- creată în 2017 și încă nu a prezentat primul
re, deoarece aceste informații pot fi foarte utile raport.
pentru funcția de control parlamentar.
 Comisiile relevante au organizat o ședință
Lista de verificare a fost expediată angajaților cu privire la rapoartele de activitate primite
Comisiilor desemnați să revizuiască rapoartele pentru jumătate din numărul total de cazuri
acestor instituții. În perioada pregătirii prezen- din 2016 și 2017.
tului raport, consultantul internațional a primit
răspuns la lista de verificare pentru 16 din 20 de  În cazurile când Comisia a organizat ședințe
instituții. Prin urmare, consultantul internațio- privind examinarea rapoartelor instituțiilor,
nal a procesat doar datele de la primele 16 in- reprezentanții instituțiilor au participat la
stituții din lista de mai sus. Toate datele au fost ședință.
incluse în tabelul de analiză, anexat la acest ra-
port. Din păcate, nu au fost primite informații  Comisia a organizat audieri cu alte părți in-
de la celelalte 4 instituții menționate mai sus. teresante relevante pe marginea rapoartelor
doar în trei cazuri din șaisprezece.
Deși informațiile nu sunt complete, datele dis-
ponibile ne permit, totuși, să identificăm ten-  În toate cazurile de discutare a rapoartelor
dințele relevante și să prezentăm concluzii instituțiilor, Comisia a adoptat propriul ra-
preliminare despre felul în care Parlamentul port cu concluzii.
gestionează rapoartele instituțiilor indepen-
dente și ale agențiilor de reglementare. Atunci  Ca urmare a examinării rapoartelor instituți-
când consultantul internațional va primi răs- ilor independente și ale agențiilor de regle-
punsurile de la celelalte instituții, analiza va fi mentare de către Comisie, răspunsul Parla-
ajustată. Prezentăm mai jos, tendințele prelimi- mentului în calitate de instituție devine tot
nare: mai divers și fragmentat. În zece cazuri din
șaisprezece, raportul instituției a fost distri-
 Pentru trei din șaisprezece instituții, legis- buit tuturor deputaților (2016 și 2017). În zece
lația cere Parlamentului să aprobe oficial (2016) și șapte cazuri (2017) din șaisprezece,
raportul anual de activitate. Nu există astfel raportul instituției a fost publicat pe pagina
de cerință pentru treisprezece din șaispre- web oficială a Parlamentului.
zece instituții.
 Raportul instituției este discutat în sesiu-
 În afară de o instituție, toate pot prezenta nea plenară în patru din șaisprezece cazuri
rapoarte sau declarații în Parlament din pro- (2016) sau trei din șaisprezece cazuri (2017).
pria inițiativă. O audiere în sesiune plenară cu șeful insti-
tuției se organizează în două din șaisprezece
 În majoritatea cazurilor, instituțiile prezintă cazuri (2016 și 2017). Declarația sau rezoluția
rapoartele sale în Parlament la timp, cu ex- sesiunii plenare se adoptă în trei cazuri din
cepția Consiliului Superior al Magistraturii,- șaisprezece (2016 și 2017).
 Comisia a organizat ședințe de monitori- Președintele Parlamentului propune Comisia

zare ulterioară sau corespondență privind care trebuie să analizeze raportul. După analiza
revizuirea raportului examinat împreună cu acestuia, Comisia pregătește o concluzie și pro-
instituția independentă în șapte (2016) și iectul deciziei, care vor fi examinate de Seimas
șase (2017) cazuri din șaisprezece. Comisia împreună cu raportul prezentat de șeful institu-
a organizat ședințe de monitorizare ulteri- ției. Seimas adoptă o rezoluție cu privire la ac-
oară sau corespondență privind constatări- tivitatea și responsabilitatea instituției. Condu-
le raportului cu ministerul și alte autorități cerea instituției independente poate fi chemată
publice în trei din șaisprezece cazuri (2016 în fața Comisiei respective a Seimas-ului sau în
și 2017). ședința plenară a Seimas-ului.
 Solicitarea de buget a instituției a fost dis- În Croația, instituțiile independente prezintă ra-
cutată în cadrul Comisiei în cinci cazuri în poartele de activitate în Parlament, Sabor. Îna-
ultimii doi ani. Rapoartele externe de audit inte de discutarea raportului în sesiunea plena-
al performanței și rapoartele financiare ale ră, acesta este discutat în Comisia parlamentară
instituțiilor independente au fost discutate competentă, care raportează constatările sale
de Comisia parlamentară în doar patru ca- Parlamentului. Adițional, Parlamentul croat sau
zuri în ultimii doi ani. grupurile sale de lucru pot solicita clarificări su-
plimentare pe marginea anumitor chestiuni de
 În sfârșit, este important de menționat fap- la instituțiile independente.
tul că Parlamentul a adoptat modificări la
mandatul și competențele instituțiilor in- În Slovenia, Adunarea Națională poate solicita
dependente în unsprezece din șaisprezece informații suplimentare de la instituțiile inde-
cazuri în ultimii doi ani. Această cifră pare să pendente, iar acestea vor transmite imediat
sugereze că mandatul și autonomia institu- informațiile și documentele solicitate, dacă
țiilor nu sunt foarte stabile. aceasta nu contravine legislației.
În Republica Cehă, instituțiile independente

3.3. Practicile europene răspund timp de 30 de zile la orice solicitare
de informații adiționale, dacă aceasta nu con-
Perspectiva comparativă pentru această secți- travine legislației privind confidențialitatea sau
une a raportului se va referi la practicile rele- interzicerea publicării. Analizând practicile sta-
vante din patru țări - Lituania, Croația, Slovenia bilite pentru una din aceste instituții indepen-
și Republica Cehă - și se va prezenta un studiu dente, Ombudsmanul, se pot identifica diferite
de caz succint despre felul în care diferite par- practici în Europa.
lamente europene monitorizează raportul Insti-
tuției Ombudsmanului.
Seimas-ul Republicii Lituania a inclus în Re-

gulamentul său unele măsuri specifice pentru
gestionarea raportului anual de activitate de
către șefii instituțiilor de stat, care sunt numiți
de Seimas sau a căror numire necesită apro-
barea Seimas-ului. Regulamentul stipulează că
STUDIU DE CAZ: EXAMINAREA ȘI MONITORIZAREA RAPORTULUI OMBUDSMANULUI

Diferite parlamente europene au stabilit diferite practici de examinare și monitorizare a raportului
Ombudsmanului în statele lor. Mai jos, prezentăm informații cu privire la patru întrebări-cheie:
1. Este raportul anual al Ombudsmanului discutat în cadrul Comisiilor?

1.1. Acesta este discutat într-o Comisie în Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Grecia, Țările de Jos,
Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia, UK.
1.2. Acesta este discutat în mai mult de o Comisie în Croația (câteva Comisii tematice), Estonia (Comisia
constituțională și Comisia afaceri juridice), Slovenia și Finlanda (o Comisie principală și alte Comisii sunt
numite în baza conținutului raportului, după care fac o declarație sau recomandări Comisiei principale).
1.3. Toate Comisiile Parlamentului din Luxemburg sunt obligate să discute și să ia măsuri cu privire la raport în
domeniile care le privesc.
2. Care este rezultatul examinării raportului de către Comisie?

2.1. Comisia pregătește o rezoluție despre raportul anual pentru a fi adoptată în sesiunea plenară (Danemarca,
Lituania, Republica Cehă, Slovacia).
2.2. Comisia publică un raport pentru a informa celelalte Comisii (Estonia, Letonia).
2.3. Comisia publică un raport cu recomandări pentru monitorizare din partea Parlamentului (Finlanda).
2.4. Comisia publică un raport cu recomandări pentru monitorizare din partea altor instituții de stat (Grecia).
2.5. Comisia publică un raport urmat de o discuție orientativă în sesiunea plenară (fără adoptarea rezoluției)
(Luxemburg).
2.6. Comisia pregătește o opinie bine justificată care va fi publicată în Monitorul Oficial și informează sesiunea
plenară despre raportul Ombudsmanului (Portugalia).
2.7. Discuțiile Comisiei sunt publicate în întregime în publicația Parlamentului (Spania).
2.8. Comisia adoptă raportul, inclusiv transcripțiile tuturor contribuțiilor oferite pe parcursul audierii Comisiei
(Marea Britanie).
3. Prezintă Comisia rezultatul (concluzia, rezoluția, decizia, raportul) în ședința plenară și în Guvern?
3.1. Președintele transmite raportul Comisiei și constatările privind activitatea Ombudsmanului ministrului
relevant și Ombudsmanului (Grecia).
3.2. Comisia transmite raportul său tuturor deputaților și Guvernului (Belgia).
3.3. Comisia comunică opiniile sale cu privire la raportul Ombudsmanului în sesiunea plenară (Croația,
Danemarca).
4. Participă ministerele competente la discuțiile privind raportul anual al Ombudsmanului în Comisie și în

sesiunea plenară?
4.1. Miniștrii nu participă la aceste discuții (Estonia, Letonia, Lituania).
4.2. Un membru al Guvernului trebuie să participe (Croația, Republica Cehă, Danemarca).
4.3. Ministrul poate fi invitat de Comisie să participe (Finlanda, Grecia, Belgia, Luxemburg, UK).
(23) Informații de la: solicitarea ECPRD 2625, Procedura parlamentară pentru raportul anual al Ombudsmanului.
3.4. Recomandări pendente și al agențiilor de reglementare

prezentate Parlamentului.
1. Referitor la planificarea Parlamentului cu pri-
vire la rapoartele instituțiilor independente și  Președintele Comisiei va numi un membru al
ale agențiilor de reglementare, recomandăm: Comisiei drept raportor pentru a revizui ra-
portul instituției independente sau al agen-
 Biroul Permanent va adopta un calendar ției de reglementare.
anual al dezbaterilor pe marginea rapoarte-
lor instituțiilor independente și ale agenții-  Direcția Informațional-Analitică a Secretari-
lor de reglementare, cu alocarea rapoartelor atului va examina raportul instituției inde-
diferitor Comisii Permanente. Calendarul va pendente sau al agenției de reglementare
fi inclus în Planul Anual de Activitate al Par- timp de 2 săptămâni de la primirea raportu-
lamentului, care este aprobat în sesiunea lui în Parlament. Analiza va evidenția măsura
plenară. în care raportul este elaborat în conformita-
te cu structura aprobată, care sunt tendințe-
 Comisiile vor include în Planul lor de Acti- le principale în comparație cu anii anteriori
vități discutarea și audierea rapoartelor in- sau cu tentințele din alte state, ce constatări
stituțiilor independente și ale agențiilor de ale altor rapoarte sunt descrise (rapoartele
reglementare, care țin de mandatul Comi- OSC, organizațiilor internaționale, experților
siei, în conformitate cu atribuirea Biroului et.), ce aspecte necesită clarificări în cadrul
Permanent. procesului de examinare al Comisiei.
 Îmbunătățirea cadrului legal pentru exami-  Comisia va discuta raportul instituției inde-
narea rapoartelor instituțiilor independente pendente sau al agenției de reglementare și
și ale agențiilor de reglementare, adăugând analiza Direcției Informațional-Analitice a
o prevedere în Regulament cu privire la rolul Secretariatului, după care va identifica 2 sau
de control al Comisiei în examinarea rapoar- 3 subiecte pe care le va examina mai deta-
telor anuale ale instituțiilor independente și liat.
ale agențiilor de reglementare (art. 128 din
Regulament).  Comisia va organiza o ședință cu șeful in-
stituției independente sau al agenției de
 Adoptarea structurii rapoartelor instituții- reglementare privind cele două sau trei su-
lor independente și ale agențiilor de regle- biecte identificate, va organiza o audiere cu
mentare pentru prezentarea în Parlament miniștrii responsabili, cu părțile interesate
și comunicarea acesteia tuturor instituțiilor relevante și cu actorii menționați în raport.
relevante. Aceste activități trebuie organizate timp de
6 săptămâni de la primirea raportului insti-
2. Referitor la metodologia de examinare a ra- tuției independente sau al agenției de regle-
poartelor instituțiilor independente și agenții- mentare, după cum este stabilit în calenda-
lor de reglementare, recomandăm următoarele rul anual, elaborat de Birou și aprobat prin
acțiuni: Planul Anual de Activități al Parlamentului.
 Biroul Parlamentului va desemna o Comisie  Perspectiva altor părți interesate este ex-
pentru fiecare raport al instituțiilor inde- trem de relevantă atunci când raportul anu-
al analizează și face recomandări cu privire instituției independente sau ale agenției de

