Sunteți pe pagina 1din 179

CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI

Inovaþie ºi provocare în sistemul judiciar românesc

R apo rt final asup ra C o du lu i deo n to lo g ic al g r efier u lu i º i a s e r ie i

de z ece seminarii o rgan izate de cãtr e A BA /C E EL I cu fin an þar e din

part ea Agenþ iei St at e lo r Un ite pen tr u D ezv o ltar e I n ter n aþio n alã

- Iulie 2005 -
Acest proiect a fost finanţat prin contractul de cooperare nr. 186-A-00-
030010300 încheiat între Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare
Internaţională (USAID) şi Asociaţia Baroului American – Iniţiativa Juridică
pentru Europa Centrală şi Eurasia (ABA/CEELI). Opiniile exprimate în
lucrarea de faţă aparţin autorului (autorilor) şi nu reflectă neapărat punctul
de vedere al USAID.

Mulţumiri:

Calde mulţumiri echipei CEELI/România care a contribuit la pregătirea şi


organizarea acestor seminarii: Luminiţa Nicolae, consilier juridic, Ruxandra
Costache, consilier juridic, Genoveva Bolea, coordonator de programe, şi
Adina Edu, administrator financiar; moderatorilor care au condus aceste
seminarii – domnii judecători Angela Hărăstăşanu, Roxana Trif şi
Alexandru Vasiliu de la Curtea de Apel din Braşov, domnilor preşedinţi ai
curţilor de apel care au găzduit cu generozitate aceste seminarii şi, în mod
deosebit, participanţilor la aceste seminarii pentru contribuţia extraordinară
pe care şi-au adus-o la dezvoltarea deontologiei profesionale a judecătorilor
din România.

Madeleine Crohn
Director ABA CEELI România
CUPRINS

I. PREZENTARE GENERALĂ 7

II. PROIECTUL 9

A. Proiectul Codului deontologic al grefierului 10


1. Crearea grupului de lucru pentru elaborarea
Codului deontologic al grefierului 10
2. Metodologia de lucru 11
3. Resursele 11
4. Rezultatele 12

B. Seminariile 13
1. Sesiunea de formare a formatorilor 13
2. Structura seminariilor 14
3. Prezentare generală a seminariilor 15
4. Studiile de caz 16
5. Dezbaterile 29
6. Concluzii 33

C. Compilaţie cuprinzând comentarii şi recomandări 34

III. REZULTATE 35

IV. ANEXE 37

1. Studiile de caz 37
2. Materiale de referinţă distribuite membrilor
grupului de lucru 54
• Lista materialelor distribuite membrilor grupului de lucru 54
• Codul deontologic al magistraţilor 55
• Proiectul Codului deontologic al funcţionarilor
publici din România 64
• Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană 78
• Recomandarea nr. R (2000) 10 a Comitetului de Miniştri
ai statelor membre privind codurile de conduită pentru funcţionarii publici 94
• Asociaţia Naţională pentru Administrarea Instanţelor –
model de cod deontologic 107
3. Materiale de referinţă distribuite participanţilor 110
• Lista materialelor distribuite participanţilor 110
• Proiectul Codului deontologic al grefierului 111
• Regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi
parchetelor (extrase) 118
• Legea nr. 567/2004 privind
statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea (extrase) 145
• Codul deontologic pentru personalul auxiliar al instanţei – Model SUA 158
4. Comentarii asupra proiectului Codului deontologic
înaintate CSM 168
5. Codul deontologic al grefierului – versiunea publicată
în Monitorul Oficial la data de 6 mai 2005 174
6. Rezultatele evaluării seriei de zece seminarii 179
I. PREZENTARE GENERALĂ

Din perspectiva cadrului legislativ din ce în ce mai complex din România,


sunt fireşti anumite întrebări cu privire la necesitatea adoptării unui cod
deontologic al grefierului: de ce să creăm un alt set de norme, mai ales unul care
să reglementeze conduita morală a personalului instanţei? Mai mult, nu sunt
suficiente normele sociale generale ale decenţei, conduitei cuviincioase şi bunului
simţ? Şi, elaborarea unui astfel de cod nu ar împovăra inutil sistemul judiciar din
România care şi aşa se confruntă cu un număr foarte mare de legi şi reglementări
noi, imposibil de însuşit?

De fapt, Şcoala Naţională de Grefieri (SNG) – organizaţia românească de


frunte însărcinată cu pregătirea viitorilor grefieri şi cu asigurarea programelor de
pregătire şi perfecţionare continuă a personalului instanţelor – a abordat CEELI
în 2003 pentru a contribui la elaborarea unui astfel de cod în parteneriat cu un
grup alcătuit din reprezentanţi ai sistemului judiciar, judecători, procurori şi
personal administrativ din România. Participarea CEELI a avut un dublu scop:
acela de a oferi îndrumare personalului instanţelor care se confruntă cu situaţii
ambigue pentru care nu existau nici un fel de îndrumări bine gândite şi, pe de altă
parte, de a determina personalul instanţei să devină mai conştient asupra rolului
său esenţial în modul în care sunt percepute sistemul judiciar şi justiţia de către
societatea românească.

Proiectul a fost guvernat şi de alte principii: experienţa acumulată în


urma elaborării şi implementării Codului deontologic al magistraţilor1 din 2001;
elaborarea unui cod care să ţină seama de realităţile cotidiene ale exercitării
profesiei de grefier; stabilirea unor norme aliniate principiilor UE şi care să
reflecte şi să corespundă calităţii codurilor elaborate în alte ţări (simplitate şi

1
Vezi publicaţia separată a CEELI “Codul deontologic al magistraţilor – aspecte teoretice şi
practice,” Raport final asupra seriei de şase seminarii organizate de ABA/CEELI, publicat în iulie
2005.

PREZENTARE GENERALĂ 7
concizie) pentru a facilita înţelegerea şi aplicarea codului, imediat ce va fi
adoptat.

Trebuie să menţionăm că acest cod este printre primele, dacă nu chiar


primul, din regiune.

8 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


II. PROIECTUL

Prin coordonare cu SNG, CEELI a elaborat un plan etapizat pentru:

A) Crearea unui text de cod, printr-un proces consensual, în colaborare cu un


grup de lucru alcătuit din principalii beneficiari ai codului, care a inclus
reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei,2 SNG, ai instanţelor şi parchetelor, precum
şi ai Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi ai Sindicatului Naţional al
Grefierilor.

B) Organizarea unor seminarii în cadrul cărora să se testeze aplicabilitatea şi


exhaustivitatea proiectului de cod. La aceste seminarii urmau să participe atât
grefieri în funcţie, cât si studenţi ai SNG. În vederea organizării seminariilor,
CEELI a decis să pregătească un grup de formatori familiarizaţi cu metodologia
interactivă şi să elaboreze un curriculum de bază în domeniul deontologiei
profesionale a grefierilor, care să fie adoptat de SNG ca o componentă a
cursurilor sale curente (atât în faza pregătirii iniţiale cât şi în cea de pregătire şi
perfecţionare continuă). Selecţionarea formatorilor s-a făcut în colaborare cu
proiectul Twinning PHARE al UE „Continuarea asistenţei pentru consolidarea
Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri,”
urmărindu-se atragerea unor magistraţi şi grefieri cu experienţă, dar şi a
studenţilor SNG.

C) Sintetizarea observaţiilor făcute de participanţii la seminarii într-un document


care a fost trimis, împreună cu proiectul de cod, Ministerului Justiţiei şi, în cele
din urmă, înaintat Consiliului Superior al Magistraturii pentru adoptarea oficială.

2
Când a demarat proiectul, în toamna anului 2003, SNG – pe-atunci având denumirea de Centrul
de Pregătire a Grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar de specialitate (CPPGCPAS) – se afla în
subordinea Ministerului Justiţiei (MJ). După adoptarea pachetului de legi privind reforma sistemului
judiciar în anul 2004, responsabilitatea de coordonare a SNG, împreună cu alte prerogative, a fost
transferată Consiliului Superior al Magistraturii ales de magistraţi, organism independent de M.J.

PROIECTUL 9
Proiectul a demarat în luna septembrie 2003 prin elaborarea proiectului
de cod de către un grup de lucru român, urmată de sesiunea pentru pregătirea
formatorilor, organizată în perioada 21-24 septembrie 2004. Cele zece seminarii
s-au desfăşurat din noiembrie 2004 până în mai 2005. Rapoartele, care includ o
compilaţie a comentariilor şi propunerilor participanţilor, au fost înaintate către
MJ şi CSM pe parcursul proiectului.

A. Proiectul Codului deontologic al grefierului

Elaborarea Codului deontologic al grefierului a avut ca obiectiv crearea


unor îndrumări clare, care să asigure grefierilor un instrument adecvat în
soluţionarea dilemelor de etică din activitatea lor zilnică. Procesul de elaborare a
parcurs mai multe etape: crearea grupului de lucru, selectarea metodologiei de
lucru, identificarea surselor naţionale şi comparative şi, în sfârşit, elaborarea
proiectului de cod.

1. Crearea grupului de lucru

La solicitarea comună a reprezentanţilor ABA/CEELI şi a conducerii


Şcolii Naţionale de Grefieri, ministrul justiţiei a aprobat, printr-un ordin,
desemnarea membrilor grupului de lucru ce urma să elaboreze codul. Pentru a
garanta credibilitatea şi a obţine opinii de la toţi reprezentanţii de bază ai
sistemului judiciar, grupul a fost alcătuit din formatori în domeniul deontologiei
profesionale din cadrul SNG, precum şi din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei,
conducerii SNG, sindicatului grefierilor, Tribunalului şi Curţii de Apel Bucureşti,
Baroului Bucureşti, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ABA/CEELI3.

3
Membrii grupului de lucru: Şerban Bengescu – procuror, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, formator SNG; Paula Ghiţescu Cocea – consilier juridic, Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici; Cristiana Mihaela Crăciunescu – director SNG; Lavinia Curelea –
judecător inspector, Ministerul Justiţiei, formator SNG; Lucica Diţu – grefier, Curtea de Apel
Bucureşti; Claudia Dumitru – grefier, Tribunalul Bucureşti; Cristina Irimia – consilier juridic,
Direcţia Legislaţie a Ministerului Justiţiei; Alexandra Mocanu – judecător, Judecătoria Sectorului
3 Bucureşti, formator SNG; Dorinel Oancea - procuror, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

10 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


2. Metodologia de lucru

Pe parcursul a şase luni (septembrie 2003 - februarie 2004), grupul de


lucru a avut întâlniri regulate la Şcoala Naţională de Grefieri. Pentru a înainta
spre aprobare organului competent4 un astfel de proiect normativ, membrii
grupului au trebuit să se familiarizeze mai întâi cu norme juridice naţionale şi
internaţionale similare. Aceştia au discutat şi dezbătut prevederi legale
continentale şi de drept anglo-saxon care au stat la baza elaborării normelor
deontologice ale grefierului. Pe parcursul acestor întâlniri, membrii grupului au
făcut schimburi de puncte de vedere şi opinii referitor la prevederile pe care ar
trebui să le includă o asemenea reglementare şi apoi şi-au distribuit între ei
sarcinile de elaborare a capitolelor codului.

3. Resursele

Pentru a ajuta membrii grupului de lucru să dobândească o perspectivă


mai largă asupra aspectelor deontologice privind grefierii şi volumul necesar de
informaţii, cunoştinţe şi expertiză, ABA/CEELI le-a asigurat materiale
comparative, incluzând legislaţie naţională5 şi reglementări internaţionale
relevante6.
Doi experţi americani, Markus Zimmer7 şi Don Cullen,8 au oferit
comentarii asupra proiectului. Recomandările acestora au fost discutate de către
grupul de lucru în ultima sa întâlnire.

Casaţie şi Justiţie; Ileana Petre – consilier juridic, Direcţia Legislaţie a Ministerului Justiţiei; Nela
Petrişor – preşedinte, Secţia a V-a, Curtea de Apel Bucureşti, formator SNG; Corina Puşchin –
vicepreşedinte, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, formator SNG; Maria Rusu – consilier juridic,
Direcţia pentru Integrare Europeană a Ministerului Justiţiei; Mircea Petre Stănculescu – vice-
decan, Baroul Bucureşti; Anca Tămaş – şeful Direcţiei pentru Integrare Europeană a Ministerului
Justiţiei; Marius Vişinescu – Sindicatul “Justiţia” al Grefierilor; Luminiţa Nicolae – consilier
juridic, ABA/CEELI; şi Madeleine Crohn – director ABA/CEELI România.
4
Pe atunci, Ministerul Justiţiei.
5
Codul deontologic al magistraţilor şi proiectul Codului deontologic al funcţionarilor publici din
România.
6
Modelul SUA de cod deontologic pentru personalul instanţei, Codul deontologic al avocaţilor
europeni, Recomandarea nr. 2000(10) a Consiliului Europei privind codurile deontologice ale
funcţionarilor publici, Asociaţia Naţională pentru Administrarea Instanţelor – Model de cod
deontologic – (vezi Anexa 2).
7
Grefier la Curtea Federală a Statelor Unite pentru Districtul Statului Utah.

PROIECTUL 11
În perioada februarie-mai 2004, proiectul codului a fost publicat pe
pagina internet a SNG şi a fost trimis tuturor instanţelor din ţară, Direcţiei
Resurse Umane şi Statistică a Ministerului Justiţiei şi Institutului Naţional al
Magistraturii pentru opinii şi comentarii.

4. Rezultatele

Pe data de 18 mai 2004, după includerea sugestiilor oferite de instituţiile


menţionate mai sus, SNG a înaintat proiectul Ministerului Justiţiei, instituţia
responsabilă de aprobarea codului la acea vreme.

În septembrie 2004, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a devenit


organul românesc învestit cu principalele atribuţii în ceea ce priveşte cariera
magistraţilor.9 Având sarcina să contribuie la reformarea sistemului judiciar şi să
sporească credibilitatea instanţelor, CSM a alcătuit un grup de lucru pentru
revizuirea proiectului (în forma în care a fost înaintat Ministerului Justiţiei în mai
2004) şi a solicitat asistenţă tehnică de la ABA/CEELI. Reprezentanţii CEELI au
oferit comentarii Consiliului Superior al Magistraturii în două rânduri.10 În parte,
sugestiile se bazau pe opiniile practicienilor şi studenţilor SNG şi includeau:

• Observaţii generale asupra prevederilor care ar fi putut/ar fi trebuit


incluse în cod şi asupra evitării repetării unor prevederi care existau deja în alte
legi.

• Comentarii punctuale şi sugestii referitoare la limbajul utilizat pentru


anumite principii şi la reformularea unor prevederi pentru a asigura claritate în
interpretare şi aplicare (vezi Anexa 4).

La data de 26 aprilie 2005, CSM a aprobat Codul deontologic al


grefierului, care a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 26 mai 2005.

8
Preşedintele fondator al Asociaţiei Naţionale pentru Administrarea Instanţelor (NACM).
9
Potrivit articolului 28, alineat 3 al Legii nr. 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi
articolului 94, alineat 1 al Legii privind statutul grefierilor, CSM a devenit organul responsabil de
aprobarea unei astfel de reglementări.
10
17 martie 2005, 4 aprilie 2005.

12 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


B. Seminariile

În demersul său, CEELI a pornit de la ideea că, pentru a câştiga sprijinul


practicienilor locali în vederea adoptării şi aplicării noului cod, este necesar ca
acesta să le reflecte opiniile şi experienţele. În acest scop, ABA/CEELI a urmărit
să obţină comentariile şi sugestiile formatorilor Şcolii Naţionale de Grefieri
precum şi pe cele ale grefierilor cu experienţă care lucrează în instanţele din toată
ţara.
În parteneriat cu Şcoala Naţională de Grefieri (SNG) şi cu finanţare
oferită de Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID),
ABA/CEELI a organizat, în perioada noiembrie 2004 - mai 2005, zece
11
seminarii. În afară de a colecta opiniile participanţilor cu privire la prevederile
proiectului de cod, aceste seminarii au urmărit să-i ajute pe aceştia să-şi
îmbogăţească cunoştinţele şi să faciliteze procesul de interpretare şi aplicare a
prevederilor acestor acte normative12 la situaţii practice care pot să apară în
activitatea profesională a acestora. Un obiectiv adiţional al acestor seminarii a
fost familiarizarea participanţilor cu norme internaţionale similare în domeniul
deontologiei profesionale13.

1. Sesiunea de formare a formatorilor

În cadrul pregătirii seminariilor, ABA/CEELI, în colaborare cu


Programul Twinning UE-PHARE “Asistenţă pentru consolidarea Institutului
Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri,” a organizat în
perioada 21-24 septembrie 2004 o sesiune de pregătire a formatorilor, pentru a
pregăti în domeniul deontologiei profesionale un corp de formatori ai SNG. Unii
dintre aceştia au fost ulterior moderatori ai seminariilor. Pe parcursul sesiunii de
pregătire, participanţilor li s-au distribuit exemplare ale Manualului formatorului,

11
Cinci seminarii pentru componenta de pregătire iniţială şi cinci seminarii pentru componenta de
pregătire şi perfecţionare continuă.
12
Proiectul Codului deontologic al grefierului, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi
parchetelor şi Statutul grefierului – vezi Anexa 2.
13
Recomandarea 2000(10) a Consiliului Europei privind codurile deontologice ale funcţionarilor
publici, Modelul SUA de cod deontologic pentru personalul instanţelor – vezi Anexa 2.

PROIECTUL 13
un document pregătit de către ABA/CEELI cu finanţare oferită de USAID14.
Acest manual a fost elaborat pentru a veni în sprijinul judecătorilor care sunt
interesaţi să devină formatori ai Şcolii Naţionale de Grefieri.

2. Structura seminariilor

Perioada unui seminar a fost de o zi şi jumătate15 şi a constat în două


sesiuni principale. În prima parte s-a făcut o analiză a studiilor de caz, în fiecare
dintre acestea prezentându-se un scenariu legat de interpretarea şi aplicarea
prevederilor proiectului de cod. Cea de a doua parte s-a concentrat asupra
discutării şi analizei critice a proiectului de cod. Participanţii au fost îndemnaţi să
îşi exprime şi împărtăşească părerile cu privire la necesitatea unei astfel de
reglementări, să ofere comentarii referitoare la conţinutul acesteia şi să facă
sugestii şi recomandări în vederea îmbunătăţirii codului. Participanţii au
identificat articolele care ar trebui fie formulate diferit, fie eliminate şi au făcut
sugestii referitoare la unele prevederi care ar trebui adăugate la proiect.

La sfârşitul fiecărui seminar, ABA/CEELI a distribuit formulare de


evaluare. După cum reiese din răspunsurile date, participanţii au apreciat în mod
deosebit utilizarea noilor metode interactive de predare, profesionalismul
formatorilor şi conţinutul studiilor de caz. Ei au subliniat de asemenea că
seminariile au reuşit să capteze atenţia şi să menţină interesul tuturor
participanţilor, au stimulat creativitatea şi au încurajat dezbaterile.16 De menţionat
că studenţii SNG, pe măsură ce au devenit conştienţi de lipsa lor de practică în
interpretarea şi aplicarea normelor deontologice, au accentuat importanţa
deontologiei ca disciplină a programelor de pregătire.
Ca urmare a seminariilor, participanţii şi-au îmbogăţit cunoştinţele în
domeniul deontologiei profesionale, şi-au clarificat unele prevederi din legislaţia
naţională şi au recunoscut importanţa standardelor etice în activitatea lor
profesională.

14
Manualul (în limba română) poate fi găsit pe pagina internet a ABA/CEELI, la adresa
www.abaceeli.org.
15
Cu excepţia seminarului de la Suceava, care a durat o singură zi.
16
Vezi Anexa 5.

14 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


3. Prezentare generală a seminariilor

Pregătire iniţială Pregătire continuă


SCOP • Familiarizarea participanţilor cu situaţii • Stimularea conştientizării existenţei
practice care reflectă aspecte şi consecinţelor aspectelor etice în
deontologice.
• Aplicarea corectă a normelor activitatea profesională.
deontologice la situaţii concrete. • Perfecţionarea interpretării şi
• Stimularea reflecţiei, a discuţiilor şi aplicării normelor deontologice la situaţii
dezbaterilor de grup pentru îmbunătăţirea concrete (inspirate din practică).
conţinutului proiectului de cod. • Stimularea reflecţiei, a discuţiilor şi
dezbaterilor de grup pentru îmbunătăţirea
conţinutului proiectului de cod.
PERIOADĂ 10-17 martie 2005 noiembrie 2004 – aprilie 2005
LOCUL DE Bucureşti, Şcoala Naţională de Grefieri Timişoara, Sibiu, Braşov, Bucureşti şi
DESFĂŞURA RE Suceava17
FOR MATORI Au fost alcătuite echipe formate din doi
membri (un judecător şi un grefier,).18
Judecători:
Lavinia Curelea – Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, Dana Cristina
Gârbovan – Judecătoria Oradea,
Nicoleta Georgescu – Tribunalul Braşov

Grefieri:
Gabriela Ciochină – Judecătoria Oneşti,
Mirela Dinu – Tribunalul Vaslui,
Simona Cioabă – Curtea de Apel
Timişoara, Laura Marilena Creangă –
Curtea de Apel Piteşti

Procuror19:
Eleonora Niţar – Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

METODA DE • Metoda studiului de caz a fost


LUCRU selectată pentru a asigura seminarii
interactive şi un înalt nivel de participare
a tuturor cursanţilor. Metoda se
caracterizează prin prezentarea de situaţii
ipotetice din viaţa profesională cotidiană a
participanţilor, stimulându-i pe aceştia să

17
Abordarea regională a reunit participanţi de la instanţele din raza teritorială a următoarelor curţi
de apel: Timişoara, Oradea, Craiova, Alba Iulia, Cluj, Braşov, Târgu Mureş, Suceava, Iaşi şi
Bucureşti.
18
Această abordare a oferit două avantaje: 1) un sprijin deosebit pentru grefierii formatori, care
s-au familiarizat cu metodologia formatorului şi 2) stimularea dezbaterilor între participanţi care s-
au simţit liberi să discute în prezenţa colegilor lor.
19
La Bucureşti, pentru componenta de pregătire continuă a seminarului, organizatorii au utilizat o
echipă formată dintr-un procuror şi un grefier.

PROIECTUL 15
susţină un dialog permanent, oferindu-le
tuturor posibilitatea să îşi exprime
opiniile personale, cerându-le să şi le
argumenteze şi să reflecteze împreună
asupra concluziilor.
• Dezbateri pe grupuri mici de lucru.
Participanţii au fost împărţiţi în trei
grupuri de lucru, pentru a încuraja
dezbaterile şi pentru ca participanţii să
facă un schimb de opinii. Fiecare grup a
desemnat un purtător de cuvânt pentru a
prezenta în plen concluziile discuţiilor de
grup. Au fost de asemenea prezentate
opinii individuale şi minoritare, însoţite
de argumente.
• Toate materialele de referinţă au fost
transmise în prealabil participanţilor.
• Toate seminariile au fost evaluate prin
intermediul formularelor de evaluare
completate de către participanţi la
sfârşitul fiecărui seminar.
PARTICIPANŢII 87 studenţi din cadrul componentei de Numărul total al participanţilor a fost
pregătire iniţială au participat la de 125, iar pentru fiecare seminar a
dezbateri. Numărul participanţilor la variat între 24 şi 27.
fiecare seminar a variat între 20 şi 25.

4. Studiile de caz

La începutul fiecărui seminar, moderatorii au explicat metodele de


predare şi obiectivele seminarului. În cadrul fiecărui seminar, participanţii au
dezbătut trei-patru studii de caz, unele dintre acestea conţinând mai multe
situaţii.20 Numărul total al studiilor de caz a fost de 17.

Toate situaţiile ipotetice au fost inspirate de practica de fiecare zi din


instanţe. Participaţiilor li s-a cerut să identifice dacă au fost încălcate norme etice
şi, dacă da, care dintre prevederile proiectului de Cod au fost încălcate. Pentru
prezentarea răspunsurilor, participanţii au fost încurajaţi să consulte şi materialele
de referinţă, care constau în modele de legi şi reglementări internaţionale care
guvernează deontologia personalului instanţelor. De asemenea, au fost întrebaţi
dacă conduita grefierului din studiile de caz era adecvată şi, dacă nu, care ar fi
trebuit să fie conduita corespunzătoare în împrejurările date. Această tehnică a
atras atenţia participanţilor, deoarece era nouă pentru cei mai mulţi dintre ei (mai
ales pentru cei cu experienţă).

20
De exemplu, pentru seminarul din Bucureşti, formatorii Eleonora Niţar şi Laura Marilena
Creangă au pregătit patru studii de caz, fiecare cu câte două-trei situaţii diferite.

16 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Pentru a facilita schimbul de opinii şi argumente, participanţii au fost
împărţiţi în trei grupuri de lucru. Membrilor grupurilor li s-a cerut să analizeze
situaţiile prezentate, să identifice normele legale aplicabile fiecărui caz ipotetic
(atât din legislaţia naţională cât şi din cea internaţională relevantă) şi să răspundă
la întrebările adresate de formatori. Concluziile acestora au fost prezentate printr-
un purtător de cuvânt pentru fiecare grup. Au fost încurajate opiniile minoritare
susţinute de argumente. Prin această metodologie de lucru, formatorii i-au
stimulat pe participanţi să îşi exprime şi să îşi împărtăşească în mod liber opiniile.
Seminariile le-au oferit posibilitatea să îşi îmbogăţească cunoştinţele şi să
reflecteze asupra situaţiilor etice practice care pot apărea în viaţa lor profesională.

Pentru ilustrare, vă prezentăm mai jos cazurile cel mai amplu dezbătute.21

a. Divorţul

În acest studiu de caz, participanţii au discutat o situaţie în care o grefieră


scrie o cerere de divorţ pentru o prietenă, îi spune numărul de copii care trebuie
depuse în instanţă şi suma taxelor judiciare şi îi recomandă un avocat prestigios,
specializat în cazuri de divorţ. De asemenea, grefiera acceptă de la prietena ei, în
timpul programului de lucru, un buchet de flori şi o cutie de bomboane.

Participanţilor, împărţiţi în trei grupuri, li s-a cerut să răspundă la


următoarea întrebare: a încălcat grefiera, prin conduita sa, vreuna dintre
prevederilor proiectului Codului deontologic al grefierului? De asemenea, li s-a
cerut să consulte materialele comparative referitoare la deontologia profesională a
personalului instanţei.

Concluzia participanţilor a fost că grefiera a încălcat o serie de prevederi,


care sunt prezentate detaliat în tabelul de mai jos:

PROIECTUL 17
! LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Proiectul Codului deontologic al " Art. 4, 5, 6, 9,12,14,16, 19, 25, 26
grefierului
Regulamentul de ordine interioară al " Art. 45 alineat 2, 57, 159 alineat
instanţelor şi parchetelor 2 literele “f” şi “i”
22
Legea privind statutul grefierului " Art. 76, 78 alineat 1, 84 litera “c”

Toate grupurile au conchis că grefiera:

• a încălcat prevederile privind profesionalismul, în special pe cele privind


importanţa şi rolul profesiei grefierului în înfăptuirea justiţiei şi cele
referitoare la îndeplinirea îndatoririlor profesionale cu seriozitate şi
responsabilitate;
• ar fi trebuit să se abţină să divulge informaţii obţinute în timpul exercitării
atribuţiilor sale profesionale;
• ar fi trebuit să fie imparţială şi să fi respectat drepturile ambelor părţi
(inclusiv pe cele ale celuilalt soţ) fără discriminare;
• trebuia să se fi abţinut de la orice atitudine care ar fi putut-o face vulnerabilă
la influenţe;
• nu ar fi trebuit să accepte cadouri de la nici una dintre părţi;
• nu ar fi trebuit să recomande părţilor interesate nume de avocaţi, experţi sau
notari publici.

Pe parcursul discutării acestui studiu de caz, participanţii au susţinut că


formularea actuală a articolului 16 (“grefierii nu vor accepta cadouri care le-ar
putea afecta imparţialitatea”) este deficitară, deoarece le dă posibilitatea
grefierilor să accepte cadouri şi să susţină că acestea nu le afectează
imparţialitatea. Recomandarea participanţilor a fost aceea de a se interzice în mod
expres grefierilor să accepte sau să pretindă orice fel de cadouri, dar să se
specifice că darurile primite de la colegi, prieteni sau rude sunt excluse din
această categorie.
Un alt aspect abordat de către participanţi a fost momentul în care a avut
loc situaţia ipotetică. În opinia unora dintre participanţi, dacă aceasta ar fi avut
loc în afara orelor de serviciu, grefierul nu ar fi putut fi acuzat de încălcarea nici

21
Pentru toate studiile de caz, vezi Anexa 1.

18 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


uneia dintre prevederile menţionate mai sus. După discuţii detaliate, participanţii
au ajuns la concluzia că momentul în care a avut loc situaţia nu este relevant şi că
grefierii trebuie să se abţină de la încălcarea normelor deontologice chiar şi în
afara programului de lucru.

O discuţie aprinsă s-a declanşat cu privire la prevederile articolului 19


(care le cere grefierilor să se abţină de la activităţi extraprofesionale): unii dintre
participanţi l-au identificat ca fiind aplicabil la situaţia prezentată, în timp ce alţii
nu au fost de acord cu această opinie. Cu această ocazie, s-a discutat şi noţiunea
de activitate extraprofesională şi conţinutul acesteia a fost explicat de către
moderatori.

Referitor la prevederile articolului 24, participanţii au abordat modul în


care a fost formulată în proiectul de cod interdicţia de a acorda consultanţă
juridică. Unii dintre participanţi (opinie minoritară) au susţinut că aplicabilitatea
articolelor menţionate mai sus la studiul de caz este îndoielnică, deoarece, după
părerea lor, grefierul nu a acordat consultanţă juridică. Ca urmare a explicaţiilor
oferite de către moderatori, participanţii au ajuns la concluzia că ar trebui puse la
dispoziţia publicului broşuri conţinând informaţii legale elementare, mai cu seamă
având în vedere nivelul scăzut de cultură juridică al publicului românesc.

Participanţii au ajuns la concluzia că grefiera a făcut uz de cunoştinţele


sale juridice într-o manieră care a avut un impact negativ asupra imaginii justiţiei.
Aceştia au examinat riscurile asumate de grefieri dacă încalcă prevederile
articolului 26 al proiectului de Cod (care prevede că grefierilor le este interzis să
facă uz de cunoştinţele lor juridice într-un mod care afectează imaginea justiţiei)
şi au subliniat dificultatea de a face o demarcaţie clară între a oferi o îndrumare
generală şi a acorda consultanţă juridică. De asemenea, participanţii au căzut de
acord că grefiera s-a făcut vinovată de comiterea unor încălcări disciplinare ale
Regulamentului de ordine interioară al instanţelor şi parchetelor şi ale Legii nr.
567/2004 privind statutul grefierului.

Membrii celor trei grupuri au analizat de asemenea prevederi similare pe


care le-au identificat în legislaţia comparativă care le-a fost distribuită.
Concluziile sunt rezumate în tabelul de mai jos:

22
Legea nr. 567/2004 privind statutul grefierului.

PROIECTUL 19
! LEGISLAŢIE INTERNAŢIONALĂ COMPARATIVĂ
Recomandarea 2000(10) a Consiliului " Art. 8 punctele 2, 18, 19, 20, 21
Europei
Modelul de cod SUA " Secţiunea 1 literele A, B, C, D, Secţiunea 2 litera
F, Secţiunea 3 litera B, alineatele 2, 6, Secţiunea 5 litera
F, Secţiunea 6 litera E

După analizarea legislaţiei comparative, participanţii au ajuns la concluzia că


grefierul ar fi trebuit:

• să nu fi acceptat nici un fel de foloase necuvenite în timpul exercitării


atribuţiilor sale profesionale;

• să fi respectat interdicţia de a accepta ori pretinde cadouri sau alte beneficii şi


să fi restituit cadoul;

• să fi respectat obligaţia de a evita situaţii care implică întoarcerea unor


favoruri.
Conduita grefierei pe ansamblu dovedeşte că aceasta a făcut abuz de poziţia sa
oficială. Sancţiunea propusă de participanţi pentru grefierul care a încălcat atât de
multe prevederi a fost avertismentul.

2. Proiectul de hotărâre

În acest studiu de caz, un grefier-şef face presiuni asupra unei grefiere de


şedinţă să dactilografieze şi să-i dea unei părţi (prietenă a grefierului-şef) o copie
a proiectului unei hotărâri redactată de către judecător. În timp ce grefiera refuză
să respecte instrucţiunile, invocând termenele legale care trebuie respectate,
precum şi principiul confidenţialităţii, partea (prietena grefierului-şef) oferă
avantaje materiale dacă solicitarea sa este rezolvată, iar grefierul-şef îşi exprimă
nemulţumirea faţă de subordonata sa.
Moderatorii au împărţit participanţii în trei grupuri şi le-au cerut să vină
cu comentarii asupra răspunsului grefierei de şedinţă şi a conduitei grefierului-
şef, făcând referire la prevederile privind etica profesională.

După o analiză a prevederilor naţionale, concluziile participanţilor au fost


următoarele:

20 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


! LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ

GREFIERUL-ŞEF GREFIERA DE ŞEDINŢĂ

Proiectul Codului " Art. 4, 5, 6, 9,11, 12, 14, " Art.22


deontologic al grefierului 15,16,19,20,21

Regulamentul de ordine " Art. 55, 56, 95 punctul 3, 159


interioară al instanţelor şi alineatul 2 literele “c”, “d”, “e”, “f”,
parchetelor “i”

Legea privind statutul " Art. 76, 78 alineatul 1, 84


grefierului literele “c”, “d”, “e”, “f”, “g”, “l”

Participanţii au conchis în unanimitate că grefierul-şef a încălcat prevederile


referitoare la:

• obligaţia grefierilor de a contribui la imaginea şi prestigiul justiţiei;

• profesionalismul grefierilor;

• obligaţia de confidenţialitate, deoarece a încercat să obţină date şi informaţii


pe care nu avea dreptul să le cunoască;

• imparţialitate (furnizând informaţii numai uneia dintre părţile cauzei);

• interdicţia de a-şi folosi poziţia oficială pentru a obţine privilegii şi avantaje;

• interdicţia de a primi sau accepta cadouri sau servicii.

Unii dintre participanţi au susţinut că grefierul-şef a încălcat şi


prevederile referitoare la atitudinea profesională a grefierilor, deoarece şi-a
exprimat nemulţumirea în faţa unei persoane din afara instanţei. Conduita
grefierului-şef în ansamblu a fost una abuzivă.

Participanţi au subliniat de asemenea că grefierul-şef şi-a depăşit


competenţele prin încălcarea prevederilor care reglementează procedura conform
căreia dosarele şi documentele instanţei pot fi consultate de către părţi şi, astfel, a
comis mai multe abateri disciplinare, precum:

• intervenţii sau insistenţe pentru soluţionarea unei cereri;

• atitudine ireverenţioasă în îndeplinirea îndatoririlor profesionale;

• încălcarea obligaţiei de confidenţialitate.

PROIECTUL 21
În cadrul discutării acestui caz cu studenţii SNG, participanţii au abordat
de asemenea aplicabilitatea articolului 108, alineat 4 al Regulamentului de ordine
interioară al instanţelor şi parchetelor, care face referire la procedura de
verificare şi semnare a hotărârilor judecătoreşti. În acest context, formatorii le-au
explicat cursanţilor sensul acestor prevederi şi au subliniat faptul că divulgarea
conţinutului hotărârii nu este permisă înainte ca aceasta să fie semnată de către
judecător.

Ca un comentariu general, studenţii au subliniat că atitudinea grefierului-


şef este condamnabilă. După părerea lor, un superior trebuie să fie un model
pentru subordonaţii săi. Acest lucru este extrem de important, ţinând cont de
autoritatea unui superior şi de faptul că un subordonat este expus la presiuni care
pot duce la intimidare.

Discutând separat conduita grefierei de şedinţă, studenţii au ajuns la


concluzia că atitudinea acesteia a fost corectă, în conformitate cu prevederile
proiectului Codului deontologic şi, implicit, cu cele ale Regulamentului de ordine
interioară al instanţelor şi parchetelor. Cu toate acestea, după părerea lor,
grefiera de şedinţă ar fi trebuit să informeze conducerea instanţei asupra
incidentului, aşa cum prevede articolul 22 al proiectului Codului deontologic. De
asemenea, refuzul acesteia ar fi trebuit să fie mai ferm, dar acest lucru implică
faptul că relaţiile de subordonare dintre grefierul-şef şi ceilalţi grefieri trebuie să
se desfăşoare numai în limitele legii şi că grefierului-şef nu trebuie să i se permită
să-şi depăşească competenţele.

Toţi participanţii au identificat prevederile relevante din normele


internaţionale după cum este prezentat în tabelul de mai jos:
! LEGISLAŢIE INTERNAŢIONALĂ COMPARATIVĂ

GREFIERUL-ŞEF GREFIERA DE ŞEDINŢĂ

Recomandarea " Art. 6, 8, 9, 13 alineatele 1,2,3,


2000(10) a
" Art. 20, 21 punctul 2, 25 punctul 2
Consiliului Europei

Modelul de cod SUA " Secţiunea 1 literele A, B, C şi F, Secţiunea " Secţiunea 1 litera F
2 literele A, B, Secţiunea 3 literele A, B sub-
punctul 6, Secţiunea 5 literele B, G, Secţiunea 6
literele C, D.

22 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


În legătură cu normele internaţionale, cei mai mulţi dintre participanţi au
confirmat faptul că grefierul-şef a avut un comportament abuziv, spre deosebire
de grefiera de şedinţă, care a avut o conduită corectă ce ar trebui urmată ca o
regulă generală.

O opinie minoritară a susţinut faptul că, în general, nu se poate lucra fără


a face anumite compromisuri şi că atitudinea grefierilor faţă de superiorii lor
trebuie să se adapteze la personalitatea superiorului.

În sfârşit, unii participanţi şi-au exprimat rezervele faţă de refuzul unui


grefier de a se conforma unui „ordin” dat de grefierul-şef, căruia îi sunt
subordonaţi şi care le poate afecta cariera, precum şi evaluarea profesională. Cu
toate acestea, în urma discuţiilor cu moderatorii, concluziile cvasi-unanime au
fost că este recomandabil ca grefierii începători să dea dovadă de profesionalism,
lucru care va duce, în timp, la reformarea mentalităţilor şi la o schimbare a
imaginii justiţiei.

3. Interceptarea

Acest studiu de caz prezintă o situaţie în care o grefieră divulgă, în cadrul


unei întâlniri cu foştii colegi de clasă, informaţii confidenţiale (în acest caz, un
mandat de interceptare a convorbirilor telefonice). În timpul întâlnirii, grefiera se
plânge de asemenea de volumul mare de muncă pe care îl are în instanţă şi face
comentarii critice asupra hotărârii date de un judecător.
Comentariile făcute de participanţi s-au concentrat mai întâi asupra
legislaţiei naţionale:

! LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Proiectul Codului deontologic al " Art. 6, 12, 20, 22
grefierului

Regulamentul de ordine interioară al " Art. 45 alineat 1, 159 alineat 2 literele „e” şi „f”
instanţelor şi parchetelor

Legea privind statutul grefierului " Art. 76, 78 alineat 2, art.84 literele „e”, „f’, „g”, „l”.

PROIECTUL 23
Participanţii au ajuns în unanimitate la concluzia că grefiera ar fi trebuit să se
abţină de la:
• orice comentarii critice asupra volumului mare de muncă;
• divulgarea unor informaţii confidenţiale;
• exprimarea în public a nemulţumirii personale faţă de o hotărâre a instanţei;
• orice comentariu critic la adresa unui document emis de un judecător.
Unul dintre participanţi a mers şi mai departe şi a invocat de asemenea
articolul 26 (grefiera a făcut uz de cunoştinţele sale juridice într-un mod de natură
să afecteze imaginea justiţiei). Unii participanţi au făcut referire la prevederile
articolului 8, concluzionând că grefiera în cauză nu a servit justiţia cu loialitate,
prin divulgarea de informaţii confidenţiale, precum şi la cele ale articolului 14
(expunându-se prin conduita sa la situaţii de vulnerabilitate). Majoritatea
participanţilor nu a fost de acord cu aceste opinii.

Participanţii au subliniat în unanimitate faptul că, prin conduita sa,


grefiera a încălcat prevederile care reglementează obligaţia grefierilor de a nu
divulga informaţii confidenţiale dobândite în timpul îndeplinirii îndatoririlor
profesionale. Datorită gravităţii extreme a încălcărilor comise de grefieră,
participanţii au căzut de acord că ar trebui aplicată sancţiunea prevăzută de
articolul 159, alineat 3, litera „b” a Regulamentului de ordine interioară al
instanţelor, aceea de diminuare a salariului cu 5 - 10% pe o perioadă între 1 şi 3
luni.

Analizând legislaţia comparativă, membrii grupurilor au ajuns la


următoarele concluzii:

! LEGISLAŢIE INTERNAŢIONALĂ COMPARATIVĂ


Recomandarea 2000(10) a Consiliului " Art. 4 punctul 1, 5 punctul 2, 9, 11, 22
Europei

Modelul de cod SUA " Secţiunea 2 literele A, B, C, G, Secţiunea 3 literele A, B


sub-punctul 6, Secţiunea 5 literele E, G

De vreme ce prevederile articolului 14 ale proiectului Codului


deontologic al grefierului au fost identificate ca aplicabile, pot fi considerate ca
aplicabile la acest caz, prin corelare, şi prevederile articolului 20, referitoare la

24 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


vulnerabilitate faţă de influenţe externe. O opinie minoritară a fost aceea că
grefiera a încălcat şi prevederile articolului 6, care le cere funcţionarilor să nu
aibă un comportament necorespunzător.
Pentru a caracteriza conduita grefierei, aşa cum este prezentată în studiul
de caz, participanţii au ales următoarele cuvinte cheie: încălcarea
confidenţialităţii, iresponsabilitate, lipsă de profesionalism.

4. Rugămintea cetăţeanului

Prezentând acest studiu de caz, formatorii le-au cerut participanţilor să


comenteze conduita unui grefier care a fost abordat de către o persoană care i-a
cerut îndrumări şi informaţii cu privire la locul unde se desfăşura o anumită
şedinţă de judecată în care era citată. În primul moment, grefierul i-a cerut
persoanei să îl lase în pace. La insistenţele acesteia, grefierul şi-a pierdut calmul
şi s-a comportat nepoliticos, numind persoana „analfabet”, după care şi-a văzut
de drum.

Comentând asupra conduitei grefierului, participanţii au fost de părere că,


prin conduita sa, grefierul a încălcat următoarele prevederi din legislaţia
naţională:

! LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Proiectul Codului deontologic al grefierului " Art. 4, 5, 20, 21,27

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi " Art. 159 alineat 2, litera “d”
parchetelor

Legea privind statutul grefierului " Art. 84 litera ”d”

Participanţii au fost unanim de acord că grefierul:


• a dat dovadă de lipsă de amabilitate şi politeţe faţă de justiţiabil şi, prin
această conduită, a afectat grav prestigiul justiţiei;
• a fost nepoliticos în timpul îndeplinirii îndatoririlor profesionale.
Într-o opinie separată, unul dintre participanţi a susţinut că grefierul, prin
refuzul său de a oferi un răspuns, a încălcat şi articolul 8 (referitor la obligaţia de

PROIECTUL 25
loialitate şi de a-şi îndeplini îndatoririle cu bună-credinţă) al proiectului Codului
deontologic.

Analizând materialele comparative internaţionale, membrii grupurilor au


ajuns la concluziile prezentate în tabelul de mai jos:

! LEGISLAŢIE INTERNAŢIONALĂ COMPARATIVĂ


Recomandarea 2000(10) a Consiliului " Art. 5, alineatele 3, 9
Europei

Modelul de cod SUA " Secţiunea 5, litera B

Pe parcursul discuţiilor, participanţii au analizat relevanţa unor


circumstanţe speciale (de exemplu, posibilitatea ca grefierul să fi fost supărat din
motive personale) şi măsura în care ar trebui să se ţină seama de asemenea
circumstanţe la evaluarea atitudinii acestuia şi la stabilirea unei sancţiuni
disciplinare. Aceştia au conchis că circumstanţele speciale ar putea fi luate în
considerare, dar nu pot să îl absolve complet pe grefier de răspundere.

Mai mult, moderatorii au prezentat situaţii ipotetice suplimentare,


precum: “Să presupunem că grefierul-şef a fost martor la acest incident. Ce
credeţi că ar fi făcut? Ce ar fi trebuit să facă?” Participanţii au răspuns că
grefierul-şef ar fi trebuit mai întâi să-i furnizeze justiţiabilului informaţiile
solicitate şi, ulterior, să aibă o discuţie cu grefierul. “Să presupunem că o colegă
a fost martoră la acest incident. Cum ar fi trebuit să procedeze?” Participanţii au
dat acelaşi răspuns – aceasta ar fi trebuit întâi să îi dea îndrumări justiţiabilului şi,
mai apoi, să aibă o discuţie cu colegul său. “Într-o astfel de situaţie, nu ar trebui
invocat şi articolul 22, teza 2?” (obligaţia de informa conducerea instanţei asupra
conduitei necorespunzătoare a unui grefier care ar putea afecta negativ prestigiul
instanţei). Cei mai mulţi participanţi au susţinut că această prevedere este
exagerată, chiar imorală, deoarece încurajează pâra între colegi şi o transformă
într-o virtute. Cursanţii au apreciat că grefierul ar trebui sancţionat numai dacă se
dovedeşte că are o asemenea conduită în mod frecvent.

26 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


5. Dosarul rătăcit

Acest studiu de caz prezintă următoarea situaţie: un reclamant, prin


avocatul său, solicită grefierului arhivar o copie a uneia dintre paginile dosarului
său. Solicitarea este aprobată dar dosarul se află la grefierul de şedinţă, deoarece
cauza are termen în instanţă pentru a doua zi. Grefierul arhivar vine la grefierul
de şedinţă şi ia dosarul, promiţând să îl aducă înapoi în aceeaşi zi, înainte de
sfârşitul programului de lucru. Având în vedere că dosarul nu fusese adus înapoi
până la ora 15:20, grefierul de şedinţă încearcă să ia legătura cu grefierul arhivar,
doar pentru a afla că acesta părăsise clădirea, deşi programul de lucru nu se
terminase. În aceste împrejurări, grefierul de şedinţă merge la arhivă pentru a
recupera dosarul, dar acesta este de negăsit. În dimineaţa următoare, în timpul
şedinţei de judecată, grefierul arhivar vine şi aduce dosarul grefierului de şedinţă,
explicând că, în ziua precedentă, a uitat dosarul în copiator.

Pentru acest caz, fiecare grup a fost rugat să analizeze cazul şi să


răspundă la trei întrebări: 1) Au fost încălcate normele proiectului Codului
deontologic în situaţia prezentată mai sus? Dacă da, de către cine şi care sunt
aceste încălcări? 2) Ce ar fi trebuit să facă grefierul de şedinţă în momentul când i
s-a cerut dosarul? 3) Care a fost percepţia justiţiabilului referitor la aspectele
prezentate?
Fiecare grup a ţinut o dezbatere colectivă pentru a identifica răspunsurile
la cele trei întrebări.

1) participanţii au concluzionat că ambii grefieri au încălcat următoarele norme


deontologice:

! LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ

GREFIERUL DE ŞEDINŢĂ GREFIERUL ARHIVAR

Proiectul Codului deontologic al " Art. 1, 4, 5, 6, 8, 22 " Art. 4,6


grefierului

Regulamentul de ordine interioară " Art. 74, 159 alineat 2, litera


al instanţelor şi parchetelor b

Legea privind statutul grefierului " Art. 76 " Art. 76

PROIECTUL 27
Grefierul de şedinţă ar fi trebuit să:

• nu împrumute dosarul decât pe bază de semnătură;

• însoţească grefierul arhivar la copiator;

• îşi îndeplinească atribuţiile profesionale cu responsabilitate;

• informeze conducerea instanţei cu privire la incident.

Grefierul arhivar ar fi trebuit să:

• dea dovadă de seriozitate şi responsabilitate când a părăsit instanţa mai


devreme fără să înapoieze dosarul grefierului de şedinţă;

• îşi îndeplinească atribuţiile cu profesionalism.

Pe baza normelor comparative internaţionale, cursanţii au identificat următoarele


încălcări:
! LEGISLAŢIE INTERNAŢIONALĂ COMPARATIVĂ
GREFIERUL DE ŞEDINŢĂ GREFIERUL ARHIVAR

Recomandarea 2000(10) a " Art. 4 punctul 1, 5 punctul 2, 9, 10, " Art. 4, 5, punctele 2,
Consiliului Europei 12 punctul 2, 22 punctul 2 7, 9, 12

Modelul de cod SUA " Secţiunea 5, literele A şi H " Secţiunea 5, litera A

Aceştia au ajuns la concluzia că grefierul de şedinţă ar fi trebuit să:

• îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu în conformitate cu legea şi cu normele


deontologice;

• fie imparţial şi eficient;

• îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu cel mai înalt nivel de


responsabilitate;

• se comporte de aşa manieră încât să sporească încrederea publicului în justiţie


– deoarece a dat dovadă de neglijenţă în legătură cu dosarul;

• îşi informeze superiorii asupra incidentului.

Grefierul arhivar ar fi trebuit să respecte prevederile referitoare la:

28 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


• îndeplinirea atribuţiilor de serviciu în conformitate cu legea şi cu normele
deontologice;

• imparţialitate şi eficienţă în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu cu cel mai


înalt nivel de responsabilitate;

• folosirea discernământului în procesul de luare a deciziilor;

• obligaţia de a se comporta astfel încât să menţină şi să sporească încrederea


publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficienţa autorităţilor publice;

• obligaţia de a raporta orice încălcare a normelor deontologice.

2) Răspunzând la întrebarea „ce ar fi trebuit să facă grefierul de şedinţă?”,


participanţii au susţinut că acesta ar fi trebuit să: a) facă el însuşi copia (cu toate
acestea, în practică acest lucru este imposibil datorită volumului mare de muncă
al grefierilor), b) informeze imediat conducerea instanţei, c) întrebe pe colegii de
la arhive despre dosar, înainte ca programul de lucru să se încheie.

3) Referitor la percepţia publicului, după părerea participanţilor, justiţiabilii ar fi


tras concluzia că angajaţii instanţei au dat dovadă de lipsă de responsabilitate, de
neglijenţă flagrantă şi chiar ar fi suspectat angajaţii şi judecătorii instanţei de
corupţie.
5. Dezbaterile

Toate seminariile s-au încheiat cu o dezbatere pe tema “Proiectul Codului


deontologic al grefierului – actualitate, necesitate, perfectibilitate – discuţii şi
sugestii.” Pe parcursul acestei sesiuni, participanţilor li s-a cerut să vină cu
comentarii asupra proiectului Codului şi cu propuneri de modificări, acolo unde
este cazul. De asemenea, li s-a cerut să identifice acele articole ale proiectului
care ar trebui fie formulate diferit fie eliminate. Moderatorii i-au încurajat pe
participanţi să îşi exprime criticile cu privire la conţinutul codului, punctele de
vedere referitoare la reglementările existente şi să facă sugestii pentru
îmbunătăţirea acestora. Înainte de dezbatere, organizatorii seminarului au făcut o
prezentare a modului în care a fost elaborat codul şi a obiectivelor urmărite de
grupul de lucru.

PROIECTUL 29
A. Observaţii generale

Toţi participanţii au confirmat fără rezerve utilitatea elaborării unui


document suplimentar, separat, care să ofere comentarii şi adnotări la cod şi să
clarifice noţiuni precum: „prestigiul justiţiei”, „imaginea justiţiei” (articolele 5 şi
6), „loialitate” (articolul 8), „confidenţialitate” (articolul 10), „activităţi
extraprofesionale” (articolul 9), „ţinută decentă”, „extravaganţă” (articolul 23),
„bunurile care le-au fost încredinţate în vederea îndeplinirii atribuţiilor de
serviciu” (articolul 24). Comentariile ar trebui să ofere definiţii detaliate şi
exemple preluate din practica instanţelor. Participanţii au făcut de asemenea
următoarele comentarii generale:
" În cod ar trebui inclusă o expunere de motive, similară celei din
Recomandarea 2000(10) a Consiliului Europei.

" Ar trebui introduse în cod prevederi referitoare la activităţile politice


desfăşurate de către grefieri, la pregătirea lor profesională şi la informarea
ierarhică.

" Codul deontologic nu ar trebui să repete prevederi deja existente în alte


legi.
" Noţiunea de „aparenţă” ar trebui introdusă în Codul deontologic al
grefierului, aşa cum este definită în Codul deontologic al magistraţilor, iar
grefierii trebuie să aibă grijă să protejeze „aparenţa” de imparţialitate.

" Nu sunt incluse în cod prevederi privind obligaţia grefierilor de a


respecta jurământul profesional.

" Introducerea în cod, după Modelul de cod SUA, a unei prevederi care
să reglementeze conduita personalului instanţelor şi procedurile pe care acesta
trebuie să le urmeze în cazul în care să află în situaţii în care îi sunt oferite
cadouri pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

" Introducerea unei prevederi referitoare la viaţa privată (de asemenea


după Modelul de cod SUA).

30 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


" Reglementarea excepţiilor de la principiul confidenţialităţii, precum şi
durata acestei obligaţii.

" Prevederea care le cere grefierilor să aibă o ţinută decentă şi să evite


extravaganţele, care este introdusă în proiectul Codului deontologic al
grefierului, ar trebui introdusă şi în Codul deontologic al magistraţilor.

" Este necesară o prevedere care să reglementeze conduita grefierului în


timpul şedinţelor de judecată.

B. Comentarii punctuale

Studiind amănunţit conţinutul proiectului, participanţii au identificat unele


prevederi care necesită clarificare şi au făcut următoarele comentarii punctuale:23
• Articolele 4 şi 5 (referitoare la prestigiul justiţiei în general) ar trebui
combinate.
• Unii participanţi au sugerat ca sintagma “care pot afecta imparţialitatea
acestora” din articolul 16 să fie eliminată.
• Noţiunea de “abuz în funcţie” din articolul 16 trebuie să fie clar definită;
versiunea actuală poate genera confuzie datorită asemănării sale cu prevederile
Codului penal.
• Eliminarea termenului “aplecare” din articolul 18.
• Eliminarea din articolul 8 a sintagmei “să pună interesul public mai
presus de toate,” deoarece este prea rigidă şi imposibil de respectat.
• Definirea clară a noţiunii de “vulnerabilitate” (articolul 14).
• Introducerea sintagmei „în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu” în
articolul 21.
• Introducerea unui articol nou, corelat cu articolul 21 al Codului, referitor
la dreptul grefierilor de a fi trataţi cu respect, calm, politeţe şi fără aroganţă
de către persoanele cu care vin în contact în timpul îndeplinirii atribuţiilor de
serviciu.

23
Citind comentariile făcute de către participanţi asupra prevederilor specifice ale codului, se poate
observa o abordare mai teoretică a studenţilor SNG în interpretarea acestor prevederi, în timp ce
sugestiile făcute de grefierii cu experienţă reflectă experienţa practică a acestora în instanţă.

PROIECTUL 31
• Articolul 19 vine în contradicţie cu articolul 77 al Statutului grefierului,
deoarece articolul 19 al proiectului de cod interzice grefierilor să desfăşoare
numai acele activităţi extraprofesionale care ar putea afecta îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu sau prestigiul justiţiei, în timp ce Statutul interzice orice
fel de activitate extraprofesională, cu excepţia activităţii didactice în
învăţământul superior (trebuie să menţionăm că participanţii s-au exprimat în
favoarea prevederii proiectului de cod).
• Urmând Modelul de cod SUA, Capitolul VI, ”Confidenţialitatea,” ar
trebui să se prevadă în mod expres categoriile de informaţii confidenţiale.
• Pornind de la articolul 27,24 participanţii au subliniat lipsa de coerenţă
dintre Statutul grefierului şi Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea
instanţelor, în ceea ce priveşte sancţiunile disciplinare.
• Referitor la sintagma „de natură să le afecteze imparţialitatea” din art.
16, trebuie stabilită o distincţie între „nu vor pretinde” şi „nu vor accepta,”
deoarece grefierilor nu le este permis nicicând să pretindă ceva, dar pot
accepta un cadou în măsura în care acest lucru nu le afectează imparţialitatea.
Articolul ar trebui să specifice cu exactitate ce este de natură să le afecteze
imparţialitatea. În cele din urmă, majoritatea participanţilor a conchis că
sintagma „de natură să le afecteze imparţialitatea” ar trebui eliminată din text,
pentru a evita interpretările neunitare.
• Articolul 20 ar trebui modificat fie prin eliminarea termenului
„moderaţie” fie prin înlocuirea sintagmei „în nici o împrejurare” cu „în mod
nejustificat.”
• Articolul 13 ar trebui eliminat deoarece repetă prevederile Codului de
procedură civilă.
• Articolul 26 ar trebui modificat sau ar trebui să conţină o listă detaliată,
similară celei din Modelul de cod SUA, care prevede că grefierilor nu le este
permis să acorde consultanţă juridică (consultanţă neautorizată); în opinia altor
participanţi, articolul este bine scris.
• Articolul 13, referitor la abţinere, ar trebui eliminat din Cod, deoarece
asemenea situaţii sunt cuprinse în prevederile codurilor de procedură civilă şi
penală şi în Statutul grefierului.

24
Referitor la aplicarea sancţiunilor disciplinare.

32 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


• În opinia participanţilor, articolul 1725 nu are legătură cu deontologia
profesională şi ar trebui reglementat de alte norme de drept.
• Prima parte a articolului 22 a generat discuţii şi participanţii au fost de
acord în unanimitate că grefierilor nu trebuie să li se permită să facă
comentarii asupra probităţii morale şi profesionale a judecătorilor,
procurorilor sau a colegilor lor. De asemenea, sintagma „în cadru oficial” ar
trebui să fie mai explicită. Cea de a doua parte a articolului, referitoare la
obligaţia grefierilor de a informa conducerea instanţei sau parchetului asupra
oricărei conduite care poate afecta prestigiul justiţiei, ar trebui eliminată sau,
dacă este menţinută, ar trebui să detalieze în mod expres sensul sintagmei
„conducerea instanţei.”
• Articolul 25, care stabileşte interdicţia pentru grefieri de a recomanda
nominal avocaţi, experţi, notari publici sau executori judecătoreşti, este
considerată prea restrictivă, iar participanţii au sugerat ca grefierilor să le fie
permis să facă asemenea recomandări rudelor apropiate.

6. Concluzii

Dezbaterile din cadrul seminariilor au scos la iveală o faţetă nouă şi


neexplorată a activităţii grefierilor din România. Pentru prima dată, atât studenţii
cât şi grefierii cu experienţă au reflectat împreună asupra conduitei lor în instanţă
şi în afara acesteia. Ei au înţeles că munca lor cotidiană îi poate pune în situaţii
de vulnerabilitate şi îi poate expune la riscuri profesionale şi că, dacă nu
acţionează în conformitate cu standardele de conduită, vor pune în pericol
imaginea fragilă a justiţiei din România.

Prin comentarii şi discuţii, grefierii au abordat problema necesităţii unei


asemenea reglementări. Răspunsul lor a fost un „da” răsunător. Toţi au fost de
acord că o astfel de normă constituie un pas înainte în asigurarea unui cadru
legislativ adecvat pentru ca personalul instanţelor să funcţioneze cu
profesionalism şi să contribuie la prestigiul justiţiei.

25
Grefierii nu vor încheia, direct sau prin intermediari, contracte cu instanţele sau parchetele,
pentru furnizarea de servicii, materiale sau echipamente şi nu se vor implica, în afara limitelor
prevăzute de lege, în negocierea unor astfel de contracte.

PROIECTUL 33
La fel de importantă ca şi existenţa acestei reglementări este
implementarea prevederilor acesteia, pentru a asigura o administrare
corespunzătoare a justiţiei. Referitor la acest aspect, participanţii au exprimat
diferite puncte de vedere cu privire la sancţiunile aplicabile încălcărilor
prevederilor codului. Unii au pledat în favoarea prevederilor privite ca obligaţii şi
îndrumări morale asupra conduitei profesionale şi fără sancţiuni aplicabile în caz
de încălcare, în timp ce alţii au fost de părere că ar trebui aplicate sancţiuni
disciplinare în caz de conduită necorespunzătoare. Cea de a doua opinie a
prevalat în faţa Consiliului Superior al Magistraturii. Grefierii care nu respectă
conduita recomandată de Cod pot fi traşi la răspundere disciplinară şi pot fi
supuşi sancţiunilor disciplinare, aşa cum se prevede în Regulamentul de ordine
interioară al instanţelor şi parchetelor şi în Legea nr. 567/2004 privind statutul
grefierilor.

C. Compilaţie de comentarii şi recomandări

Concluziile rapoartelor care conţin comentariile şi sugestiile


participanţilor au fost înaintate Consiliului Superior al Magistraturii, autoritatea
de curând desemnată să reglementeze conduita profesională a magistraţilor şi
grefierilor, cu recomandări referitoare la articolele proiectului de cod care ar
trebui modificate, eliminate sau adăugate.

În martie 2005, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat opiniile


CEELI cu privire la revizuirea proiectului Codului deontologic al grefierului
şi a reţinut 90% dintre prevederile elaborate iniţial de către grupul de lucru
creat de CEELI şi SNG în 2004. Pe baza observaţiilor făcute de participanţii
la seminarii, ABA/CEELI a pregătit o compilaţie şi a trimis Consiliului
Superior al Magistraturii comentarii asupra proiectului26 pe data de 17
martie şi pe data de 4 aprilie 2005.

26
Vezi Anexa 3.

34 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


III. REZULTATE

Pe data de 26 aprilie 2005, Codul deontologic al grefierului a fost adoptat


prin Decizia nr. 144/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii şi publicat în
Monitorul Oficial nr. 382 din data de 6 mai 2005 (care este data intrării în
vigoare a codului).27

Următoarea etapă trebuie să se concentreze asupra implementării


prevederilor codului, asigurând un caracter unitar în aplicarea lor şi în crearea
jurisprudenţei. CEELI s-a angajat să continue să sprijine eforturile autorităţilor
judiciare din România în acest domeniu, prin elaborarea unei versiuni comentate
şi adnotate a Codului deontologic al grefierului. Un asemenea document ar
explica anumite noţiuni care nu sunt explicate clar de către Cod. Necesitatea
elaborării unui astfel de document a rezultat din dezbaterile din cadrul
seminariilor (după cum sunt prezentate mai sus) şi din propunerile participanţilor.
Scopul acestei compilaţii ar fi de a le oferi cititorilor exemple şi explicaţii asupra
unor situaţii prevăzute de cod, ajutându-i astfel pe grefieri să interpreteze şi să
aplice mai bine prevederile acestuia.

35 REZULTATE
IV. ANEXE

1. Studii de caz

Studiu de caz nr. 1

A.F. lucrează ca şi grefieră la Tribunal.

La cererea unei cunoştinţe, B.G., A.F. redactează pentru aceasta o cerere


de divorţ şi îi dă îndrumările necesare înregistrării acesteia - numărul de
exemplare necesar, actele ce trebuie anexate, cuantumul taxelor de timbru şi
programul preşedintelui instanţei pentru înregistrarea cererilor de divorţ.

De asemenea, A.F. îi recomandă angajarea ca avocat a lui C.N., ca fiind


în mod notoriu cunoscut drept cel mai bun avocat în materie de divorţ.

A doua zi, B.G. a invitat-o pe A.F. la prânz, arătând că în acest fel


doreşte să îi mulţumească pentru amabilitatea sa. A.F. refuză, motivând că nu are
timpul necesar pentru aceasta. După o jumătate de ora, B.G. se întoarce şi îi
oferă grefierei A.F. un buchet de flori şi o cutie de ciocolată. În urma
insistenţelor repetate, A.F. acceptă cadoul, arătând colegelor că era nepoliticos să
îl refuze pe B.G.

Întrebare:
Consideraţi că, prin atitudinea sa, A.F. se face vinovată de încălcarea
dispoziţiilor Codului deontologic al grefierului?

ANEXE 37
Studiu de caz nr. 2

A.B. este grefier-şef. O prietenă a acesteia, parte într-un proces finalizat,


apelează la ea cu rugămintea de a interveni să-i fie redactată hotărârea pentru a
doua zi, fiind curioasă de ce i-a fost respinsă acţiunea. A.B. se deplasează
împreună cu prietena ei în biroul grefierei cauzei şi îi cere să dactilografieze
hotărârea urgent. Aceasta îi spune că are hotărârea redactată de judecător în
ciornă (manuscris), dar abia a ieşit din şedinţă şi nu o poate dactilografia până a
doua zi, dar o va face în cel mult trei zile. Partea interesată intervine, spunând
că, dacă este nevoie, se va revanşa pentru urgentare. Grefiera cauzei refuză
categoric această propunere. A.B. insistă însă, cerând măcar să le arate
manuscrisul judecătorului, pentru ca prietena ei să vadă motivele pentru care i-a
fost respinsă acţiunea. Grefiera refuză, invocând confidenţialitatea. A.B. se
supăra, spunându-i grefierei că nu este bine să îţi refuzi şeful şi că va ţine minte
această atitudine.

Întrebări:
1. Cum comentaţi atitudinea grefierei cauzei prin prisma dispoziţiilor Codului
deontologic al grefierului?
2. Consideraţi atitudinea grefierei–şef ca fiind deontologică în temeiul
dispoziţiilor Codului deontologic al grefierului?

Studiu de caz nr. 3

În data de 13.11.2004, la Tribunalul A. a fost înregistrată cererea


Parchetului de pe lângă Tribunalul A. de autorizare a interceptării şi înregistrării
convorbirilor telefonice purtate de către învinuitul X împotriva căruia a fost
începută urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de
influenţă prevăzute şi pedepsite de art. 257 Cod penal.