la funcționarea altor instituții sau agenții reglementare și ministerului de resort timp
de stat, ca, de exemplu, în cazul raportului de 2 luni.
Ombudsmanului, Curții de Conturi sau Cur-
ții Constituționale. Totuși, perspectiva altor  Comisia va discuta, cel puțin odată pe an,
părți interesate este importantă și la analiza opiniile primite de la instituția independen-
rapoartelor altor instituții independente, ca, tă sau agenția de reglementare și ministerul
de exemplu, raportul Consiliul Coordonator de resort, iar președintele va informa sesiu-
al Audiovizualului, unde opinia mass mediei nea plenară corespunzător.
naționale și a organizațiilor internaționale
în domeniul libertății de exprimare (ca Free-  Toate documentele relevante vor fi publica-
dom House) vor fi cele mai valoroase. te pe pagina web a Parlamentului: raportul
instituției independente sau alagenției de
 Raportorul va pregăti proiectul constatărilor reglementare, raportul Comisiei, rezoluția
și recomandărilor Comisiei. sesiunii plenare, opiniile primite de la in-
stituția independentă sau agenția de regle-
 Comisia va dezbate și va aproba raportul, mentare și ministerul de resort.
inclusiv proiectul rezoluției pentru sesiunea
plenară.  Angajații Parlamentului vor actualiza tabelul
de control pe pagina web a Parlamentului
 Raportul Comisiei va fi transmis tuturor de- care va descrie pașii Parlamentului în inter-
putaților. acțiunea cu rapoartele instituțiilor indepen-
dente și ale agențiilor de reglementare.
 Biroul Parlamentului va decide dacă rapor-
tul instituției independente sau al agenției 3. Referitor la organizarea examinării de către
de reglementare și raportul Comisiei pot fi Parlament a rapoartelor instituțiilor indepen-
incluse pe agenda sesiunii plenare și când, dente și ale agențiilor de reglementare, reco-
precum și dacă șeful instituției independen- mandăm:
te va fi audiat a doua oară.24
 Atribuirea responsabilității pentru efectu-
 Dacă acesta este cazul, sesiunea plenară va area analizei rapoartelor instituțiilor inde-
dezbate și va adopta o rezoluție pregătită de pendente și ale agențiilor de reglementare
Comisie. Aceasta se va întâmpla timp de 3 Direcției Informațional-Analitică a Secreta-
săptămâni de la decizia Biroului. riatului.
 Angajații Comisiei vor transmite instituției  Atribuirea responsabilității pentru organi-

independente sau agenției de reglementare zarea întâlnirii cu șeful agenției, audierea
și ministerului de resort raportul Comisiei părților interesate relevante și actorii men-
sau raportul Comisiei împreună cu rezolu- ționați în raport angajaților comisiei.
ția sesiunii plenare și vor solicita opiniile
 Atribuirea responsabilității pentru elabora-
rea raportului Comisiei și rezoluției pentru
(24) Legea nr. 131 din 28-04-2017 prevede că toate rapoartele
instituțiilor independente și ale agențiilor de reglementare vor sesiunea plenară raportorului, cu susținerea
fi incluse pe agenda sesiunii plenare. La momentul pregătirii
acestui raport, legea respectivă încă nu fusese aprobată. din partea angajaților Comisiei.
4. Referitor la termenul de examinare de către 5. Referitor la rezultate și urmărirea de către

Parlament a rapoartelor instituțiilor indepen- Parlament a implementării rapoartelor institu-
dente și agențiilor de reglementare, recoman- țiilor independente și ale agențiilor de regle-
dăm: mentare, recomandăm:
 Un calendar anual pentru discutarea ra-  Adoptarea raportului Comisiei cu privire la

poartelor instituțiilor independente și ale fiecare raport al instituției independente
agențiilor de reglementare: termenul limită sau al agenției de reglementare.
legal pentru recepționarea raportului, data
preliminară pentru discutarea și audierea  Biroul Parlamentului va considera dezbate-
Comisiei, data preliminară pentru recepți- rea ambelor rapoarte în sesiunea plenară.
onarea raportului Comisiei de către Birou;
data preliminară pentru discutarea în plen.  Transmiterea raportului Comisiei către mi-
nisterul de resort, instituția independentă
 Analiza Direcției Informațional-Analitică a sau agenția de reglementare și solicitarea
Secretariatului: timp de 2 săptămâni de la opiniilor lor timp de maxim 2 luni.
primirea raportului în Parlament.
 Crearea unui sistem de urmărire a tuturor
 Discutarea și audierea Comisiei: timp de 6 rapoartelor instituțiilor independente și ale
săptămâni de la primirea raportului institu- agențiilor de reglementare primite de Parla-
ției independente sau al agenției de regle- ment, a rapoartelor Comisiei și a răspunsu-
mentare. rilor primite de la minister, instituțiile inde-
pendente și agențiile de reglementare.
 Dezbaterea raportului instituției indepen-
dente sau al agenției de reglementare și
a raportului Comisiei în sesiunea plenară:
timp de 3 săptămâni de la luarea deciziei de
către Birou.
4 Controlul
asupra executării
bugetului
51
SUMAR EXECUTIV
INTRODUCERE


CONCLUZII
ANEXE
4. Controlul asupra 4.1. Cadrul legal
executării bugetului În Moldova, Curtea de Conturi (CdC) joacă un

rol important în controlul ex-post al cheltu-
Există trei componente-cheie ale ciclului buge- ielilor bugetare. La 8 decembrie 1994, a fost
tar: elaborarea bugetului, aprobarea bugetului creat Organul Suprem de Audit Extern, Curtea
și controlul asupra executării bugetului . Deși 25
de Conturi (CdC), având scopul să consolideze
elaborarea bugetului este, în mare măsură, res- controlul folosirii fondurilor publice și gestio-
ponsabilitatea Executivului, prioritatea-cheie nării proprietății publice. În baza Articolului 133
pentru orice Parlament este, de obicei, apro- al Constituției Republicii Moldova, Curtea de
barea ex-ante a bugetului și supravegherea ex- Conturi exercită controlul asupra modului de
post a cheltuielilor bugetare. formare, de administrare și de întrebuințare a
resurselor financiare publice prin intermediul
Supravegherea ex-post a bugetului permite par- procedurilor stabilite în Legea Nr.312-XIII din 8
lamentelor să responsabilizeze executivul pen- decembrie 1994 privind Curtea de Conturi.
tru utilizarea resurselor publice și să promove-
ze îmbunătățirea gestionării acestora. Controlul La 5 decembrie 2008, Parlamentul a adoptat Le-
bugetului după implementarea acestuia impli- gea Nr. 261, în baza căreia Curtea de Conturi a
că, de obicei, examinarea conturilor sectorului fost identificată ca unica autoritate publică de
public din punct de vedere al fiabilității, precizi- stat care exercită controlul asupra administră-
ei, completitudinii și conformității cu procedurii și utilizării resurselor publice și administrării
rile/legile aplicate, precum și evaluarea măsurii proprietății publice prin efectuarea auditurilor
în care bugetul a fost executat pentru scopuri- publice externe. Schimbările principale la noua
le indicate la adoptarea bugetului. Majoritatea Lege au evidențiat tranziția de la controlul fi-
parlamentelor europene examinează eficiența nanciar extern la auditul public extern. Această
și eficacitatea cheltuielilor publice, adică dacă schimbare cere ca CdC să efectueze audituri la
cheltuielile publice au fost folosite eficient și rapoartele Guvernului cu privire la executarea
dacă au realizat obiectivele scontate. bugetului de stat, Bugetul asigurărilor socia-
le de stat și fondurile de asigurare obligatorie
medicală pentru anul bugetar expirat.
Parlamentul desemnează membrii Curții de

Conturi și monitorizează rapoartele CdC. Plenul
CdC este un organ colegial ce constă din șapte
membri, inclusiv Președintele și Vicepreședin-
tele CdC. Președintele CdC este numit de Parla-
ment pe o perioadă de cinci ani, la propunerea
Președintelui Parlamentului, cu votul majorită-
ții deputaților aleși. Vicepreședintele Curții de
Conturi este numit de Parlament, la propune-
rea Președințialului CdC din rândul membrilor
săi. Membrii CdC sunt numiți de Parlament, la
propunerea Președintelui Curții de Conturi,
25) https://www.agora-parl.org/resources/aoe/parliamen-
taryinstitution/financial-accountability pentru un mandat de cinci ani, cu votul majo-
Controlul asupra executării bugetului 53
rității deputaților aleși în Parlament. Mandatul termenul limită pentru adoptarea acestuia de
membrului CdC poate fi reînnoit doar o dată în Parlament, până la 1 decembrie. Aceasta în-
succesiune. seamnă că perioada pentru verificarea bugetu-
lui preliminar este acum de mai puțin de 2 luni,
CdC va prezinta Parlamentului până la data de în conformitate cu legea din 2014, ceea ce în-
15 martie a fiecărui an: raportul financiar cu seamnă o reducere de la 66 la 47 de zile.
privire la implementarea propriului buget pe
parcursul anului financiar trecut, iar până la 15 Există două fonduri extra-bugetare principa-
iulie – Raportul cu privire la gestionarea și fo- le - Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS)
losirea resurselor financiare și proprietății pu- și Compania Națională de Asigurări în Medicină
blice, cate este examinat în sesiunea plenară (CNAM) – care pregătesc propriile bugete anu-
a Parlamentului. Acest Raport va fi publicat în ale, însă au aceiași termeni limită ca și bugetul
Monitorul Oficial al Republicii Moldova timp de de stat. Aceste fonduri urmează a fi examinate
15 zile după prezentarea și examinarea acestuia de Comisia Protecție Socială, Sănătate și Fami-
în Parlament. De asemenea, CdC poate prezenta lie.
Parlamentului și alte rapoarte care sunt consi-
derate necesare. Guvernul Moldovei, de asemenea, prezintă în
Parlament Cadrul Bugetar pe Termen Mediu
Rapoartele de audit, ca și deciziile CdC, sunt (CBTM), elaborat să prognozeze cheltuielile pe
publicate în Monitorul Oficial al Republicii Mol- următorii trei ani. Comisia Economie, Buget și
dova timp de 10 zile de la expirarea mandatu- Finanțe (CEBF) poartă responsabilitatea prima-
lui; în caz de contestare, acestea sunt publicate ră pentru coordonarea examinării bugetului.
numai după adoptarea hotărârii finale a Curții. Comisiile Permanente vor examina secțiile re-
Rapoartele CdC devin publice imediat ce sunt levante ale proiectului bugetului de stat și vor
emise de CdC și sunt disponibile pe pagina sa raporta CEBF până la o dată convenită. Alte ra-
web. 26
poarte ale Proiectului PNUD au analizat în deta-
liu rolul CBEF în examinarea bugetului și proce-
sul de aprobare.28 De asemenea, pot fi invitate
4.2. Practicile curente în Moldova OSC să ofere opinia lor pe marginea bugetului,
deși aceasta nu se întâmplă frecvent.
În Moldova, controlul parlamentar asupra exe-
cutării bugetul include bugetul de stat anual, În cadrul analizei capacității parlamentului de a
politicile fiscale, cadrul fiscal pe termen mediu efectua analiza financiară, s-a descoperit că nu
și prioritățile pe termen mediu. Legea finan-
27
există niciun Oficiu parlamentar independent
țelor publice și responsabilității bugetar-fiscale pentru buget, care ar avea capacitatea tehnică
(2014) a stabilit câteva termene limite noi pen- de a interpreta datele din buget și economie și
tru aprobarea bugetului de stat de către Guver- care ar oferi parlamentului o analiză obiectivă,
nul Republicii Moldova și prezentarea acestuia oportună și independentă. Există o Unitate se-
în Parlament, până la 15 octombrie, precum și parată compusă din șapte persoane în cadrul
(28) Pogacar Bojan, Proiectul Notei de Concept – rolul oficiului

(26) http://www.ccrm.md/ bugetar în Parlament, Raport elaborat în cadrul Proiectului
(27) Pogacar Bojan, Analiza proiectului legii bugetului anual și parlamentar al PNUD, decembrie 2016, 9 p.; Pogacar Bojan, Notă
procesul de analiză și aprobare a bugetului în Parlament, Raport de Concept – Consolidarea rolului Parlamentului în Procesul de
elaborat în cadrul Proiectului parlamentar al PNUD, Chișinău, analiză a bugetului, Raport elaborat în cadrul Proiectului parla-
decembrie 2016, 25 p. mentar al PNUD, decembrie 2016, 9 p.
CEBF, care conduce cercetările privind bugetul. tului pe anul viitor. Această analiză rezultă în
Angajații au autoritatea să solicite informații și adoptarea unei Decizii Parlamentare.
documente de la Direcțiile Guvernului. Totuși,
există dubii că Parlamentul are suficiente resur- Deși Parlamentul desfășoară dezbateri plenare
se umane pentru monitorizarea practicilor fi- pe marginea raportului anual al CdC, nu există
nanciare ale Guvernului. Deputații nu consideră practici obișnuite sau stabilite pentru audierile
că infrastructura parlamentară și echipamentul detaliate pe capitole ale raportului anual al CdC,
său tehnic sunt adecvate pentru ca ei să poată împreună cu ministerele de resort sau instituții-
să-și îndeplinească efectiv funcția de control, le de stat. Procesul de analiză al raportului anu-
de ex., accesul electronic la Trezorerie. 29
al este afectat de faptul că CEBF și alte comisii
nu pot întotdeauna să discute cu miniștrii sau
Echipele de auditori ale CdC activează în con- funcționarii publici despre practicile și cheltu-
formitate cu standardele internaționale de au- ielile ministerelor respective. Lipsa unui proces
dit. În anii precedenți, CdC și-a consolidat coo- bine definit, prin care funcționarii responsabili
perarea cu astfel de organizații internaționale sunt disponibili să discute rapoartele CdC în ca-
ca INTOSAI și EUROSAI, afiliindu-se acestora în drul sesiunilor plenare, este un neajuns semni-
1994, precum și cu instituții supreme de audit ficativ și reprezintă veriga slabă în cooperarea
din alte state cu care există acorduri bilaterale dintre Parlament și CdC. După misiunile sale din
de cooperare. 2016 în Moldova, expertul canadian în domeniul
bugetului, Geoff Dubrow, a conchis: „Deși repre-
Comisia Economie, Buget și Finanțe (CEBF) și alte zentanții CdC sunt disponibili să explice obser-
comisii parlamentare prezintă un interes conti- vațiile și constatările în sesiunea plenară sau în
nuu în examinarea rapoartelor CdC. Discutarea audierile comisiei, parlamentarii nu realizează
raportului anual al CdC cu privire la gestionarea oportunitatea respectivă de exercitare a contro-
și utilizarea resurselor financiare publice și a lului asupra Guvernului și anume, îndemnarea
proprietății publice în CEBF este precedată de funcționarilor publici să clarifice și să ofere ac-
o analiză a consultantului Comisiei, care pregă- tualizări ale acțiunilor întreprinse pentru imple-
tește un raport pentru Președintele CEBF, după mentarea recomandărilor CdC”30.
care acesta stabilește data pentru audiere. Pre-
ședintele CdC este invitat să participe la audie- Mai mult decât atât, perioada dintre dezbaterea
re și să răspundă la întrebări. După aceasta, Co- în plen a raportului Guvernului cu privire la exe-
misia adoptă decizia de aprobare a raportului, cutarea bugetului și raportului Curții de Conturi
îndeamnă Guvernul să implementeze recoman- este de câteva luni, deși ambele rapoarte se
dările raportului și îl invită pe Președintele CdC referă la gestionarea banilor publici. Contrar
să ia cuvântul în plenul Parlamentului. Practica acestui fapt, dezbaterea rapoartelor cu privire
generală, deși nereglementată prin lege, este că la executarea bugetului de asigurări medicale și
sesiunea plenară finalizează analiza raportului a asigurărilor sociale este sincronizată cu pre-
anual al CdC în timp de trei luni și, de obicei, zentarea raportului Curții de Conturi.
înainte de examinarea proiectului legii buge-
(29) De Vrieze, Franklin, Auto-evaluarea corupției în Parlamentul