Preşedintele Tribunalului A. a admis cererea formulată de Parchetul de


pe lângă Tribunalul A. şi a autorizat interceptarea şi înregistrarea convorbirilor
telefonice purtate de către învinuitul X de la postul telefonic mobil nr. 0722 şi de
la postul telefonic fix nr. 0452.

38 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Încheierea pronunţată în Camera de Consiliu, conform dispoziţiilor
procedurale, a fost redactată de grefiera şefă a secţiei penale, numita V.P.

La data de 15.11.2004, V.P. a participat la întâlnirea de 20 ani de la


terminarea liceului.

Cu ocazia discuţiilor care au avut loc, V.P. s-a plâns colegilor cu care a
stat la masă că este foarte obosită pentru că are un volum foarte mare de
activitate, iar în ultimul timp a fost solicitată de conducerea instanţei să participe
ca grefier şi în cauzele privind autorizarea interceptării şi înregistrării
convorbirilor telefonice. Chiar recent a plecat foarte târziu de la serviciu întrucât
a trebuit să redacteze o încheiere pronunţată într-o astfel de cauză prin care s-a
autorizat interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de către un
individ, X.

V.P. a povestit starea de fapt reţinută în acea speţă, afirmând că nu crede


că era cazul să fie autorizată interceptarea convorbirilor telefonice; preşedintele
instanţei ar fi trebuit să respingă cererea pentru că oricând, oricare dintre noi, am
putea fi în locul lui X.

Întrebări:
1. Comentaţi conduita grefierei V.P. prin prisma dispoziţiilor proiectului
Codului deontologic al Grefierului.

2. Dacă apreciaţi că există încălcări ale proiectului Codului deontologic,


precizaţi care sunt acestea.

Studiu de caz nr. 4

Terminând şedinţa de judecată, grefiera T.L. a fost chemată de


conducerea instanţei. Îndreptându-se spre cabinetul preşedintelui, grefiera a fost
abordată de către o persoană care avea o citaţie în mână şi care a întrebat-o unde
este sala de şedinţă.

ANEXE 39
Fără să se oprească din mers, grefiera i-a cerut să o lase în pace, dar cel
în cauză a insistat, alăturându-i-se în deplasare şi afirmând că este pentru prima
dată chemat la Tribunal şi că nu ştie unde anume să se ducă.

Enervându-se, grefiera s-a oprit şi i s-a adresat: “Lasă-mă, domnule, în


pace, dumneata crezi că eu am timp să-ţi explic unde-i sala de şedinţă? Nu ştii să
citeşti? Că e plină ţara asta de analfabeţi…Şi n-ai văzut indicatoarele de la
intrare?”….. după care şi-a continuat deplasarea, făcându-şi loc printre
persoanele aflate pe coridorul parterului instanţei.

Întrebări:
1.Comentaţi atitudinea grefierei prin prisma dispoziţiilor Codului Deontologic
al Grefierului.

2. Dacă apreciaţi că există încălcări ale Codului Deontologic al Grefierului,


precizaţi care sunt acestea.

Studiu de caz nr. 5

Ne aflăm în compartimentul arhivă.

Partea vătămată, prin avocat, solicită copierea unor file indicate în


cererea adresată grefierului arhivar care răspunde de întregul compartiment.
Această solicitare este aprobată, doar că dosarul penal, în care inculpatul este
arestat, se află la grefierul de şedinţă, cauza având termen de judecată în ziua
imediat următoare.

Grefierul arhivar şef se prezintă la grefierul de şedinţă şi preia dosarul cu


obligaţia de a-l restitui până la sfârşitul zilei de lucru.

Având în vedere faptul că dosarul nu a fost înapoiat până la orele 1520,


grefierul de şedinţă încearcă să-l contacteze pe grefierul arhivar şef, dar este
informat că acesta nu mai este în sediu, cu toate că programul de lucru nu se
încheiase.

40 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


În aceste condiţii, grefierul de şedinţă se prezintă în arhivă pentru a
recupera dosarul cu pricina. Împreună cu ceilalţi grefieri arhivari verifică
sertarele jurnaliere („ochiurile”), însă dosarul nu este de găsit.

A doua zi, în momentul în care se solicită dosarul la bară, părţile sunt


informate cu privire la incidentul ivit în cursul zilei anterioare şi sunt invitate să
mai aştepte până la sfârşitul şedinţei de judecată.

În timpul şedinţei de judecată, se prezintă grefierul arhivar şef care predă


dosarul grefierului de şedinţă motivând că în ziua anterioară l-a uitat la copiator.

Întrebări:
1. În situaţia prezentată au fost încălcate normele Codului deontologic? Dacă
da, de către cine şi în ce constau acestea?
2. Cum trebuia să procedeze grefierul de şedinţă în momentul în care i s-a
solicitat dosarul pentru xerocopierea unor file ale acestuia?
3. Care credeţi că a fost percepţia justiţiabililor cu privire la aspectele
prezentate mai sus?

Studiu de caz nr. 6

Ne aflăm în sala de judecată.

Preşedintele completului solicită ca pricinile să fie strigate la ordine.


Grefierul, cu o mină obosită şi plictisită, fără a se ridica în picioare, face apelul
părţilor.

Apărătorul reclamantului X precizează că îl reprezintă şi asistă pe acesta.

Nedumerit, grefierul cere, pe un ton agresiv, lămuriri cu privire la


absenţa sau prezenţa reclamantului în faţa instanţei. Gesticulând cu mâna în care
ţine microfonul pentru a obţine mai repede un răspuns de la avocat, grefierul
scapă microfonul de la staţia de amplificare, obiect care se sparge. Avocatul

ANEXE 41
părţii, vizibil iritat, nu găseşte răspunsul aşteptat de grefierul de şedinţă. Acesta
este dat de reclamant care se prezintă în faţa instanţei.

După finalizarea judecăţii în cauza sus-menţionată, şedinţa de judecată


este suspendată pentru a fi înlocuit microfonul staţiei de amplificare.

Într-un alt dosar, după prezentarea referatului cauzei de către grefierul de


şedinţă, acesta făcând referire şi la legalitatea îndeplinirii procedurii de citare,
apărătorul Y al pârâtului invocă lipsa de procedură cu martorul M propus de
partea pe care o reprezintă, motivat de faptul că s-a depus la dosar dovada citării
acestuia cu menţiunea “destinatar mutat”.

Grefierul, amuzat, îi aduce la cunoştinţă avocatului respectiv că


legalitatea procedurii de citare se referă doar la părţile în proces, martorul
nefăcând parte din această categorie.
Întrebări:
1. Comentaţi conduita grefierului de şedinţă din perspectiva dispoziţiilor
Codului deontologic al grefierului.
2. Precizaţi dacă în situaţia de fapt menţionată grefierul de şedinţă se face
vinovat de încălcarea normelor deontologice. Argumentaţi!

Studiu de caz nr. 7

Într-o convorbire telefonică, A, un bun prieten al grefierului de şedinţă


B, îi solicită acestuia să se informeze cu privire la redactarea a două hotărâri,
pentru care termenul de redactare de 30 de zile prevăzut de Codul de procedură
civilă a fost depăşit cu o săptămână.

Interesându-se la colegii săi dactilografi, dacă au primit spre redactare


cele două hotărâri, în ciornă, grefierul de şedinţă, ocazional şi el dactilograf,
constată că, într-adevăr, acestea nu au fost redactate, aspect pe care, însă, nu îl
aduce la cunoştinţă prietenului său.

42 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Întrebări:
1. Grefierul de şedinţă se face vinovat de încălcarea normelor Codului
deontologic?
2. Ce conduită ar trebui să adopte grefierul într-o astfel de situaţie, dată fiind
întârzierea de o săptămână în redactarea hotărârilor? Dar dacă întârzierea era
de 6 luni de zile?

Studiu de caz nr. 8

Ne aflăm în biroul grefierilor de şedinţă A.V. şi B.M.

L.V., soţul grefierului de şedinţă A.V., totodată şi apărător al


inculpatului în dosarul penal xxxx, îi solicitase acestuia, în cursul dimineţii, să se
informeze cu privire la redactarea încheierii de şedinţă pronunţată în dosarul
menţionat.

De asemenea, i-a mai solicitat să îi facă rost de o copie de pe încheiere,


comentând că termenul de redactare de 24 de ore, prevăzut de dispoziţiile
Codulului de procedură penală, a fost depăşit cu o zi.

Interesându-se la colegul său B.M., grefier de şedinţă care avea în lucru


dosarul menţionat, constată că acesta încă nu a finalizat lucrările din şedinţa
anterioară.

La solicitarea sa îi motivează că afirmaţiile soţului său referitoare la


depăşirea termenului de redactare sunt eronate întrucât dispoziţiile
Regulamentululi de organizare interioară a instanţelor judecătoreşti prevede un
termen de 2 zile de redactare a încheierilor de şedinţă.

Totodată, grefierul de şedinţă A.T. îl informează că în cursul zilei va


redacta încheierea respectivă şi că „dacă o să aibă timp şi chef, o să-i dea un
exemplar”.

ANEXE 43
La sfârşitul zilei de lucru, grefierul B.M. remite o copie a încheierii de
şedinţă grefierului A.V. ocazie cu care îi spune, în glumă, că speră ca soţul ei să
nu uite serviciul pe care i l-a făcut. În aceiaşi împrejurare grefierul B.M. îi aduce
la cunoştinţă că încheierea de şedinţă nu a fost semnată de judecător, cu care are
o relaţie bună, dar că, „nu va fi nici o problemă întrucât acesta nu i-a restituit
nici o încheiere pentru a fi refăcută”.
Întrebări:
1. Grefierii de şedinţă A.V. şi B.M. se fac vinovaţi de încălcarea normelor
Codului deontologic? Dar a altor dispoziţii legale? Care sunt acestea?
2. Ce conduită ar fi trebuit să adopte grefierii de şedinţă în situaţia de fapt mai
sus menţionată?

Studiu de caz nr. 9

Suntem în sala de judecată şi, ulterior, în faţa biroului grefierului.

În timpul şedinţei, la momentul judecării cauzei xxxx, preşedintele


completului de judecată pune în vedere pârâtului X să depună la dosar, până la
sfârşitul şedinţei, duplicate de pe înscrisurile prezentate, pentru a fi comunicate
părţii adverse o dată cu citaţia ce se va emite pentru termenul acordat.

După terminarea şedinţei de judecată, grefierul de şedinţă iese pe holul


instanţei împreună cu o colegă de birou pentru a servi o cafea, timp în care
discută şi situaţia dramatică a unui minor, audiat în Camera de Consiliu într-unul
din dosarele din şedinţa respectivă, şi îşi exprimă convingerea că judecătorul îl va
încredinţa tatălui său întrucât „o astfel de mamă nu merită să primească spre
creştere copilul său”. În aceste împrejurări, se apropie pârâtul X şi, întrerupând
conversaţia, intenţionează să-i înmânează grefierului de şedinţă actele solicitate de
judecător. Iritat, grefierul de şedinţă îşi exprimă nemulţumirea că nu poate savura
cafeaua în linişte şi îi replică pârâtului că la pretenţiile sale de licenţiat în drept ar
trebui să ştie că înscrisurile solicitate de instanţă se înregistrează în prealabil la
compartimentul registratură, îndrumându-l spre acel compartiment. Pârâtul X, în
replică, îi critică limbajul şi atitudinea, afirmând că mama minorului pe care „ele

44 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


o judecă pe hol” şi pe care o cunoaşte personal este o fiinţă deosebită, decentă, şi
ar fi mult mai îndreptăţită să îi fie încredinţat minorul spre creştere şi educare.

Întrebări:
1. Cum comentaţi conduita grefierului de şedinţă?
2. Prin conduita adoptată, a încălcat grefierul de şedinţă normele Codului
deontologic şi, în caz afirmativ, argumentaţi!

Studiu de caz nr. 10

A.N. este grefieră de şedinţă la Judecătorie şi este rugată de o prietenă a


sa, B.C, să depună la judecătorul de serviciu o cerere având ca obiect
reîncredinţare minor, motivând că, datorită programului foarte strict de la
serviciu, nu o poate depune personal. A.N. înregistrează cererea şi aceasta este
repartizată completului de judecată din care face parte chiar grefierul A.N.

După primul termen de judecată, C.C. – fostul soţ al lui B.C. şi pârât în
cauză – formulează cerere de recuzare împotriva lui A.N. C.C. motivează
cererea de recuzare susţinând că A.N. şi B.C. sunt prietene din copilărie, că
A.N. cunoaşte foarte bine situaţia familială dintre cele două părţi şi că A.N. şi
B.C. au fost văzute discutând pe holul instanţei atât în ziua premergătoare, cât şi
imediat după şedinţa de judecată.

A.N. a declarat că nu a formulat cerere de abţinere în cauză, întrucât nu


sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 27 C.pr.civ.

Întrebări:
1. Consideraţi că A.N. trebuia să formuleze cerere de abţinere în cauză?
2. Consideraţi că A.N. a încălcat, în această situaţie, dispoziţiile Codului
deontologic al grefierului? Dacă da, care sunt acestea?

ANEXE 45
Studiu de caz nr. 11

C.D, grefier, este căutată la serviciu de două prietene, care o invită în


oraş la un suc. Fiind cu o jumătate de oră înainte de terminarea programului,
C.D le propune să o aştepte în birou, timp în care ea mai are de terminat câteva
lucrări. Văzând nişte dosare pe masă, prietenele îi cer voie să le răsfoiască, ca să
le treacă timpul mai uşor. C.D. acceptă şi, în timp ce ea lucrează, prietenele fac
comentarii despre cele citite în dosare.

La un moment dat, în birou intră un judecător care îi restituie lui C.D. o


hotărâre dactilografiată cu greşeli şi îi cere să o refacă urgent, cu observaţia să fie
mai atentă pe viitor, pentru că nu este prima dată când greşeşte. Iritată de
observaţie, C.D îi răspunde judecătorului că şi alţi colegi fac greşeli. În plus,
hotărârea a fost extrem de lungă şi, întrucât ea are foarte multe lucrări, ca să le
termine cât mai repede, nu o mai interesează calitatea lor.

Întrebare:
Cum comentaţi atitudinea grefierei C.D în raport cu reglementările Codului
deontologic al grefierului? Se face aceasta vinovată de încălcarea vreuneia
dintre acestea? Dacă da, care sunt dispoziţiile încălcate?

Studiu de caz nr. 12

Prin sentinţa civilă nr.132/10.11.2004 a Judecătoriei B, C.D. a fost


obligat la plata sumei de 2.575.000 lei lunar cu titlu de pensie de întreţinere în
favoarea copilului său minor.

Având dificultăţi financiare determinate de necesitatea achitării unor


împrumuturi mai vechi, C.D. i-a povestit lui X, un apropiat al său, situaţia în
care se afla, exprimându-şi intenţia de a găsi o modalitate să întârzie plata pensiei
către minor. Totodată, i-a prezentat lui X sentinţa pronunţată de Judecătoria B.

Văzând hotărârea, X i-a adus la cunoştinţă faptul că în urmă cu 2 ani a


lucrat ca agent procedural la Judecătoria B, că este bun prieten cu grefiera A.D.
care a luat parte la şedinţa de judecată şi că ar putea să determine întârzierea
punerii în executare a sentinţei, cerându-i acesteia să nu emită adresa de

46 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


înfiinţare a popririi asupra veniturilor obţinute de X de la locul său de muncă.
Însă, orice serviciu ar trebui răsplătit.

La data de 11.11.2004, X s-a prezentat la Judecătoria B şi a contactat-o


pe grefiera A.D., abia ieşită din şedinţa de judecată, prezentându-se în biroul
acesteia cu un buchet de flori, o cutie de bomboane de ciocolată şi un pachet de
cafea. După ce i-a înmânat florile, a scos din sacoşă cutia de bomboane şi
cafeaua, pe care le-a pus pe măsuţa pe care se afla filtrul de cafea spunând că
sunt din partea lui pentru toate doamnele din acel birou.

Mirate de gestul lui X, colegele grefierei A.D. i-au mulţumit acestuia,


afirmând că o cafea bună nu strică niciodată, una dintre ele ridicându-se şi
desfăcând cutia de bomboane.

X a rugat-o pe A.D. să iasă în hol pentru a discuta ceva cu ea “între


patru ochi”, astfel încât cei doi au ieşit din încăpere, grefiera fiind încă îmbrăcată
cu roba.

Au purtat o discuţie, în apropierea uşii de acces la registratura


Judecătoriei B, după care A.D. a revenit în birou.

Întrebări:

1. Conduita grefierelor şi a numitului X a fost conformă deontologiei


profesionale?
2. Precizaţi şi argumentaţi dacă în speţă există încălcări ale dispoziţiilor
Codului deontologic al grefierului.
3. Ce consecinţe ar putea atrage comportamentul grefierelor?

Studiu de caz nr. 13

Discutând cu colegele de birou despre problemele pe care le are cu


dantura, grefiera M.A. le-a solicitat să-i recomande un medic stomatolog. Una

ANEXE 47
dintre colege i-a dat cartea de vizită a unui stomatolog, iar M.A. a dat un telefon
şi şi-a făcut o programare.
Timp de două săptămâni, grefiera a fost în concediu medical şi s-a
prezentat cu regularitate la cabinetul stomatologic, primind tratamentul medical
necesar. Aducându-i la cunoştinţă medicului ocupaţia şi locul său de muncă,
grefiera i-a solicitat acestuia să-i acorde reduceri la tarifele lucrărilor
stomatologice, asigurându-l că nu va uita acest lucru, iar dacă va avea ocazia, îi
va întoarce serviciul făcut.

După aproximativ o lună de la revenirea la serviciu, în timp ce se afla în


sala de şedinţă aşteptând intrarea completului de judecată, grefiera M.A. l-a
sesizat – între părţile şi avocaţii care se înghesuiau şi-şi cereau dosarele la studiu
şi pe medicul său stomatolog, însoţit de avocatul X.
Nemaifiind atentă la avocatul Y, care tocmai îi solicitase dosarul
nr.2135/2002, M.A. l-a întrebat pe stomatolog dacă îl poate ajuta cu ceva, acesta
solicitându-i să vadă un dosar şi aducându-i la cunoştinţă faptul că este reclamant
într-un proces de partaj succesoral. Grefiera M.A. i-a înmânat medicului dosarul
cerut, spunându-i că după şedinţă doreşte să vorbească ceva cu el.

După terminarea şedinţei de judecată, M.A. i-a telefonat stomatologului


şi i-a spus că avocatul X este o persoană superficială şi că într-un astfel de proces
ar trebui să-l angajeze pe avocatul Z, cel mai bun în materie de succesiuni.
Totodată, i-a spus că va trebui să depună la dosar actele de stare civilă ale tuturor
moştenitorilor defunctului şi să indice toate bunurile şi datoriile succesiunii,
sfătuindu-l să solicite, pentru o corectă evaluare a lor, efectuarea unor expertize.
De asemenea, i-a dat numărul de telefon al avocatului Z, exprimându-şi
disponibilitatea de a-l ţine la curent pe medic cu tot ce se va întâmpla în cauză.

Întrebare:
Comentaţi conduita grefierei şi identificaţi dacă aceasta a fost conformă
dispoziţiilor Codului deontologic al grefierului.

48 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Studiu de caz nr. 14

Situaţia nr. 1

A.H. este grefier-şef. Fiica sa este studentă şi are nevoie urgentă să-şi
redacteze un referat.

Întrucât lucrarea este amplă şi timpul este foarte scurt, A.H. apelează la
C.S., care este grefier la aceeaşi instanţă să o ajute la dactilografiere. C.S. îi
spune că are foarte mult de lucru şi nu o poate ajuta. În aceste împrejurări, A.H.
se supără, amintindu-i că îi este şefă şi va ţine minte această atitudine. Pentru a
rezolva situaţia, C.S. îi spune că va rămâne după program pentru a o ajuta dar,
contra cost, întrucât este vorba de o activitate extraprofesională.

Întrebare:
Cum comentaţi comportamentul grefierului şi atitudinea grefierului-şef din
perspectiva proiectului de Cod deontologic al grefierului?

Situaţia nr. 2

D.C. este grefier de şedinţă şi are de dactilografiat o hotărâre


judecătorească, redactată în ciornă de către judecător. În timp ce dactilografiază
hotărârea, discută cu o colegă de birou (C.T.), exprimându-şi opinia defavorabilă
la adresa judecătorului care a redactat hotărârea şi făcând comentarii ironice cu
privire la cererile formulate de părţi, precum şi la motivarea hotărârii. A doua zi,
C.T. se întâlneşte cu una din părţile din acel dosar şi îi povesteşte ce a aflat de la
colega sa.

Întrebare:
Care dintre grefiere a încălcat dispoziţiile proiectului Codului deontologic şi în
ce mod?

ANEXE 49
Situaţia nr. 3

B.T. este grefier de şedinţă la tribunal şi este rugată de o bună prietenă a


sa, L.G., care este parte vătămată într-un dosar penal având ca obiect o
infracţiune de înşelăciune, să-i dea pentru o zi un act aflat în original la dosar,
respectiv un contract de vânzare-cumpărare, motivând că-i este necesar la
administraţia financiară. Având în vedere relaţia de prietenie, B.T., fără a avea o
cerere aprobată de preşedintele instanţei în acest sens, scoate de la dosar acel act,
şi-l înmânează părţii.
Întrebare:
Consideraţi că B.T. a încălcat, în această situaţie, dispoziţiile Codului
deontologic al grefierului sau alte norme legale? Dacă da, care sunt acestea?

Studiu de caz nr. 15

Situaţia nr.1

A.B. este grefier la tribunal. M.N. care este sora lui A.B. apelează la
aceasta pentru a o ajuta întrucât intenţionează să divorţeze.

A.B. îi redactează acţiunea de divorţ lui M.N. şi, la rugămintea lui M.N.
care motivează că nu poate pleca de la serviciu datorită programului foarte strict,
o depune la judecătorie.

După ce dosarul a primit termen de judecată, A.B. a mers şi a vorbit cu


grefierul de şedinţă şi a rugat-o să dea o atenţie specială dosarului deoarece este
vorba de sora ei, apoi a informat-o pe M.N. despre acţiunile întreprinse. In
acelaşi timp, i-a sugerat lui M.N. ce ar trebui să spună la proces.

A doua zi, M.N. îi aduce un cadou lui A.B. pe care o roagă să i-l dea
grefierei de la judecătorie, lucru pe care A.B. îl face în ziua următoare.

50 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Întrebare:
Identificaţi şi indicaţi care sunt încălcările de care se face responsabil grefierul,
din perspectiva proiectului Codului deontologic al grefierului.

Situaţia nr.2

M.C. este prim grefier la tribunal.

Nora sa, D.R., este jurist la o importantă societate comercială din oraş.
Motivând că nu poate veni la instanţă deoarece are copilul bolnav, D.R. o
roagă pe M.C. să se intereseze dacă s-a redactat hotărârea dintr-un dosar care
viza societatea comercială la care lucrează şi, dacă da, să-i dea o copie de pe
hotărâre.

M.C. ia legătura cu grefierul de şedinţă şi află că hotărârea nu este


redactată, dar că judecătorul a dat spre dactilografiere hotărârea în ciornă.

M.C. îi cere grefierului să o dactilografieze cu prioritate şi, printre altele,


îi spune că s-au solicitat, de către conducerea instanţei, nominalizările în vederea
acordării salariului de merit.

Întrebări:

1. Cum comentaţi atitudinea primului grefier prin prisma dispoziţiilor


proiectului Codului deontologic al grefierului?
2. Consideraţi atitudinea primului grefier ca fiind deontologică?

Studiu de caz nr. 16

Situaţia nr.1

A.M. este grefier de şedinţă într-o cauză penală care, din motive care ar
fi putut aduce atingere vieţii intime a părţii vătămate, a fost declarată secretă,

ANEXE 51
conform art. 290 din C.p. După terminarea şedinţei, a fost abordată de un
reporter de ziar şi a dezvăluit presei amănunte aflate în sala de judecată.

Întrebare:

Consideraţi că, prin atitudinea sa, A.M. a încălcat vreuna din normele
proiectului Codului deontologic al grefierului? Dacă da, care este aceasta?

Situaţia nr.2

B.I. este grefier de şedinţă la tribunal. În una din cauzele aflate pe rol
apărătorul inculpatului are o tulburare de logonevroză (se bâlbâie), împrejurare
care-l amuză foarte tare pe grefier şi începe să râdă.

Întrebare:
Cum comentaţi atitudinea grefierului din perspectiva dispoziţiilor cuprinse în
proiectul Codului deontologic al grefierului?

Situaţia nr.3

A.T. este grefier la o instanţă civilă şi are de dactilografiat o încheiere


prin care s-a dispus suspendarea cauzei pentru neprezentarea reclamantului. În
aceste împrejurări este vizitată de o prietenă a sa, B.F., însoţită de o altă
persoană, T.S.
B.F. o roagă pe A.T. să-i dea dosarul să se uite pe el, lucru cu care
grefiera este de acord, iar T.S., care era de fapt reclamantul din cauza respectivă,
completează cererea de chemare în judecată, adăugând că doreşte judecarea în
lipsă.

Întrebare:
A încălcat grefierul dispoziţii ale proiectului Codului deontologic? Dacă da,
care sunt acestea?

52 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Studiu de caz nr. 17

Situaţia nr.1

A.B. este grefier de şedinţă.

El locuieşte în acelaşi bloc cu medicul D.D. care tocmai i-a operat


copilul. D.D. îl abordează pe grefier şi îl roagă să îl ajute întrucât are un dosar pe
rol la instanţa la care acesta este grefier.
A.B., profitând de faptul că grefierul planificat în şedinţă în ziua în care
avea termen dosarul lui D.D. s-a îmbolnăvit, se oferă să intre în locul acestuia în
şedinţa de judecată.
După şedinţă completul se retrage pentru deliberări iar grefierul A.B.,
invocând faptul că mai trebuie să ataşeze nişte acte la dosare, află o parte dintre
argumentele fiecărui judecător privind soluţia pronunţată în cauza care îl privea
pe doctorul D.D.
În după-amiaza aceleiaşi zile îi comunică aceste argumente medicului D.D.
Întrebări:
1) Cum comentaţi atitudinea grefierului A.B. ?
2) Care sunt dispoziţiile de încălcarea cărora se face responsabil grefierul, din
perspectiva proiectului Codului deontologic al grefierului?

Situaţia nr.2

Numitul D.G. s-a prezentat la compartimentul „Arhivă” şi a solicitat


eliberarea unei copii de pe o hotărâre judecătorească din 1990. M.D., grefier
delegat la acest compartiment, îi spune să revină peste 2 – 3 zile, deoarece are
foarte multe lucrări în acea perioadă. D.G. pleacă şi revine spre sfârşitul
programului cu un buchet de flori şi o cutie de bomboane rugând-o pe M.D. să-i
rezolve problema mai repede.

Întrebare:
Cum credeţi că s-a rezolvat problema? Comentaţi.

ANEXE 53
2. Materiale de referinţă distribuite membrilor grupului de
lucru

1. Lista materialelor distribuite membrilor grupului de lucru

a. Codul deontologic al magistraţilor din România

b. Proiectul Codului deontologic al funcţionarilor publici din România (disponibil


doar în limba română)

c. Codul SUA al personalului instanţei (disponibil numai în limba engleză)

d. Codul de conduită al avocaţilor UE

e. Recomandarea nr. 2000(10) a Consiliului Europei cu privire la codurile de


conduită ale funcţionarilor publici

f. Asociaţia Naţională pentru Administrarea Instanţelor - Model de cod de


conduită

54 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


CODUL DEONTOLOGIC AL MAGISTRAŢILOR DIN ROMÂNIA

- Expunere de motive -

CODUL DEONTOLOGIC AL MAGISTRAŢILOR

După modelul altor profesii şi al unor alte sisteme juridice, prin O.U.G
nr. 179/1999, care a modificat şi completat Legea nr. 92/1992, pentru
organizarea judecătorească s-a impus adoptarea unui cod deontologic al
magistraţilor, sarcina adoptării lui revenind Consiliului Superior al Magistraturii.

Întrucât însă potrivit reglementării în vigoare, acest organ reprezentativ al


magistraţilor nu dispune de un aparat propriu, nici de fonduri proprii din care să-
şi poată asigura consultanţa necesară, pentru elaborarea proiectului a fost solicitat
concursul Ministerului Justiţiei, îndeosebi al Direcţie de Organizare şi Resurse
Umane pentru Instanţele Judecătoreşti. Pentru cunoaşterea experienţei din alte
state, un sprijin important cu materiale de documentare a fost asigurat de ABA-
CEELI, România, care a pus la dispoziţia secretarului general al Consiliului un
volum impresionant de informaţii. La redactarea textului propriu-zis au contribuit
şi experţi din partea Uniunii Europene, ale căror observaţii şi completări s-au
dovedit în mod deosebit utile pentru conturarea acestui document.

Înainte de a se trece însă la redactarea proiectului, Consiliul a primit


numeroase propuneri, observaţii şi sugestii de la colegi magistraţi din ţară,
precum şi de la asociaţii de magistraţi, reflectând prin diversitatea lor nu numai
interesul pe care l-a stârnit această temă, ci şi manierele foarte variate de
raportare la ea. S-a considerat de aceea util să se supună spre hotărâre
Consiliului, principiile de bază ale actului care urma să fie elaborat. S-a stabilit
astfel că prin dispoziţiile sale, Codul deontologic al magistraţilor urmează să
dezvolte îndatoririle acestora cuprinse deja în dispoziţiile constituţionale şi legale
în vigoare, precum şi în documentele internaţionale, îndeosebi cele europene,
referitoare la statutul magistraţilor. De asemenea, Consiliul a stabilit că prin
regulile sale, Codul deontologic urmează să ofere criterii de evaluare a

ANEXE 55
comportamentului magistraţilor de către instituţiile chemate să intervină pe
parcursul carierei acestora, instituirea unor alte organe pentru supravegherea
respectării lor nefiind nici utilă, nici posibilă printr-un act cu această natură.

CODUL DEONTOLOGIC AL MAGISTRAŢILOR

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1: Justiţia ocupă un loc esenţial în orice societate aşezată pe principiile


statului de drept, iar magistraţilor le aparţine o putere şi, corelativ, o
responsabilitate cu totul speciale. În exercitarea acestora, în raporturile cu
justiţiabilii, cu ceilalţi participanţi la activitatea de judecată, cu societatea în
ansamblul său, a cărei încredere în independenţa şi corectitudinea justiţiei este
prioritară, magistraţilor le revin drepturile recunoscute prin lege şi obligaţii
reglementate, de asemenea, prin lege.

Art. 2: Rolul Codului deontologic este acela de a formula standarde ale conduitei
magistratului, pentru ca aceasta să fie conformă cu onoarea şi demnitatea
profesiei sale.

Art. 3: Respectarea standardelor de conduită prescrise de Codul deontologic va fi


evaluată de către organele competente, potrivit legii, să intervină în desfăşurarea
carierei profesionale a magistraţilor. Încălcarea acestor reguli va putea conduce la
angajarea, potrivit legii, a răspunderii disciplinare numai în ultimă instanţă,
atunci când gravitatea sa o impune.

Art. 4: Prezentul Cod este deopotrivă aplicabil tuturor magistraţilor, cu excepţia


dispoziţiilor Capitolului VII, care se aplică numai magistraţilor procurori.

Capitolul I:INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI


Art. 5: Magistraţii sunt obligaţi să apere independenţa justiţiei nu ca pe un
privilegiu care le-ar aparţine, ci ca pe o garanţie pentru societate, fără de care
aceasta nu ar putea exista ca o societate democratică, organizată pe principiile
supremaţiei dreptului.

56 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Ei trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic
temei legea şi principiile generale ale dreptului, fără a da curs presiunilor şi
influenţelor exterioare.

În desfăşurarea oricărei activităţi, magistraţii trebuie să aibă un comportament


care să nu pună în nici un caz în pericol încrederea în independenţa lor.

Art. 6 : Magistraţilor le este interzis să facă parte din partide politice sau să
desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. Ei pot participa la reuniuni
publice numai în măsura în care nu îşi exprimă în acest cadru convingeri politice.

Magistraţii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politică,


nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot
permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.

Magistraţii nu pot să acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcţie


publică cu caracter politic.

Art. 7: Magistraţii trebuie să utilizeze toate mijloacele aflate la îndemâna lor


pentru ca participarea la viaţa activă politică a rudelor lor apropiate să nu le
afecteze imparţialitatea şi să elimine orice aparenţă că aceasta le-ar putea afecta
imparţialitatea în îndeplinirea îndatoririlor profesionale.

Art. 8: Magistraţii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea


funcţiilor pentru a-şi exprima convingerile politice.

Art. 9: Participarea, în condiţiile permise de lege, a magistraţilor la diverse


comisii sau comitete pentru elaborarea proiectelor de legi, regulamente, tratate
sau convenţii internaţionale sau în orice alt tip de comisii, precum şi consultarea
acestora cu privire la elaborarea unor proiecte nu trebuie să le afecteze
independenţa şi imparţialitatea, nici să permită crearea unei aparenţe că acestea ar
putea fi afectate.

ANEXE 57
Capitolul II: PROMOVAREA SUPREMAŢIEI LEGII
Art. 10: Magistraţii au îndatorirea de a contribui la garantarea supremaţiei legii
şi a statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

În procesele penale, aceştia trebuie în mod deosebit să respecte prezumţia


de nevinovăţie şi să nu-şi exprime opinia asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unei
persoane decât în formele şi prin mijloacele cerute de lege.

Magistraţii nu pot refuza să soluţioneze o cauză pe motiv că legea nu


prevede, este neîndestulătoare sau neclară.

Art. 11: Atât în cursul procedurilor care se desfăşoară înaintea lor, cât şi în afara
acestora magistraţii sunt datori să nu manifeste, în nici un mod, vreo prejudecată
legată de rasa, sexul, religia, naţionalitatea, statutul socio-economic şi cultural al
unei persoane.

Ei au îndatorirea de a proteja egalitatea cetăţenilor în faţa legii,


asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, de a respecta şi apăra
demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor care participă, în
orice calitate, la procedurile judiciare. Nici un motiv nu poate justifica recurgerea
la tratamente degradante sau umilitoare ori lezarea integrităţii fizice, a sănătăţii
sau demnităţii persoanelor.

Capitolul III. IMPARŢIALITATEA MAGISTRAŢILOR


Art. 12: Magistraţii sunt datori să aducă la cunoştinţa celor competenţi să
dispună cu privire la abţinere, orice situaţii în care au sau ar putea exista aparenţa
că ar avea vreun interes de orice natură.

Art. 13: Magistraţii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme
litigioase chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete
decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia, şi nici să-şi exprime public
părerea asupra unor procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor litigii
cu care a fost sesizat parchetul.

58 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Magistraţilor le este permis să pledeze, în condiţiile prevăzute de lege,
numai în cauzele lor personale, ale părinţilor, soţilor şi copiilor lor, precum şi ale
persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă, nu
le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia
instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să se ferească să creeze aparenţa
că ar putea influenţa în orice fel soluţia ce se va da.

Capitolul IV: EXERCITAREA ÎNDATORIRILOR PROFESIONALE ŞI DE


SERVICIU
Art. 14: Magistraţii sunt chemaţi să-şi îndeplinească cu competenţă şi
corectitudine îndatoririle profesionale ce le revin şi să-şi respecte obligaţiile cu
caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu.

Art. 15: Magistraţii sunt datori să depună diligenţa necesară în vederea


îndeplinirii cu celeritate, cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care
legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile, a lucrărilor care le revin,
conform repartizării.

În acest scop, sunt obligaţi să respecte programul de lucru şi să nu se


angajeze în activităţi a căror desfăşurare ar afecta timpul pe care ar trebui să-l
aloce îndeplinirii îndatoririlor profesionale şi a celor de serviciu. În cazul în care
ar apărea un asemenea risc, magistraţii au datoria de a renunţa la celelalte
activităţi, pentru a nu prejudicia interesele părţilor şi imaginea justiţiei în
societate.

Art. 16: Magistraţii trebuie să impună ordine şi decenţă în timpul soluţionării


cauzelor prin adoptarea unei atitudini demne, civilizate şi imparţiale faţă de părţi,
avocaţi, martori, experţi şi celelalte persoane cu care intră în contact în calitatea
lor.

ANEXE 59
Art. 17: Magistraţii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri
decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informaţiile pe care le-au obţinut
în calitate de magistraţi.
În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial,
magistraţii sunt obligaţi să păstreze materialele respective în incinta instanţei sau
parchetului şi să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege şi
regulament.

Art. 18: Magistraţii sunt obligaţi să folosească sau să permită utilizarea


resurselor şi mijloacelor materiale care le sunt puse la dispoziţie numai conform
destinaţiei lor, exclusiv în interesul instanţei.

Ei au îndatorirea de a menţine în bună stare mijloacele şi dotările care le-


au fost încredinţate şi de a le restitui în momentul în care li se solicită sau la
încetarea activităţii.

Art. 19: Magistraţii au îndatorirea de a se preocupa în permanenţă de


actualizarea cunoştinţelor profesionale şi de menţinerea la un nivel corespunzător
de competenţă profesională.

În acest scop, ei sunt obligaţi să efectueze, cel puţin o dată la 5 ani, stagii
organizate de pregătire sau după caz, de perfecţionare profesională, la Institutul
Naţional al Magistraturii, la instituţii de învăţământ superior din ţară sau din
străinătate ori în cadrul formelor organizate de curţile de apel sau, după caz, de
parchetele de pe lângă curţile de apel.

De asemenea, le revine îndatorirea ca prin eforturi individuale să-şi


aprofundeze continuu cunoştinţele teoretice, să-şi actualizeze informaţiile în
domeniul legislaţiei naţionale şi a dreptului internaţional, în special european.

Art. 20: În exercitarea funcţiilor de conducere în care sunt numiţi, magistraţii


trebuie să se preocupe de organizarea activităţii personalului şi de folosirea
mijloacelor materiale cu maximum de eficienţă, să manifeste iniţiativă şi spirit de

60 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


responsabilitate. În luarea deciziilor, ei trebuie să acorde întotdeauna prioritate
intereselor instanţei, respectiv ale parchetului şi bunei administrări a justiţiei.
Magistraţii care îndeplinesc funcţii de conducere au îndatorirea de a
verifica orice informaţie primită în legătură cu neregulile în desfăşurarea
activităţii, de a lua măsurile de competenţa lor, inclusiv cele de sancţionare şi de
a sesiza autorităţile ierarhic superioare, atunci când luarea măsurilor
corespunzătoare depăşeşte competenţa lor.

Atunci când formulează sau avizează propuneri de promovare, transferare


sau numire a unor magistraţi sau când avizează sau decid cu privire la angajarea
personalului auxiliar, magistraţii cu funcţii de conducere sunt datori să examineze
cu imparţialitate şi obiectivitate criteriile legale referitoare la competenţa
profesională şi la calităţile morale ale candidaţilor.

Magistraţii cu funcţii de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le


au pentru a interveni, altfel decât le este permis prin lege, în desfăşurarea
proceselor în curs ori pentru a influenţa soluţia dată.

Capitolul V: DEMNITATEA ŞI ONOAREA PROFESIEI DE MAGISTRAT


Art. 21: Atât în exercitarea atribuţiilor profesionale cât şi în afara acestora,
magistraţii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să
compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate.

Magistraţii trebuie să apere prestigiul puterii judecătoreşti printr-o


comportare adecvată în relaţiile cu justiţiabilii, cu colegii, cu reprezentanţii
celorlalte organe ale statului, cu întregul corp social.

Art. 22: Magistraţilor nu le este îngăduit să pretindă sau să accepte să-şi rezolve
interesele personale, familiale, sau ale altor persoane, altfel decât în limita
cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, fiindu-le cu desăvârşire interzis să
se folosească de calitatea lor de magistraţi pentru a obţine avantaje sau priorităţi
în rezolvarea unor astfel de interese.

ANEXE 61
Magistraţilor nu le este permis să intervină pentru a influenţa în vreun fel
deciziile, sau să accepte ca alţii să o facă în interesul lor atunci când aspiră la o
promovare, transfer sau o desemnare de orice natură.

Art. 23: Relaţiile magistraţilor cu colegii lor trebuie să fie corecte, bazate pe
respect şi bună credinţă, indiferent de funcţia acestora. Magistraţii nu îşi pot
exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor cu
excepţia situaţiei în care aceasta afectează imaginea justiţiei, în acest caz putând
să aducă această împrejurare la cunoştinţa persoanelor însărcinate cu atribuţii de
conducere şi control din cadrul instanţei sau al Ministerului Justiţiei, respectiv al
Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

Art. 24: Magistraţii pot colabora la publicaţii de specialitate, precum şi la acelea


cu caracter literar, ştiinţific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, numai dacă
acestea nu au caracterul de acţiuni politice şi numai dacă nu este afectată
imaginea şi interesul justiţiei, precum şi încrederea publică în instituţia judiciară.
Informaţiile referitoare la litigiile aflate pe rolul instanţei ori parchetului,
precum şi orice informaţii cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii în
cadrul acestora vor fi puse la dispoziţia presei exclusiv prin intermediul
magistraţilor desemnaţi de conducerea instanţei sau parchetului şi în condiţiile
stabilite prin Regulament.

Art. 25: Magistraţii sunt liberi să formeze asociaţii profesionale sau alte
organizaţii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii
profesionale şi protejarea statutului lor, pot adera la asociaţii profesionale locale,
naţionale sau internaţionale şi pot participa la reuniunile acestora.

În nici una dintre acestea situaţii însă, magistraţii nu trebuie să accepte


responsabilităţi, nici să se angajeze în activităţi care ar putea afecta negativ
desfăşurarea activităţii profesionale sau care, prin natura, modul de finanţare ori
modalitatea de acţiune ar putea, în orice formă, să impieteze asupra îndeplinirii
cu corectitudine, imparţialitate şi în termenele legale a îndatoririlor profesionale.

Capitolul VI: ACTIVITĂŢI INCOMPATIBILE CU CALITATEA DE MAGISTRAT


Art. 26: Magistraţii nu pot cumula această calitate cu nici o altă funcţie publică
sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. Chiar în
acest caz însă, magistraţilor le este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi din

62 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


care ar obţine avantaje de orice natură, ei sau rudele lor apropiate, dacă acestea
le-ar putea afecta imparţialitatea sau ar putea aduce atingere statutului lor de
magistrat ori ar putea crea aparenţa unei asemenea afectări a imparţialităţii.

Art. 27: Judecătorilor şi procurorilor, le este interzisă exercitarea, direct sau prin
persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, precum şi participarea la conducerea
unor societăţi comerciale sau civile ori a regiilor autonome. De asemenea, le este
interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăţi sau regii
autonome.

Art. 28 : Magistraţilor le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau


indirect, pentru ei sau pentru alţii, daruri sau promisiuni de daruri, favoruri sau
împrumuturi, în exercitarea sau în vederea exercitării atribuţiilor profesionale.

În exercitarea sau în vederea exercitării profesiei, magistraţii pot primi


cărţi juridice oferite de autorii sau editorii lor, invitaţii la activităţi cu caracter
profesional, burse în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi participanţi.

Magistraţilor le este interzisă participarea directă sau prin persoane


interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii
pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor în condiţiile legii.

Art. 29: Magistraţii care doresc să părăsească corpul magistraţilor au obligaţia de


a aduce imediat la cunoştinţa conducătorului instanţei sau parchetului decizia lor,
în vederea îndeplinirii formalităţilor necesare pentru eliberarea din funcţie. Ei nu
pot desfăşura alte activităţi, incompatibile cu funcţia de magistrat, până la
îndeplinirea formalităţilor necesare pentru eliberarea din funcţie.

Art. 30: Magistraţii sunt datori să depună în condiţiile şi la termenele prevăzute


de lege declaraţia de avere.

Capitolul VII: DISPOZIŢII SPECIALE PENTRU MAGISTRAŢII PROCURORI


Art. 31: Magistraţii procurori îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor
legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic.

ANEXE 63
În exercitarea funcţiei lor, magistraţii procurori trebuie să dea dovadă de
imparţialitate, orientându-şi întreaga activitate spre descoperirea adevărului.

Procurorii sunt obligaţi să administreze toate probele necesare


descoperirii adevărului atât cele în favoarea acuzării cât şi a apărării. Ei sunt
obligaţi să asigure respectarea prezumţiei de nevinovăţie a învinuiţilor şi
inculpaţilor.

Art. 32: Procurorii au îndatorirea de a îndeplini cu celeritate şi corectitudine


dispoziţiile date, conform legii, de superiorii ierarhici.

Art. 33: Magistraţii procurori sunt obligaţi să se abţină de a interveni în secretul


deliberării şi de a face aprecieri cu privire la hotărârile judecătoreşti, în afara
celor cuprinse în motivarea căilor de atac exercitate în condiţiile legii.

PROIECTUL CODULUI DEONTOLOGIC AL FUNCŢIONARILOR


PUBLICI DIN ROMÂNIA

CAPITOLUL I: DOMENIUL DE APLICARE ŞI PRINCIPII GENERALE

Domeniul de aplicare

Art. 1. - (1) Codul de conduită a funcţionarilor publici, denumit în continuare


cod de conduită, reglementează normele de conduită profesională a funcţionarilor
publici.
(2) Normele de conduită profesională prevăzute de prezentul cod de conduită sunt
obligatorii pentru funcţionarii publici, precum şi pentru persoanele care ocupă
temporar o funcţie publică, din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

Obiective

Art. 2. - Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure creşterea


calităţii serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public,

64 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


precum şi să contribuie la eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie din
administraţia publică, prin:
a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor
raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt
a prestigiului instituţiei funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit
să se aştepte din partea funcţionarilor publici în exercitarea funcţiilor publice;
c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi funcţionarii
publici, pe de o parte, şi între cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice, pe de
altă parte.

Principii generale

Art. 3. - Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor


publici sunt următoarele:
a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform căruia funcţionarii publici
au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;
b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcţionarii publici au
îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în
exercitarea funcţiei publice;
c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor
publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a aplica
acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform căruia funcţionarii publici au obligaţia de
a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă,
corectitudine şi conştiinciozitate;
e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia funcţionarii publici
sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic,
economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcţiei publice;
f) integritatea morală, principiu conform căruia funcţionarilor publici le este
interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii,
vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei publice pe care o deţin sau să
abuzeze în vreun fel de această funcţie;

ANEXE 65
g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici
pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi
a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei
publice şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici trebuie să fie
de bună-credinţă;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate de
funcţionarii publici în exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse
monitorizării cetăţenilor.

Termeni

Art. 4. - În înţelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:


a) funcţionar public - persoana numită într-o funcţie publică în condiţiile Legii
nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici;
b) funcţie publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de
autoritatea sau instituţia publică, în temeiul legii, în scopul realizării
competenţelor sale;
c) interes public - acel interes care implică garantarea şi respectarea de către
instituţiile şi autorităţile publice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime
ale cetăţenilor, recunoscute de Constituţie, legislaţia internă şi tratatele
internaţionale la care România este parte;
d) interes personal - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut,
în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, de către funcţionarii
publici prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la
care au acces, ca urmare a exercitării funcţiei publice;
e) conflict de interese - acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal,
direct ori indirect, al funcţionarului public contravine interesului public, astfel
încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea sa în luarea
deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în
exercitarea funcţiei publice deţinute;
f) informaţie de interes public - orice informaţie care priveşte activităţile sau care
rezultă din activităţile unei autorităţi publice ori instituţii publice, indiferent de
suportul ei;

66 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


g) informaţie cu privire la date personale - orice informaţie privind o persoană
identificată sau identificabilă.

CAPITOLUL II: NORME GENERALE DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ A


FUNCŢIONARILOR PUBLICI

Asigurarea unui serviciu public de calitate

Art. 5. - (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu public de


calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la
transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale
instituţiilor publice.
(2) În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un
comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii,
transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în
integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.

Loialitatea faţă de Constituţie şi lege

Art. 6. - (1) Funcţionarii publici au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să
respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a
dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea
eticii profesionale.
(2) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind
restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.

Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice

Art. 7. - (1) Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul


autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a
se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau
intereselor legale ale acesteia.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis:

ANEXE 67
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu
activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu
politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau
individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de
soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară
activitatea are calitatea de parte;
c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele
prevăzute de lege;
d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacă
această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze
imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale
persoanelor fizice sau juridice;
e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea
promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii
ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplică şi după încetarea raportului de
serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd
alte termene.
(4) Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea
documentelor care conţin asemenea informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei
alte autorităţi ori instituţii publice, este permisă numai cu acordul conducătorului
autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public respectiv îşi
desfăşoară activitatea.
(5) Prevederile prezentului cod de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de
la obligaţia legală a funcţionarilor publici de a furniza informaţii de interes public
celor interesaţi, în condiţiile legii.

Libertatea opiniilor

Art. 8. - (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au


obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea
dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi
desfăşoară activitatea.

68 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


(2) În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea
opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de
popularitate. În exprimarea opiniilor, funcţionarii publici trebuie să aibă o
atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de
păreri.

Activitatea publică

Art. 9. - (1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către


funcţionarii publici desemnaţi în acest sens de conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice, în condiţiile legii.
(2) Funcţionarii publici desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice,
în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare
încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară
activitatea.
(3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, funcţionarii publici pot
participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut
faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori
instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

Activitatea politică

Art. 10. - În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis:


a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;
c) să colaboreze, în afara relaţiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice
care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;
d) să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte
inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor
acestora.

ANEXE 69
Folosirea imaginii proprii

Art. 11. - În considerarea funcţiei publice deţinute, funcţionarilor publici le este


interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acţiuni publicitare
pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.

Cadrul relaţiilor în exercitarea funcţiei publice

Art. 12. - (1) În relaţiile cu personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice
în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice,
funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-
credinţă, corectitudine şi amabilitate.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi
demnităţii persoanelor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi
desfăşoară activitatea, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în
exercitarea funcţiei publice, prin:
a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;
c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.
(3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată
pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor. Funcţionarii publici
au obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a
autorităţilor publice, prin:
a) promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de
situaţii de fapt;
b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind
naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea,
vârsta, sexul sau alte aspecte.
(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure
demnitatea persoanelor, eficienţa activităţii, precum şi creşterea calităţii
serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la
alin. (1)-(3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.

70 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale

Art. 13. - (1) Funcţionarii publici care reprezintă autoritatea sau instituţia publică
în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe,
seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o
imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei publice pe care o reprezintă.
(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, funcţionarilor publici le este interzis să
exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.
(3) În deplasările externe, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o conduită
corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi
obiceiurilor ţării gazdă.

Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor

Art. 14. - Funcţionarii publici nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri,


servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal,
familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri
sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor
publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

Participarea la procesul de luare a deciziilor

Art. 15. - (1) În procesul de luare a deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia să


acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în
mod fundamentat şi imparţial.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către
autoritatea sau instituţia publică, de către alţi funcţionari publici, precum şi
îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

Obiectivitate în evaluare

Art. 16. - (1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere,


funcţionarii publici au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu

ANEXE 71
privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici din
subordine.
(2) Funcţionarii publici de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu
obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul
din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri,
numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale,
excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.
(3) Se interzice funcţionarilor publici de conducere să favorizeze sau să
defavorizeze accesul ori promovarea în funcţia publică pe criterii discriminatorii,
de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute la art. 3.

Folosirea prerogativelor de putere publică

Art. 17. - (1) Este interzisă folosirea de către funcţionarii publici, în alte scopuri
decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei publice deţinute.
(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor
de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control,
funcţionarilor publici le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje
în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor
persoane.
(3) Funcţionarilor publici le este interzis să folosească poziţia oficială pe care o
deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei publice, pentru a
influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite
măsuri.
(4) Funcţionarilor publici le este interzis să impună altor funcţionari publici să se
înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze
acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

Utilizarea resurselor publice

Art. 18. - (1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii
publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite
producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

72 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


(2) Funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi
bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea
activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.
(3) Funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care
le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu
prevederile legale.
(4) Funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal
sau activităţi didactice le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica
autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.

Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri

Art. 19. - (1) Orice funcţionar public poate achiziţiona un bun aflat în
proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus
vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:
a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de
serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării
bunului respectiv;
c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la
care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării
sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a
unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la
bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-
teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte
condiţii decât cele prevăzute de lege.

CAPITOLUL III: COORDONAREA ŞI CONTROLUL APLICĂRII NORMELOR


DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ

ANEXE 73
Rolul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

Art. 20. - (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici coordonează şi


controlează aplicarea normelor prevăzute de prezentul cod de conduită,
exercitând următoarele atribuţii:
a) urmăreşte aplicarea şi respectarea, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice,
a prevederilor prezentului cod de conduită;
b) primeşte petiţii şi sesizări privind încălcarea prevederilor prezentului cod de
conduită;
c) formulează recomandări de soluţionare a cazurilor cu care a fost sesizată;
d) elaborează studii şi cercetări privind respectarea prevederilor prezentului cod
de conduită;
e) colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care au ca scop promovarea şi
apărarea intereselor legitime ale cetăţenilor în relaţia cu funcţionarii publici.
(2) Prin activitatea sa, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici nu poate
influenţa derularea procedurii de lucru a comisiilor de disciplină din cadrul
autorităţilor şi instituţiilor publice.

Sesizarea

Art. 21. - (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate fi sesizată de orice
persoană cu privire la:
a) încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită de către un funcţionar
public;
b) constrângerea sau ameninţarea exercitată asupra unui funcţionar public pentru
a-l determina să încalce dispoziţii legale în vigoare ori să le aplice
necorespunzător.
(2) Sesizarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nu exclude sesizarea
comisiei de disciplină competente potrivit legii.
(3) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în nici un fel pentru
sesizarea cu bună-credinţă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici sau a
comisiei de disciplină competente, în condiţiile legii.

74 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


(4) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va verifica actele şi faptele pentru
care a fost sesizată, cu respectarea confidenţialităţii privind identitatea persoanei
care a făcut sesizarea.
(5) Sesizările înaintate Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici vor fi
centralizate într-o bază de date necesară pentru:
a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită
profesională;
b) identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor de conduită
profesională;
c) adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a
prevederilor legale.

Soluţionarea sesizării

Art. 22. - (1) Rezultatele activităţii de cercetare se consemnează într-un raport,


pe baza căruia Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va formula o
recomandare către autoritatea sau instituţia publică respectivă cu privire la modul
de soluţionare a situaţiei cu care a fost sesizată.
(2) Recomandarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici va fi comunicată:
a) funcţionarului public sau persoanei care a formulat sesizarea;
b) funcţionarului public care face obiectul sesizării;
c) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public care
face obiectul sesizării îşi desfăşoară activitatea.
(3) În termen de 30 de zile lucrătoare de la data soluţionării, autorităţile şi
instituţiile publice au obligaţia de a comunica Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici modul de soluţionare a măsurilor prevăzute în recomandare.
(4) În cazul în care în situaţia sesizată sunt implicaţi conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice ori adjuncţii acestuia, recomandarea Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici va fi transmisă şi structurii ierarhic superioare instituţiei
sau autorităţii publice ori, după caz, primului-ministru.

Publicitatea cazurilor sesizate

ANEXE 75
Art. 23. - (1) Raportul anual cu privire la managementul funcţiei publice şi al
funcţionarilor publici, care se întocmeşte de Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici şi se prezintă Guvernului, trebuie să cuprindă şi următoarele date:
a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de
conduită profesională;
b) categoriile şi numărul de funcţionari publici care au încălcat normele de
conduită morală şi profesională;
c) cauzele şi consecinţele nerespectării prevederilor prezentului cod de conduită;
d) evidenţierea cazurilor în care funcţionarilor publici li s-a cerut să acţioneze sub
presiunea factorului politic;
e) recomandările propuse;
f) autorităţile sau instituţiile publice care nu au respectat recomandările.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate să prezinte în raportul anual,
în mod detaliat, unele cazuri care prezintă un interes deosebit pentru opinia
publică.

CAPITOLUL IV: DISPOZIŢII FINALE

Răspunderea

Art. 24. - (1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod de conduită atrage


răspunderea disciplinară a funcţionarilor publici, în condiţiile legii.
(2) Comisiile de disciplină au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor
prezentului cod de conduită şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare, în
condiţiile legii.
(3) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor
infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile
legii.
(4) Funcţionarii publici răspund potrivit legii în cazurile în care, prin faptele
săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii
persoanelor fizice sau juridice.
Armonizarea regulamentelor interne de organizare şi funcţionare

76 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Art. 25. - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
autorităţile şi instituţiile publice vor armoniza regulamentele interne de organizare
şi funcţionare sau codurile de conduită specifice, potrivit dispoziţiilor prezentului
cod de conduită, în funcţie de domeniul lor de activitate.

Asigurarea publicităţii

Art. 26. - Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii publice din


cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi
de a afişa codul de conduită la sediul autorităţilor sau instituţiilor publice, într-un
loc vizibil.

Intrarea în vigoare

Art. 27. - Prezentul cod de conduită intră în vigoare la 15 zile de la data


publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXE 77
CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAŢILOR DIN UNIUNEA
EUROPEANĂ
Editor: CCBE, Rue de Trèves 45 - B-1040 Bruxelles - Belgia - Tel +32 (0)2 234
65 10 - Fax +32 (0)2 234 65 11/12 - E-mail: ccbe@ccbe.org - www.ccbe.org

Consiliul Barourilor din Uniunea Europeană


Reprezentând avocaţii din Europa

Prezentul Cod deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană a fost


adoptat iniţial în cadrul sesiunii plenare a CCBE desfăşurată pe data de 28
octombrie 1988, şi modificat ulterior în cadrul sesiunilor plenare ale CCBE din
data de 28 noiembrie 1998 şi, respectiv, 6 decembrie 2002.
Editor : CCBE
Rue des Trèves, 45 - B-1040 Bruxelles
Tel. : +32 (0)2 234 65 10 - Fax : +32 (0)2 234 65 11/12
E-mail : ccbe@ccbe.org - http://www.ccbe.org

1. Preambul

1.1. Rolul avocatului în societate


Într-o societate bazată pe respectul faţă de lege, avocatul joacă un rol
deosebit. Îndatoririle sale nu încep şi nu se termină o dată cu îndeplinirea cu bună
credinţă a ceea ce a fost instruit să facă, atât cât îi permite legea. Avocatul trebuie
să servească interesele justiţiei, precum şi pe acelea ale celor care i-au încredinţat
afirmarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor lor, iar datoria sa nu este numai
aceea de a pleda cauza clientului său, ci şi de a fi sfătuitorul acestuia. Prin
urmare, rolul avocatului impune o varietate de obligaţii legale şi morale (uneori
acestea părând să vină în conflict unele cu altele) faţă de: client; instanţe şi
celelalte autorităţi în faţa cărora avocatul pledează cauza clientului său în numele
acestuia; profesiunea juridică în general şi de fiecare coleg de breaslă în
particular; public, pentru care existenţa unei profesii independente, unite prin
respectarea legilor elaborate de profesia însăşi, constituie un instrument esenţial
de salvgardare a drepturilor omului faţă de autoritatea statului şi alte interese ale
societăţii.

78 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


1.2. Caracterul regulilor de conduită profesională

1.2.1. Regulile de conduită profesională sunt elaborate din proprie iniţiativă de


cei asupra cărora se aplică, pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare de către
avocat a funcţiei sale, care este recunoscută ca fiind esenţială în toate societăţile
civilizate. Nerespectarea acestor reguli de către avocat trebuie ca, în cele din
urmă, să aibă drept consecinţă aplicarea de sancţiuni disciplinare.

1.2.2. Regulile particulare ale fiecărui barou sau societăţi de drept izvorăsc din
propriile tradiţii ale acestora din urmă. Ele sunt adaptate la organizarea şi sfera
de activitate a profesiunii într-un anumit stat membru şi la procedurile judiciare şi
administrative, precum şi la legislaţia acestuia. Nu este nici posibil şi nici
dezirabil ca acestea să fie scoase din context şi nici de a încerca să li se acorde
aplicare generală regulilor care în mod inerent nu pot avea o astfel de aplicare.
Cu toate acestea, regulile particulare ale fiecărui barou sau societăţi de drept se
bazează pe aceleaşi valori şi în cele mai multe cazuri prezintă o temelie comună.

1.3. Scopul Codului

1.3.1. Integrarea continuă a Uniunii Europene şi a Zonei Economice Europene


(ZEE) şi frecvenţa crescută a activităţilor transfrontiere ale avocaţilor în cadrul
Zonei Economice Europene au impus, în interes public, necesitatea formulării
unor reglementări comune, care să se aplice tuturor avocaţilor din Zona
Economică Europeană, indiferent de baroul sau societatea ai cărei membri sunt,
în ceea ce priveşte practica lor transfrontieră. Scopul specific al acestor
reglementări comune este acela de a diminua dificultăţile generate de aplicarea
„dublei deontologii”, aşa cum este definită de articolul 4 al Directivei
Comunităţii Europene nr. 77/249 din data de 22 martie 1977.

1.3.2. Organizaţiile care reprezintă avocatura în CCBE propun ca reglementările


formulate în articolele ce urmează să fie recunoscute în prezent ca expresie a
consensului tuturor barourilor şi societăţilor de drept din Uniunea Europeană şi
din Zona Economică Europeană, să fie adoptate ca reglementări aplicabile cât

ANEXE 79
mai curând cu putinţă, în conformitate cu procedurile naţionale sau ale ZEE
referitoare la activităţile transfrontiere ale avocatului în cadrul Uniunii Europene
şi al ZEE; să fie avute în vedere la elaborarea tuturor normelor deontologice sau
profesionale naţionale, în vederea armonizării progresive a acestora. În
continuare, ele îşi exprimă dorinţa ca normele naţionale deontologice sau
profesionale să fie interpretate şi aplicate ori de câte ori este posibil într-o
manieră conformă cu prevederile prezentului cod. După ce reglementările
prezentului cod au fost adoptate ca norme aplicabile în privinţa activităţilor
transfrontiere, avocaţii vor avea obligaţia de a respecta normele baroului sau ale
societăţii de drept din care fac parte, în măsura în care acestea sunt în
conformitate cu prevederile prezentului cod.

1.4. Aria de aplicare ratione personae

Reglementările de mai jos se aplică avocaţilor din Uniunea Europeană şi


din ZEE, după cum sunt definiţi de Directiva 77/249 din data de 22 martie1977.

1.5. Aria de aplicare ratione materiae

Fără a prejudicia armonizarea progresivă a normelor deontologice sau de


practică profesională care se aplică numai într-un stat membru, prevederile de
mai jos se vor aplica activităţilor transfrontiere ale avocaţilor din cadrul Uniunii
Europene şi a ZEE. Prin activităţi transfrontiere se înţeleg următoarele:
(a) toate contactele profesionale cu avocaţi din statele membre în afară de cei din
propria ţară;
(b) activităţile profesionale ale unui avocat într-unul din statele membre în afară
de propria sa ţară, indiferent dacă avocatul este prezent fizic în statul respectiv
sau nu.

1.6. Definiţii

Conform prezentului cod:

80 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Prin "stat membru de origine" se înţelege statul membru din baroul
căruia face parte avocatul respectiv;
Prin "stat membru - gazdă" se înţelege oricare alt stat membru în care un
avocat desfăşoară activităţi transfrontiere;
Prin "autoritatea competentă" se înţelege organizaţia /organizaţiile sau
autoritatea/autorităţile profesională/e dintr-un stat membru responsabilă/e pentru
elaborarea normelor de conduită profesională şi pentru administrarea disciplinei
în rândurile avocaţilor.

2. Principii generale

2.1. Independenţa

2.1.1. Multiplele obligaţii pe care le are un avocat impun ca acesta să fie absolut
independent, să nu fie supus nici unei influenţe, mai ales cea generată de interese
personale sau de presiunile din afară. O astfel de independenţă este la fel de
necesară pentru încrederea în procesul de justiţie ca şi imparţialitatea
judecătorului. Prin urmare, avocatul trebuie să evite orice subminare a
independenţei sale şi să aibă grijă să nu facă nici un compromis de la standardele
sale profesionale pentru a face pe placul clientului său, al instanţei sau terţilor.

2.1.2. Independenţa este necesară atât în chestiunile necontencioase cât şi în


cadrul litigiilor. Consultanţa oferită de un avocat clientului său nu are valoare
dacă este acordată doar pentru a intra în graţiile acestuia din urmă, pentru a servi
propriilor interese ale avocatului sau ca reacţie la presiunile din afară.

2.2. Încrederea şi integritatea personală


Relaţiile bazate pe încredere pot exista doar cu condiţia ca onoarea,
cinstea şi integritatea personală a avocatului sunt fără reproş. Pentru avocat,
aceste virtuţi tradiţionale constituie îndatoriri profesionale.

2.3. Confidenţialitatea

ANEXE 81
2.3.1. Prin însăşi natura profesiei sale, avocatului îi sunt comunicate de către
client lucruri pe care acesta din urmă nu le-ar spune nimănui; avocatului i se
comunică aceste informaţii în baza încrederii pe care clientul o are în el. Fără
certitudinea că se respectă confidenţialitatea, nu poate exista încredere. Prin
urmare, confidenţialitatea este un drept şi o obligaţie majoră şi fundamentală a
avocatului. Obligaţia avocatului de a păstra confidenţialitatea serveşte intereselor
administrării justiţiei precum şi intereselor clientului. De aceea, avocatul are
dreptul la protecţie specială din partea statului.
8
2.3.2. Avocatul va păstra confidenţialitatea tuturor informaţiilor care îi sunt aduse
la cunoştinţă pe parcursul desfăşurării activităţii sale profesionale.

2.3.3. Obligaţia păstrării confidenţialităţii nu este limitată în timp.

2.3.4. Avocatul va cere asociaţilor săi şi personalului, precum şi tuturor


persoanelor angajate de acesta ca pe perioada cât acordă servicii juridice să se
conformeze aceleiaşi obligaţii de păstrare a confidenţialităţii.