Republicii Moldova, Raport elaborat în cadrul Proiectului parla-
mentar al PNUD, septembrie 2016, p. 45. http://www.md.PNUD.
org/content/moldova/en/home/library/effective_governance/ (30) Dubrow, Geogg, Raport cu privire la relațiile dintre Curtea
anti-corruption-self-assessment-report-for-the-parliament-of- de Conturi și Parlament, PNUD Moldova, Chișinău, decembrie
the.html 2016, p.18.
4.3. Practicile europene devină disponibile în lunile următoare. Astfel,

Comisia le poate examina în timpul planificării
Această secțiune prezintă practicile europene sale. Comisia Conturi Publice intervievează mi-
din Lituania, Marea Britanie și Polonia, urma- nisterele, direcțiile și agențiile responsabile cu
te de o prezentare mai generală a situației din privire la constatările Auditorului General, iar
toate statele membre ale UE. acesta din urmă sugerează Comisiei ce persoa-
ne trebuie invitate și ce întrebări trebuie dis-
În Lituania, executarea bugetului de stat este cutate.
examinată în cadrul sesiunilor Seimas-ului, cel
puțin o dată la șase luni. Guvernul prezintă spre În Polonia, Comisia elaborează o rezoluție care
examinare o declarație de executare a bugetu- este adresată Guvernului sau organelor specifi-
lui de stat, iar Auditorul General prezintă Preșe- ce de administrare centrală, cu indicația expre-
dintelui Seimas-ului raportul cu privire la de- să să implementeze recomandările CdC. Guver-
clarațiile privind executarea bugetului de stat. nul și agențiile de stat au 30 de zile pentru a
Declarațiile de executare a bugetului de stat și răspunde. Răspunsul este discutat în Comisie și
concluziile Auditorului General, împreună cu poate fi acceptat sau respins.
proiectul bugetului de stat pentru anul urmă-
tor, sunt examinate în ședința Seimas-ului până Directoratul pentru Politici Interne al Parlamen-
la 20 noiembrie. Raportul Comisiei cu privire tului European a efectuat un studiu cu privire la
la buget și finanțe, precum și concluziile altor controlul parlamentar asupra executării buge-
comisii sunt audiate în ședința Seimas-ului. La tului în statele membre ale UE. Studiul prezin-
finalizarea discuțiilor, Seismas-ul adoptă o re- tă câteva constatări care sunt relevante pentru
zoluție privind declarațiile de executare a bu- acest raport:31
getului de stat.
 Toate parlamentele naționale din UE efectu-
Seimas-ul a adoptat următoarele practici cu ează o examinare ex-post și/sau aprobă im-
privire la raportul privind auditul și performan- plementareai bugetului. Într-un număr tot
ța: Comisia de Audit examinează anual 50 de ra- mai mare de parlamente naționale, această
poarte financiare și de performanță și, în baza sarcină este îndeplinită de un organ inde-
acestor analize, Comisia ia aproximativ 20 de pendent de comisia responsabilă pentru
decizii anuale, îndemnând Guvernul și institu- adoptarea bugetului.32 Câteva comisii de
țiile de stat să implementeze recomandările in- control a bugetelor în parlamentele națio-
stituției de audit. De asemenea, Comisia intro- nale au responsabilitatea pregătirii legisla-
duce rezoluții în sesiunea plenară, consolidând
în continuare implementarea recomandărilor
(31) Directoratul Parlamentului European pentru Politici Interne,
instituțiilor de audit de stat. Controlul parlamentar al executării bugetului, Brussels, 2012,
50 p. http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/
join/2012/490661/IPOL-JOIN_ET(2012)490661_EN.pdf
În Regatul Unit, Comisia Conturi Publice a Ca- (32) În șapte parlamente europene (Bulgaria, Franța, Ungaria,
Italia, Portugalia, România, Slovacia), adoptarea, controlul
merei Comunelor lucrează în baza unui ciclu de asupra executării și controlul ex-post sunt efectuate de aceeași
entitate, iar în alte două (Belgia și Germania), controlul ex-post
planificare de trei luni, care include și exami- este efectuat de o sub-comisie a comisiei responsabile pentru
adoptarea bugetului anual. Totuși, în marea majoritate a parla-
narea rapoartelor individuale ale Auditorului mentelor naționale, organismele responsabile pentru controlul
bugetului înainte și pe parcursul executării sunt acum separate
General. Comisia Conturi Publice primește de
de organismele responsabile pentru controlul post- executare.
trei ori pe an de la Auditorul General o listă de În Republica Cehă, Lituania și Polonia, controlul bugetar ex-post
are loc atât în comisia bugetară, cât și în comisia echivalentă
rapoarte și memorandumuri care urmează să Comisiei de Control a Bugetului.
ției în domeniul managementului financiar  Deși, în mare parte, deciziile parlamentare

public, precum și în cel al luptei împotriva cu privire la controlul ex-post al executării
fraudei. bugetului nu au consecințe legale, totuși,
în unele cazuri, au avut consecințe politice
 Entitatea principală responsabilă pentru serioase. Acestea pot de asemenea, să in-
asistența parlamentelor la examinarea con- fluențeze distribuirea fondurilor în bugetele
turilor naționale și implementarea bugetu- viitoare.
lui este Instituția Supremă de Audit (SAI) din
statele membre ale UE. Relațiile dintre SAI și  Unele state membre ale UE au mecanisme
diverse parlamente variază foarte mult. Deși de urmărire continuă a răspunsurilor Guver-
destul de frecvent SAI decid ce audituri să nului și atrag atenția în plen dacă o anumită
întreprindă, mai multe parlamente din sta- chestiune de audit nu a fost urmată de mă-
tele membre ale UE au dreptul să ceară SAI suri satisfăcătoare din partea unui minister.
să întreprindă audituri specifice. Deseori, re-
prezentanții SAI sunt prezenți în Parlament  În aproape toate statele membre ale UE,
pe parcursul discutării raportului de audit rapoartele Comisiei sunt disponibile pen-
pentru a prezenta rezultatele controalelor, tru public. Ședințele și audierile Comisiei
pentru a oferi informații adiționale sau pen- sunt deseori deschise pentru public și mass
tru a răspunde la întrebările membrilor Co- media, dar în majoritatea statelor membre,
misiei. Comisia poate decide să organizeze ședințe
din oficiu pentru a discuta aspecte sensibi-
 Referitor la prezentarea rapoartelor de au- le, de exemplu, pentru a aborda probleme
dit în Comisia Parlamentară, deși unele par- legate de apărarea națională sau protecția
lamente urmează aceeași procedură ca și datelor cu caracter personal. În câteva țări,
Parlamentul European la canalizarea tuturor ședințele și audierile Comisiei pot fi urmări-
rapoartelor comisiei responsabile pentru te live pe pagina web.
audit și analiza ex-post privind executarea
bugetului, alte parlamente prezintă rapoar-
tele comisiei responsabile pentru domeniul
de politici examinat.
 Referitor la relațiile cu Executivul, majo-

ritatea parlamentelor au dreptul să ceară
informații în formă scrisă sau verbală pe
parcursul examinării executării bugetului.
În majoritatea statelor membre, la ședințe-
le comisiei de examinare participă miniștrii
sau funcționarii publici. . În unele state, par-
ticipă și miniștrii, și funcționarii publici.
4.4. Recomandări  Se recomandă consolidarea practicii Comisi-

ei Permanente de organizare a audierilor cu
 Se recomandă ca raportul Curții de Conturi ministerul sau autoritățile publice, în limita
cu privire la executarea bugetului și raportul mandatului său, cu privire la constatările și
Guvernului cu privire la executarea bugetu- recomandările rapoartelor de audit ale CdC
lui să fie examinate simultan în Parlament, privind instituirea instituțiilor specifice.
și nu la câteva luni, după cum este cazul în
prezent.  Se recomandă ca Raportul Anual al CdC cu
privire la executarea bugetului să includă un
 Se recomandă organizarea audierilor detali- capitol mai detaliat și mai extensiv cu privire
ate a constatărilor și recomandărilor rapor- la gradul de implementare a recomandărilor
tului anual al CdC în cadrul Comisiei cu mi- sale din rapoartele anuale precedente, pre-
nisterele de resort, instituțiile de stat și alte cum și din alte rapoarte de audit cu privire
autorități publice, cu scopul de a consolida la instituțiile și agențiile individuale.
și asigura implementarea recomandărilor
CdC.
 Se recomandă discutarea rapoartelor CdC

în Comisia Parlamentară, și nu într-o subco-
misie, care ar avea mai puțini membri, dar
care s-ar baza pe aceleași resurse umane ca
și Comisia Economie, Buget și Finanțe. Dis-
cutarea rapoartelor CdC trebuie făcută fie în
CEBF existentă sau într-o Comisie nouă de
audit, ca și în cazul Lituaniei, de exemplu.
5 Controlul în
sesiunea
plenară
59
SUMAR EXECUTIV
INTRODUCERE