2.4. Respectarea reglementărilor altor barouri şi societăţi de drept

În conformitate cu legislaţia Uniunii Europene şi ZEE, un avocat din alt


stat membru va fi obligat să se conformeze reglementărilor baroului sau societăţii
de drept din statul membru-gazdă şi are obligaţia de a se informa asupra
reglementărilor care îl vor afecta în exercitarea oricărei activităţi specifice.
Organizaţiile membre ale CCBE au obligaţia de a depune codurile de conduită la
secretariatul CCBE, astfel încât orice avocat să poată obţine un exemplar al
codului în vigoare de la secretariat.

2.5. Activităţi incompatibile

2.5.1. Pentru a-şi exercita atribuţiile cu independenţa cuvenită şi într-o manieră


care să corespundă responsabilităţii sale de administrare a justiţiei, avocatului îi
este interzisă desfăşurarea anumitor activităţi.

82 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


2.5.2. Avocatul care reprezintă sau apără un client în cadrul procedurilor legale
sau în faţa autorităţilor publice într-un stat membru-gazdă va trebui să se
conformeze reglementărilor referitoare la activităţi incompatibile care se aplică
avocaţilor din statul membru-gazdă.

2.5.3. Avocatul stabilit într-un stat membru-gazdă în care doreşte să participe


direct la activităţi comerciale sau la alte activităţi care nu sunt direct legate de
avocatură se va conforma legislaţiei referitoare la activităţi interzise sau
incompatibile care se aplică avocaţilor din respectivul stat membru.

2.6. Publicitatea personală

2.6.1. Avocatul are dreptul de a informa publicul asupra serviciilor pe care le


oferă, cu condiţia ca informaţiile să fie exacte şi să nu inducă în eroare şi să
respecte obligaţia de confidenţialitate şi alte valori fundamentale ale profesiei
sale.

2.6.2. Publicitatea personală pe care şi-o face un avocat în orice mijloc de


informare în masă, precum: presa scrisă, radio, televiziune sau comunicaţii
comerciale electronice va fi permisă în măsura în care aceasta îndeplineşte
condiţiile prevăzute de punctul 2.6.1.
9
2.7. Interesul clientului

Având îndatorirea de a respecta toate normele de drept şi de conduită


profesională, avocatul trebuie să acţioneze întotdeauna în interesul clientului său
şi trebuie să pună aceste interese mai presus de interesele personale sau de cele
ale colegilor săi de breaslă.
2.8. Limitarea răspunderii juridice a avocatului faţă de clientul său

În limitele prevăzute de legislaţia statului membru de origine şi a statului


membru-gazdă, avocatul poate să-şi limiteze răspunderea juridică faţă de clientul
său, în conformitate cu prevederile Codului deontologic căruia i se conformează.

ANEXE 83
3. Relaţiile cu clienţii

3.1. Acceptarea şi rezilierea instrucţiunilor

3.1.1. Avocatul va administra un caz al unei părţi numai în baza instrucţiunilor


sale. Totuşi, acesta poate acţiona într-o cauză în care a primit instrucţiuni de la un
alt avocat care lucrează el însuşi pentru acea parte sau în situaţia în care cauza i-a
fost repartizată de o autoritate competentă. Avocatul trebuie să depună eforturi
rezonabile pentru a stabili identitatea, competenţa şi autoritatea persoanei sau
organismului care îi dă instrucţiuni, în situaţia în care anumite împrejurări arată
că identitatea şi autoritatea sunt incerte.

3.1.2. Avocatul va consilia şi reprezenta clientul cu promptitudine,


conştiinciozitate şi diligenţă. Acesta îşi va asuma responsabilitatea personală
pentru punerea în aplicare a instrucţiunilor care i-au fost date. El va ţine clientul
la curent în legătură cu progresul cauzei ce i-a fost încredinţată.

3.1.3. Avocatul nu va prelua un caz pe care ştie sau ar trebui să ştie că nu are
competenţa să îl rezolve, fără a coopera cu un avocat care are această
competenţă. Avocatul nu va accepta instrucţiuni dacă nu le poate îndeplini cu
promptitudine, datorită altor lucrări urgente.

3.1.4. Avocatul nu poate să-şi exercite dreptul de a se retrage dintr-o cauză într-o
manieră sau în împrejurările în care clientul nu poate să-şi găsească un alt avocat
în timp util pentru a preveni prejudiciul suferit.

3.2. Conflictul de interese

3.2.1. Avocatul nu poate consilia, reprezenta sau acţiona în numele a doi sau mai
mulţi clienţi din aceeaşi cauză dacă există un conflict sau un risc crescut de
conflict între interesele acelor clienţi.
10
3.2.2. Avocatul trebuie să înceteze să acţioneze în numele ambilor clienţi atunci
când apare un conflict de interese între acei clienţi şi, de asemenea, ori de câte

84 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


ori există riscul de încălcare a confidenţialităţii sau atunci când independenţa sa
poate fi afectată.

3.2.3. Avocatul trebuie să se abţină să acţioneze în numele unui client nou dacă
există riscul de încălcare a confidenţialităţii informaţiilor încredinţate avocatului
de un fost client sau dacă informaţiile pe care le deţine avocatul referitoare la
afacerile fostului client îi conferă un avantaj necuvenit noului client.

3.2.4. Acolo unde avocaţii îşi exercită profesia în asociaţii, paragrafele 3.2.1 -
3.2.3 de mai sus se vor aplica asociaţiei şi tuturor membrilor acesteia.

3.3. Pactum de quota litis

3.3.1. Avocatul nu are dreptul să încheie un pactum de quota litis.

3.3.2. Prin «pactum de quota litis» se înţelege un acord între avocat şi clientul său
încheiat înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze în care clientul său este
parte, conform căruia clientul se angajează să plătească avocatului o parte din
rezultatul final, fie că este vorba despre o sumă de bani sau de un beneficiu
obţinut de client, în momentul soluţionării cauzei.

3.3.3. Un pactum de quota litis nu include acordul conform căruia onorariul va fi


calculat proporţional cu valoarea cauzei soluţionate de avocat, dacă acesta se
încadrează în baremul onorariilor aprobat oficial sau sub controlul autorităţii
competente care are jurisdicţie asupra avocatului.

3.4. Reglementarea onorariilor


3.4.1. Onorariul încasat de avocat va fi comunicat în totalitate clientului şi va fi
echitabil şi rezonabil.

3.4.2. Exceptând cazurile în care există un acord contrar încheiat între avocat şi
clientul său, onorariile încasate de avocat vor fi reglementate în conformitate cu
prevederile aplicabile membrilor baroului sau societăţii de drept al cărui membru

ANEXE 85
este. Dacă avocatul este membru a mai multor barouri sau societăţi de drept,
prevederile aplicate vor fi cele care au cea mai strânsă legătură cu contractul
încheiat între avocat şi clientul său.

3.5. Acontul

Dacă avocatul solicită achitarea unui acont din onorariul său şi/sau rambursarea
unor cheltuieli, această sumă nu trebuie să depăşească o sumă rezonabilă din
valoarea estimată a onorariilor şi rambursărilor respective. În cazul în care nu se
face plata acontului, avocatul poate renunţa la cauză sau poate refuza să o preia
dar numai în condiţiile paragrafului 3.1.4 de mai sus.
11
3.6. Împărţirea onorariilor cu persoane care nu sunt avocaţi

3.6.1. În conformitate cu cele ce urmează, avocatul nu poate împărţi onorariul


său cu o persoană care nu este avocat, cu excepţia situaţiilor când este permisă o
asociere între avocat şi altă persoană de către legislaţia statului membru al cărui
cetăţean este avocatul.

3.6.2. Prevederile paragrafului 3.6.1 de mai sus nu vor împiedica un avocat să


plătească un onorariu, comision sau alt tip de compensaţie moştenitorilor unui
avocat decedat sau pensionat în legătură cu preluarea firmei de avocatură a
avocatului decedat sau pensionat.

3.7. Soluţionarea eficientă a cauzelor din punctul de vedere al costurilor şi


utilitatea asistenţei juridice

3.7.1. În orice situaţie, avocatul trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a
obţine soluţionarea cea mai eficientă a cauzelor din punctul de vedere al
costurilor şi să îl consilieze pe client la etapele corespunzătoare cu privire la
oportunitatea de a încerca să ajungă la o înţelegere şi/sau de a apela la o metodă
alternativă de soluţionare a disputei.

86 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


3.7.2. Avocatul îl va informa pe clientul său asupra utilităţii asistenţei juridice,
acolo unde este cazul.

3.8. Fondurile clienţilor

3.8.1. În situaţia în care, în orice moment al exercitării profesiei lor, avocaţii


ajung în posesia unor fonduri în numele clienţilor lor sau al terţilor (numite de
aici înainte „fondurile clienţilor”), sunt obligatorii următoarele acţiuni:
3.8.1.1. Fondurile clienţilor vor fi întotdeauna păstrate într-un cont bancar sau al
unei instituţii similare aflată sub supervizarea autorităţii publice şi toate fondurile
clienţilor primite de un avocat vor fi vărsate în astfel de conturi, cu condiţia că
clientul nu consimte explicit sau implicit ca să se efectueze alte tranzacţii cu
aceste fonduri.
3.8.1.2. Orice cont în care sunt păstrate fondurile clientului pe numele avocatului
trebuie să specifice în titlu sau desemnare că fondurile sunt păstrate în numele
clientului sau clienţilor avocaţilor.

3.8.1.3. Orice cont sau conturi în care fondurile clientului sunt păstrate pe
numele avocatului trebuie întotdeauna să deţină o sumă care nu este mai mică
decât suma totală a fondurilor clientului deţinute de avocat.

3.8.1.4. Toate fondurile vor fi plătite clienţilor imediat sau în condiţiile pe care le
dispune clientul.

3.8.1.5. Plăţile efectuate din fondurile clientului în numele unui client către orice
altă persoană, inclusiv:
a) plăţile efectuate către sau în numele unui client din fondurile deţinute în
numele altui client;
b) plata onorariilor avocatului,
vor fi interzise, cu excepţia cazurilor când acestea sunt permise de lege sau sunt
dispuse de către instanţă şi au aprobarea expresă sau implicită a clientului pentru
care se efectuează plata.

ANEXE 87
3.8.1.6. Avocatul va ţine o evidenţă completă şi exactă, care va fi pusă la
dispoziţia fiecărui client, la cerere, evidenţă ce va arăta toate operaţiile efectuate
cu fondurile clientului şi care va face distincţia dintre fondurile clientului şi alte
fonduri deţinute de avocat.

3.8.1.7. Autorităţile competente din toate statele membre trebuie să aibă


autoritatea de a examina şi investiga în regim de confidenţialitate registrele
financiare ale fondurilor clienţilor avocatului, pentru a verifica dacă sunt
respectate reglementările în vigoare şi pentru a impune sancţiuni asupra
avocaţilor care nu se conformează cu acele reglementări.

3.8.2. În conformitate cu cele de mai jos, şi fără a prejudicia reglementările


prevăzute de paragraful 3.8.1 de mai sus, avocatul care deţine fondurile clientului
pe durata exercitării avocaturii în oricare stat membru trebuie să se conformeze
cu prevederile referitoare la păstrarea şi contabilitatea fondurilor clienţilor, care
se aplică de către autorităţile competente ale statului membru-gazdă.

3.8.3. Avocatul care practică avocatura sau acordă servicii într-un stat membru-
gazdă poate, cu acordul autorităţilor competente din statul de origine şi din statul-
gazdă, să se conformeze cerinţelor impuse de statul-gazdă, fiind scutit să se
conformeze cerinţelor statului membru de origine. În această situaţie, acesta va
întreprinde demersurile necesare pentru a-şi informa clienţii asupra faptului că el
se conformează prevederilor în vigoare ale statului membru-gazdă.

3.9. Indemnizaţia de asigurarea profesională

3.9.1. Avocaţii vor fi permanent asiguraţi împotriva reclamaţiilor bazate pe


neglijenţă în serviciu într-o măsură rezonabilă, ţinând cont de caracterul şi
extinderea riscurilor la care poate fi expus un avocat în timpul exercitării
atribuţiilor profesionale.

3.9.2. Când avocatul acordă servicii sau practică avocatura într-un stat membru-
gazdă, se aplică următoarele:

88 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


3.9.2.1. Avocatul se va conforma tuturor reglementărilor privind obligaţia sa de a
se asigura pentru răspundere profesională în calitate de avocat în vigoare în statul
membru de origine.

3.9.2.2. Avocatul care are astfel obligaţia să se asigure în statul său de origine şi
care acordă servicii sau practică avocatura în oricare alt stat membru-gazdă va
depune toate eforturile pentru a obţine asigurare în condiţiile prevăzute de statul
său de origine, extinsă asupra serviciilor pe care le acordă sau activităţii pe care o
desfăşoară într-un stat membru-gazdă.

3.9.2.3. Avocatul care nu va obţine asigurarea prevăzută de paragraful 3.9.2.2 de


mai sus sau care nu are obligaţia de a se asigura în statul său de origine şi care
acordă servicii sau practică avocatura într-un stat membru-gazdă va obţine, în
măsura posibilităţilor, asigurare pentru răspundere profesională în calitate de
avocat pe durata cât acţionează în numele clienţilor săi în statul membru-gazdă
respectiv, cel puţin în condiţii egale celor prevăzute pentru avocaţii din statul de
origine.
3.9.2.4. În măsura în care un avocat nu poate obţine asigurarea prevăzută de
reglementările de mai sus, acesta îşi va informa clienţii asupra acestui aspect.

3.9.2.5. Avocatul care practică avocatura sau acordă servicii într-un stat
membru-gazdă poate, cu acordul autorităţilor competente din statul de origine şi
din statul membru-gazdă, să se conformeze prevederilor privind asigurarea în
vigoare în statul-gazdă, fiind excluse condiţiile de asigurare impuse de ţara sa de
origine. În această situaţie, acesta va face demersuri rezonabile pentru a-şi
informa clienţii că este asigurat în conformitate cu prevederile în vigoare în
statul-gazdă.

ANEXE 89
4. Relaţiile cu instanţele

4.1. Regulile de conduită aplicabile în instanţă

Avocatul care se înfăţişează în instanţă sau participă la o cauză în instanţă


într-un stat membru trebuie să se conformeze regulilor de conduită aplicate în
instanţa respectivă.

4.2. Desfăşurarea corectă a procedurilor

Avocatul trebuie întotdeauna să acorde atenţia cuvenită desfăşurării


corecte a procedurilor în instanţă. De exemplu, el nu trebuie să ia legătura cu
judecătorul fără ca mai înainte să îl informeze pe avocatul părţii adverse despre
aceasta sau să înainteze judecătorului probe, înscrisuri sau documente fără a le
comunica în timp util avocatului părţii adverse, cu excepţia situaţiei în care
asemenea acţiuni sunt permise de reglementările de procedură relevante. În
măsura în care legea permite, avocatul nu trebuie să divulge sau să depună în
instanţă nici un fel de propuneri de negociere a cauzei făcute de cealaltă parte sau
de avocatul acesteia, fără consimţământul expres al avocatului părţii adverse.

4.3. Conduita în instanţă

Avocatul, cu respectul şi politeţea cuvenită faţă de instanţă, va apăra


interesele clientului său în mod onorabil şi fără teamă, fără a ţine seama de
propriile sale interese sau de consecinţele pe care le va suporta el sau orice altă
persoană.

4.4. Informaţiile false sau de natură să inducă în eroare

Avocatul nu va furniza instanţei în nici o situaţie, cu bună ştiinţă,


informaţii false sau de natură să inducă în eroare.

90 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


4.5. Relaţiile cu arbitrii etc

Prevederile care reglementează relaţiile avocatului cu instanţele se aplică


de asemenea relaţiilor acestuia cu arbitrii şi cu orice altă persoană care exercită o
funcţie juridică sau cvasi-juridică, chiar şi atunci când acestea sunt ocazionale.

5. Relaţiile dintre avocaţi

5.1. Spiritul de breaslă

5.1.1. Spiritul de breaslă necesită relaţii bazate pe încredere şi colaborare între


avocaţi, în beneficiul clienţilor lor şi pentru a se evita disputele inutile şi alte
tipuri de comportament păgubitoare pentru reputaţia profesiei. Cu toate acestea,
spiritul de breaslă nu poate niciodată justifica punerea intereselor profesiei mai
presus de cele ale clienţilor.

5.1.2. Avocatul trebuie să recunoască pe toţi avocaţii din statele membre ca fiind
colegi de breaslă şi să dea dovadă de corectitudine şi politeţe faţă de aceştia.

5.2. Colaborarea dintre avocaţii din state membre diferite

5.2.1. Este de datoria avocatului care este abordat de un coleg dintr-un alt stat
membru să nu accepte instrucţiuni într-o cauză pe care acesta nu are competenţa
să o preia. În asemenea caz, acesta trebuie să fie gata să-şi asiste colegul să
obţină informaţiile necesare pentru a putea să dea instrucţiuni unui avocat care
are competenţa de a acorda serviciile solicitate.

5.2.2. În cazul în care un avocat dintr-un stat membru colaborează cu un avocat


din alt stat membru, ambii au obligaţia generală de a ţine seama de diferenţele
care pot exista între sistemele de drept respective şi între organizaţiile
profesionale, competenţele şi obligaţiile avocaţilor din statele membre respective.

ANEXE 91
5.3. Corespondenţa între avocaţi

5.3.1. Dacă un avocat care expediază o comunicare unui avocat din alt stat
membru doreşte ca aceasta să rămână confidenţială sau fără alte consecinţe,
acesta va trebui să îşi exprime expres dorinţa în momentul în care comunică
documentul.
5.3.2. Dacă destinatarul comunicării nu poate asigura comunicării statutul de
confidenţialitate sau fără alte consecinţe, acesta trebuie să returneze comunicarea
expeditorului, fără a dezvălui conţinutul acesteia altor persoane.
15
5.4. Onorarii pentru recomandare

5.4.1. Avocatul nu poate pretinde sau accepta de la alt avocat sau de la orice altă
persoană onorariu, comision sau orice fel de compensaţie pentru că a recomandat
acel avocat unui client.
5.4.2. Avocatul nu poate plăti nici unei persoane un onorariu, comision sau orice
alt fel de compensaţie pentru că acea persoană l-a recomandat unui client.

5.5. Comunicarea cu părţile adverse

Avocatul nu va comunica direct în legătură cu o anumită cauză cu nici o persoană


despre care acesta are cunoştinţă că va fi reprezentată sau apărată în acea cauză
de către un alt avocat, fără consimţământul avocatului respectiv (şi îl va informa
pe avocatul respectiv asupra tuturor acestor comunicări).

5.6. (Abrogat prin decizia sesiunii plenare a CCBE din Dublin, din data de 6
decembrie 2002)

5.7. Responsabilitatea pentru onorarii

În relaţiile profesionale dintre membrii barourilor din state membre diferite, în


cazul în care avocatul nu se limitează doar la a recomanda un alt avocat sau de a
i-l prezenta clientului, ci încredinţează unui omolog de-al său o anumită cauză sau
solicită consultanţă de la acesta, avocatul este responsabil personal, chiar dacă
clientul său este insolvabil, să achite onorariile, costurile şi cheltuielile datorate
omologului străin. Totuşi, avocaţii în cauză pot stabili, la începutul relaţiilor
dintre ei, înţelegeri speciale referitoare la acest aspect. Mai mult decât atât,

92 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


avocatul care dă instrucţiuni poate, în orice moment, să-şi limiteze
responsabilitatea personală pentru suma onorariilor, costurilor şi cheltuielilor
datorate avocatului străin înainte de notificarea acestuia cu privire la
nerecunoaşterea responsabilităţii pe viitor.

5.8. Formarea tinerilor avocaţi

Pentru a spori încrederea şi colaborarea între avocaţii din diferite state membre,
în beneficiul clienţilor, există necesitatea stimulării unei mai bune cunoaşteri a
legislaţiei şi procedurilor din diferite state membre. De aceea, atunci când se are
în vedere necesitatea de a asigura o bună pregătire a avocaţilor tineri, avocaţii
trebuie să ţină cont de necesitatea de a asigura instruire pentru tinerii avocaţi din
alte state membre.

5.9. Disputele între avocaţi din state membre diferite

5.9.1. Dacă un avocat consideră că un coleg de-al său din alt stat membru a
încălcat vreo regulă de conduită profesională, cel dintâi va aduce această
problemă în atenţia colegului săi.
5.9.2. Dacă apare o dispută de natură personală sau profesională între avocaţi din
state membre diferite, aceştia, în măsura posibilului, trebuie mai întâi să încerce
să soluţioneze disputa pe cale amiabilă.
5.9.3. Avocatul nu va iniţia nici o formă de procedură împotriva unui coleg de-al
său din alt stat membru în cauze prevăzute de articolele 5.9.1 sau 5.9.2 de mai
sus fără a informa mai întâi barourile sau societăţile de drept ale cărei membri
sunt ambii, în scopul de a le da barourilor sau societăţilor de drept respective
posibilitatea de a asista la soluţionarea disputei.

ANEXE 93
Recomandarea no. R (2000) 10 a Comitetului de Miniştri ai statelor
membre privind codurile de conduită pentru funcţionarii publici

Adoptată de Comitetul de Miniştri pe data de 11 mai 2000 la a 106-a sesiune a sa

Comitetul de Miniştri, în conformitate cu articolul 15.b din Statutul Consiliului


Europei,

Considerând că scopul Consiliului Europei este de a realiza o unitate mai mare


între membrii săi;

Considerând că administraţiile publice joacă un rol esenţial în societăţile


democratice şi că ele trebuie să aibă la dispoziţie un personal corespunzător
pentru a îndeplini în mod corespunzător sarcinile care îi sunt încredinţate;

Considerând că funcţionarii publici sunt elementul cheie al administraţiei


publice, că au îndatoriri şi obligaţii specifice şi că trebuie să posede calificările
necesare şi să dispună de un cadru juridic şi material corespunzător pentru a
putea să se achite de sarcinile ce le revin într-un mod adecvat;

Având convingerea căci corupţia reprezintă o ameninţare serioasă la


adresa statului de drept, a democraţiei, a drepturilor omului, a echităţii şi justiţiei
sociale; că ea împiedică dezvoltarea economică, pune în pericol stabilitatea
instituţiilor democratice şi a fundamentelor morale ale societăţii;
Având în vedere recomandările Conferinţelor a 19-a şi a 21-a a
miniştrilor europeni ai jstiţiei (La Valetta, 1994 şi respectiv Praga, 1997);

Având în vedere Programul de acţiune împotriva corupţiei adoptat de


Comitetul de Miniştri în 1996;
Având în vedere Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului
Europei nr. R(81) 19 privind accesul la informaţiile deţinute de autorităţile
publice;

94 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Având în vedere Recomandarea Comitetului de Miniştri al Consiliului
Europei nr. R(2000) 6 privind statutul funcţionarilor publici din Europa;

Conform Declaraţiei finale şi a Planului de acţiuni adoptat de şefii de stat


şi de guvern din Consiliul Europei la cea de a 2-a întâlnire la nivel înalt care a
avut loc la Strasbourg, în zilele de 10 şi 11 octombrie 1997;

Reamintind în acest context importanţa participării statelor ne-membre la


activităţile Consiliului Europei privind corupţia şi salutând contribuţia lor
valoroasă la implementarea Programului de acţiuni împotriva corupţiei;

Având în vedere Rezoluţia (97) 24 referitoare la cele 20 de principii


directoare în lupta împotriva corupţiei;

Având în vedere Rezoluţiile (98) 7 şi (99) 5 privind aprobarea şi respectiv


adoptarea Acordului parţial lărgit care stabileşte “Grupul statelor împotriva
corupţiei – GRECO,” instituţie care are ca scop sporirea capacităţii membrilor săi
de a lupta împotriva corupţiei prin vegherea la punerea în aplicare a
angajamentelor lor în acest domeniu;
Având convingerea că sensibilizarea opiniei publice şi promovarea
valorilor etice constituie mijloace importante pentru prevenirea corupţiei;

Recomandă guvernelor statelor membre să promoveze, respectând


legislaţia naţională şi principiile care guvernează administraţia publică, adoptarea
unor coduri naţionale de conduită pentru funcţionarii publici inspirându-se din
Codul model de conduită pentru funcţionarii publici anexat la prezenta
Recomandare; şi

Însărcinează “Grupul statelor împotriva corupţiei - GRECO” de a urmări


punerea în aplicare a acestei Recomandări.

ANEXE 95
Anexa la Recomandarea nr. R (2000)

COD MODEL DE CONDUITĂ PENTRU FUNCŢIONARII PUBLICI

Interpretare şi aplicare

Articolul 1

1. Prezentul cod se aplică tuturor funcţionarilor publici.

2. Pentru obiectivul acestui cod, termenul de “funcţionar public” înseamnă orice


persoană aflată în serviciul unei autorităţi publice.

3. Dispoziţiile prezentului cod pot fi de asemenea aplicate oricărei persoane în


serviciul unor instituţii private care prestează servicii publice.

4. Dispoziţiile prezentului cod nu includ pe reprezentanţii publici aleşi, membrii


guvernului şi nici pe persoanele care exercită funcţii juridice.

Articolul 2

1. Din momentul intrării în vigoare a prezentului cod, administraţia publică are


datoria de a informa funcţionarii publici asupra dispoziţiilor acestuia.

2. Acest cod va face parte din condiţiile de muncă ale funcţionarilor publici din
momentul în care ei au confirmat că au luat cunostinţă de acesta.

3. Fiecare funcţionar public este dator să ia toate măsurile necesare pentru a fi


în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod.

96 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Articolul 3 – Obiectul codului

Finalitatea acestui cod constă în stabilirea regulilor privind integritatea şi conduita


pe care funcţionarii publici trebuie să le respecte, în a-i ajuta să respecte aceste
norme şi de a informa publicul asupra conduitei la care acesta este indreptăţit să
se aştepte din partea funcţionarilor publici.

Principii generale

Articolul 4

1. Funcţionarul public trebuie să se achite de toate îndatoririle sale în respectul


legii, a prevederilor legale şi a regulilor deontologice referitoare la funcţiile sale.

2. Funcţionarul public acţionează de o maniera politică neutră şi astfel încât să


nu contracareze politicile, deciziile sau acţiunile legitime ale autorităţilor publice.

Articolul 5

1. Funcţionarul public are datoria de a servi în mod loial autorităţile naţionale,


locale sau regionale constituite conform legii.

2. Funcţionarul public este îndemnat să fie cinstit, imparţial şi eficient, să-şi


îndeplinească îndatoririle sale la cel mai înalt nivel de capacitate, cu competenţă,
echitate şi înţelegere, neluând în considerare decât interesul public şi
circumstanţele pertinente ale problemei.

3. Funcţionarul public trebuie să fie curtenitor în relaţia cu cetăţenii pe care îi


serveşte, precum şi în relaţiile sale cu superiorii, colegii şi subordonaţii.

ANEXE 97
Articolul 6

În exercitarea funcţiilor sale, funcţionarul public nu trebuie să acţioneze


în mod arbitrar în detrimentul nici unei persoane, grup de persoane sau entităţi,
oricare ar fi ele, şi trebuie să ţină seama de drepturile, obligaţiile şi interesele
legitime ale celorlalţi.

Articolul 7

În procesul de luare a deciziilor, funcţionarul public trebuie să acţioneze


conform legii şi să-şi exercite puterea sa de discernământ în mod imparţial, ţinând
cont numai de circumstanţele pertinente.

Articolul 8

1. Funcţionarul public trebuie să evite ca interesele sale personale să intre în


conflict cu funcţiile sale publice. Cade în responsabilitatea sa să evite asemenea
conflicte, indiferent dacă sunt reale, potenţiale sau susceptibile de apărea ca atare.

2. În nici un caz, funcţionarul public nu va accepta avantaje necuvenite prin


poziţia sa oficială, în interes personal.

Articolul 9

Funcţionarul public are întotdeauna datoria de a se comporta astfel încât


să menţină şi să întărească încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi
eficacitatea autorităţilor publice.

Articolul 10

Funcţionarul public este răspunzător în fata superiorului său ierarhic, cu


excepţia unor dispoziţii contrare din legislaţie.

98 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Articolul 11

Ţinând cont în mod echitabil de dreptul de acces la informaţiile oficiale,


funcţionarul public trebuie să trateze în mod adecvat, cu toată confidenţialitatea
necesară, toate informaţiile şi documentele obţinute în exercitarea sau cu ocazia
exercitării funcţiilor sale.

Articolul 12 - Raportarea

1. Funcţionarul public care consideră că i se cere să acţioneze într-un mod ilegal,


imoral sau contrar eticii, putând să provoace încălcarea jurământului sau care
vine în contradicţie în oricare alt mod cu prezentul cod, trebuie să semnaleze
acest fapt conform legii.

2. Funcţionarul public trebuie să semnaleze autorităţilor competente, conform


legii, orice încălcare a prezentului cod de către alţi funcţionari publici despre care
el sau ea a aflat.

3. Funcţionarul public care a semnalat autorităţilor competente, conform legii, un


caz precum cel prevăzut de mai sus, şi care consideră că răspunsul nu este
satisfăcător, poate să informeze despre acest lucru în scris pe şeful răspunzător de
funcţia publică.

4. Atunci când un caz nu poate fi rezolvat de o manieră acceptabilă pentru


funcţionarul în cauză prin procedurile şi căile de recurs prevăzute de legislaţia
privind funcţia publică, funcţionarul trebuie să urmeze instrucţiunile legale pe
care le-a primit.
5. Funcţionarul public trebuie să semnaleze autorităţilor competente orice
dovadă, afirmaţie sau bănuială de activitate ilegală sau criminală privind funcţia
publică despre care are cunoştinţă în sau cu ocazia exercitării atribuţiilor sale.
Ancheta asupra faptelor raportate revine autorităţilor competente.

ANEXE 99
5. Administraţia publică trebuie să vegheze ca funcţionarul public care
semnalează un caz prevăzut mai sus în baza unor bănuieli rezonabile şi de
bună credinţă să nu sufere nici un prejudiciu.

Articolul 13 – Conflictul de interese

1. Conflictul de interese se naşte în situaţia în care un funcţionar public are un


interes personal de natură să influenţeze sau să pară a influenţa exercitarea
imparţială şi obiectivă a atribuţiilor sale oficiale.

2. Interesul personal al funcţionarului public cuprinde orice avantaj pentru el


însuşi sau în favoarea familiei sale, a părinţilor, prietenilor sau persoanelor
apropriate sau a persoanelor ori organizaţiilor cu care acesta a avut relaţii de
afaceri sau politice. El cuprinde de asemenea orice obligaţie financiară sau civilă
la care este constrâns funcţionarul public.

1. Ţinând cont de faptul că funcţionarul este singurul care poate să ştie dacă se
află într-o astfel de situaţie, există obligaţia personală să:
- fie atent la orice conflict de interese real sau potenţial;
- ia măsuri pentru a evita un asemenea conflict;
- informeze superiorul său ierarhic despre orice conflict de interese din momentul
in care a luat cunoştinţă de acesta;
- se conformeze oricărei decizii finale care îi pretinde să se retragă din situaţia în
care gaseşte sau să renunţe la avantajul care se află la originea conflictului.
2. Atunci când o se cere, funcţionarul public trebuie să declare dacă are sau nu
un conflict de interese.

3. Orice conflict de interese declarat de către un candidat la administraţie sau la


un nou post în funcţia publică trebuie rezolvat înainte de numire.

100 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Articolul 14 – Declararea intereselor

Funcţionarul public care ocupă o poziţie în care interesele sale personale


sau private ar putea fi afectate de către îndatoririle sale oficiale, trebuie să declare
conform legii, din momentul numirii sale, apoi la intervale regulate şi atunci când
are loc orice schimbare a situaţiei, care este natura şi dimensiunea acestor
interese.
Articolul 15 – Interese exterioare incompatibile

1. Funcţionarul public nu are dreptul să se ocupe de nici o activitate sau


tranzacţie şi nici să ocupe vreun post sau funcţie, remunerată sau nu,
incompatibilă cu buna exercitare a atribuţiilor sale publice sau care aduce
prejuduciu acestora. Atunci când nu-i este clar dacă o activitate este compatibilă,
acesta trebuie să ceară părerea superiorului.

2. Sub rezerva legislaţiei aplicabile, funcţionarul public este dator să informeze


şi să obţină aprobarea angajatorului său în funcţia publică înainte de a exercita
anumite activităţi, remunerate sau nu, sau de a accepta anumite posturi sau
funcţii, oricare ar fi ele, în afara sau în cadrul funcţiei publice.

3. Funcţionarul public trebuie să se conformeze oricărei obligaţii legale de


declarare a afilierii sau apartenenţei la organizaţii susceptibile de a dăuna funcţiei
sale sau bunei practici a funcţiunilor sale ca agent public.

Articolul 16 – Activitatea politică sau publică

1. Supus condiţiei respectării drepturilor fundamentale şi constituţionale,


funcţionarul public trebuie să vegheze ca participarea sa la activităţi politice sau
implicarea sa în dezbateri publice sau politice să nu altereze încrederea publicului
sau a celor care l-au angajat, referitor la capacitatea sa de a se achita de misiunea
sa cu imparţialitate şi loialitate.

ANEXE 101
2. În exercitarea funcţiilor sale, funcţionarul public nu trebuie să ofere
posibilitatea de a fi utilizat în scopuri politice partizane.

3. Funcţionarul public trebuie să se conformeze oricărei restricţii impuse


conform legii anumitor categorii de funcţionari publici în ceea ce priveşte
exercitarea unei activităţi politice datorită poziţiei lor sau naturii funcţiei lor.

Articolul 17 – Protejarea vieţii private a funcţionarilor publici

Trebuie luate toate măsurile necesare pentru ca viaţa privată a


funcţionarului public să fie repectată în mod corespunzător; în consecinţă,
declaraţiile prevăzute de prezentul cod trebuie să ramână confidenţiale, cu
exceptia unor dispoziţii legale contrare.

Articolul 18 –Cadouri

1. Funcţionarul public nu trebuie nici să solicite nici să accepte cadouri,


favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj care îi este destinat lui sau familiei sale,
părinţilor sau prietenilor apropiaţi ori unor persoane sau organizaţii cu care
funcţionarul public are sau a avut relaţii de afaceri sau politice, care pot influenţa
imparţialitatea cu care acesta îşi exercită atribuţiile sau pot constitui sau par a
constitui o recompensă în raport cu funcţiile sale. Aceasta nu include protocolul
convenţional şi nici cadourile minore.

2. Atunci când funcţionarul public nu ştie dacă poate accepta un cadou sau o
ospitalitate, acesta trebuie să ceară părerea superiorilor săi ierarhici.

Articolul 19 – Reacţia la oferirea unor avantaje necuvenite

Dacă funcţionarul public se află în situaţia de a i se propune un avantaj


nedcuvenit, acesta trebuie să ia următoarele măsuri astfel încât să-şi asigure
protecţia:

102 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


- să refuze avantajul necuvenit; nu este necesar să-l accepte în scopul de a-l
utiliza ca probă;
- să încerce să identifice persoana care a făcut oferta;
- să evite contactele prelungite, cu toate că cunoaşterea motivului ofertei ar putea
sa-o fie utilă într-o depoziţie;
- în cazul în care cadoul nu poate fi nici refuzat nici înapoiat expeditorului, el
trebuie păstrat, manipulându-l cât mai puţin posibil;
- să încerce să aibă martori, de exemplu colegi care lucrează în apropiere;
- să redacteze detaliile relevante sau relatări scrise despre astfel de tentative, de
preferinţă într-un registru oficial;
- să semnaleze imediat ce este posibil această tentativă superiorului său ierarhic
sau direct autorităţilor competente în materie de aplicare a legii;
- să continue să lucreze normal, în special la lucrarea în legătură cu care a fost
oferit avantajul necuvenit.

Articolul 20 – Vulnerabilitatea la influenţa altora

Funcţionarul public nu trebuie să se lase pus sau să pară că a fost pus


într-o situaţie care să-l oblige să acorde în schimb o favoare unei persoane sau
unei entităţi, oricare ar fi aceasta. De asemenea, comportamentul său, atât public
cât şi privat, nu trebuie să-l facă pe acesta vulnerabil la influenţa nepotrivita a
altuia.

Articolul 21 – Abuzurile în funcţia oficială

1. Funcţionarul public nu trebuie să ofere avantaje legate în nici un mod de


situaţia sa de funcţionar public, atât timp cât nu a fost autorizat în mod legal.

2. Funcţionarul public nu trebuie să încerce să influenţeze în scopuri private nici


o persoană sau entitate oricare ar fi aceasta, inclusiv alţi funcţionari publici,
folosindu-se de poziţia sa oficială, sau propunându-le acestora avantaje personale.

ANEXE 103
Articolul 22 – Informaţii deţinute de autorităţile publice

1. Ţinând cont de cadrul general al legislaţiei naţionale privind accesul la


informaţiiile deţinute de autorităţile publice, funcţionarul public nu va comunica
informaţii decât în conformitate cu reglementările şi exigenţele aplicabile
autorităţii angajatoare.

2. Funcţionarul public trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a garanta


securitatea şi confidenţialitatea informaţiilor care sunt în responsabilitatea sa sau
despre care acesta are cunoştinţă.
3. Funcţionarul public nu trebuie să caute să aibă acces la informaţiile care nu-i
sunt atribuite. Funcţionarului public nu-i este permis să utilizeze în mod
necorespunzător informaţii pe care acesta le poate obţine în cadrul sau cu ocazia
exercitării funcţiilor sale.

4. De asemenea, funcţionarul public nu trebuie să procedeze la reţinerea de


informaţii oficiale care pot fi sau vor deveni în mod legitim publice şi nici să
difuzeze informaţii despre care acesta ştie sau are motive rezonabile să creadă că
sunt inexacte sau înşelătoare.

Articolul 23 – Resurse publice şi oficiale

În exercitarea puterii sale discreţionare, funcţionarul public trebuie să


vegheze ca, pe de o parte, personalul şi, pe de altă parte, bunurile, instalaţiile,
serviciile şi resursele financiare care îi sunt încredinţate să fie administrate şi
utilizate în mod eficient şi economic. Acestea nu trebuie sa fie utilizate în scopuri
private, cu excepţia cazurilor când există autorizaţie conformă cu legea.

Articolul 24 – Verificarea integrităţii

1. Funcţionarul public care are responsabilităţi în ceea ce priveşte recrutarea,


promovarea sau numirea trebuie să vegheze ca verificările corespunzătoare
privind integritatea candidatului să fi fost efectuate conform legii.

104 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


2. Dacă, drept urmare a acestor verificări, nu este sigur modul în care s-a
procedat, acesta trebuie să ceară sfaturi corespunzătoare.

Articolul 25 – Responsabilitatea superiorilor ierarhici

1. Funcţionarul public însărcinat cu controlul sau conducerea altor funcţionari


publici trebuie să facă aceasta conform politicilor sau obiectivelor autorităţii
publice de care acesta depinde. Acesta va trebui să răspundă de actele şi
omisiunile personalului sau de actele care sunt contrare acestor politici şi
obiective, daca acesta nu a luat masurile pe care promptitudinea normală le
impune unei persoane în poziţia sa pentru a împiedeca astfel de acte sau omisiuni.

2. Funcţionarul public însărcinat cu controlul sau conducerea altor funcţionari


publici trebuie să ia măsurile necesare pentru a împiedica personalul de a se
angaja în acte de corupţie care au legătură cu serviciul lor. Aceste măsuri pot fi:
să atragă atenţia şi să aplice legea şi reglemantările, să asigure o instruire
adecvată împotriva corupţiei, să fie atenţi la dificultăţile financiare sau de altă
natură pe care le poate întâmpina personalul şi să dea prin propriul comportament
un exemplu de integritate.

Articolul 26 - Încetarea funcţiilor publice


1. Funcţionarul public nu are voie să profite în mod abuziv de funcţia sa publică
pentru a obţine o posibilitate de angajare în afara funcţiei publice
2. Funcţionarul public nu trebuie permită ca perspectiva unei alte angajări să-i
creeze un conflict de interese real, potenţial sau susceptibil de a apărea ca atare.
Acesta trebuie să semnaleze imediat superiorului său ierarhic orice ofertă de
angajare concretă susceptibilă de a crea un astfel de conflict.

3. În conformitate cu legea, în timpul unei perioade corespunzătoare, fostul


funcţionar public nu trebuie cu atât mai mult să acţioneze în favoarea nici unei
persoane sau entităţi, oricare ar fi aceasta, într-o problemă pentru care acesta a
intervenit în numele funcţiei publice sau pe care a consiliat-o şi care ar putea să
procure un anumit avantaj pentru această persoană sau entitate.

ANEXE 105
4. Fostul funcţionar public nu trebuie să utilizeze sau să divulge informaţii
confidenţiale obţinute de acesta în calitatea sa de funcţionar public, cu excepţia
situaţiilor în care a fost autorizat(ă) să facă aceasta conform legii.

5. Funcţionarul public trebuie să se conformeze tuturor regulilor stabilite în


conformitate cu legea aplicabilă în ceea ce priveşte acceptarea unor
angajamente atunci când acesta încetează funcţia publică.

Articolul 27 – Tratamentul aplicat foştilor funcţionari publici

Funcţionarul public nu trebuie să acorde foştilor funcţionari publici un


tratament preferenţial şi nici acces privilegiat în cadrul administraţiei.

Articolul 28 – Respectarea Codului şi sancţiuni

1. Prezentul cod este publicat sub autoritatea ministrului sau şefului funcţiei
publice. Funcţionarul public este dator să se comporte conform codului şi trebuie,
în consecinţă, să ia la cunoştinţă dispoziţiile şi toate modificările acestuia. Atunci
când acesta nu este sigur în ceea ce priveşte modul în care să procedeze, va trebui
să ceară sfatul unei persoane competente.

2. În conformitate cu articolul 2, alineatul 2, dispoziţiile prezentului cod fac parte


din contractul de angajare al funcţionarului public. Încălcarea lor poate duce la
sancţiuni disciplinare.

3. Funcţionarul public care negociază condiţiile de angajare ale altor funcţionari


publici trebuie să includă în contract o dispoziţie precizând că prezentul cod
trebuie să fie respectat şi că acesta face parte din aceste condiţii.

4. Stă în sarcina funcţionarului public însărcinat cu controlul sau conducerea altor


funcţionari publici să vegheze ca aceştia din urmă să respecte prezentul cod şi să
ia sau să propună măsuri disciplinare corespunzătoare pentru a sancţiona orice
încălcare a acestor dispoziţii.
5. Administraţia publică va revizui la intervale regulate dispoziţiile prezentului
cod.

106 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


COD DEONTOLOGIC

- MODEL SUA -

Introducere

Asociaţia Naţională pentru Administrarea Instanţelor (NACM) recunoaşte


importanţa conduitei etice a membrilor săi din domeniul administrării justiţiei.
Membrii NACM deţin poziţii publice de încredere şi sunt devotaţi celor mai
ridicate standarde de conduită. Membrii NACM se conformează acestor
standarde de conduită pentru a menţine integritatea şi independenţa justiţiei.
Codul deontologic al NACM reflectă eforturile noastre de a susţine şi spori
încrederea publică în autoritatea judecătorească a guvernului nostru şi
angajamentul nostru de a promova integritatea în cadrul asociaţiei şi profesiei
noastre. Membrii NACM subscriu la Codul deontologic prezentat în cele ce
urmează.

Articolul I. Abuzul de funcţie şi conflictul de interese

A. Membrii nu vor face şi nici nu vor încerca să facă uz de funcţiile lor oficiale
pentru a obţine privilegii sau scutiri necuvenite, pentru ei sau pentru alte
persoane.

B. Membrii nu vor accepta, nu vor fi de acord să accepte, să sugereze sau să


pretindă nici un fel de cadouri sau servicii pe baza unei înţelegeri că astfel vor fi
influenţate acţiunile oficiale ale acestora.

C. Membrii vor adopta o asemenea conduită încât să nu fie afectaţi sau să nu


creeze aparenţa că sunt afectaţi subiectiv de relaţia de rudenie, funcţia sau
influenţa oricărei părţi sau persoane.

ANEXE 107
D. Membrii nu vor pretinde nici un fel de compensaţii sau onorarii în afară de
cele primite de la angajatorii lor pentru munca prestată pe parcursul perioadei cât
sunt angajaţi publici. Totuşi, membrii pot să obţină o slujbă suplimentară cu
condiţia ca acest lucru să nu vină în conflict cu îndeplinirea atribuţiilor lor
oficiale sau să nu încalce prezentul cod.

E. Membrii vor folosi resursele, bunurile şi fondurile aflate în administrarea lor


în mod judicios şi numai în conformitate cu procedurile legale stabilite.
F. În îndeplinirea atribuţiilor lor oficiale, membrii vor evita conflictele de
interese sau aparenţa existenţei conflictelor de interese.

Articolul II. Confidenţialitatea

A. Membrii nu vor divulga informaţii confidenţiale nici unei persoane


neautorizate.

B. Membrii nu vor acorda consultanţă juridică decât dacă în sarcinile lor de


serviciu este prevăzut oficial acest lucru.

Articolul III. Activitatea politică

A. Membrii au libertatea de a participa la campanii politice sau pot activa în


organizaţii politice în afara programului de lucru, cu condiţia ca o asemenea
activitate să nu facă uz sau să creeze aparenţa că face uz de funcţia oficială a
membrilor sau a instanţei.
B. Pentru membrii care sunt aleşi într-o funcţie oficială nu se aplică prevederea
de mai sus, în măsura în care se ştie că un asemenea membru, în calitate de
deţinător al unei funcţii în care va căuta să fie reales, se poate folosi de experienţa
judiciara pe parcursul campaniei.

Articolul IV. Îndeplinirea atribuţiilor profesionale

A. Membrii trebuie să-şi îndeplinească îndatoririle faţă de public în timp util, cu


imparţialitate, diligenţă şi amabilitate, respectând cu stricteţe principiile conţinute
de prezentul cod.

108 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


B. În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, membrii nu vor practica discriminarea
şi nici nu vor da dovadă, prin cuvinte sau atitudine, de subiectivism sau
prejudecăţi pe criterii de rasă, culoare, religie, origine etnică, sex sau alte grupuri
protejate de lege, faţă de personalul instanţei sau faţă de public.

C. Membrii vor pune în aplicare sau vor îndeplini în alt mod orice dispoziţie sau
ordin emis legal de instanţă şi nu-şi vor depăşi atribuţiile decât pentru a îndeplini
alte îndatoriri prevăzute de funcţia lor.

D. Membrii vor promova normele etice prevăzute de prezentul cod şi vor raporta
autorităţilor competente orice atitudine nepotrivită a oricărei persoane.

E. Membrii vor susţine şi apăra independenţa ramurii judiciare a guvernului. De


asemenea, membrii vor apăra interesul şi justiţia publică a tuturor persoanelor.

F. Membrii vor respecta Constituţia, legile şi reglementările legale ale Statelor


Unite şi a tuturor celorlalte guverne în slujba cărora lucrează şi nu vor fi nicicând
parte la încălcarea acestora.

G. Membrii vor promova dezvoltarea şi îmbunătăţirea administrării profesionale


a instanţelor, prin perfecţionarea aptitudinilor lor profesionale şi prin susţinerea
cercetării şi dezvoltării din domeniu.

H. Membrii vor evita orice activitate care ar afecta în mod negativ funcţia lor sau
instanţa în care îşi desfăşoară activitatea.

I. Membrii vor raporta de îndată autorităţilor competente orice încercare de a-i


determina să încalce aceste standarde.

ANEXE 109
3. Materiale de referinţă distribuite participanţilor

a. Lista materialelor distribuite participanţilor

• Proiectul Codului deontologic al grefierului

• Regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi parchetelor (disponibil


numai în limba română)

• Legea nr. 567/2004 privind statutul grefierului (disponibilă numai în limba


română)

• Recomandarea 2000(10) a Consiliului Europei privind codurile de conduită


pentru funcţionarii publici.

• Modelul SUA al Codului de conduită pentru personalul instanţelor

110 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


PROIECTUL CODULUI DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI28

Motto: Rolul unui cod deontologic este acela de a forma conduite, de


a înfăţişa ce înseamnă onoare şi respect în profesie. A-ţi respecta
profesia înseamnă a te respecta pe tine însuţi, respectându-i pe
ceilalţi. De aceea, orice cod deontologic se adresează în primul rând
omului şi conştiinţei lui, iar acceptarea lui trebuie să fie liber
consimţită.

CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI DIN ROMÂNIA

- Proiect -

I. Preambul

Art. 1. Conduita etică a personalului instanţei este esenţială pentru calitatea


justiţiei din România, pentru transparenţa, spiritul de răspundere, corectitudinea,
integritatea şi independenţa acesteia şi pentru a dobândi încrederea publicului în
sistemul de justiţie.

Art. 2. Scopul acestui cod constă în precizarea regulilor privind integritatea


morală a grefierului şi conduita pe care acesta trebuie să o aibă, precum şi
informarea publicului asupra comportamentului la care acesta este îndreptăţit să
se aştepte din partea grefierului.

Art. 3. Prezentul cod se aplică grefierilor şi celorlalte categorii de personal


auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă
acestea.

28
Versiunea înaintată Ministerului Justiţiei în mai 2004.

ANEXE 111
II. Prestigiul justiţiei

Art. 4. Conduita etică a grefierului este esenţială pentru înfăptuirea justiţiei în


România şi pentru dobândirea şi menţinerea încrederii publicului în autoritatea
judecătorească.

Art. 5. Grefierul are obligaţia de a contribui la apărarea prestigiului justiţiei.

III. Profesionalismul

Art. 6. Grefierul trebuie să conştientizeze importanţa activităţii şi rolul profesiei


sale în înfăptuirea justiţiei.
El trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile cu seriozitate şi responsabilitate.

Art. 7. Grefierul trebuie să dea dovadă de o bună pregătire profesională şi să


manifeste o preocupare permanentă pentru perfecţionarea acesteia.

Art. 8. Grefierul trebuie să servească în mod loial autoritatea judecătorească,


punând mai presus de orice interesul public şi să-şi îndeplinească îndatoririle cu
bună-credinţă.

IV. Confidenţialitatea

Art. 9. Grefierul are obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri
decât cele legate de exercitarea profesiei, informaţiile obţinute pe parcursul
desfăşurării activităţii profesionale.

Art. 10. Obligaţia de confidenţialitate incumbă grefierului şi după încetarea


calităţii de angajat al instanţei de judecâtă sau parchetului.

Art. 11. Grefierul trebuie să se abţină de la orice încercare de a obţine date sau
informaţii pe care nu este îndreptăţit să le cunoască.

112 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


V. Imparţialitatea

Art. 12. În exercitarea atribuţiilor sale, grefierul trebuie să fie obiectiv şi să


respecte fără nici o discriminare drepturile şi garanţiile procesuale ale tuturor
părţilor.

Art. 13. Grefierul are îndatorirea de a se abţine ori de câte ori se află într-unul
din cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.

VI. Abuzul în funcţie şi conflictul de interese

Art. 14. Grefierul trebuie să se abţină de la orice atitudine care l-ar putea face
vulnerabil la influenţe, în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu.

Art. 15. Grefierului nu îi este permisă folosirea calităţii oficiale pentru obţinerea
de privilegii, pentru sine sau pentru altul, în afara cadrului legal.

Art. 16. Grefierul nu va accepta sau pretinde cadouri sau servicii, care ar fi de
natură să afecteze imparţialitatea acestuia în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.

Art. 17. Grefierul nu va încheia, personal sau prin persoane interpuse, contracte
cu instanţele judecătoreşti sau parchetele de pe lângă acestea pentru furnizarea de
servicii, materiale, echipamente şi nu va fi implicât, decât în condiţiile legii, în
negocierea unor astfel de contracte.

VII. Atitudinea în profesie şi în afara acesteia

Art. 18. Grefierul trebuie să manifeste aplecare, dăruire şi devotament pentru


profesia aleasă.

ANEXE 113
Art. 19. Grefierul trebuie să se abţină de la desfăşurarea de activităţi
extraprofesionale, de natură a afecta îndeplinirea obligaţiilor de serviciu sau
prestigiul justiţiei.
Art. 20. Grefierul trebuie să dea dovadă de moderaţie, respectiv să nu îşi
manifeste, în nici o împrejurare, nemulţumirea faţă de persoanele cu care intră în
contact în calitate oficială.

Art. 21. Grefierul trebuie să fie respectuos, calm, amabil şi lipsit de aroganţă în
relaţiile cu justiţiabilii, judecătorii, procurorii, avocaţii, colegii, precum şi cu
orice altă persoană.

Art. 22. Grefierul îşi poate exprima, numai în cadru oficial, opinii cu privire la
legalitatea şi temeinicia actelor întocmite de instanţa de judecâtă sau parchetul
unde lucrează, precum şi la probitatea profesională şi morală a judecătorilor,
procurorilor şi colegilor săi. El are însă îndatorirea de a informa deîndată
conducerea instanţei sau parchetului cu privire la orice conduită care ar putea
aduce atingere prestigiului justiţiei.

Art. 23. Grefierul trebuie să aibă o ţinută îngrijită şi decentă, evitând


extravaganţele.

Art. 24. Grefierul trebuie să protejeze şi să folosească conform destinaţiei lor


obiectele care i-au fost încredinţate în vederea exercitării profesiei.

Art. 25. Grefierul nu va recomanda persoanelor interesate, nominal, avocaţi,


experţi, notari, executori judecătoreşti sau orice alte persoane care exercită
activităţi în legătură cu actul de justiţie.

Art. 26. Grefierul nu îşi va folosi cunoştinţele juridice într-un mod în care să
creeze prejudicii imaginii justiţiei.

114 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


VIII. Dispoziţii finale
Art. 27. Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod atrage răspunderea disciplinară a
grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar de specialitate din instanţele
judecătoreşti şi parchete, în condiţiile legii.

ANEXE 115
Regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi parchetelor
(extrase)

CAPITOLUL II: Dispoziţii privind conducerea instanţelor, atribuţiile


judecătorilor şi ale personalului auxiliar de specialitate, de specialitate
informatică, economic, administrativ
şi de serviciu

SECŢIUNEA a V-a
Dispoziţii privind activitatea compartimentelor auxiliare
ale instanţelor judecătoreşti

§ 1. Dispoziţii generale

Art. 38. - (1) La judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel


funcţionează personal auxiliar de specialitate, de specialitate informatică,
economic, administrativ şi de serviciu.
(2) Toate instanţele au câte o grefă, o registratură, o arhivă, o bibliotecă şi un
birou de informare şi relaţii publice.
(3) Curţile de apel şi tribunalele au şi câte un compartiment economico-financiar
şi administrativ, condus de un manager economic.
(4) Biroul "Personal" funcţionează integrat compartimentului economico-financiar
şi administrativ.
(5) Compartimentul economico-financiar şi administrativ din cadrul curţilor de
apel şi tribunalelor asigură activitatea economică, financiară şi administrativă a
instanţelor la care funcţionează. Pentru tribunalele specializate şi judecătorii
această activitate este asigurată de departamentul economico-financiar şi
administrativ de la tribunalul la care sunt arondate. Curţile de apel au şi un
compartiment de documentare şi un compartiment de informatizare juridică,
structuri ce pot fi înfiinţate şi la nivelul tribunalelor, tribunalelor specializate şi
judecătoriilor.

116 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Art. 39. - (1) Grefa, registratura şi arhiva efectuează operaţiuni privind primirea,
înregistrarea şi expedierea corespondenţei, îndosarierea actelor, păstrarea
registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări
a activităţii instanţelor.
(2) Personalul este repartizat pe secţii şi compartimente de activitate de către
preşedintele instanţei, potrivit nevoilor acestora, iar în cadrul secţiei, de
preşedintele secţiei.

Art. 40. - Compartimentul economico-financiar şi administrativ are ca atribuţii


principale efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenţa bunurilor,
asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor şi
gospodărirea localurilor.

Art. 41. - Serviciul de documentare ţine evidenţa legislaţiei, a jurisprudenţei,


precum şi gestiunea bibliotecii.

Art. 42. - Personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informatică,


economic, administrativ şi de serviciu este angajat în condiţiile legii, pe bază de
examen sau concurs, şi se numeşte de către preşedintele curţii de apel în a cărei
circumscripţie urmează să funcţioneze.

Art. 43. - (1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate, de specialitate


informatică, economic, administrativ şi de serviciu este supusă controlului
ierarhic.
(2) Atribuţiile fiecărui salariat din compartimentele auxiliare ale instanţelor sunt
cuprinse în fişa postului.

Art. 44. - (1) Personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informatică,


economic, administrativ şi de serviciu este obligat să respecte programul de
lucru, să efectueze lucrările în termenele stabilite, să îndeplinească toate
îndatoririle ce îi revin potrivit legii şi regulamentelor.
(2) Prezentarea la serviciu după orele de program, părăsirea locului de muncă în
timpul programului de activitate, precum şi învoirile care nu depăşesc durata unei

ANEXE 117
zile de muncă se aprobă de preşedintele instanţei sau de înlocuitorul acestuia, cu
consultarea primului-grefier sau, după caz, a grefierului-şef; la tribunale şi curţile
de apel, cu încuviinţarea preşedintelui, învoirile de la program pot fi acordate şi
de preşedinţii de secţii sau judecătorii responsabili de compartimente.

Art. 45. - (1) Personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informatică,


economic, administrativ şi de serviciu trebuie să respecte secretul cu privire la
informaţiile obţinute în cursul îndeplinirii îndatoririlor lor şi care nu sunt
accesibile publicului.
(2) Personalul acestor compartimente trebuie să îndeplinească îndatoririle de
serviciu fără părtinire, să se manifeste calm, demn şi politicos cu părţile din
proces, cu martorii, avocaţii şi alte persoane cu care intră în contact în calitate
oficială.
(3) Atunci când apreciază că nu au competenţa şi nici încuviinţarea să rezolve
anumite cereri, salariaţii le vor aduce, de îndată, la cunoştinţă primului-grefier
sau, după caz, grefierului-şef, cu excepţia personalului economico-administrativ,
care va sesiza managerul economic.

Art. 46. - Activitatea personalului auxiliar de specialitate, de specialitate


informatică, economic, administrativ şi de serviciu se desfăşoară sub coordonarea
şi controlul preşedintelui instanţei.

Art. 47. - Coordonarea şi controlul pot fi efectuate şi de vicepreşedinte şi


membrii colegiului de conducere al instanţei, potrivit repartizării sarcinilor
stabilite în cadrul colegiului de conducere.

Art. 48. - Persoanele cu atribuţii de control verifică, cel puţin o dată pe lună,
efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor şi consemnează constatările şi
propunerile în registrul de control, prezentându-le preşedintelui instanţei în
termen de 10 zile de la efectuarea controlului.

118 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


§ 2. Grefa

Art. 49. - Preşedintele instanţei va stabili, prin ordin de serviciu, atribuţiile


concrete pentru fiecare grefier şi grefier-dactilograf, în raport cu pregătirea
profesională şi experienţa acestora.

Art. 50. - La instanţele în cadrul cărora există secţii maritime şi fluviale,


preşedintele va desemna un grefier pentru efectuarea tuturor lucrărilor de arhivă,
grefă şi de punere în executare a hotărârilor penale şi civile pronunţate în cadrul
competenţei secţiei, precum şi ale acelora privind litigiile de drept comun în
legătură cu activitatea de transport maritim şi fluvial.

Art. 51. - La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să aibă ţinuta


vestimentară corespunzătoare.

Art. 52. - (1) Preşedintele curţii de apel va desemna, prin decizie, primul-grefier
sau grefierul şef al curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia, în
condiţiile legii; primul-grefier şi grefierul-şef nu participă, de regulă, în şedinţe
de judecată.
(2) Preşedintele instanţei va desemna prin ordin de serviciu anual:
a) componenţa nominală a compartimentelor instanţei, după consultarea
colectivului;
b) atribuţiile ce revin fiecărui salariat din aceste compartimente;
c) salariatul care coordonează compartimentul respectiv, dacă este cazul.

Art. 53. - (1) Primii-grefieri ai curţilor de apel, ai tribunalelor şi tribunalelor


specializate au următoarele atribuţii:
a) coordonează şi controlează activitatea personalului auxiliar de specialitate, atât
al instanţei la care funcţionează, cât şi al instanţelor din circumscripţie;
b) coordonează şi urmăresc uniformizarea înregistrărilor statistice în colaborare
cu departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;
c) asigură evidenţa, păstrarea şi manipularea datelor şi documentelor ce nu sunt
destinate publicităţii şi verifică modul în care se asigură securitatea lucrărilor;

ANEXE 119
d) întocmesc şi contrasemnează corespondenţa cu caracter administrativ a curţii
de apel, tribunalului şi tribunalului specializat;
e) ţin orice alte registre speciale prevăzute de lege pentru instanţa la care
funcţionează;
f) aduc la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei,
securităţii bunurilor, pazei contra incendiilor şi protecţiei muncii;
g) verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta
instanţei;
h) întocmesc acte de constatare a neregulilor evidenţiate în activitatea
personalului auxiliar controlat şi sesizează preşedintele instanţei pentru luarea
măsurilor corespunzătoare;
i) urmăresc respectarea de către personalul auxiliar al instanţelor a unor raporturi
corespunzătoare cu publicul şi avocaţii;
j) îndrumă şi verifică evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
k) ţin evidenţa concediilor personalului;
l) ţin evidenţa amenzilor judiciare şi a cheltuielilor judiciare acordate din oficiu,
potrivit legii;
m) îndeplinesc, în limita funcţiei, orice alte atribuţii de serviciu date de
preşedintele curţii de apel sau al tribunalului, după caz.
(2) Primii-grefieri ai curţilor de apel ţin registrele privind controlul averilor,
privind confirmarea şi autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor
telefonice, evidenţa dosarelor privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea
securităţii ca poliţie politică; de asemenea ţin evidenţele privind notarii publici,
executorii judecătoreşti, traducătorii şi înregistrarea persoanelor juridice potrivit
legii.
(3) Primii-grefieri ai tribunalelor ţin registrele privind persoanele juridice,
registrele privind confirmarea şi autorizarea interceptării şi înregistrării
convorbirilor telefonice, precum şi registrele privind partidele politice şi alte
formaţiuni politice.

Art. 54. - (1) În lipsa primului-grefier al curţii de apel, al tribunalului sau al


tribunalului specializat, unul dintre grefierii şefi de secţie, desemnat de
preşedintele instanţei, îl va înlocui în toate atribuţiile sale.

120 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


(2) La judecătorie grefierul-şef poate fi înlocuit de unul dintre grefieri, desemnat
de către preşedintele instanţei.

Art. 55. - Grefierul şef de secţie are următoarele atribuţii:


a) supraveghează şi verifică lucrările întocmite de personalul auxiliar al secţiei;
b) ajută preşedintele de secţie la repartizarea aleatorie a cauzelor;
c) ţine evidenţa privind taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar;
d) ţine evidenţa soluţiilor pronunţate privind recuzarea şi abţinerea;
e) propune preşedintelui de secţie repartizarea grefierilor în şedinţele de judecată;
f) urmăreşte redactarea în termen a hotărârilor întocmite în concept de către
judecătorii secţiei; ţine registrul de evidenţă a redactării hotărârilor secţiei şi
păstrează mapele de hotărâri;
g) verifică dosarele secţiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare sau
autorităţi, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare;
h) participă, conform programării, la şedinţele de judecată ca grefier de şedinţă;
i) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnică a salariaţilor secţiei, pe care le
trimite serviciului de contabilitate, şi se îngrijeşte de aprovizionarea secţiei cu
materialele necesare;
j) gestionează titlurile de valoare şi obiectele ce servesc ca mijloc de probă în
cauzele aflate pe rolul secţiei;
k) verifică şi semnează pentru conformitate copiile legalizate şi certificatele
întocmite; această atribuţie poate fi delegată unui alt grefier, prin dispoziţie a
preşedintelui instanţei;
l) îndeplineşte, în limitele funcţiei, şi alte sarcini de serviciu date de preşedintele
secţiei sau de preşedintele ori vicepreşedintele instanţei;
m) ţine registrele de evidenţă a propunerilor de arestare preventivă soluţionate în
cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii, registrul de evidenţă a sesizărilor
privind efectuarea percheziţiilor, registrul de evidenţă a sesizărilor privind
prelungirea arestării preventive, cu posibilitatea delegării acestor atribuţii unui alt
grefier;
n) ţine registrul privind evidenţa practicii instanţelor de control judiciar, în care
înregistrează toate dosarele sosite din recurs sau apel; această atribuţie poate fi
delegată unui alt grefier, prin dispoziţie a preşedintelui instanţei;

ANEXE 121
o) verifică modul de completare şi păstrare a evidenţelor secţiei.
Art. 56. - Grefierul şef al judecătoriei are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnică a salariaţilor, pe care le trimite
serviciului de contabilitate; încasează şi plăteşte drepturile salariale ale
personalului judecătoriei; gestionează bunurile instanţei, titlurile de valoare şi
obiectele ce servesc ca mijloc de probă în cauzele aflate pe rol;
b) se îngrijeşte de buna desfăşurare a activităţii gospodăreşti şi de aprovizionarea
instanţei cu materialele necesare;
c) aduce la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei,
securitatea bunurilor, paza contra incendiilor şi protecţia muncii; verifică modul
în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instanţei;
d) asigură evidenţa, păstrarea şi manipularea datelor şi documentelor ce nu sunt
destinate publicităţii şi verifică modul cum se asigură securitatea lucrărilor, cu
respectarea normelor legale privind informaţiile clasificate;
e) întocmeşte şi contrasemnează corespondenţa cu caracter administrativ a
judecătoriei; organizează şi urmăreşte redactarea în termen a hotărârilor întocmite
în concept de judecătorii instanţei;
f) propune preşedintelui judecătoriei repartizarea grefierilor în şedinţele de
judecată;
g) ţine registrul de evidenţă a redactării hotărârilor instanţei şi păstrează mapele
de hotărâri;
h) verifică dosarele secţiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare sau
autorităţi, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare; la instanţele cu un volum
mare de activitate va putea fi delegat un alt grefier care să îndeplinească aceste
sarcini;
i) ţine registrele privind evidenţa confirmării şi autorizării interceptării şi
înregistrării convorbirilor telefonice, precum şi a percheziţiilor;
j) are în păstrare dosarele administrative şi biblioteca instanţei;
k) întocmeşte lucrările de statistică judiciară ale judecătoriei;
l) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte sarcini de serviciu date de
preşedintele instanţei.