CONCLUZII
ANEXE
5. Controlul în sesiunea Moțiunile și dezbaterile oferă destul timp depu-
plenară
tatului să vorbească în public, precum și o opor-
tunitate bună de a efectua un control detaliat.
Moțiunile se deosebesc de anchetele de control
Audierea Executivului este un instrument fun- într-o comisie, de exemplu, prin tonul lor mai
damental în controlul parlamentar. Se va face „urgent”.34 Raportul Global Parlamentar a subli-
deosebirea între întrebările adresate în scris și niat că, deși moțiunile de cenzură sunt mai greu
interpelări. de aprobat atunci când Guvernul beneficiază de
susținerea majorității parlamentare, totuși, de-
Întrebările adresate în scris sunt practicate în putatul poate efectiv să atragă atenția publicu-
comunicarea directă dintre un deputat și minis- lui la problemele de o importanță majoră.
tru și sunt oficiale. Întrebările în formă scrisă îi
permit deputatului să colecteze informații de la
Guvern, care, de obicei, nu sunt disponibile în 5.1. Cadrul legal
altă parte, de exemplu, să fundamenteze un caz
puternic, bine informat pentru a provoca sau Regulamentul Parlamentului oferă câteva in-
a schimba politica guvernului. Pe de altă par- strumente pentru exercitarea funcției de con-
te, audierea verbală a miniștrilor în sesiunea trol în sesiunea plenară:
plenară îi oferă Parlamentului oportunitatea
de a-și demonstra relevanța, de a obține răs- a. Moțiunile simple (Art. 112 - Art. 115);
punsuri de la miniștri și de a urmări noutățile b. Moțiunea de cenzură (Art. 116 - Art. 119);
pentru a demonstra relevanța acestora pentru c. Întrebări adresate Guvernului și altor autori-
populație. Utilizând întrebările verbale, deputa- tăți publice (Art. 122 - Art. 124);
ții pot aduna capital politic și pot beneficia de d. Interpelări (Art. 125);
un răspuns imediat. Președinții Parlamentului e. Audieri în sesiunea plenară parlamentară
joacă un rol important în gestionarea întrebă- (Art. 126);
rilor verbale în sesiunea plenară. f. Raportul anual de activitate pentru Guvern
(Art. 127).
După cum a fost menționat în cel de-al doilea
Raport Global Parlamentar, posibilitatea de- Întrebările sunt adresate membrilor Guvernului
putatului de a adresa întrebări Guvernului în sau șefilor autorităților de administrație publică
modn oficial, și obligativitatea Guvernului de a cu privire la solicitarea din partea deputaților a
răspunde într-o perioadă anumită, este una din informațiilor referitoare la un fapt necunoscut,
trăsăturile ce deosebește controlul parlamen- solicitarea de a confirma sau infirma un fapt, de
tar de examinarea altor entități. Deși Guvernul a clarifica anumite fapte, de a lua cunoștință de
ar putea să se simtă obligat de presiunea politi- anumite acțiuni într-o problemă specifică, etc.
că să răspundă la întrebările puse de mass me-
dia, nu există, totuși, nicio obligație formală să În baza Regulamentului Parlamentului, de-
o facă. Situația este diferită în Parlament, unde putații nu pot formula întrebări Președintelui
Guvernul poate fi sancționat, dacă nu îndepli- Republicii Moldova, reprezentanților puterii ju-
nește cerința legală de a răspunde. 33
decătorești, autorităților administrației publice
(33) Raportul Global Parlamentar privind controlul, p. 58. (34) Raportul Global Parlamentar privind controlul, p. 57.
Controlul în sesiunea plenară 61
locale. De asemenea, ei nu pot adresa întrebări Interpelarea deputatului constă dintr-o cerere
care privesc probleme de interes personal; ur- adresată Guvernului, prin care se solicită expli-
măresc, în exclusivitate, obținerea unei consul- cații asupra unor aspecte ale politicii Guvernu-
tații juridice; conduc la amestecul în înfăptuirea lui ce țin de activitatea sa internă sau externă.
justiției și în urmărirea penală; privesc activita- Interpelarea poate fi adresată de un deputat
tea unor persoane care nu îndeplinesc funcțiile Guvernului și oricărui membru al acestuia. In-
publice ale Guvernului sau nu sunt lideri ai au- terpelările se fac în scris, arătând obiectul aces-
torităților administrației publice. tora, fără nicio dezvoltare, concretizându-se
pe forma răspunsului solicitat. Interpelările se
Ultima oră de lucru în Parlament, în fiecare zi de dau citirii și se depun la președintele ședinței
joi, cu excepția ultimei joi din lună, va fi consa- în plen, care dispune remiterea lor Prim-minis-
crată întrebărilor. Fiecare deputat poate adresa trului. În cazul solicitării răspunsului în scris la
întrebări membrilor Guvernului sau conducăto- interpelare, Guvernul va răspunde în cel mult 15
rilor altor autorități ale administrației publice. zile.
Deputatul, în aceeași ședință plenară, poate
adresa cel mult două întrebări. Formulând în- Moțiunile sunt acte legislative ale Parlamen-
trebarea, deputatul va preciza dacă dorește să tului prin care acesta își exprimă poziția într-o
primească răspunsul în scris sau oral la ședința problemă particulară care a fost dezbătută. Le-
în plen. gislația stipulează două categorii de moțiuni:
moțiunea simplă și moțiunea de cenzură.
Dacă se solicită răspuns oral, acesta va fi prezen-
tat la următoarea ședință în plen în cadrul orei Moțiunea simplă exprimă poziția Parlamentului
Guvernului. Dacă se solicită răspuns scris, acesta într-o anumită problemă de politică internă sau
se prezintă în termen de 15 zile. Dacă întrebările externă ori, după caz, într-o problemă ce a făcut
se vor adresa celor prezenți în sală, aceștia pot obiectul unei interpelări. Prin moțiunea simplă,
răspunde imediat la fiecare întrebare sau vor Parlamentul atrage atenția la devierile politicii
declara că vor prezenta răspunsul în următoarea Guvernului într-un domeniu anume sau la in-
ședință plenară în cadrul Orei Guvernului sau că consistența cu poziția Parlamentului. După ce
vor răspunde în formă scrisă timp de 15 zile. Dacă moțiunea simplă este adoptată de Parlament și
deputatul care a solicitat răspuns oral la întreba- este publicată în Monitorul Oficial al Republicii
re nu se află în sala de ședințe a Parlamentului, Moldova, aceasta devine obligatorie pentru Gu-
atunci răspunsul i se va prezenta în scris. vern sau alte autorități implicate, sub amenin-
țarea adoptării unei moțiuni de cenzură.
Regulamentul Parlamentului reglementează și
timpul rezervat întrebărilor. Astfel, timpul re- În termeni de procedură, moțiunea simplă poa-
zervat pentru adresarea unei întrebări nu va te fi inițiată de cel puțin 15 deputați. Moțiunea
depăși 2 minute, iar timpul pentru fiecare răs- simplă trebuie să cuprindă motivarea și dis-
puns oral nu va depăși 3 minute. Dacă persoana pozitivul. Moțiunea se depune la președintele
care a adresat întrebarea nu este satisfăcută de ședinței, în plenul Parlamentului. După primi-
răspunsul primit, pentru replică i se acordă un rea moțiunii, președintele ședinței o aduce la
minut. Dacă timpul acordat întrebărilor și răs- cunoștința Parlamentului, care stabilește data
punsurilor depășește timpul stabilit de o oră, dezbaterii și dispune remiterea ei de îndată
președintele ședinței va amâna pentru ședința Guvernului și distribuirea acesteia deputaților.
următoare o parte de întrebări și răspunsuri. Dezbaterea moțiunii simple va avea loc la data
stabilită de Biroul permanent, în termen de 14 5.2. Practicile curente în Moldova

zile lucrătoare de la depunere, însoțită de avi-
zul Comisiei permanente de profil. Avizarea se În Parlamentul Republicii Moldova, deputatul
va face în termen de până la 7 zile lucrătoare individual exersează dreptul său de control
de la data depunerii moțiunii. Dezbaterea mo- parlamentar prin diferite metode, inclusiv prin
țiunii simple începe cu prezentarea raportului întrebări scrise, orale și interpelări. Celelalte in-
Guvernului. Moțiunile simple se adoptă cu votul strumente, cum ar fi moțiunea simplă și moțiu-
majorității deputaților prezenți. nea de cenzură, sunt, de asemenea, aplicate de
deputați sau grupurile parlamentare.
Moțiunea de cenzură exprimă retragerea votu-
lui de încredere acordat Guvernului la învestitu- Întrebările și interpelările sunt cele mai răs-
ră. Dezbaterea și adoptarea moțiunii de cenzură pândite forme de control parlamentar asupra
se face în baza angajării răspunderii Guvernului Guvernului și administrației publice, folosite
în fața Parlamentului, rezultând în pierderea mai ales de deputații din opoziție. Direcția Ge-
încrederii în Guvern de către majoritatea de- nerală Documentare Parlamentară a Secretari-
putaților și, prin urmare, a puterii sale politice. atului asigură că întrebările în formă scrisă ale
Răspunderea politică a Guvernului se referă la deputaților sunt transmise Guvernului rapid,
activitatea sa generală și la membrii săi, asigu- iar răspunsul este expediat deputatului în ca-
rând astfel, solidaritatea guvernamentală. uză. Instrumentul de punere a întrebărilor și
de efectuare a interpelărilor de către deputați
Moțiunea de cenzură asupra activității Guver- nu este întotdeauna aplicat în cel mai efectiv
nului poate fi inițiată de cel puțin 1/4 din nu- mod. Practicile curente arată că Guvernul oferă
mărul deputaților aleși. Moțiunea de cenzură câteodată răspunsuri formale sau incomplete.
asupra activității Guvernului se întocmește și S-a observat că miniștrii vizați nu întotdeauna
se depune conform procedurii stabilite pen- participă la ședințele Parlamentului pentru a
tru moțiunea simplă. Moțiunea se înmânează răspunde la întrebările deputaților, fiind repre-
Președintelui ședinței în plenul Parlamentului. zentați de viceminiștri sau de alți reprezentanți.
Președintele ședinței va informa Parlamentul
despre aceasta, va stabili data examinării moți- În conformitate cu practicile curente din Mol-
unii, va dispune prezentarea imediată a aceste- dova, Prim-Ministrul nu vine în Parlament să
ia Guvernului și o va distribui deputaților. răspundă la întrebările deputaților, cu excepția
prezentării raportului de activitate a Guvernu-
Moțiunea de cenzură asupra activității Guvernu- lui. De la numirea sa în oficiu (20 ianuarie 2016),
lui se supune dezbaterii în prima zi de ședință Prim-Ministrul actual a venit în Parlament doar
plenară a săptămânii următoare datei depune- o singură dată, în iunie 2017, să prezinte planul
rii. Moțiunile de cenzură se adoptă cu votul ma- de activități al Guvernului, lăsând, de fapt, un
jorității deputaților aleși. În cazul în care moți- decalaj de 18 luni. Absența Prim-Ministrului
unea de cenzură asupra activității Guvernului a Republicii Moldova de la sesiunile plenare ale
fost respinsă, deputații care au semnat-o nu vor Parlamentului este o practică destul de rară în
putea iniția, în cadrul aceleiași sesiuni, o nouă Europa.
moțiune pe același motiv. În cazul adoptării
moțiunii de cenzură, Prim-ministrul va prezen-
ta, în termen de cel mult 3 zile, Președintelui
Republicii Moldova, demisia Guvernului.
Pe parcursul întrevederilor cu consultantul  Fracțiunea PSRM a adresat cele mai multe

internațional PNUD în domeniul parlamentar, în
octombrie 2017, reprezentanții tuturor fracțiunilor întrebări în Parlament, urmată de PCRM și
și grupurilor politice și-au exprimat interesul de PLDM;
a avea mai mult timp cu Prim-Ministrul Republicii
Moldova, în conformitate cu practicile altor state
europene.  Guvernul a oferit răspunsuri la majoritatea
La 2 octombrie 2017, Dl. Marian Lupu, Președintele întrebărilor: 80/85 în 2016 și 98/106 în 2015;
Grupului Parlamentar al Partidului Democratic,
a susținut ideea de a se aloca lunar timp pentru
interpelarea Prim-Ministrului.  Cele mai multe interpelări au fost depuse de
PLDM, urmat de PDM, PCRM și PSRM;
Pe parcursul dezbaterilor în plenul Parlamentu-
lui Republicii Moldova, întrebările sunt câteo-  Guvernul a răspuns la toate interpelările: 17
dată confundate cu interpelările, iar deputații în 2016 și 15 în 2015;
care se adresează Guvernului, numesc întrebă-
rile interpelări. Diferința dintre aceste două ele-  În 2016, au fost dezbătute 12 moțiuni în Par-
mente constă în faptul că interpelările sunt o lament, dintre care 9 moțiuni simple, depu-
metodă de control parlamentar care poate duce se de PSRM, și 3 moțiuni de mai mult de o
la angajarea răspunderii Guvernului. Astfel, au- fracțiune (1 moțiune simplă și 2 moțiuni de
torii unei interpelări pot cere Parlamentului să cenzură pentru Guvern). Toate 12 moțiuni au
examineze răspunsul la interpelare în cadrul fost respinse de majoritatea deputaților.
ședinței plenare, prin depunerea unei moțiuni
simple la vot. Practica parlamentară din Moldova cunoaște
două cazuri de aprobare a moțiunilor de cen-
Când o moțiune este depusă pentru dezbateri, zură. În 1999, Parlamentul a adoptat moțiunea
la indicația Președintelui Parlamentului, Direc- de cenzură pentru Guvernul condus de Dl. Ion
ția Juridică va efectua expertiza juridică a moți- Sturza.35 În 2015, Parlamentul a adoptat o moți-
unii. Regulamentul Parlamentului nu face nicio une de cenzură pentru Guvernul condus de Dl.
referință explicită la sarcina Direcției Juridice Valeriu Streleț.36
de a verifica dacă moțiunile propuse conțin toa-
te elementele legale necesare pentru depunere
și examinare. Întrucât moțiunile sunt folosite 5.3. Practicile europene
de opoziție ca instrument de presiune asupra
Guvernului, acestea sunt respinse, în mod au- În parlamentele naționale din Europe există o
tomat, de majoritatea parlamentară. Nu există varietate largă de practici și tendințe comune
vreun precedent când Comisia Permanentă res- cu privire la controlul Guvernului în plenul par-
ponsabilă de domeniul la care se referă moți- lamentului.37
unea ar fi fost solicitată să ofere opinia sa cu
privire la problema în cauză.
În baza datelor statistice ale controlului parla-

(35) http://lex.justice.md/index.php?action=view&-
mentar, în sesiunea plenară din perioada 2015 view=doc&lang=1&id=309433
- 2016 (a se vedea anexa la raport), au fost iden- (36) http://lex.justice.md/index.php?action=view&-
view=doc&lang=1&id=361725
tificate următoarele tendințe:
(37) Informațiile preluate din solicitarea ECPRD 2173 cu privire la
timpul alocat pentru întrebări și interpelări (2013); și solicita-
rea ECPRD 3154 cu privire la timpul alocat pentru întrebări în
Parlament (2016).
5.3.1. Frecvența timpului alocat pentru bări are importanță politică, deoarece Guvernul
întrebări face anunțuri importante, iar deputații din par-
tidele de guvernare și partidele de opoziție pot
Cu excepția a două țări (Slovenia și Serbia), care pune întrebări despre problemele curente sau
au alocat timp pentru întrebări o dată pe lună urgente.
(de obicei 3 ore), celelalte state europene alocă
timp pentru întrebări cel puțin o dată pe săp- Cu excepția a două state (Slovenia și Norvegia),
tămână. Timpul săptămânal pentru întrebări care alocă timp pentru întrebări Prim-Ministru-
oferit Guvernului este de la o oră (în Slovacia, lui o dată pe lună, alte state europene alocă
Estonia și Letonia) până la 3,5 ore (în Republica timp pentru întrebări săptămânal.
Cehă). În Lituania, timpul pentru întrebări este
oferit de două ori pe săptămână: 1 oră - joi și 30 Durata timpului alocat pentru întrebări adresa-
de minute - marți, ca în cazul Franței. În Italia, te Prim-Ministrului diferă considerabil, de la 30
timpul pentru întrebări în Camera Deputaților minute în Regatul Unit până la 1,5 ore în Repu-
este de trei ori pe săptămână: marți dimineața - blica Cehă. În Belgia, atunci când Prim-Ministrul
întrebări ordinare, miercuri după amiază - timp și miniștrii sunt chemați la Parlament, ei accep-
pentru întrebări urgente, inclusiv timpul pentru tă să participe personal. Foarte rar aceștia vor fi
întrebări adresate Prim-Ministrului; vineri dimi- înlocuiți de un ministru sau viceministru. Totuși,
neața - interpelări. În Casa Comunelor din Re- Șeful Direcției Secretarului General al Ministe-
gatul Unit, întrebările pot fi puse de patru ori pe rului poate oferi un răspuns propriu unui de-
săptămână, de luni până joi, la prima oră a șe- putat.
dinței, iar miniștrii răspund pe bază de rotație
de 5 săptămâni în cadrul timpului alocat pentru În unele state din Europa, alte persoane care nu
întrebările adresate Prim-Ministrului, în ziua de sunt membri ai guvernului pot fi rugate să răs-
miercuri. pundă la întrebări în plen pe parcursul timpu-
lui alocat pentru întrebări. În Slovacia, membrii
Guvernului, Procurorul General și Președintele
5.3.2. Numărul de întrebări în timpul Consiliului Suprem al Auditului trebuie să fie
alocat pentru întrebări prezenți în timpul întrebărilor. Regulamentul
din Lituania stipulează că Procurorul General și
În Austria, se pot pune maxim patru întrebări/ șefii altor instituții de stat, desemnați de Parla-
deputat/sesiune. În Slovenia și România, maxi- ment sau a căror numire necesită acordul par-
mum două întrebări/deputat/sesiune. În Slova- lamentului, precum și alți șefi ai instituțiilor de
cia și Estonia, maxim o întrebare/deputat/sesi- stat, cu excepția judecătorilor, trebuie să răs-
une. În Croația, numărul de întrebări este alocat pundă în fiecare marți în cadrul orei guvernului
pe grupul politic și este proporțional ponderii la întrebările puse anterior de deputați.
acestuia în Parlament.
5.3.4. Selectarea întrebărilor