Art. 57. - (1) Grefierul de şedinţă are următoarele atribuţii:

122 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


a) completează condica şedinţelor de judecată în care se trec dosarele din şedinţa
respectivă, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, cu următoarele menţiuni: numărul
curent, numele şi prenumele părţilor, numărul dosarului şi obiectul cauzei;
b) participă la şedinţele de judecată, îndeplinind toate atribuţiile ce îi revin în
baza dispoziţiilor legale sau regulamentare, executând orice alte însărcinări din
dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată;
c) întocmeşte actele de procedură dispuse de către judecător; completează
borderourile şi predă corespondenţa pentru expediere;
d) comunică hotărârile judecătoreşti în termenul prevăzut de lege;
e) execută, în limitele funcţiei sale, şi alte sarcini de serviciu date de conducerea
instanţei, inclusiv redactarea după concept a hotărârilor judecătoreşti.
(2) Grefierul debutant participă la şedinţele de judecată după însuşirea
cunoştinţelor necesare pentru îndeplinirea acestei activităţi.

Art. 58. - Grefierul delegat la compartimentul de executări silite are următoarele


atribuţii:
a) înregistrează în registrul general de evidenţă cererile de încuviinţare a
executării silite şi întocmeşte opisul alfabetic după numele creditorului şi al
debitorului;
b) participă în calitate de grefier de şedinţă la cauzele privind încuviinţarea
executării silite;
c) eliberează încheierile pronunţate de judecătorul-delegat reprezentanţilor
birourilor executorilor judecătoreşti;
d) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor şi registrelor;
e) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de judecătorul-delegat sau preşedintele
instanţei.

Art. 59. - Grefierul delegat la biroul executări contravenţionale are următoarele


atribuţii:
a) efectuează înregistrările corespunzătoare în registrele de punere în executare a
hotărârilor judecătoreşti prin care s-au aplicat sancţiuni contravenţionale;

ANEXE 123
b) întocmeşte şi expediază în termen mandatele de executare a sancţiunii
contravenţionale cu muncă în folosul comunităţii, cu respectarea dispoziţiilor
legale, fără adăugiri, modificări sau ştersături în text;
c) comunică organelor financiare şi organelor de poliţie măsurile dispuse prin
hotărârile judecătoreşti;
d) asigură păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi registrelor;
e) întocmeşte corespondenţa referitoare la această activitate, sub îndrumarea
judecătorului-delegat, şi răspunde de expedierea ei;
f) participă la şedinţele de judecată, în calitate de grefier de şedinţă, conform
dispoziţiilor preşedintelui instanţei;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de preşedintele instanţei.

Art. 60. - Grefierul delegat la persoane juridice îndeplineşte următoarele


atribuţii:
a) înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalităţii juridice
asociaţiilor, fundaţiilor, sindicatelor şi altor persoane juridice de drept privat fără
scop patrimonial, pentru modificarea actelor constitutive, şi orice alte cereri
privind acte sau fapte supuse înscrierii în registrele speciale de evidenţă a
persoanelor juridice. Cererilor de înregistrare a modificărilor actelor constitutive
li se va atribui un număr de dosar distinct de cel iniţial;
b) întocmeşte, păstrează şi completează registrul general de dosare, opisul
alfabetic, condica şedinţelor de judecată şi registrul special al asociaţiilor şi
fundaţiilor, federaţiilor, persoanelor juridice străine, sindicatelor sau alte registre
speciale, după caz;
c) efectuează înscrierea în registrele prevăzute în legi speciale a persoanelor
juridice, conform legii;
d) operează menţiunile privind modificarea actului constitutiv sau a statutului,
dizolvarea, lichidarea şi radierea persoanei juridice;
e) eliberează, la cerere, reprezentantului persoanei juridice sau mandatarului
acesteia certificatul de înscriere, care va cuprinde: denumirea persoanei juridice,
sediul acesteia, durata de funcţionare şi data înscrierii în registrul special şi alte
certificate, în condiţiile legii;
f) asigură efectuarea formalităţilor de publicitate privind lichidarea persoanelor
juridice, potrivit legii;

124 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


g) comunică Ministerului Justiţiei copii de pe hotărârile judecătoreşti privind
constituirea, modificarea şi încetarea oricărei asociaţii, fundaţii sau federaţii,
precum şi de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii
irevocabile a fiecărei hotărâri judecătoreşti;
h) comunică organului financiar local în a cărui rază teritorială se află sediul
persoanei juridice încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice, cu
menţionarea numărului de înscriere în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor;
i) asigură arhivarea în condiţii corespunzătoare a registrelor şi dosarelor;
j) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de
preşedintele instanţei sau judecătorul-delegat, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 61. - Grefierul delegat la organul financiar local are următoarele atribuţii:
a) înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalităţii juridice
asociaţiilor de proprietari sau privind modificările referitoare la statut ori actul
constitutiv;
b) întocmeşte, completează şi păstrează: registrul general de dosare, opisul
alfabetic, condica şedinţelor de judecată şi registrul special al asociaţiilor de
proprietari;
c) întocmeşte citaţiile şi toate celelalte acte de procedură dispuse de judecătorul-
delegat; comunică încheierile către petenţi şi Ministerul Public, urmărind
rămânerea definitivă a încheierilor pronunţate, după care predă organului
financiar exemplarul nr. 2 al actelor depuse de solicitant;
d) participă la şedinţele de judecată la termenele stabilite pentru soluţionarea
cererilor de înregistrare formulate de asociaţiile de proprietari;
e) asigură păstrarea în bune condiţii a registrelor şi dosarelor;
f) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de
judecătorul-delegat sau preşedintele instanţei.

Art. 62. - Grefierul-dactilograf are următoarele atribuţii:


a) redactează hotărârile judecătoreşti şi alte lucrări repartizate de conducerea
instanţei;
b) îndeplineşte atribuţiile prevăzute în art. 57 alin. (1) când este desemnat să
participe la şedinţele de judecată;

ANEXE 125
c) înscrie în josul hotărârii componenţa completului de judecată al instanţei a
cărei hotărâre a fost supusă controlului judiciar, precum şi menţiuni privitoare la
iniţialele judecătorului redactor, iniţialele grefierului-dactilograf, data redactării,
numărul de exemplare.

Art. 63. - (1) Grefierul-statistician realizează activitatea de statistică judiciară şi


are următoarele atribuţii:
a) efectuează înregistrările de statistică judiciară, întocmeşte periodic dările de
seamă statistice şi completează fişele inculpaţilor;
b) exploatează aplicaţia de statistică judiciară, colaborând, sub acest aspect, cu
grefierul-analist programator ori cu inspectorul sau referentul de specialitate -
informatician;
c) grefierul-statistician de la tribunal verifică şi îndrumă personalul de la
judecătorii, care înregistrează şi centralizează datele statistice;
d) efectuează şi transmite lucrările de statistică judiciară dispuse de Consiliul
Superior al Magistraturii, precum şi orice alte situaţii statistice solicitate de
preşedintele curţii de apel sau de preşedintele tribunalului;
e) are în păstrare dările de seamă statistice, fişele inculpaţilor, pe care le
îndosariază, anual, în mape speciale şi le conservă potrivit legii;
f) colaborează cu comisiile de statistică, în vederea alcătuirii şi predării
buletinelor statistice, precum şi în legătură cu alte activităţi specifice;
g) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de preşedintele instanţei.
(2) Activitatea desfăşurată de grefierul-statistician şi de personalul de la
judecătorii care execută lucrările de statistică judiciară este coordonată de primul-
grefier, respectiv grefierul-şef.

Art. 64. - Grefierul analist programator cu studii superioare, referentul de


specialitate sau inspectorul de specialitate informatician are următoarele atribuţii:
a) participă la partea de analiză şi implementare a aplicaţiilor informatice privind
activitatea instanţelor;
b) asigură exploatarea programelor informatice la nivelul instanţelor
judecătoreşti, instalând produsele informatice şi controlând periodic respectarea,
de către operatorii de aplicaţie, a instrucţiunilor de utilizare;

126 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


c) coordonează şi controlează activitatea de informatică juridică la instanţele din
circumscripţia celei la care funcţionează;
d) asigură iniţierea personalului instanţei în exploatarea aplicaţiilor;
e) realizează şi alte aplicaţii la nivelul instanţelor judecătoreşti, care sunt
solicitate;
f) supraveghează modul de utilizare a tehnicii de calcul şi ia măsurile necesare
pentru asigurarea bunei funcţionări a acesteia.

Art. 65. - Grefierul-analist programator cu studii medii are următoarele atribuţii:


a) participă la partea de analiză şi implementare a aplicaţiilor privind activitatea
instanţelor;
b) asigură exploatarea programelor de informatizare la nivelul instanţelor
judecătoreşti;
c) îndeplineşte orice alte activităţi stabilite de preşedintele instanţei.

Art. 66. - Grefierul-documentarist are următoarele atribuţii:


a) ţine evidenţa legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei;
b) informează periodic preşedintele instanţei cu privire la necesarul de carte sau
de alte publicaţii;
c) ţine evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
d) întocmeşte, la cererea conducerii instanţei, lucrări privind modificările
legislative.

Art. 67. - (1) Preşedintele instanţei poate desemna, dintre grefierii cu studii
superioare juridice, grefierul cu atribuţii privind calculul taxelor judiciare de
timbru şi al timbrului judiciar.
(2) Activitatea acestuia este coordonată de judecătorul de serviciu sau, după caz,
de un alt judecător desemnat de preşedintele instanţei.

Art. 68. - (1) Inspectorul de specialitate sau referentul de la Biroul "Personal",


care îşi desfăşoară activitatea la curţile de apel şi tribunale, are următoarele
atribuţii:

ANEXE 127
a) completează şi ţine la zi carnetele de muncă pentru toţi salariaţii curţii de apel
sau, după caz, ai tribunalului, tribunalului specializat şi judecătoriilor din
circumscripţia tribunalului;
b) întocmeşte, conduce şi înregistrează la inspectoratul de muncă registrele de
evidenţă a salariaţilor, în condiţiile legii;
c) efectuează lucrările privind încadrarea, promovarea şi încetarea activităţii
pentru personalul numit de preşedintele curţii de apel;
d) completează şi înaintează dosarele de pensie pentru toţi salariaţii curţii de apel
sau, după caz, tribunalului, tribunalului specializat şi judecătoriilor din
circumscripţia tribunalului;
e) întreţine şi actualizează permanent baza de date informatizată privind
personalul de la instanţele din raza teritorială a curţii de apel sau, după caz, a
tribunalului, tribunalului specializat şi judecătoriilor din circumscripţia acestuia şi
asigură menţinerea legăturii, prin sistemul informatizat, cu direcţiile de
specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului
Justiţiei; pentru aspectele de ordin tehnic este asistat de către informatician;
f) execută, în limitele funcţiei, şi alte sarcini date de preşedintele curţii de apel
sau de preşedintele tribunalului.
(2) Biroul "Personal" de la nivelul curţii de apel coordonează activitatea
birourilor similare ale tribunalelor din circumscripţia curţii de apel şi realizează o
evidenţă centralizată.

Art. 69. - Agentul procedural are următoarele atribuţii:


a) comunică actele procedurale, cu respectarea termenelor prevăzute de lege,
persoanelor din localitatea unde se află sediul instanţei, depunând, cel mai târziu
a doua zi, dovezile de înmânare; pentru cazuri urgente şi când dotarea instanţelor
permite, comunicarea actelor de procedură se va putea efectua şi în alte localităţi;
b) îndeplineşte sarcinile stabilite de preşedintele instanţei şi serviciul de curier,
primind şi predând, în aceeaşi zi, corespondenţa pentru destinatarii din localitate.

Art. 70. - Aprodul are următoarele atribuţii:


a) efectuează, în şedinţele de judecată, strigarea părţilor, martorilor, experţilor şi
a celorlalte persoane chemate la instanţă şi îndeplineşte dispoziţiile date de
preşedintele completului de judecată;

128 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


b) îndeplineşte unele dintre atribuţiile compartimentelor auxiliare (arhivă,
registratură), stabilite de preşedintele instanţei, cum ar fi: ataşarea actelor de
procedură la dosare, reaşezarea dosarelor în arhivă, supravegherea persoanelor
care consultă dosarele şi asigurarea transportului dosarelor la diferite
compartimente;
c) ajută la păstrarea ordinii şi curăţeniei în localul instanţei.

§ 3. Arhiva şi registratura

Art. 71. - (1) La instanţele cu volum mare de activitate pot funcţiona o


registratură generală şi câte o registratură şi o arhivă pentru fiecare secţie.
(2) Din dispoziţia preşedintelui instanţei se pot organiza arhive distincte pentru
completele specializate.

Art. 72. - Personalul repartizat la registratura generală are următoarele atribuţii:


a) primeşte, înregistrează şi repartizează secţiilor şi celorlalte compartimente
actele de sesizare ale instanţei, dosarele altor instanţe şi restul corespondenţei;
b) expediază dosarele soluţionate şi corespondenţa;
c) orice alte atribuţii primite din dispoziţia preşedintelui.

Art. 73. - (1) La registratura generală se întocmesc şi se păstrează:


a) registre generale pentru înregistrarea actelor de sesizare, a dosarelor primite în
apel, a dosarelor primite în recurs, a actelor de procedură şi a corespondenţei;
b) borderouri pentru expedierea prin poştă şi condici de predare a dosarelor,
actelor de procedură şi a restului corespondenţei.
(2) În cazul existenţei evidenţelor computerizate, se pot întocmi şi păstra şi
evidenţe pe suport de hârtie, prin listarea periodică a înregistrărilor şi legarea lor
într-un registru.

Art. 74. - Personalul repartizat la registratura şi arhiva instanţei sau ale secţiilor
acestora are următoarele atribuţii:
a) primeşte şi înregistrează dosarele intrate, ţine evidenţa acestora şi a circulaţiei
lor;

ANEXE 129
b) întocmeşte conceptele pentru citarea părţilor, întocmeşte citaţiile pentru primul
termen şi urmăreşte expedierea acestora;
c) pune dosarele la dispoziţia publicului, potrivit art. 95 din prezentul
regulament;
d) pregăteşte dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigură circulaţia acestora în
cadrul instanţei, precum şi trimiterea lor la alte organe judiciare;
e) informează persoanele care au calitatea de parte ori sunt împuternicite de
acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele în care sunt direct
interesate;
f) la judecătorii, înaintează instanţelor superioare dosarele în care s-a declarat
apel sau recurs, iar la secţii, le predă la registratura generală pentru înaintare;
g) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor, registrelor şi condicilor;
h) păstrează, pe ani, dosarele soluţionate, mapele de hotărâri, registrele şi
condicile de şedinţă;
i) îndeplineşte, în limitele funcţiei, şi alte sarcini stabilite de preşedintele instanţei
sau secţiei.

Art. 75. - Unul dintre salariaţi, desemnat de preşedintele instanţei prin ordin de
serviciu, coordonează întreaga activitate de arhivă şi registratură.

§ 4. Compartimentul economico-financiar şi administrativ

Art. 76. - Managerul economic are următoarele atribuţii:


a) conduce compartimentul economico-financiar şi administrativ al instanţelor în
cadrul căror funcţionează;
b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor în cadrul căreia
funcţionează;
c) îndeplineşte pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite toate
atribuţiile acestora prevăzute de lege;
d) răspunde de utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, folosirea cu
eficienţă a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate
instanţei, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a

130 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


situaţiilor financiare asupra stării patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei
bugetare;
e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi ia măsuri
pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a
activităţii acestora;
f) elaborează programul pentru activitatea economică şi administrativă a
instanţelor, în vederea realizării sarcinilor curente şi de perspectivă;
g) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru
lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii;
h) urmăreşte şi răspunde de realizarea lucrărilor de reparaţii şi a obiectivelor de
investiţii;
i) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea şi
administrarea instanţelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul
acestora;
j) răspunde de organizarea controlului financiar-preventiv;
k) informează Direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei cu privire la
deficienţele constatate de organele de control ale statului;
l) îndeplineşte orice alte sarcini în domeniul său de activitate, date de preşedintele
tribunalului sau curţii de apel, precum şi cele transmise de către minister.

Art. 77. - Şeful Serviciului contabil îndeplineşte următoarele atribuţii:


a) solicită fondurile necesare desfăşurării activităţii şi asigură repartizarea lor la
instanţe;
b) desemnează lucrătorul care îndeplineşte atribuţiile de casier, de încasare şi
plată a drepturilor salariale pentru salariaţii curţii de apel, tribunalului,
tribunalului specializat şi judecătoriilor;
c) urmăreşte respectarea dispoziţiilor legale privind plata salariilor şi recuperarea
sumelor încasate necuvenit de salariaţii instanţelor;
d) controlează operaţiunile patrimoniale, exactitatea operaţiunilor contabile şi
financiare din activitatea curentă, precum şi modul de efectuare a inventarierilor;
e) comunică compartimentului specializat din Ministerul Justiţiei date şi
informaţii privind necesarul de credite, execuţia bugetară, întocmirea balanţelor
financiare, a dărilor de seamă contabile şi alte situaţii solicitate;

ANEXE 131
f) verifică situaţia lucrărilor privind investiţiile, reparaţiile curente şi capitale
efectuate, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobaţi;
g) coordonează şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii
financiar-contabile de la biroul local de expertize tehnice judiciare;
h) execută, în limitele funcţiei sale, şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de alte
acte normative sau date de preşedintele curţii de apel, preşedintele tribunalului ori
managerul economic.

Art. 78. - Personalul pentru activităţi administrative are următoarele atribuţii:


a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile şi lucrările
necesare desfăşurării activităţii instanţelor;
b) asigură aprovizionarea cu materiale de întreţinere şi uz gospodăresc, mijloace
fixe şi obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii
instanţelor;
c) asigură întreţinerea şi funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare şi de
încălzire, a celorlalte mijloace fixe şi obiecte de inventar din dotare;
d) asigură aprovizionarea cu carburanţi, lubrifianţi şi piese de schimb pentru
autoturismele din dotarea instanţelor şi urmăreşte decontarea consumurilor;
e) asigură ordinea, curăţenia şi paza bunurilor în sediile instanţelor;
f) întreprinde măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, precum şi pentru
înlăturarea consecinţelor unor calamităţi;
g) execută orice alte sarcini date de către conducerea instanţelor.

Art. 79. - Personalul cu activitate financiar-contabilă are următoarele atribuţii:


a) efectuează lucrările pentru elaborarea şi fundamentarea bugetului anual de
venituri şi cheltuieli şi pentru deschiderea de credite lunare;
b) efectuează repartizarea creditelor deschise, pe articole şi alineate, pentru
curtea de apel şi instanţele din circumscripţie, urmărind încadrarea cheltuielilor în
limitele stabilite;
c) organizează şi efectuează operaţiile contabile privind evidenţa patrimoniului,
activitatea de administrare şi inventariere a acestuia, casarea şi declasarea
mijloacelor fixe şi a altor bunuri materiale;
d) asigură evidenţa contabilă pentru activitatea desfăşurată de instanţe şi
întocmeşte dările de seamă contabile trimestriale şi anuale;

132 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


e) efectuează lucrările legate de statele de funcţii, transformările şi transferurile
de posturi şi operează modificările intervenite în privinţa salariilor şi a celorlalte
drepturi băneşti;
f) asigură calculul şi plata salariilor, a cheltuielilor de delegare-detaşare, a
avansurilor spre decontare, a garanţiilor gestionare şi altele, urmărind justificarea
şi decontarea lor în termen;
g) urmăreşte execuţia şi decontarea lucrărilor de investiţii, reparaţii capitale sau
curente, pe baza situaţiilor de lucrări prezentate de constructori;
h) execută orice alte sarcini date de către preşedintele curţii de apel, preşedintele
tribunalului, managerul economic sau şeful compartimentului financiar-contabil.

Art. 80. - La fiecare curte de apel se încadrează un inginer constructor, care


îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) asigură legătura dintre conducerea curţii de apel şi instanţele din circumscripţie
cu proiectanţii, executanţii şi diriginţii de şantier, în ceea ce priveşte proiectarea,
execuţia lucrărilor de reparaţii curente, reparaţii capitale şi de investiţii;
b) reprezintă conducerea instanţelor din raza teritorială a curţii de apel în
raporturile cu reprezentanţii instituţiilor avizatoare, în probleme de investiţii,
consolidări, reparaţii capitale şi curente, inclusiv cu cei ai Ministerului Justiţiei,
scop în care obţine avize, autorizaţii de construcţie, precum şi reînnoirea acestora
potrivit sarcinilor ce revin beneficiarului, potrivit legii;
c) asigură informarea tehnică periodică a preşedintelui curţii de apel, a
dispecerului responsabil pentru zona respectivă de la direcţia de specialitate din
Ministerul Justiţiei, a managerului economic, precum şi a conducerilor instanţelor
din raza teritorială a curţii de apel;
d) asigură controlul tehnic periodic al imobilelor din raza teritorială a curţii de
apel şi dispune, de la caz la caz, măsurile necesare pentru prevenirea şi
remedierea problemelor tehnice constatate atât în cazul construcţiilor, cât şi al
instalaţiilor aferente;
e) ţine evidenţa patrimoniului, a situaţiei juridice a construcţiilor din raza
teritorială a curţii de apel şi a modului de utilizare a terenurilor aferente;
f) întocmeşte, verifică şi ţine la zi cartea tehnică a construcţiilor şi a instalaţiilor
aferente, din raza teritorială a curţilor de apel, precum şi fişa tehnică a acestora;

ANEXE 133
g) participă, alături de şefii Serviciului contabil de la curtea de apel şi tribunale,
la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea lunară a creditelor
alocate pe obiective şi categorii de lucrări; face propuneri pentru bugetul anual,
privind construirea şi reparaţiile imobilelor;
h) face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe;
i) face parte din comisia de aplicare şi urmărire a măsurilor de protecţie a muncii
în cadrul instanţelor şi pe şantiere;
j) întocmeşte sau participă la întocmirea documentaţiilor necesare solicitării de
oferte pentru lucrări de reparaţii curente la imobilele aflate pe raza teritorială a
curţii de apel;
k) verifică întocmirea ofertelor prezentate din punct de vedere al corectitudinii lor
şi solicită, dacă este cazul, completările necesare;
l) face parte din colectivul de analiză şi adjudecare a ofertelor de execuţie pentru
lucrările de reparaţii curente, capitale şi investiţii, după caz;
m) face parte, în calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din
comisiile de licitaţie pentru execuţia lucrărilor de investiţii, consolidare şi
reparaţii capitale la sediile instanţelor de pe raza teritorială a curţii de apel;
n) verifică şi aprobă documentaţiile tehnico-economice, fără obligativitatea de a
obţine acordul prealabil al Ministerului Justiţiei, în limita valorii stabilite de
acesta;
o) verifică, analizează, solicită completări sau restituie, dacă este cazul, pentru
refacere, documentaţiile tehnico-economice ce urmează a fi transmise la
Ministerul Justiţiei, în vederea verificării şi avizării lor;
p) verifică situaţia stadiilor fizice aferente lucrărilor de investiţii, consolidări,
reparaţii capitale şi curente la toate imobilele în execuţie de pe raza teritorială a
curţii de apel, în vederea respectării termenelor din graficul de execuţie aprobat şi
a calităţii lucrărilor executate, şi transmite lunar această situaţie dispecerului de
zonă;
q) asigură controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra activităţii
diriginţilor de şantier, privitor la derularea lucrărilor în curs de execuţie;
r) face parte, în calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de
recepţie a lucrărilor şi de recepţie finală a obiectivelor ce se realizează pe raza
teritorială a curţii de apel şi participă efectiv la verificarea modului de întocmire a

134 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


cărţilor tehnice ale construcţiilor, a completărilor ulterioare, precum şi a modului
de utilizare a construcţiilor, ulterior recepţiei.

§ 5. Biroul de informare şi relaţii publice

Art. 81. - (1) Biroul de informare şi relaţii publice este organizat şi funcţionează
conform normelor specifice prevăzute în Legea nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaţiile de interes public şi în Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002
privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată şi modificată
prin Legea nr. 233/2002.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei cu publicul şi
cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea realizării transparenţei activităţii
judiciare, în condiţiile legii.
(3) Totodată asigură activitatea de soluţionare în termen a petiţiilor formulate, în
condiţiile legii, sub coordonarea preşedintelui instanţei sau a unui judecător
desemnat de acesta.

Art. 82. - (1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecător
desemnat de preşedintele instanţei, care îndeplineşte şi rolul de purtător de
cuvânt; biroul este compus, de regulă, din consilierul pentru informaţii publice şi
un grefier desemnat de preşedintele instanţei.
(2) Programul zilnic al Biroului de informare şi relaţii publice coincide cu
programul de lucru al instanţei, într-o zi pe săptămână fiind obligatorie stabilirea
unor ore de funcţionare şi după-amiaza, după încheierea programului de lucru al
instanţei.

Art. 83. - (1) Conducătorul Biroului de informare şi relaţii publice are


următoarele atribuţii:
a) conduce şi coordonează activitatea Biroului de informare şi relaţii publice;
b) organizează activitatea de furnizare pe loc a informaţiilor, atunci când acest
lucru este posibil;
c) analizează cererile de furnizare a informaţiilor publice şi dispune cu privire la
caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de

ANEXE 135
la liberul acces - şi ia măsuri pentru rezolvarea solicitărilor conform normelor
legale în vigoare şi transmiterea răspunsului către solicitant, în termenul legal;
d) asigură îndeplinirea obligaţiei legale de furnizare din oficiu a informaţiilor
prevăzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul instanţei, prin crearea de
înscrisuri care să cuprindă aceste informaţii, disponibile la punctul de informare-
documentare din cadrul biroului şi prin publicare şi actualizare pe pagina de
Internet a instanţei;
e) analizează petiţiile înregistrate şi dispune cu privire la modul de soluţionare, de
redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea preşedintelui
instanţei;
f) repartizează petiţiile compartimentului de specialitate, în funcţie de obiectul
acestora, pentru a asigura soluţionarea lor şi trimiterea răspunsului în termenul
legal;
g) identifică ştirile difuzate de mass-media locală şi naţională, care au un impact
negativ asupra activităţii şi imaginii instanţei sau judecătorilor şi celuilalt personal
care funcţionează la aceasta, verifică veridicitatea informaţiilor şi asigură, după
caz, informarea corectă a opiniei publice sau exprimă poziţia instanţei faţă de
problemele semnalate;
h) redactează, la nevoie, declaraţii de presă şi participă la interviuri, furnizând
informaţiile supuse liberului acces al publicului, în scopul unei informări corecte
şi complete a opiniei publice;
i) îndeplineşte şi alte dispoziţii ale preşedintelui instanţei, conform legii şi
regulamentului.
(2) În exercitarea acestor atribuţii conducătorul Biroului de informare şi relaţii
publice este ajutat de consilierul pentru informaţii publice.

Art. 84. - (1) Purtătorul de cuvânt al instanţei are dreptul de a consulta orice
document sau dosar aflat la instanţă, având obligaţia de a respecta secretul de
serviciu şi de a proteja informaţiile confidenţiale de care ia cunoştinţă.
Preşedintele instanţei va asigura mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor
specifice.
(2) Dreptul la liberul acces la informaţii privind activitatea judiciară poate fi
restrâns, în condiţiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralităţii, al
ordinii publice ori al securităţii naţionale sau când interesele minorilor ori

136 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


protecţia vieţii private a părţilor în proces o impun. Acest drept poate fi restrâns
şi atunci când, în împrejurări speciale, instanţa apreciază că publicitatea ar fi de
natură să aducă atingere intereselor justiţiei.

Art. 85. - Grefierul din cadrul Biroului de informare şi relaţii publice are
următoarele atribuţii:
a) primeşte şi înregistrează cererile de furnizare a informaţiilor publice;
b) primeşte şi înregistrează petiţiile adresate instanţei în acest domeniu;
c) prezintă conducătorului biroului, zilnic, petiţiile şi cererile înregistrate;
d) transmite către compartimentele de specialitate solicitările de informaţii şi
petiţiile, spre soluţionare;
e) urmăreşte soluţionarea la timp a solicitărilor şi petiţiilor şi aduce la cunoştinţă
conducătorului biroului orice problemă ivită în derularea normală a activităţii;
f) comunică răspunsurile către petiţionari şi solicitanţi;
g) redactează şi pune la dispoziţie publicului înscrisurile cu informaţiile care se
comunică din oficiu, precum şi formularele pentru solicitările de informaţii
publice şi pentru reclamaţiile administrative;
h) furnizează pe loc, atunci când este posibil, informaţiile publice solicitate;
i) face menţiunile în registrul de petiţii şi în registrul pentru înregistrarea cererilor
şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice;
j) păstrează în mape separate petiţiile şi cererile, precum şi răspunsurile date
acestora;
k) îndeplineşte şi alte dispoziţii ale conducătorului biroului, conform legii şi
regulamentului.

CAPITOLUL III: Desfăşurarea activităţii administrativ-judiciare a instanţelor

SECŢIUNEA I
Raporturile de serviciu cu publicul

Art. 90. - (1) Personalul instanţelor este obligat să îndeplinească toate îndatoririle
care îi revin potrivit legii şi regulamentelor.

ANEXE 137
(2) Pentru promovarea acţiunilor, depunerea cererilor şi actelor sau obţinerea de
informaţii, persoanele interesate se pot adresa, după caz, preşedintelui instanţei
sau înlocuitorului acestuia, preşedintelui de secţie, judecătorului-delegat ori
personalului de la registratură şi arhivă.
(3) În incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, vor fi afişate regulile de
conduită pe care trebuie să le respecte acesta, precum şi îndrumări către
compartimentele care au relaţii cu publicul.
(4) La aceste compartimente se vor pune la dispoziţia publicului materialele
informative ajutătoare pentru o mai bună adresabilitate.
(5) Preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, va desemna, dacă se
impune, prin rotaţie unul sau mai mulţi judecători de serviciu care îndeplinesc
următoarele atribuţii:
a) primesc actele de sesizare a instanţei şi verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele
prevăzute de normele procedurale;
b) iau măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure
soluţionarea fără întârziere a acţiunilor şi cererilor primite.
(6) Numărul judecătorilor de serviciu desemnaţi într-o zi va fi astfel stabilit încât
să asigure fluenţa normală a activităţii de primire a cererilor. Aceştia nu vor
desfăşura alte activităţi la compartimentul registratură, în afara primirii cererilor
de chemare în judecată principale, accesorii ori incidentale.
(7) Arhiva şi registratura vor fi deschise zilnic pentru public minimum patru ore,
între orele 9,00 - 13:00.

Art. 91. - (1) Programul de lucru la instanţe este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile
pe săptămână; programul începe de regulă la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00.
(2) Programarea în şedinţele de judecată a judecătorilor se face în raport de
necesităţile instanţei, asigurându-se acestora şi timpul necesar pregătirii
profesionale.

Art. 92 - (1) Şedinţele de judecată vor începe, de regulă, la ora 8,30, putând fi
fixate şi şedinţe succesive, iar în cazuri justificate şi după-amiaza.
(2) Ora de chemare a părţilor în faţa instanţei se va fixa în funcţie de programarea
şedinţelor de judecată.

138 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


(3) În caz de amânare a judecării cauzei, atunci când părţile convin, instanţa va
putea fixa o oră de strigare a dosarelor pentru termenul următor.

Art. 93. - Purtarea ecusonului, în incinta instanţei, este obligatorie pentru


personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informatică, economic,
administrativ şi de serviciu.

Art. 94. - (1) Accesul publicului este permis:


a) în incinta instanţelor, pe timpul programului de lucru, în locurile permise;
b) în sălile de şedinţă, cu 30 de minute înainte de deschiderea şedinţelor de
judecată;
c) în birourile unde îşi desfăşoară activitatea persoanele la care se referă art. 82,
în timpul orelor de primire, iar la arhivă şi registratură, în cadrul programului
stabilit.
(2) Programul şedinţelor de judecată şi cel de primire a publicului, precum şi cel
de acces la arhivă şi registratură se aduc la cunoştinţă prin afişare la loc vizibil.
(3) Este interzis accesul altor persoane decât lucrătorii instanţelor în alte birouri şi
la alte ore decât cele stabilite, precum şi în incinta instanţei după terminarea
programului de lucru.