5.3.3. Participarea Prim-Ministrului în
timpul alocat pentru întrebări Există diverse moduri de selectare a întrebă-
rilor adresate ministrului sau Prim-Ministrului,
În multe parlamente europene, participarea precum și determinarea ordinii acestora. În
Prim-Ministrului în timpul alocat pentru între- Croația, Republica Cehă și Slovacia, ordinea de
punere a întrebărilor se trage la sorți. În Olan- venia. Durata răspunsului Guvernului la între-
da și Austria, Președintele decide cine poate bări variază între 2 minute în Franța, Estonia și
pune întrebări (luând în considerare urgența și Austria și 5 minute în Serbia și Republica Cehă.
actualitatea chestiunii, precum și alte acțiuni
parlamentare cu privire la aceeași chestiune). În anumite parlamente, regulile de procedură
În Estonia, Consiliul Parlamentar selectează în- permit deputaților să pună întrebări ajutătoare,
trebările cu o oră înainte de începerea sesiunii, mai detaliate, în mod normal, numite întrebări
încercând să includă toate partidele politice, și suplimentare sau ajutătoare, sau să răspundă
stabilește ordinea întrebărilor: prima întrebare la un răspuns oferit de Guvern. De exemplu, în
este adresată PM, liderii de fracțiuni pot pune Serbia deputații pot pune întrebări ajutătoare.
întrebări primii, întrebările mai actuale sunt, În alte state, întrebările ajutătoare sunt numă-
de asemenea, puse în primul rând. În Letonia, rate în baza timpului necesar. În Republica Cehă
Prezidiul Parlamentar stabilește care întrebări se oferă 1 minut pentru întrebările ajutătoare,
sunt planificate pentru plen, anunță lista între- în Slovenia 2 minute, iar în Senatul italian 5 mi-
bărilor și răspunsurile scrise (care trebuie pre- nute. În Austria și Letonia, Regulamentul Par-
zentate cu 6 zile înainte). În Slovenia, primele lamentului stipulează că întrebările ajutătoare
patru întrebări sunt puse PM (dacă se referă la pot fi puse de deputații care au inițiat întreba-
programul Guvernului și problemele de politică rea, precum și de deputații din alte fracțiuni.
generală). Primele două întrebări sunt puse de
deputații din opoziție, iar următoarele două de
un deputat de la fiecare partid de guvernare. 5.3.7. Întrebări scrise
Deși întrebările scrise reprezintă una din cele

5.3.5. Informarea Guvernului mai răspândite forme ale controlului parlamen-
tar, provocarea rezidă în actualitatea lor. Dacă
Practica de a informa în prealabil Guvernul des- întrebările orale primesc un răspuns imediat
pre întrebări sau conținutul acestora este dife- (chiar dacă nu întotdeauna satisfăcător), răs-
rită în diferite parlamente europene. De exem- punsurile la întrebările scrise parvin, de obicei,
plu, în Franța doar numele autorului întrebării cu întârziere, chiar dacă Parlamentul impune un
este transmis Guvernului cu o oră înainte de termen de răspuns la întrebările scrise pentru
sesiunea parlamentară, fără a da conținutul în- guvern.
trebării. În Olanda, Guvernul este informat doar
despre numele autorului și tema generală a în- Dacă Guvernul ignoră acești termeni, el sub-
trebării și nu se prezintă întrebarea. În Slovenia, minează autoritatea Parlamentului și eficiența
Austria și Letonia, numele autorului și textul de- controlului parlamentar. Drept rezultat, unele
plin al întrebării este expediat Guvernului cu o Parlamente și-au modificat regulamentele pri-
zi înainte și este publicat online. vind majorarea termenului de oferire a răspun-
surilor scrise. De exemplu, în Canada răspunsul
ministrului sau lipsa acestuia se atribuie comi-
5.3.6. Durata punerii întrebărilor, oferirea siei permanente, iar în Olanda răspunsul poate
răspunsurilor și a întrebărilor ajutătoare fi planificat ca o întrebare de prioritate pentru
ora destinată întrebărilor. Membrii Parlamen-
Durata întrebărilor variază de la 1 minut în Esto- tului pot, de asemenea, să informeze despre
nia și Austria până la 3 minute în Serbia și Slo- dorința de a vorbi la subiectul în cauză mai târ-
ziu (de ex., la sfârșitul zilei de ședință). În câ-  Răspunsuri la întrebări ale altor deputați;
teva parlamente, se organizează dezbateri dacă
membrii nu sunt satisfăcuți de răspunsul minis-  Discuția cu deputații care aprobă și care
trului la întrebarea scrisă (sau relevanța aces- dezaprobă răspunsul la întrebarea interpe-
teia). Această procedură se numește interpelare lării;
(GPR, p. 60.).
 Concluziile persoanei care a primit interpe-
larea;
5.3.8. Interpelarea
 Concluziile persoanei care a introdus inter-
Există de multe ori o confuzie în ceea ce pri- pelarea;
vește diferența dintre întrebarea parlamentară
și interpelarea. În majoritatea parlamentelor  Formarea comisiei editoriale pentru elabo-
din Europa, interpelarea presupune o întrebare rarea proiectului rezoluției cu privire la in-
politică substanțială, răspunsul căreia se poate terpelare;
pune la vot de întregul Parlament, iar câteodată
poate duce la votul de neîncredere față de Gu-  Proiectul rezoluției va fi prezentat în urmă-
vern. Deseori, aceasta este o întrebare calificată toarea ședință plenară, inclusiv prin aproba-
cu privire la îndeplinirea planului Guvernului, rea sau dezaprobarea răspunsului de către
implementarea legislației sau folosirea resur- ministrul respectiv;
selor Parlamentului.
 În caz de dezaprobare a răspunsului, și dacă
Există diferite practici de depunere a unei in- proiectul rezoluției este adoptat, persoana
terpelări, de ex., fie de un număr fix de depu- respectiva își va da demisia;
tați sau de un grup de deputați în Parlament. În
Lituania, o cerere de interpelare trebuie să fie  Dacă un PM își dă demisia, întregul Guvern
semnată de cel puțin 1/5 din deputați, pe când își va da demisia [prin intermediul acestui
în Slovenia, o cerere de interpelare trebuie sus- mecanism, un ministru poate fi eliberat din
ținută de 10 deputați. Chiar și subiecții interpe- funcție].
lării pot fi diferiți. În majoritatea parlamentelor
europene, deputații și miniștrii pot fi subiecți ai Pentru Slovacia, este necesar de menționat ur-
interpelării. Totuși, în Slovacia, deputatul, mi- mătoarele probleme:
nistrul și șefii autoritățiloradministrației cen-
trale pot fi subiecți ai interpelării.  Odată ce întrebarea de interpelare este de-
pusă, dreptul constituțional de a răspunde
În Lituania, procedura de dezbatere a interpelă- este de 30 de zile, iar pentru probleme mai
rii are anumite caracteristici: urgente – 15 zile.
 Introducerea o face persoana care a depus  Dacă deputatul care a inițiat interpelarea
interpelarea; nu este satisfăcut de răspuns, Parlamentul
își va exprima opinia cu privire la răspunsul
 Răspunsul oferit de persoana care a primit la interpelare prin intermediul unei rezoluții
interpelarea; separate.
 Posibilitatea de a lega răspunsul la interpe-  Ordinea determinată de Președinte și

lare cu votul de neîncredere în Guvern. Vo- alternarea între grupurile și fracțiunile
tul de confidență este un instrument pentru politice.
Guvern, dacă reacțiile deputaților pe par-
cursul dezbaterii semnalizează pierderea  Publicarea întrebărilor pe pagina web a
încrederii. Prin urmare, doar Guvernul poate Parlamentului pentru ca Prim-Ministrul să
lega votul cu privire la răspuns cu votul de poată da răspuns, cu o funcție de căutare
confidență. a subiectului, deputatului care a pus între-
barea, datei prezentării întrebării, datei răs-
 La momentul interpelării, trebuie să fie pre- punsului.
zenți toți membrii Guvernului.
 Publicarea întrebărilor scrise, întrebărilor
 De asemenea, 1/5 din deputați pot iniția orale și răspunsurilor pe pagina web a Parla-
moțiunea de cenzură. Jumătate din deputați mentului, cu o funcție de căutare a subiectu-
trebuie să voteze în favoare moțiunii pentru lui, deputatului care a pus întrebarea, adre-
ca aceasta să treacă. santului, datei prezentării întrebării, datei
răspunsului.
5.4. Recomandări  Publicarea interpelărilor și răspunsurilor pe

pagina web a parlamentului, cu o funcție
 Oferirea timpului alocat pentru întrebări de căutare a subiectului, deputatului care a
Prim-Ministrului în plenul parlamentului o depus cererea de interpelare, ministerului
dată pe lună, la o dată fixă și minim de 10 ori responsabil să răspundă, datei prezentării
într-un an calendaristic, pentru o perioadă cererii de interpelare, datei interpelării.
de 30 - 45 minute.
 Modificarea Regulamentului Parlamentului
 Determinarea procesului de selectare a în- prin includerea prevederii că Direcția Juridi-
trebărilor pentru Prim-Ministru. Opțiunile că va verifica dacă propunerile de moțiuni
sunt: conțin toate elementele legale necesare
pentru a fi depuse și examinate.
 determinate de Președintele Parlamen-
tului,  Modificarea Regulamentului Parlamentului
 determinate de Birou, prin includerea prevederii că și Comisia Per-
 determinate de Președinte, luând în con- manentă, responsabilă de domeniul la care
siderație grupurile și fracțiunile politice. se referă subiectul moțiunii va oferi opiniile
sale la problema în cauză.
 Determinarea ordinii de adresare a întrebă-
rilor Prim-Ministrului. Opțiunile sunt:  Asigurarea că angajații Comisiei compilează
informații relevante primite de la Comisie cu
 Elaborarea succesiunii întrebărilor selec- privire la subiectul moțiunii înainte de a dis-
tate anterior, cuta subiectul cu Comisia.
 Ordinea determinată de Președinte,
6 Controlul asupra
politicilor și
legislației
privind aspectele
egalității de gen
69
SUMAR EXECUTIV
INTRODUCERE


CONCLUZII
ANEXE
6. Controlul asupra Fiind un practician de dezvoltare parlamenta-
politicilor și legislației
ră, IPU joacă un rol important în promovarea
parlamentelor sensibile la gen.38 Rețeaua inter-
privind aspectele națională de cunoștințe a femeilor în politică
egalității de gen
(iKNOWPolitics), ce include și PNUD, a identifi-
cat bunele practici din alte parlamente, care pot
fi utilizate în Parlamentul Republicii Moldova.39
Parlamentele sunt actorii-cheie în promovarea
și realizarea egalității de gen. Procesele de con-
trol parlamentar oferă oportunitatea de a asi- 6.1. Cadrul legal
gura că guvernele își îndeplinesc angajamente-
le cu privire la aspectele egalității de gen, cum Parlamentul Republicii Moldova a adoptat câ-
ar fi obligațiile asumate în baza Convenției pri- teva legi importante cu privire la egalitatea de
vind eliminarea tuturor formelor de discrimina- gen, după cum a fost analizat detaliat în Auditul
re împotriva femeilor (CEDAW) și Obiectivele de de gen în cadrul parlamentului.40
Dezvoltare Durabilă (ODD).
În 2006, Parlamentul Republicii Moldova a
Deși femeile parlamentare și-au asumat dese- adoptat Legea cu privire la asigurarea egalită-
ori responsabilitatea pentru acest control, ții de șanse între femei și bărbați, care prevede
multe parlamente au luat o abordare mai ho- că femeile și bărbații au drepturi egale în via-
listică prin crearea mecanismelor dedicate și ța politică, economică, socială, culturală și în
a proceselor sistemice în toate domeniile de alte sfere, drepturi garantate de Constituția Re-
politică pentru a susține avansarea egalității publicii Moldova41, pentru a preveni și elimina
de gen. Susținerea egalității de gen în lucrul toate formele de discriminare bazată pe criterii
parlamentului contribuie la implementarea și de sex. Legea stipulează următoarele entități cu
monitorizarea efectivă a legislației și politici- sarcini specifice în domeniul asigurării egalită-
lor ce asigură oportunități egale pentru femei ții de șanse între femei și bărbați: Parlamentul,
și bărbați. Guvernul, Comisia Guvernamentală pentru ega-
litate între femei și bărbați, Ministerul Muncii,
Sarcina de control pentru politicile și legislația Protecției Sociale și Familiei, ministerele și au-
privind egalitatea de gen include investigarea toritățile administrației centrale (unitățile de
dorinței și capacității parlamentelor de a an-
gaja răspunderea guvernelor pentru sarcina
(38) IPU, parlamente sensibile la aspectul de gen, Geneva, 2011,
egalității de gen și de a asigura un control par- 20 p. http://archive.ipu.org/pdf/publications/gsp11ex-e.pdf; IPU,
Planul de Acțiuni pentru parlamentele sensibile la aspectul de
lamentar sensibil la aspectul de gen, precum gen, 2012, 44 p.; http://archive.ipu.org/pdf/publications/acti-
on-gender-e.pdf
și oportunitățile disponibile pentru bărbații și
(39) http://iknowpolitics.org/en/learn/knowledge-resources/
femeile în parlament de a se implica în funcția discussion-summaries/summary-e-discussion-parliamen-
tary-oversight-gender
de control. (40) Bulte, Sarmite D., Raport privind auditul de gen în cadrul
Parlamentului Republicii Moldova, Raport în cadrul Proiec-
tului Parlamentar al PNUD, Chișinău, 2015, 90 p. http://www.
md.PNUD.org/content/moldova/en/home/library/effective_go-
vernance/auditul-de-gen-in-cadrul-parlamentului-republi-
cii-moldova-spre-d.html
(41) Conform articolului 16 (2) al Constituției Republicii Moldova,
adoptată la 29 iulie 1994, toți cetățenii Republicii Moldova sunt
egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de
rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie,
apartenență politică, avere sau de origine socială.
Controlul asupra politicilor și legislației privind aspectele egalității de gen 71
gen) și autoritățile administrației publice locale 6.2. Practicile curente în Moldova

(unitățile de gen).
Comisia parlamentară pentru drepturile omului
Parlamentul are competența specifică să adop- și relații interetnice și Comisia protecție soci-
te cadrul legal ce asigură egalitatea între băr- ală, sănătate și familie au un rol important în
bați și femei în toate sferele, să monitorizeze ridicarea nivelului de conștientizare a egalității
implementarea principiului de egalitate între de gen și asigurarea implementării aspectului
femei și bărbați în toate direcțiile și la toate ni- egalității de gen în Moldova.
velele politicii de stat și să examineze rapoar-
tele Guvernului și Ombudsmanului cu privire la Suplimentar la examinarea politicilor și stra-
situația în domeniu. tegiilor de promovare a drepturilor omului și
monitorizarea implementării acestora, man-
În 2012, Parlamentul a adoptat legea anti-discri- datul Comisiei parlamentare pentru drepturile
minare care are scopul să prevină și să combată omului și relații interetnice include asigurarea
discriminarea, precum și să asigure egalitatea și monitorizarea aplicării oportunităților egale
drepturilor pentru toate persoanele în domeniile pentru femei și bărbați, monitorizarea cadru-
politic, economic, cultură socială și alte domenii lui legal cu privire la nediscriminare, drepturile
ale vieții, indiferent de rasă, culoare, naționali- economice, sociale și culturale ale cetățeanu-
tate, originea etnică, limbă, religie sau credință, lui, legislația cu privire la drepturile femeilor și
sex, vârstă, dizabilitate, opinie, punct de vedere copiilor, politica de stat în domeniul protecției
politic sau oricare alt criteriu. În baza acestei copilului și familiei, crearea cadrului legal în
legi, a fost creat Consiliul pentru prevenirea și acest domeniu și monitorizarea implementării
eliminarea discriminării și asigurarea egalității. acestuia. Dacă noua legislație va avea un efect
asupra drepturilor omului, comisia va emite o
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legi opinie cu privire la efectele acesteia.
adiționale ce abordează discriminarea și hărțu-
irea sexuală la locul de muncă, inclusiv modi- Totuși, Comisia nu analizează în mod sistematic
ficările la Codul Muncii (în 2010) și Codul Penal cum anume o lege afectează în special bărbații
(în 2010), legea cu privire la funcția publică și și femeile. Conform autorului raportului Audi-
statutul funcționarului public. tul de gen în cadrul Parlamentului pentru anul
2016, Comisia drepturile omului și relații inte-
În afară de legi, au fost introduse un număr de retnice încă nu a întreprins sau exercitat funcția
politici privind egalitatea de gen. Hotărârea Gu- sa de control pentru a aduce la răspundere in-
vernului cu privire la aprobarea Programului stituțiile de stat, responsabile de implementa-
Național de Asigurare a Egalității de Gen și Pla- rea dimensiunii de gen.
nul Național de Acțiuni sunt acțiuni importante
de facilitare a egalității de gen. Rolul principal în coordonarea și monitorizarea
tuturor acțiunilor, programelor, inițiativelor și
politicilor cu privire la egalitatea de gen este
atribuit Comisiei Guvernamentale pentru egali-
tate între femei și bărbați. Comisia a fost creată
în baza Legii cu privire la asigurarea egalității
de șanse între femei și bărbați. Strategia este
implementată de Ministerul Muncii, Protecți-
ei Sociale și Familiei. În consecință, controlul Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAP-

acestei Comisii cade, în mod natural, sub inci- C)42. CAPC a elaborat o metodologie de analiză
dența Comisiei Permanente Protecție Socială, a legislației din perspectiva drepturilor omului
Sănătate și Familie. Totuși, mandatul Comisiei și egalității de gen. Totuși, analiza sa cu privire
pentru protecția socială nu se referă la egali- la egalitatea de gen se limitează la întrebările
tatea de gen. referitoare la Legea cu privire la asigurarea ega-
lității de șanse între femei și bărbați și Legea
Conform autorului raportului Auditul de gen anti- discriminării, și nu la faptul dacă proiectul
în cadrul Parlamentului, Președintele Comisiei de lege este sensibil sau neutru la gen.
permanente a confirmat că până în prezent Co-
misia nu și-a exercitat funcția de control asu- Parlamentul nu efectuează bugetarea sensibi-
pra Comisiei Guvernamentale pentru egalitate lă la gen (BSG). Totuși, a fost pregătit proiectul
între femei și bărbați și nici nu a monitorizat planului de acțiuni pentru implementarea BSG
implementarea Legii cu privire la șansele egale. în perioada 2013-2022 cu ajutorul Programului
Auditul de gen în cadrul Parlamentului a notat Comun de Dezvoltare Locală Integrată al PNUD
că punctele focale de gen în ministere duc lipsă și UN Women. Secretariatul Parlamentului re-
de capacități de îndeplinire a analizei de gen și simte lipsa expertizei tehnice și capacității de
că punctele focale de gen servesc drept func- analiză a impactului de gen, analizei aspectului
ții ajutătoare pentru alte responsabilități deja de gen și bugetării sensibile la gen.
atribuite în cadrul ministerelor, că există o ro-
tație mare a personalului în punctele focale de
gen și ca nu există suport suficient în aspectele 6.3. Recomandări
de gen în cadrul ministerelor. Prin urmare, în
exercitarea funcției sale de control asupra pro- Următoarele recomandări se bazează pe rapor-
cesului de implementare a politicilor de gen, tul „Auditul de gen în cadrul Parlamentului Re-
Parlamentulva avea, o agendă mult mai vastă publicii Moldova”, precum și pe lecțiile învățate
pentru a include toate aspectele de gen. din politicile de control a egalității de gen din
alte parlamente.43
În cadrul Parlamentului Republicii Moldova,
toate proiectele de acte legislative trebuie de- Implementarea în continuare de către Parla-
puse pentru o opinie consultativă la Direcția ment a planului de acțiuni cu privire la egalita-
Generală Juridică. Opinia respectivă se oferă în tea de gen, care include obiectivele, acțiunile și
conformitate cu a) dispozițiile constituționale; procesele pentru controlul efectiv cu privire la
b) tratatele internaționale și c) procedurile le- politicile și legislația în domeniul egalității de
gislative și cerințele oferite de Regulament. Nu gen.
există anumite cerințe privind analiza legislației
din punct de vedere al egalității de gen. În baza  Crearea mecanismelor de control a angaja-
analizei noastre, se pare că există foarte puțină mentelor în domeniul egalității de gen, asu-
sensibilizare asupra importanței aspectelor de mate de Guvern.
gen, a egalității de gen și integrării aspectului
de gen.
(42) www.capc.md
Câteodată, Direcția Juridică se bazează pe ana-
(43) http://www.endvawnow.org/en/articles/1103-legislati-
liza independentă a legislației, efectuată de ve-parliamentary-oversight-.html
Controlul asupra politicilor și legislației privind aspectele egalității de gen 73
 Implicarea și controlul procesului național  Elaborarea planurilor de acțiuni și agende-

de raportare cu privire la CEDAW. lor Comisiei pentru a asigura controlul asu-
pra instituțiilor de stat, responsabile de im-
 Controlul bugetului de stat anual din per- plementarea egalității de gen.
spectiva de gen.
 Instruirea continuă a angajaților Comisiei cu
 Analiza implementării bugetului în baza privire la conceptele de gen, analiza dimen-
cheltuielilor ce produc rezultate pentru băr- siunii de gen, analiza legislației din perspec-
bați și femei. tiva dimensiunii de gen și bugetarea sensi-
bilă la gen.
 A solicita Curții de Conturi să facă un audit
la fața locului, la diferite ministere, având ca  Instruire continuă pentru deputați, preșe-
obiectiv aplicarea analizei de gen la fiecare dinții comisiilor, vicepreședinți și secretari
3-5 ani și, dacă este necesar, să fie modifi- privind conceptele de gen, analiza legislației
cată Legea cu privire la Curtea de Conturi, din perspectiva dimensiunii de gen și buge-
în vigoare de la 1 ianuarie 2009, astfel încât tarea sensibilă la gen.
să includă revizuirea/auditul implementării
analizei bazate pe gen în diferite ministere.  Instruirea comisiilor cu privire la procedura
de exercitare a funcției de control pentru a
 Monitorizarea impactului egalității de gen/ aduce la răspundere instituțiile de stat res-
legea nediscriminării, de la adoptarea sa. ponsabile de implementarea egalității de
gen.
 Efectuarea evaluărilor impactului de gen a
legislației și politicilor-cheie (prin prisma
analizei de gen spre analiza ex-post a legis-
lației).
 Continuarea implicării grupurilor de femei și

altor OSC din afara Parlamentului la susține-
rea monitorizării politicilor și legislației cu
privire la egalitate de gen.
 Desfășurarea controlului asupra activității

Comisiei Guvernamentale pentru egalitate
între femei și bărbați din cadrul Ministerului
Muncii, Protecției Sociale și Familiei și ela-
borarea propunerilor de îmbunătățire a ca-
pacității instituționale și umane.
 Exercitarea controlului punctelor focale de

gen în ministere și susținerea propunerilor
pentru instruirea continuă în domeniul ana-
lizei de gen, bugetarea sensibilă la gen și in-
tegrarea dimensiunii de gen.
7 Concluzii
75
SUMAR EXECUTIV
INTRODUCERE


CONCLUZII
ANEXE
7. Concluzii
În concluzie, este util să reiterăm obiectivele reglementare, precum și posibilitatea de a crea

funcției de control. Parlamentul va îndeplini subcomisii, comisii speciale și comisii de an-
funcția de control urmărind realizarea celor pa- chetă.
tru obiective principale:
Consolidarea controlului parlamentar efectiv
1. Asigurarea transparenței și deschiderii ac- în Moldova se confruntă cu câteva provocări,
tivităților executive. Parlamentele scot în cum ar fi polarizarea partidelor politice, fapt
evidență activitățile Guvernului, oferind o ce afectează procesul decizional în Parlament,
arenă publică în care politicile și acțiunile acordul deplin al Guvernului pentru un control
Guvernului sunt dezbătute, verificate și su- mai efectiv și necesitatea unei înțelegeri mai
puse opiniei publice; comprehensive de către deputați și angajați a
importanței controlului și efectelor sale poziti-
2. Atragerea răspunderii executivului. Contro- ve asupra guvernării țării.
lul parlamentar verifică dacă politicile gu-
vernului sunt implementate și dacă au im- Deoarece cultura controlului parlamentar în
pactul dorit; Moldova este în curs de dezvoltare, importanța
pașilor necesari trebuie recunoscută pe deplin.
3. Asigurarea răspunderii financiare. Parla- Dezvoltarea unei culturi de control parlamen-
mentele aprobă și verifică cheltuielile Guver- tar necesită timp. Prin urmare, sperăm că pro-
nului prin scoaterea în vileag a cheltuielilor cesul de discuții, interviuri și ateliere de lucru
nejustificate în serviciile finanțate din banii vor contribui la conștientizarea importanței și
publici. Scopul lor este să îmbunătățească beneficiilor controlului parlamentar pentru sis-
economia, eficiența și eficacitatea cheltuie- temul de guvernare din Moldova.
lilor guvernului; și
Raportul de față oferă o analiză de bază a prac-
4. Respectarea supremației legii. Parlamentul ticilor curente și a cadrului legal cu privire la
trebuie să protejeze drepturile cetățenilor controlul parlamentar în Moldova în șase do-
prin monitorizarea politicilor și examinarea menii: Controlul comisiilor, controlul asupra
abuzurilor potențiale de putere și compor- executării legislației, monitorizarea implemen-
tamentul arbitrar. tării rapoartelor instituțiilor independente și
ale agențiilor de reglementare, controlul asupra
Parlamentul Republicii Moldova are la dispozi- executării bugetului, controlul în plen și con-
ția sa un număr mare de instrumente de controlul politicilor și legislației cu privire la ega-
trol. Cele mai obișnuite instrumente includ în- litatea de gen. Luând în considerare practicile
trebările adresate miniștrilor (oral și în scris), europene relevante, raportul face propuneri în
întrebări adresate Prim-Ministrului, interpelări, fiecare din aceste șase domenii.
moțiuni simple și moțiuni de cenzură. Alte in-
strumente includ mecanismele cu privire la
controlul bugetar, controlul asupra implemen-
tării legislației, implementarea rapoartelor de
către instituțiile independente și agențiile de
Concluzii 77
Majoritatea propunerilor sunt neutre din punct Controlul mai bun va contribui la buna guver-
de vedere al bugetului și pot fi implementate narea și la o prestare mai bună a serviciilor că-
fără resurse financiare și umane adiționale în tre cetățeni. Liderii politici au un motiv să fie
Parlament. Implementarea acestora depinde mândri de munca lor la consolidarea culturii de
foarte mult de modificările procedurilor, noi- angajare a răspunderii și de control.
le proceduri de operare standard pentru an-
gajații Parlamentului și implicarea deplină a
Executivului. Acceptarea propunerilor de către
Prim-Ministru și miniștrii este esențială pentru
realizarea unui control parlamentar mai bun în
Moldova.
Anexe
79
SUMAR EXECUTIV
INTRODUCERE


CONCLUZII
ANEXE
Anexa 1: Bibliografie
1.1. Rapoarte ce vizează Moldova
1. Bulte, Sarmite D., Raport privind auditul de practici, Raport elaborat în cadrul Proiectu-
gen în cadrul Parlamentului Republicii Mol- lui Parlamentar al PNUD, Chișinău, 2016
dova, Raport elaborat în cadrul Proiectului 8. Dubrow, Geoff, Manual cu privire la Comisia
Parlamentar al PNUD, Chișinău, 2015, 90 p. de control parlamentar, Raport elaborat
2. De Vrieze, Franklin, Auto-evaluarea corupției în cadrul Proiectului Parlamentar al PNUD,
în Parlamentul Republicii Moldova, Raport Chișinău, 2016
elaborat în cadrul Proiectului parlamentar 9. Dubrow, Geoff, Raport privind relațiile dintre
al PNUD, septembrie 2016, p. 86. Curtea de Conturi și Parlamentul Republicii
3. De Vrieze, Franklin, Instituții independente Moldova, Raport elaborat în cadrul Proiec-
și agenții de reglementare în Moldova și in- tului Parlamentar al PNUD, Chișinău, 2016
teracțiunea acestora cu Parlamentul, Raport 10. Dubrow, Geoff, Rolul comisiilor parlamen-
elaborat în cadrul Proiectului parlamentar tare: funcția de control parlamentar al
al PNUD, Chișinău, 2011, 150 p. Parlamentului Republicii Moldova, Chișinău,
4. De Vrieze, Franklin; Cuznețova, Liuba; Lit- Raport elaborat în cadrul Proiectului Parla-
vinenco, Sergiu și Dinu, Dragoș; Analiza in- mentar al PNUD, decembrie 2016, 82 p.
stituțională și funcțională a Secretariatului 11. Pogacar Bojan, Analiza legii bugetului de
Parlamentului Republicii Moldova, Raport stat și procesul de revizuire și aprobare
elaborat în cadrul Proiectului Parlamentar a bugetului în procedura parlamentară,
al PNUD, Chișinău, 2016, 154 p. Raport elaborat în cadrul Proiectului Parla-
5. DeFaria, Carl și Pirvan, Viorel, Raport pre- mentar al PNUD, Chișinău, decembrie 2016,
liminar cu privire la Regulile de Procedură. 25 p.
Analiza bunelor practici și opțiunilor, Raport 12. Pogacar Bojan, Notă de concept – Îmbună-
elaborat în cadrul Proiectului Parlamentar tățirea rolului Parlamentului în procesul
al PNUD, Chișinău, 2012 de examinare a bugetului, Raport elaborat
6. Deveaux, Kevin, Îndrumar privind activita- în cadrul Proiectului Parlamentar al PNUD,
tea oficiilor informaționale teritoriale ale decembrie 2016, 9 p.
Parlamentului Republicii Moldova, Raport 13. Pogacar Bojan, Notă de concept prelimi-
elaborat în cadrul Proiectului Parlamentar nară – rolul oficiului bugetar în Parlament,
al PNUD, Chișinău, 2015 Raport elaborat în cadrul Proiectului Parla-
7. Dubrow, Geoff, Notă informativă cu privire la mentar al PNUD, decembrie 2016, 9 p.
comisiile de anchetă și investigație – bunele
1.2. Documentele legale ale Republicii Moldova
1. Constituția Republicii Moldova [http:// md/index.php?action=view&view=doc&lan-

lex.justice.md/index.php?action=view&- g=1&id=322831];
view=doc&lang=1&id=311496]; 3. Legea nr.780-XV din 27 decembrie 2001
2. Regulamentul Parlamentului aprobat privind actele legislative [http://lex.justice.
prin Legea nr.797-XIII din 2 aprilie 1996 (cu md/index.php?action=view&view=doc&lan-
modificările ulterioare) [http://lex.justice. g=1&id=313239];
Sumar executiv 81
4. Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind Parlamentului [http://lex.justice.md/

accesul la informație [http://lex.justice. index.php?action=view&view=doc&lan-
md/index.php?action=view&view=doc&lan- g=1&id=332539];
g=1&id=311759.]; 10. Regulamentul de organizare și funcționare
5. Legea nr.239-XVI din 13 noiembrie 2008 a Secretariatului Parlamentului Republicii
privind transparența în procesul decizional Moldova, aprobat prin Hotărârea Biroului
[http://lex.justice.md/index.php?action=- Permanent al Parlamentului nr.31 din 12
view&view=doc&lang=1&id=329849]; decembrie 2012 [http://Parlament.md/
6. Legea nr.190-XIII din 19 iulie 1995 cu pri- CadrulLegal/RegulamentulaSecretariatu-
vire la petiționare [http://lex.justice.md/ luiParlamentuluiRM/tabid/201/language/
index.php?action=view&view=doc&lan- ro-RO/Default.aspx];
g=1&id=313313]; 11. Instrucțiune privind circulația proiectelor
7. Concepția privind cooperarea dintre Parla- de acte legislative în Parlament, aproba-
ment și societatea civilă [http://lex.justice. tă prin Hotărârea Biroului Permanent al
md/index.php?action=view&view=doc&lan- Parlamentului nr.30 din 7 noiembrie 2012
g=1&id=314906]; [http://www.Parlament.md/CadrulLegal/
8. Strategia de dezvoltare a societății civile Instruc%C5%A3iuneprivindcircula%C5%A-
pentru perioada 2012–2015 și Planului de 3iaproiectelordeact/tabid/197/language/
acțiuni pentru implementarea Strategiei ro-RO/Default.aspx];
[http://lex.justice.md/index.php?action=- 12. Instrucțiune privind activitatea Secretari-
view&view=doc&lang=1&id=346217]; atului Parlamentului Republicii Moldova,
9. Hotărârea Parlamentului nr.48-XVIII din aprobată prin Hotărârea Biroului Perma-
29 octombrie 2009 privind domeniile de nent al Parlamentului nr.7 din 20 martie
activitate ale comisiilor permanente ale 2013 [nepublicată]
1.3. Publicații privind dezvoltarea parlamentară
1. Bernhardt, Peter, Controlul parlamentar al rarea pentru Dezvoltare Elvețiană SDC și

legislației delegate în Canada: prea târziu Democracy Raporting International, Bern și
și prea puțin? în: The Loophole – Jurnalul Berlin, aprilie 2015, 57 p.
Asociației Comunității Consiliului Legislativ, 5. Comisia Europeană, Document de referință
Ediția 3 din 2014, p. 73-84. privind Strategiile și Metodologiile pentru
2. Parlamentul canadian, Comisii, Ghid practic. activitatea parlamentelor, Brussels, 2010.
Ediția a 9-a (revizuit). Ottawa: servicii proce- 6. Directoratul Parlamentului European pentru
durale, Camera Comunelor, 2014. politici interne, Controlul parlamentar al
3. De Vrieze, Franklin și Hasson, Victoria, executării bugetului – Studiu, Brussels, 2012,
Analiza post-legislativă – studiu comparativ 50 p.
al practicilor de analiză post-legislative în 7. Serviciul de cercetare al Parlamentului
parlamente selectate și justificarea aces- European, Analiza ex-post a impactului în
teia în asistența democratică, publicată de Parlamentul European – metode și proces,
Fundația Westminster pentru Democrație, Brussels, octombrie 2015, 15 p.
Londra, 2017, 56 p. 8. Fish, S. & Koenig, M., Manualul legislaturilor
4. De Vrieze, Franklin, Cartografierea globală și naționale: Studiu Global, Presa Universității
analiza consolidării parlamentare, Coope- de la Cambridge, 2009, 800 p.
9. Îndrumări pentru serviciile de cercetare 14. Institutul Național Democratic (IND), Servicii
parlamentară, IPU și IFLA, 2015, 48 p. și responsabilizare – Manualul pentru au-
10. Uniunea interparlamentară, Parlament dierile publice, 2009, Skopje – Macedonia,
și Democrație în Secolul Douăzeci și Unu: 62 p.
Îndrumar de bune practici, Geneva, 2006, 15. Oficiul pentru promovarea democrației
140 p. parlamentare (OPPD), Sisteme electorale:
11. IPU, Parlamente sensibile la gen, Geneva, legătura dintre guvernare, deputații aleși și
2011, 20 p. http://archive.ipu.org/pdf/publi- alegători, Parlamentul European, Brussels,
cations/gsp11ex-e.pdf 2011, 100 p.
12. IPU, Plan de Acțiuni pentru parlamentele 16. Comisia de drept, Controlul post-legislativ,
sensibile la gen, 2012, 44 p. LAW COM No 302, Londra, octombrie 2006,
13. Kelly, Richard și Everett, Michael, Controlul 62 p.
post-legislativ, Camera Comunelor, Nota 17. PNUD și IPU, Raportul Global Parlamentar
standard a bibliotecii: SN/PC/05232; 23 mai cu privire la Control, New York și Geneva,
2013, Londra, 18 p. 2017, 150 p.
1.4. Rapoarte din biblioteca ECPRD
1. Solicitarea ECPRD 0757, repturile minorități- 7. Solicitarea ECPRD 2699, Întrebări puse
lor parlamentare, 2007 membrilor Guvernului în plen, 2016
2. Solicitarea ECPRD 1698, Atragerea la răs- 8. Solicitarea ECPRD 2715, Monitorizarea
pundere a membrilor Guvernul la informa- procesului de implementare a rapoartelor
rea Parlamentului și procedura de control comisiilor de anchetă, 2014
parlamentar, 2011 9. Solicitarea ECPRD 2723, Comisia pentru
3. Solicitarea ECPRD 2173, Timp alocat pentru drepturile omului și comisiile sau entitățile
întrebări, interpelări și angajați implicate în asistența umanitară în țările
4. Solicitarea ECPRD 2199, Monitorizarea exe- străine, 2014
cutării legilor rectificate, 2013 10. Solicitarea ECPRD 2832, Practica parla-
5. Solicitarea ECPRD 2625, Procedura parla- mentară și organizarea analizei impactului
mentară pentru raportul anual al Ombuds- (ex-ante) și analiza (ex-post), 2015
manului 11. Solicitarea ECPRD 3154, Timp alocat pentru
6. Solicitarea ECPRD 2656, Controlul parlamen- întrebări în Parlament, 2016
tar a entităților private care cheltuie banii 12. Solicitarea ECPRD 3449, Cooperarea parla-
publici mentară cu instituții independente, 2017
Sumar executiv 83
Anexa 2: Date statistice cu privire la controlul parlamentar în sesiunea plenară
Răspunsuri la Răspunsuri la
întrebări interpelări
Declarații Întrebări Interpelări Total Total
Fracțiunea 2016 2015 2014 2016 2015 2014 2016 2015 2014 2016 2015 2014 2016 2015 2014
PDM 7 9 2 5 2
PSRM 2 3 37 41 2 3
PL 1 2 18
PCRM 2 19 19 23 3 2 5
PLDM 5 4 18 19 14 9 5
80 98 47 17 15 5
Indep 2 2 7 1
Comun
PLR (2014) 7
Total 12 7 85 106 51 17 15 7
Moțiuni simple (S) și de cenzură (N) Rezultatele moțiunilor respinse

(R) sau acceptate (A)
Fracțiunea 2016 2015 2014 2016 2015 2014
PDM
PSRM S9 R9
PL
PCRM
PLDM
Indep
Comun S1 R3
N2
PLR (2014)
Total 12
PDM: Partidul Democrat din Moldova

PSRM: Partidul Socialiștilor al Republicii Moldova
PL: Partidul Liberal
PCRM: Partidul Comuniștilor al Republicii Moldova
PLDM: Partidul Liberal Democratic din Moldova
Culoarea roșie nu există informații
Culoarea galbenă: informații parțiale
Anexa 3: Tabelul de analiză a rapoartelor instituțiilor independente și agențiilor de

reglementare din Moldova
Chestionar ANRE ANSC OMBUD CONCU CdC

1. Data formării 1997 2017 1998 2000 1994
2012
2. Comisia parlamentară relevantă CEBF CEBF HRIER CEBF CEBF
3. Ministerul de resort ECOINF ECOINF
4. Cadrul legal (legea relevantă) 1998 2015 2014 2012 2008
2001 2017
2012
2016/17
5. Tipurile de rapoarte prezentate ACT ACT ACT ACT ACT
FIN FIN
6. Termenul legal pentru primirea rapoartelor în Parlament ACT: 01.06 ACT: ACT: 15.03 ACT: 01.06 ACT: 10.10
FIN: 15.03 15.03 FIN: 15.03
7. Este obligat Parlamentul, conform legii, să aprobe oficial raportul Da Nu Nu Nu Nu
anual de activitate?
8. Poate prezenta instituția, din propria inițiativă, rapoarte sau Da Da Da Da Da
declarații în Parlament?
9. Data primirii raportului de către Parlament: 06.05.16 N/A 15.03.16 31.05.16 07.10.16
în 2016: / în 2017: 26.05.17 15.03.17 31.05.17 10.10.17
10. Data ședinței Comisiei de examinare a raportului de activitate: Nut ‘16 N/A aprilie 16 25.07.16 19.12.16
în 2016: / în 2017: 4.10.17 aprilie 17 19.07.17 …11.17
11. A organizat Comisia ședințe cu reprezentantul instituției? Nu ‘16 N/A Da ‘16 Da ‘16 Da ‘16
în 2016: / în 2017: Da ‘17 Da ‘17 Da ‘17 Da ‘17
12. A organizat Comisia audieri cu alți actori? Nu ‘16 N/A Da ‘16 Nu ‘16 Da ‘16
în 2016: / în 2017: Nu ‘17 Da ‘17 Nu ‘17 Da ‘17
13. A adoptat Comisia concluziile/recomandările sale privind raportul? Nu ‘16 N/A Da ‘16 Da ‘16 Da ‘16
în 2016: / în 2017: Da ‘17 Da ‘17 Da ‘17 Da ‘17
14. Răspunsul Parlamentului la raportul instituției independente în 2016 1.Da N/A 1.Da 1.Da 1.Da
1) Raport distribuit tuturor DP pentru informare 2.Nu 2.Nu 2.Da 2.Da
2) Raport publicat pe pagina web a Parlamentului 3.Nu 3.Da 3.Nu 3.Da
3) Raport dezbătut în plen 4.Nu 4.Nu 4.Nu 4.Da
4) Sesiunea plenară cu instituții independente 5.Nu 5.Da 5.Nu 5.Da
5) Declarație/rezoluție în plen
15. Răspunsul Parlamentului la raportul instituției independente în 2017 1.Da N/A 1.Da 1.Da 1.Da
1) Raport distribuit tuturor DP pentru informare 2.Nu 2.Nu 2.Da 2.Da
2) Raport publicat pe pagina web a Parlamentului 3.Nu 3.Da 3.Nu 3.Da
3) Raport dezbătut în plen 4.Nu 4.Nu 4.Nu 4.Da
4) Sesiunea plenară cu instituții independente 5.Nu 5.Da 5.Nu 5.Da
5) Declarație/rezoluție în plen
16. A condus Comisia ședințe de monitorizare sau corespondență cu Nu ‘16 N/A Da ‘16 Da ‘16 Da ‘16
privire la revizuirea raportului cu instituția independentă? Da ‘17 Da ‘17 Da ‘17 Da ‘17
în 2016: / în 2017:
17. A condus Comisia ședințe de monitorizare sau corespondență cu Nu ‘16 N/A Da ‘16 Nu ‘16 Da ‘16
privire la constatările raportului cu ministerul și alte autorități Nu ‘17 Da ‘17 Nu ‘17 Da ‘17
publice?
în 2016: / în 2017:
18. A fost discutată solicitarea de buget a instituției în comisia Da N/A Nu Nu Nu
parlamentară în ultimii doi ani?
19. Au fost discutate rapoartele financiare și de performanță ale CdC Nu N/A Nu Da Da (raportul
efectuate la instituția independentă în comisia parlamentară în (N/A) auditorilor
ultimii doi ani? independenți)
20. A adoptat Parlamentul anumite modificări privind competențele Da N/A Da Nu Da
instituției independente în ultimii doi ani?
Anexe 85
CCA CEC CSM CC PROCU BNM FGDSB CNPF ANI CNA EGALIT
1. 1996 1997 1995 1995 1992 1991 2004 2007 2011 2002 2013
2. CCES JUR JUR JUR JUR CEBF CEBF CEBF JUR Secur. HRIER
3.
4. 2006 1997 1996 1994 2016 1995 2003 1998 2016 2002 2012
1995
5. ACT ACT ACT ACT ACT ACT ACT ACT ACT ACT ACT
FIN FIN
6. ACT: 01.02 După ACT: până ACT: ACT: 31.03 01.06 30.04 01.06 31.03 31.03 15.03
alegeri la 1 aprilie 31.01
7. Da Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Nu Nu Nu
8. Nu Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da
9. 29.01.16 13.04.16 15.04.16 Nu ‘16 05.04.16 21.04.16 29.04.16 30.05.16 Nu ‘16 -- 15.03.16
02.02.17 --- 10.04.17 Nu ‘17 --- 31.05.17 28.04.17 30.05.17 Nu ‘17 02.02.17 17.11.17
10. 17.02.16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 21.09.16 15.06.16 05.10.16 Nu ‘16 Nu ‘16 aprilie ‘16
25.02.17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu info 24.05.17 12.07.17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17
11. Da ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Da ‘16 Da ‘16 Da ‘16 Nu ‘16 Da ‘16 Da ‘16
Da ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Da ‘17 Da ‘17 Nu ‘17 Da ‘17 Nu ‘17
12. Da ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16
Da ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17
13. Da ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16
14. 1.Da 1.Nu 1.Nu 1.Nu 1.Nu 1.Da 1.Da 1.Da 1.Nu 1.Da 1.Da
2.Da 2.Da 2.Da 2.Nu 2.Da 2.Da 2.Da 2.Da 2.Nu 2.Nu 2.Da
3.Da 3.Nu 3.Nu 3.Nu 3.Da 3.Nu 3.Nu 3.Nu 3.Nu 3.Nu 3.Nu
4.Da 4.Nu 4.Nu 4.Nu 4.Nu 4.Nu 4.Nu 4.Nu 4.Nu 4.Nu 4.Nu
15. 1.Da 1.Nu 1.Nu 1.Nu 1.Nu 1.Da 1.Da 1.Da 1.Nu 1.Da 1.Nu
2. Da 2.Nu 2.Da 2.Nu 2.Nu 2.Da 2.Da 2.Da 2.Nu 2.Nu 2.Nu
16. Da ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Da ‘16 Da ‘16 Da ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16
Da ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Da ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17 Nu ‘17
17. Da ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Da ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16 Nu ‘16
18. Nu Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Da Da
19. Nu Nu Nu Nu Nu Nu Da Da Nu Nu Nu
20. Da Da Nu Nu Da Da Da Da Da Da Nu
Anexa 4: Agenda întrevederilor echipei de evaluare, 26 septembrie – 5 octombrie 2017
Data Timpul Locul Persoana Funcția

26.09 10.00 Parlament Roman Boțan Președintele Comisiei Naționale
Securitate, Apărare și Ordine
Publică
27.09 12.30 Parlament Vladimir Țurcan Președintele Comisiei Drepturile
Omului și Relații Interetnice
27.09 14.00 Parlament Vasile Bolea Secretarul Fracțiunii PSRM,
Jurist adjunct al Comisiei Juridice,
Numiri și Imunități
29.09 9.00 Parlament Creanga Ion Șeful Direcției Juridice a
Secretariatului Parlamentului
02.10 10.45 Parlament Marian Lupu Președintele Fracțiunii Partidului
Democrat
02.10 14.00 Parlament Ina Șupac Liderul Fracțiunii PCRM în
Parlament
02.10 16.00 str. București, 90, et. 3 Iulian Groza Director Executiv, Institutul
pentru Politici și Reforme
Europene (IPRE)
03.10 10.00 Bd. Ştefan cel Mare, 69 Untilă Veaceaslav Președintele Curții de Conturi
03.10 14.30 Parlament Focus-Group Consultanții comisiei
04.10 11.00 Parlament Ala Popescu Secretar general al Parlamentului
04.10 11.30 Parlament Tudor Deliu Vicepreședintele Comisiei
Juridice, Numiri și Imunități
04.10 13.00 Guvern Roman Cazan Secretar general adjunct al
Guvernului
Chelaru Oleg Șeful Secretariatului AIR,
Cancelaria de Stat
Roman Laduș Membru al Consiliului Economic
al Prim-Ministrului
05.10 10.00 Str. Pușkin, 45, et.2 Ion Gumene Expert - Grup
Dumitru Budianschi
05.10 11.30 Parlament George Saghin Oficiul Președintelui
Ala Mirza Parlamentului, consilieri
05.10 13.00 Guvern Roman Cazan Secretar general adjunct al
Guvernului
Oleg Chelaru Șeful Secretariatului AIR,
Cancelaria de Stat
05.10 15.00 Parlament Zagorodnîi Anatolie Vicepreședintele Comisiei
Juridice, Numiri și Imunități
Raportul de evaluare „Controlul Parlamentar în Moldova” a fost elaborat de consultantul internațional
în domeniul parlamentar, Franklin De Vrieze, cu sprijinul consultantului național, Viorel Pîrvan.
Această activitate a fost realizată în cadrul Proiectului „Consolidarea guvernării parlamentare în Moldova”,
implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Moldova și finanțat de Guvernul Suediei.
Opiniile exprimate în acest Raport aparțin autorilor și nu reprezintă în mod necesar opiniile acestor instituții.

De Vrieze Report 2018 RO 0503

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

De Vrieze Report 2018 RO 0503

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTROLUL

Raportul de evaluare „Controlul Parlamentar în Moldova” a fost elaborat de consultantul internațional

Franklin de Vrieze consultant PNUD MOLDOVA

Tipărit pe hârtie reciclată

Layout: Bons Offices

2. Controlul asupra implementării legislației 30

3. Monitorizarea ulterioară a rapoartelor instituțiilor independente și ale agențiilor de

4. Controlul asupra executării bugetului 52

5. Controlul în sesiunea plenară 60

6. Controlul asupra politicilor și legislației privind aspectele egalității de gen 70

CONTROLUL ASUPRA IMPLEMENTĂRII LEGISLAȚIEI

MONITORIZAREA ULTERIOARĂ A RAPOARTELOR

CONTROLUL ASUPRA EXECUTĂRII BUGETULUI

CONTROLUL ÎN SESIUNEA PLENARĂ

CONTROLUL ASUPRA POLITICILOR ȘI LEGISLAȚIEI

Sumar executiv rente, prezintă informații despre experiențele

Al treilea capitol al raportului prezintă moda- tuțiilor independente și a agențiilor de regle-

în domeniul controlului executării bugetului, ră. Prim-Ministrul Republicii Moldova nu vine

le necesare la Regulamentul Parlamentului, de Experiența altor state europene arată că un

CONTROLUL ASUPRA IMPLEMENTĂRII LEGISLAȚIEI

MONITORIZAREA ULTERIOARĂ A RAPOARTELOR

CONTROLUL ASUPRA EXECUTĂRII BUGETULUI

CONTROLUL ÎN SESIUNEA PLENARĂ

CONTROLUL ASUPRA POLITICILOR ȘI LEGISLAȚIEI

Introducere Care sunt produsele realizate în cadrul

Pentru a susține Parlamentul Republicii Moldo-

sus-menționate, pentru a verifica și valida 5. Pentru a stabili o abordare inclusivă și con-

CONTROLUL ASUPRA IMPLEMENTĂRII LEGISLAȚIEI

MONITORIZAREA ULTERIOARĂ A RAPOARTELOR

CONTROLUL ASUPRA EXECUTĂRII BUGETULUI

CONTROLUL ÎN SESIUNEA PLENARĂ

CONTROLUL ASUPRA POLITICILOR ȘI LEGISLAȚIEI

1. Controlul 1.1. Cadrul legal

privire la un proiect de decizie discutat 1.2. Practicile curente în Moldova

1.3. Practicile europene te Parlamentului și Comisiei de către ministrul

(6) PNUD și IPU, Raportul global parlamentar– controlul parla-

 Regulamentul va stabili cine va monitori-  Ministerele de resort și autoritățile publice

 Președintele Comisiei va informa sesiunea  Angajații Secretariatului (Direcția Infor-

 Personalul Comisiei va indica într-un  Președintele Comisiei va desemna un an-

 Data când au fost adoptate recomandă-

CONTROLUL ASUPRA IMPLEMENTĂRII LEGISLAȚIEI

MONITORIZAREA ULTERIOARĂ A RAPOARTELOR

CONTROLUL ASUPRA EXECUTĂRII BUGETULUI

CONTROLUL ÎN SESIUNEA PLENARĂ

CONTROLUL ASUPRA POLITICILOR ȘI LEGISLAȚIEI

2. Controlul asupra tarea legilor după 6 luni de la intrarea în vigoare

(10) În baza Hotărârii nr. 1181 a Cancelariei de Stat, Guvernul

2.3. Practicile europene Odată cu adoptarea raportului Comisiei, an-

(13) Monitorizarea și evaluarea supremației legii în Muntenegru,

pactului legislației, se va considera efectul misie. În funcție de complexitatea chestiunii,

2. Actele parlamentare deseori oferă ministe-

 Biroul Permanent să adopte o listă anuală

4. Cine va efectua analiza ex-post a legii?  Prioritățile politice identificate de Biroul

 Îmbunătățirea cadrului legal pentru revizui- anumite proceduri judiciare relevante

2. Referitor la metodologia pentru analiza ex-  Solicitarea accesului Parlamentului la ra-

 Crearea unui sistem online și accesibil de

CONTROLUL ASUPRA IMPLEMENTĂRII LEGISLAȚIEI

CONTROLUL ASUPRA EXECUTĂRII BUGETULUI

CONTROLUL ÎN SESIUNEA PLENARĂ

CONTROLUL ASUPRA POLITICILOR ȘI LEGISLAȚIEI

3. Monitorizarea cific. Agențiile de reglementare există, în mare

reglementare bilizare stabilit în democrațiile parlamentare.

domenii de expertiză. Ca regulă, Parlamentul a Parlamentului. Cu alte cuvinte, deputații pot

1. Consiliul Coordonator al Audiovizualului http://www.cca.md/