Art. 95. - (1) Scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor, în
afara cazurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament, este interzisă.
(2) Dosarele şi registrele instanţei privitoare la activitatea de judecată sunt publice
şi pot fi consultate de orice persoană solicitantă care justifică un interes legitim,
precum şi de ziariştii acreditaţi, cu respectarea ordinii şi măsurilor de asigurare a
integrităţii documentelor. Cererea, cu datele de identificare a solicitantului, se va
depune la dosarul cauzei. Ea va fi aprobată de salariatul care coordonează
activitatea compartimentului arhivă, ţinând seama de priorităţile impuse de buna
desfăşurare a procesului în cauza respectivă.
(3) Dosarul va fi studiat numai în arhivă, după identificarea şi notarea numelui şi
prenumelui solicitantului, verificându-se actul de identitate, procura şi delegaţia,
precum şi integritatea dosarului la restituire.

ANEXE 139
(4) Au prioritate de consultare a dosarului cauzei procurorul, părţile, experţii şi
interpreţii desemnaţi în cauză, avocaţii sau reprezentanţii părţilor.
(5) Dosarele ale căror cauze au fost sau sunt judecate în şedinţă secretă, precum
şi cele privind autorizarea efectuării percheziţiilor şi confirmarea şi autorizarea
interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice pot fi consultate numai de
către persoanele arătate la alineatul precedent, în condiţiile legii; în acelaşi mod
vor fi soluţionate şi cererile privind documentele şi evidenţele speciale ale
instanţei care presupun confidenţialitate.
(6) Eliberarea copiilor după documentele aflate la dosare urmează în mod
corespunzător regulile prevăzute la alineatele precedente.

SECŢIUNEA a III-a
Activitatea în timpul şedinţei de judecată

Art. 101. - (1) Grefierul va fi prezent în sala de şedinţă cu jumătate de oră


înainte de începerea şedinţei de judecată, pentru a pune la dispoziţie dosarele spre
consultare. Acesta se îngrijeşte de ataşarea la dosare a ultimelor acte de
procedură sau a corespondenţei sosite la registratură.
(2) După începerea şedinţei de judecată, procurorul, părţile, reprezentanţii sau
avocaţii acestora pot studia dosarele numai cu încuviinţarea preşedintelui de
complet, după o prealabilă verificare a identităţii şi calităţii.
(3) Grefierul de şedinţă asigură prezenţa la uşă a aprodului sau, după caz, verifică
buna funcţionare a instalaţiilor de înregistrare şi amplificare, pentru apelul
persoanelor chemate în faţa instanţei de judecată.
(4) Grefierul de şedinţă anunţă publicului din sală intrarea judecătorilor.
(5) Şedinţa este prezidată de judecătorul cu funcţia cea mai înaltă, potrivit legii.
Dacă nici un judecător nu are atribuţii de conducere, şedinţa va fi prezidată de
judecătorul desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de preşedintele
secţiei.
(6) Accesul publicului în sala de şedinţă poate fi limitat numai în cazurile şi în
condiţiile prevăzute de lege.
(7) Filmarea, fotografierea sau înregistrarea în incinta instanţei sau în sălile de
şedinţă se face numai cu acordul conducătorului Biroului de Informare şi Relaţii
Publice, respectiv al preşedintelui de complet, care poate stabili limitele în care

140 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


să se desfăşoare aceste activităţi. În vederea aducerii la cunoştinţă publicului,
aceste prevederi se afişează în loc vizibil.
(8) Şedinţa de judecată poate fi suspendată pentru motive justificate. Durata
suspendării va fi anunţată şi afişată pe uşa sălii de şedinţă, prin grija grefierului.
(9) Apelul părţilor şi al celorlalte persoane citate se face, obligatoriu, la uşa sălii
de şedinţă, de un aprod sau, prin instalaţia de amplificare, de grefierul de şedinţă.
(10) După strigarea cauzei şi apelul părţilor, grefierul de şedinţă face oral
referatul cauzei, prezentând pe scurt obiectul pricinii şi stadiul în care se află
judecata acesteia, comunică modul în care s-a îndeplinit procedura de citare a
persoanelor chemate la proces şi dacă s-au îndeplinit celelalte măsuri dispuse de
instanţă la termenele anterioare.
(11) Cauzele care se amână, fără discuţii, vor putea fi strigate, la începutul
şedinţei, în ordinea listei, dacă toate părţile legal citate sunt prezente şi cer
amânarea sau dacă în cauză s-a solicitat judecata în lipsă.
(12) La cererea părţilor instanţa va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumită
oră când dosarul va fi strigat din nou.
(13) În cazul în care nici una dintre părţi nu se prezintă la strigarea cauzei,
dosarul va fi lăsat la sfârşitul şedinţei când, după o nouă strigare, în ordinea
listei, se va proceda conform dispoziţiilor legale. Pentru motive temeinice,
preşedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea
înscrisă pe lista de şedinţă.
(14) Cererile sau actele depuse în timpul şedinţei vor fi datate, vizate şi semnate
de preşedintele completului de judecată.
(15) În cursul şedinţei de judecată grefierul va consemna în caietul de note:
numărul dosarului, poziţia acestuia pe lista de şedinţă, susţinerile orale din timpul
şedinţei, depunerile de cereri şi acte în condiţiile alin. (14), măsurile dispuse de
instanţă, precum şi toate celelalte aspecte din desfăşurarea procesului.
(16) Notele vor fi vizate de preşedintele completului de judecată, care, în
prealabil, va verifica conţinutul acestora şi va urmări ataşarea listei de şedinţă la
caietul de note.
(17) Caietul de note va fi numerotat şi sigilat; acesta se va depune la arhiva
instanţei unde se va păstra timp de 3 ani, socotiţi de la data ultimelor note
înscrise.

ANEXE 141
(18) În cazul în care desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace
tehnice, suportul înregistrării se va păstra, în arhiva instanţei, timp de 3 ani,
socotiţi de la data efectuării ultimelor înregistrări.
(19) În cazul amânării judecăţii cauzei, la fixarea noului termen şi a orei de
prezentare la instanţă, se va ţine seama de programarea şi încărcătura şedinţelor
de judecată.
(20) Dacă instanţa rămâne în pronunţare, preşedintele completului anunţă în
şedinţă ziua şi eventual ora stabilită pentru pronunţarea rezultatului deliberării.
(21) Membrii completului vor reţine, cu ocazia judecării cauzelor, deficienţele
constatate în activitatea instanţei sau a altor organe şi le vor aduce la cunoştinţă
preşedintelui instanţei în vederea luării măsurilor corespunzătoare, prin înscrierea
în registrul de control.

CAPITOLUL IV: Angajarea, promovarea în funcţie şi răspunderea


disciplinară a personalului auxiliar de specialitate
informatică,economic, administrativ şi de serviciu

SECŢIUNEA a III-a
Răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de specialitate,
de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu

Art. 159. - (1) Personalul auxiliar de specialitate, de specialitate informatică,


economic, administrativ şi de serviciu răspunde disciplinar pentru abaterile de la
îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează intereselor
serviciului sau prestigiului justiţiei.
(2) Sunt abateri disciplinare:
a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b) absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor din
prezentul regulament referitoare la respectarea programului de lucru;
c) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea
intereselor lor, ale membrilor familiei sau ale altor persoane;
d) atitudini ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu;
e) nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
f) manifestările care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale;

142 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


g) refuzul nejustificat de a îndeplini îndatoririle prevăzute de lege, de prezentul
regulament şi atribuţiile stabilite de preşedinţii instanţelor;
h) neglijenţa gravă sau neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor;
i) încălcarea incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de lege.
(3) Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica personalului auxiliar de specialitate,
de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu în raport cu
gravitatea abaterilor sunt:
a) avertismentul scris;
b) reducerea salariului de bază sau, după caz, reducerea indemnizaţiei de
conducere pe o durată de 1-3 luni, cu 5-10%;
c) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate
depăşi 10 zile lucrătoare;
d) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiaşi
profesii, pe o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
(4) Sancţiunile disciplinare se aplică de preşedintele curţii de apel.
(5) Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. a) şi b) pot fi aplicate şi de preşedintele
judecătoriei la care funcţionează persoana respectivă, iar sancţiunile prevăzute la
alin. (3) lit. a), b), c) şi d) pot fi aplicate şi de preşedintele tribunalului sau
tribunalului specializat.
(6) În cazul în care există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, preşedintele
instanţei, competent să aplice sancţiunea, va dispune cercetarea prealabilă.
Cercetarea prealabilă este obligatorie în toate cazurile în care un judecător
sesizează preşedintele instanţei unde funcţionează cu privire la săvârşirea unei
abateri disciplinare de către un membru al personalului auxiliar.
(7) Cercetarea prealabilă se efectuează de către un judecător-inspector sau de un
alt judecător desemnat de preşedintele instanţei.
(8) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi
convocat în scris de persoana împuternicită de către preşedintele instanţei,
competent să aplice sancţiunea, pentru a fi audiat.
(9) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute mai sus
nu împiedică finalizarea cercetării prealabile.

ANEXE 143
Art. 160. - În cursul cercetării prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să
susţină apărările în favoarea sa şi să propună probele pe care le consideră
necesare; salariatul are dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un
reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Art. 161. - (1) Aplicarea sancţiunii disciplinare se face printr-o decizie emisă în
formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă
despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 1 an de la data
săvârşirii faptei.
(2) Decizia de sancţionare se motivează şi se comunică salariatului în cel mult 5
zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
(3) Comunicarea se face personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în
caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa
indicată de acesta.
(4) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti
competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
(5) Managerii economici, informaticienii, personalul de specialitate din activitatea
financiar-contabilă şi din birourile locale pentru expertize judiciare, tehnice şi
contabile, în calitate de funcţionari publici, pot fi sancţionaţi în condiţiile Legii
nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare.

144 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Legea nr. 567 din 2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate
al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor
de pe lângă acestea (extrase)

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1. - În înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de


specialitate constituie un sprijin pentru magistraţi, competenţa şi îndeplinirea
corectă a sarcinilor ce revin acestei categorii de personal jucând un rol important
în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor
de pe lângă acestea.

Art. 2. - Personalul auxiliar de specialitate funcţionează în cadrul


compartimentelor auxiliare de specialitate ale instanţelor judecătoreşti şi
parchetelor de pe lângă acestea, organizate potrivit art. 106-108 din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciară.

Art. 3. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea este format din: grefieri, grefieri statisticieni,
grefieri documentarişti, grefieri arhivari, informaticieni, registratori.
(2) Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu
studii medii.
(3) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi
al parchetelor de pe lângă acestea funcţiile de agent procedural şi aprod.

Art. 4. - Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea, prevăzut la art. 3, este obligat ca, prin întreaga
sa activitate, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea
lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor
participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte
normele deontologice ale profesiei şi să participe la formarea profesională
continuă.

ANEXE 145
SECŢIUNEA a 3-a
Suspendarea din funcţie a personalului auxiliar de specialitate
al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea

Art. 48. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:
a) când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa;
b) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să îşi exercite funcţia în mod
corespunzător;
c) când săvârşeşte o abatere disciplinară gravă, în condiţiile art. 88.
(2) Suspendarea din funcţie se dispune de preşedintele curţii de apel sau, după
caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta, în a cărui
circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana în cauză.
(3) În perioada suspendării din funcţie, potrivit alin. (1) lit. a) şi c), celui
suspendat nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie
vechime în muncă şi în specialitate.

Art. 49. - (1) În cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. a), preşedintele curţii de
apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta
comunică de îndată persoanei în cauză şi conducerii instanţei sau parchetului unde
aceasta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.
(2) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale,
achitarea sau încetarea procesului penal faţă de persoana în cauză, suspendarea
din funcţie încetează, iar aceasta este repusă în situaţia anterioară, i se plătesc
drepturile băneşti de care a fost lipsită pe perioada suspendării din funcţie şi i se
recunoaşte vechimea în muncă şi în specialitate pentru această perioadă.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul prevăzut la art.
48 alin. (1) lit. c), dacă se constată nevinovăţia persoanei în cauză.

Art. 50. - (1) În cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. b), boala psihică se
constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau,
după caz, a conducătorului parchetului, iar suspendarea din funcţie se dispune pe
perioada recomandată de comisia medicală de specialitate.

146 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


(2) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), preşedintele curţii de apel
sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta, pe baza unei
noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a
persoanei în cauză, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, o
eliberează din funcţie.
(3) În perioada suspendării, persoanei în cauză i se plătesc drepturile de asigurări
sociale pentru boală, potrivit legii.

Art. 51. - Decizia de suspendare din funcţie poate fi contestată la tribunalul de


muncă şi asigurări sociale în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul
reclamantul.

CAPITOLUL VI: Drepturile şi îndatoririle personalului auxiliar


de specialitate al instanţelor judecătoreşti
şi al parchetelor de pe lângă acestea

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 59. - Stabilirea drepturilor şi îndatoririlor personalului auxiliar se face


ţinându-se seama de locul şi rolul acestuia în desfăşurarea activităţii de justiţie, de
răspunderea şi complexitatea fiecărei funcţii, de interdicţiile şi incompatibilităţile
prevăzute de lege pentru persoanele care sunt încadrate în instituţiile publice.

SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea

Art. 60. - (1) Pentru activitatea desfăşurată, personalul auxiliar de specialitate al


instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o
salarizare stabilită în raport cu nivelul instanţei sau parchetului, cu funcţia

ANEXE 147
deţinută, cu vechimea în muncă şi în specialitate, precum şi cu alte criterii
prevăzute de lege.
(2) Informaticienii cu funcţii de execuţie şi funcţii de conducere beneficiază de
prevederile privind salarizarea şi celelalte drepturi corespunzătoare grefierilor cu
studii superioare cu funcţii de execuţie şi de conducere.
(3) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor
de pe lângă acestea beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime şi de
alte drepturi salariale, în condiţiile legii.
(4) Salarizarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi
al parchetelor de pe lângă acestea se stabileşte prin lege specială.

Art. 61. - Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea este liber să se asocieze ori să adere la organizaţii
sindicale, precum şi la organizaţii profesionale, locale, naţionale sau
internaţionale, în scopul apărării intereselor sale profesionale, sociale şi
economice.

Art. 62. - (1) Personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea îi este recunoscut dreptul la grevă, în condiţiile
legii, cu respectarea principiilor continuităţii şi al celerităţii activităţii de justiţie.
(2) În timpul grevei se vor asigura serviciile esenţiale, nu mai puţin de o treime
din activitatea normală, asigurându-se participarea grefierilor la şedinţele de
judecată sau, după caz, la activităţile de urmărire penală pentru soluţionarea
cauzelor cu arestaţi în materie penală şi în alte materii, pentru cauzele privind
obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluţionarea cererilor
de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit
legii, sau apreciate ca atare de către instanţă.

Art. 63. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea are dreptul de a-şi perfecţiona în mod continuu
pregătirea profesională.
(2) Pe perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea urmează forme de perfecţionare

148 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care
acestea sunt:
a) organizate la iniţiativa ori în interesul instanţei sau parchetului la care este
încadrat;
b) urmate la iniţiativa personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu acordul preşedintelui curţii
de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta, în a căror
circumscripţie teritorială funcţionează;
c) organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, de centrele zonale de formare
continuă, în condiţiile legii, sau de alte instituţii specializate din ţară sau din
străinătate.
(3) În cazul în care formarea şi perfecţionarea profesională, în formele prevăzute
la alin. (2), se organizează în afara localităţii în care îşi are sediul instanţa sau
parchetul, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al
parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de drepturile de delegare, în condiţiile
art. 57.
(4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfecţionare
profesională a personalului auxiliar de specialitate, organizate în condiţiile alin.
(2) lit. a) şi c), curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi, după
caz, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie au obligaţia să prevadă în
bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective.

Art. 64. - Instanţele şi parchetele au obligaţia să asigure personalului auxiliar de


specialitate condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le asigure sănătatea
şi integritatea fizică şi psihică.

Art. 65. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit
de 30 de zile lucrătoare.
(2) În perioada concediului de odihnă personalul auxiliar de specialitate al
instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază, o

ANEXE 149
singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi
localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă.
(3) Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin
regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile Legii nr.
53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 123/2003 privind creşterile salariale ce se vor acorda
personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 164/2004, cu completările ulterioare.

Art. 66. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la concedii fără plată, pentru studii sau
pentru alte evenimente, în condiţii stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 65
alin. (3).
(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor
de pe lângă acestea are dreptul la concedii medicale, potrivit legislaţiei în
vigoare.

Art. 67. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea, în activitate sau pensionari, precum şi soţul/soţia
şi copiii aflaţi în întreţinerea acestuia beneficiază în mod gratuit de asistenţă
medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale
privind plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate.
(2) Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor
şi protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Art. 69. - (1) Personalul auxiliar de specialitate cu o vechime continuă în justiţie


de 25 de ani înainte de data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru motive
neimputabile beneficiază de o indemnizaţie egală cu trei salarii de bază de
încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.
(2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul
activităţii de personal auxiliar de specialitate şi se înregistrează în dosarul
personal, potrivit legii.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul decesului personalului auxiliar
de specialitate aflat în activitate. În acest caz indemnizaţia se acordă soţului sau,

150 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


după caz, soţiei şi copiilor care se aflau în întreţinerea persoanei în cauză la data
decesului.

Art. 70. - Grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în


specialitate juridică, pentru perioada în care desfăşoară această activitate.

Art. 71. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea, în activitate, cu o vechime de 25 de ani şi,
respectiv, 20 de ani, poate fi distins cu Diploma Meritul judiciar clasele II şi III,
prevăzută de Legea nr. 303/2004, pentru merite deosebite în activitate,
respectarea în mod exemplar a îndatoririlor de serviciu şi obţinerea în decursul
întregii activităţi numai a calificativului "foarte bine".
(2) Modalitatea de propunere şi condiţiile concrete pentru acordarea Diplomei
Meritul judiciar clasele II şi III se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul
Superior al Magistraturii.

Art. 72. - Grefierii de şedinţă au dreptul la asigurarea în mod gratuit a ţinutei


vestimentare corespunzătoare instanţei la care funcţionează, potrivit legii.

Art. 73. - Pe lângă drepturile prevăzute de prezenta lege, personalul auxiliar de


specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de legislaţia muncii şi de legislaţia
asigurărilor sociale.

Art. 74. - (1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor


judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este evaluată anual de către
conducătorul instanţei judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta în care
îşi desfăşoară activitatea, prin acordarea calificativelor "foarte bine", "bine",
"satisfăcător" şi "nesatisfăcător".
(2) Evaluările şi calificativele anuale se păstrează la dosarul profesional personal.
(3) În cazul informaticienilor, evaluarea se realizează cu sprijinul
compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiţiei sau,
după caz, din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă

ANEXE 151
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie
şi se semnează atât de preşedintele curţii de apel sau de procurorul general al
parchetului de pe lângă această instanţă, cât şi de către şeful compartimentului
informatic din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al
Parchetului Naţional Anticorupţie.

Art. 75. - (1) Evoluţia activităţii personalului de la intrarea în justiţie şi până la


încetarea funcţiei se consemnează în fişa profesională aprobată de Consiliul
Superior al Magistraturii, aflată la dosarele profesionale care se întocmesc şi se
păstrează de curtea de apel sau parchetul de pe lângă această instanţă, în a cărui
circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea ori, după caz, la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau
la Parchetul Naţional Anticorupţie.
(2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile
prevăzute de lege.
(3) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor
de pe lângă acestea are acces la propriul dosar profesional şi poate obţine copii
ale actelor existente în dosar.

SECŢIUNEA a 3-a
Îndatoririle personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea

Art. 76. - Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea are obligaţia să îşi îndeplinească îndatoririle de
serviciu cu profesionalism, imparţialitate şi celeritate, în conformitate cu legea, şi
să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau
juridice ori prestigiului justiţiei.

Art. 77. - (1) Funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice
sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământ, în condiţiile legii.
(2) Grefierilor le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

152 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


b) să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă
natură;
c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere,
administrare ori de control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv la
bănci sau la alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii
naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(3) Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (2) lit. c), grefierii pot fi
acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

Art. 78. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea este obligat să păstreze secretul profesional,
confidenţialitatea în legătură cu faptele şi informaţiile despre care ia cunoştinţă în
exercitarea funcţiei, cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra
unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al
parchetelor de pe lângă acestea nu îi este permis să comenteze sau să justifice în
presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în dosarele despre
care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Art. 79. - Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea este obligat să respecte programul de lucru şi să
rezolve lucrările în termenele stabilite.

Art. 80. - (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea este obligat să aibă, în timpul şedinţelor de
judecată, ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei la care funcţionează.
(2) Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură
potrivit art. 72.

Art. 81. - Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea este obligat să prezinte, în condiţiile şi la
termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interes.

ANEXE 153
CAPITOLUL VII
Răspunderea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea

Art. 82. - Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea răspunde civil, disciplinar, administrativ şi penal,
după caz, în condiţiile legii.

Art. 83. - Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al


parchetelor de pe lângă acestea răspunde disciplinar pentru abaterile de la
îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează intereselor
serviciului sau prestigiului justiţiei.

Art. 84. - Constituie abateri disciplinare:


a) întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor;
b) absenţele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor din
regulamentele privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a
parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la programul de lucru;
c) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea
unor interese personale, ale membrilor familiilor lui sau ale altor persoane,
precum şi orice ale imixtiuni în activitatea judecătorilor sau a procurorilor;
d) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de
judecători şi procurori, faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau
orice altă persoană cu care intră în relaţii;
e) nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
f) nerespectarea dispoziţiilor legale care reglementează modul de comunicare faţă
de terţe persoane a datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea instanţelor
judecătoreşti;
g) manifestări care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale;
h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii şi
regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a
parchetelor de pe lângă acestea ori alte atribuţii stabilite de conducătorii
instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea;
i) neglijenţa gravă ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor;

154 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


j) încălcarea incompatibilităţilor şi a interdicţiilor prevăzute de lege;
k) omisiunea gravă de a-şi îndeplini atribuţiile ce îi revin potrivit legii;
l) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului
auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă
acestea.

Art. 85. - (1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului auxiliar de
specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în
raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) reducerea cu 5-15% a salariului şi/sau a indemnizaţiei de conducere, pe o
durată de 1-3 luni;
c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiaşi
funcţii, pe o durată de 1-3 luni;
d) revocarea din funcţia de conducere ocupată;
e) mutarea disciplinară la o altă instanţă sau parchet din circumscripţia teritorială
a aceleiaşi curţi de apel sau, după caz, a aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de
apel, pe o durată de 1-3 luni;
f) excluderea din profesie.
(2) În cazul nerespectării prevederilor cuprinse în Codul deontologic al
personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de
pe lângă acestea, conducătorul instanţei sau al parchetului care aplică sancţiunea
poate dispune ca, pe lângă sancţiunea disciplinară aplicată, acesta să urmeze
cursuri de deontologie a profesiei organizate de Şcoala Naţională de Grefieri.

Art. 86. - (1) Sancţiunea prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a) se aplică de
conducătorul instanţei sau al parchetului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea
cel sancţionat.
(2) Sancţiunile prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b)-f) se aplică de către
preşedintele curţii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă
aceasta, în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea cel
sancţionat.

ANEXE 155
Art. 87. - (1) În cazul în care există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare,
conducătorii instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea,
prevăzuţi la art. 86, vor dispune efectuarea cercetării prealabile.
(2) Cercetarea prealabilă este obligatorie în toate cazurile şi se poate efectua prin
judecătorii inspectori ai curţilor de apel ori, după caz, prin procurorii inspectori
din cadrul curţilor de apel sau al parchetelor de pe lângă acestea ori printr-un alt
judecător sau procuror desemnat de conducătorul curţii de apel ori al parchetului
de pe lângă aceasta şi se finalizează printr-un act de constatare.
(3) Pentru abaterile disciplinare sesizate în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după
caz, al Parchetului Naţional Anticorupţie, cercetarea prealabilă prevăzută la alin.
(2) se efectuează de judecătorii desemnaţi de colegiul de conducere al Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, de procurorii inspectori din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al Parchetului
Naţional Anticorupţie.
(4) În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele şi urmările acestora,
împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei,
precum şi orice date concludente.
(5) Citarea şi ascultarea persoanei în cauză şi verificarea apărărilor acesteia sunt
obligatorii.
(6) Refuzul persoanei cercetate de a face declaraţii sau de a se prezenta la
cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.

Art. 88. - (1) Pe perioada cercetării prealabile, conducătorul curţii de apel sau al
parchetului de pe lângă aceasta va putea dispune, în raport cu gravitatea faptei,
suspendarea din funcţie a persoanei în cauză.
(2) Persoana cercetată poate contesta această măsură în termen de 30 de zile de la
data comunicării, la tribunalul de muncă şi asigurări sociale în a cărui
circumscripţie teritorială îşi are domiciliul.

Art. 89. - (1) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de 30 de zile de la data


înregistrării actului de constatare la cabinetul conducătorului instanţei sau al
parchetului competent să aplice sancţiunea, dar nu mai târziu de un an de la data
săvârşirii abaterii disciplinare.

156 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


(2) Sancţiunile disciplinare se aplică prin decizie emisă în formă scrisă, în
termenul prevăzut la alin. (1), şi se comunică persoanei sancţionate în cel mult 5
zile de la data emiterii; decizia produce efecte de la data comunicării.
(3) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate
de cel sancţionat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancţionat în
timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a
fost citată sau ascultată;
d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinară;
e) termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată.
(4) Decizia de sancţionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la
comunicare, la tribunalul de muncă şi asigurări sociale în a cărui circumscripţie
teritorială îşi are domiciliul contestatorul.
(5) Contestaţia formulată potrivit alin. (4) nu suspendă executarea. La cererea
contestatorului, tribunalul poate dispune suspendarea executării.

ANEXE 157
Codul deontologic pentru personalul auxiliar al instanţei – Model SUA

Introducere

Deţinerea unei funcţii publice în cadrul sistemului judecătoresc constituie


o înaltă responsabilitate publică justificată de încrederea pe care cetăţenii o
investesc în integritatea funcţionarilor şi angajaţilor din ramura judecătorească.
Prin urmare, angajaţii din instanţe, pe deplin credincioşi responsabilităţii pe care
o au, se vor supune unor standarde înalte de conduită, astfel încât să poate fi
menţinută integritatea şi independenţa instanţelor. Personalul auxiliar al
instanţelor va duce la îndeplinire toate sarcinile prevăzute de lege şi va pune
loialitatea faţă de principiile conţinute de prezentul cod mai presus de loialitatea
faţă de persoane sau părţi. Personalul auxiliar al instanţelor va apăra Constituţia,
legile şi reglementările Statelor Unite, ale statului ___X___ şi toate prevederile
prezentului cod şi nu va lua parte la încălcarea acestora. Personalul auxiliar al
instanţelor se va conforma standardelor prevăzute de prezentul cod şi va face
eforturi pentru a informa asupra încălcărilor acestora, în orice situaţie ar putea să
apară.

Incidenţa

1) Fiecare jurisdicţie trebuie să determine cu precizie care sunt angajaţii asupra


cărora se aplică prezentul cod. Codul trebuie să se aplice tuturor angajaţilor care
sunt implicaţi direct sau indirect în operaţiile instanţelor. Funcţiile pe care le
sugerăm ar trebui să includă: grefieri, funcţionari care ţin evidenţa sentinţelor,
personalul care se ocupă de procesarea datelor, executori judecătoreşti şi secretari
juridici, precum şi administratorii de instanţă şi personalul aflat în subordinea
acestora. Această enumerare are doar caracter ilustrativ şi nu implică faptul că ar
trebui omise alte categorii de funcţionari ai instanţelor. De exemplu, dacă
administratorii instanţei au relaţii cu publicul sau au autoritatea de a achiziţiona
materiale pentru instanţă, atunci prezentul cod ar trebui să se aplice şi acestora.

2) Prezentul cod nu are destinaţia de a se aplica grefierilor de şedinţă, care


trebuie să se conformeze unor standarde mai exigente, şi nici dactilografilor
/stenografilor de şedinţă, care se conformează Codului de conduită profesională
al Asociaţiei Naţionale a Stenografilor.

158 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


3) Termenul "angajat al instanţei," cuprinde sub incidenţa sa şi pe acei angajaţi ai
instanţei care sunt administratori de instanţă.

4) Termenul "administrator de instanţă," cuprinde sub incidenţa sa pe toţi


angajaţii instanţelor care au responsabilităţi importante de supervizare. Fiecare
jurisdicţie va trebui să identifice în mod specific pe acei angajaţi ai instanţei care
funcţionează în calitate de administratori în cadrul sistemului judecătoresc.

Secţiunea 1: Abuzul de funcţie

A) Nici un angajat al instanţei nu va face sau nu va încerca să facă uz de poziţia


sa oficială pentru a obţine beneficii sau scutiri necuvenite, pentru sine sau pentru
altă persoană.

B) Nici un angajat al instanţei nu va primi, pretinde sau accepta să primească nici


un fel de cadou, favoare sau orice alte bunuri de valoare în baza unei înţelegeri,
fie explicită sau implicită, că, prin aceasta vor fi influenţate acţiunile, deciziile
sau sentinţele unui angajat al instanţei. Cadourile care nu încalcă prezenta
prevedere privind abuzul de funcţie sunt prezentate în secţiunea 3, sub-secţiunea
B.6

C) Nici un angajat al instanţei nu va face discriminări prin acordarea de favoruri


speciale anumitor persoane, fie că este contra plată sau nu, şi nici nu va acţiona în
aşa fel încât să fie sau să pară afectat în mod nepotrivit de relaţii de rudenie,
poziţie sau de influenţa unei părţi sau persoane.

D) Nici un angajat al instanţei nu va pretinde sau accepta nici un fel de onorariu


sau compensaţie, în afară de cea primită de acesta în calitatea sa oficială, pentru
consultanţă sau asistenţă acordată pe durata angajării sale în calitate de funcţionar
al instanţei.

E) Fiecare angajat al instanţei va folosi resursele, bunurile .şi fondurile aflate sub
controlul autorităţii judecătoreşti în mod judicios şi numai în conformitate cu
procedurile legale şi reglementările în vigoare.
F) Fiecare angajat al instanţei va raporta imediat autorităţii corespunzătoare orice
încercare de a-l determina să încalce oricare dintre standardele prevăzute mai sus.

ANEXE 159
Secţiunea 2: Confidenţialitatea

A) Nici un angajat al instanţei nu va divulga nici unei persoane neautorizate,


pentru nici un motiv, nici o informaţie confidenţială aflată pe durata angajării sale
sau dobândită prin divulgarea neautorizată a acesteia de către altă persoană.

B) Informaţiile confidenţiale includ, dar nu se limitează la, următoarele:


informaţii referitoare la cauzele aflate pe rolul instanţei care nu fac încă obiectul
informaţiilor de interes public sau informaţii legate de rezultatul activităţii
oricărui judecător, grefier de instanţă, avocat sau a oricărui alt angajat, inclusiv
dar nu limitat la: însemnări, documente, discuţii şi memorandumuri.

C) Informaţiile confidenţiale care sunt accesibile anumitor persoane în


conformitate cu legea, regulamentul de ordine interioară sau cu politica
administrativă a instanţei vor fi furnizate numai de către persoanele autorizate în
acest sens.

D) Orice angajat al instanţei va raporta informaţiile confidenţiale autorităţii


competente, atunci când angajatul consideră în mod rezonabil că aceste informaţii
sunt sau pot constitui dovada unei încălcări a legii sau a conduitei etice. Asupra
nici unui angajat al instanţei nu se vor aplica măsuri disciplinare pentru
divulgarea unor astfel de informaţii confidenţiale autorităţii competente.

E) Administratorii de instanţă trebuie să îşi instruiască personalul asupra


informaţiilor care sunt confidenţiale şi, acolo unde este cazul, să desemneze
materialele care sunt confidenţiale.

F) Angajaţilor instanţei nu li se va interzice să răspundă la întrebările legate de


procedurile instanţei, însă acestora nu le este permis să acorde consultanţă
juridică. Procedurile standard ale instanţei, precum modalitatea de depunere a
unui apel sau de iniţiere a unei acţiuni de importanţă minoră, vor trebui rezumate
în scris şi puse la dispoziţia justiţiabililor. Toate solicitările mijloacelor de
informare în masă vor trebui înaintate angajatului instanţei desemnat în acest
scop.

G) Nici un angajat al instanţei nu va iniţia sau reproduce comunicări ex parte de


la justiţiabili, martori sau avocaţi către judecători, juraţi sau orice alte persoane.

160 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


H) Un fost angajat al instanţei nu trebuie să divulge informaţii confidenţiale
atunci când divulgarea acestora de către un angajat actual al instanţei constituie o
încălcare a confidenţialităţii.

Secţiunea 3: Conflictul de interese

A) În îndeplinirea responsabilităţilor sale profesionale, orice angajat al instanţei


va evita conflictele de interese, aşa cum sunt definite mai jos. Chiar dacă nu
implică un abuz de funcţie, conflictul de interese care implică un angajat al
instanţei poate submina grav încrederea comunităţii în sistemul judecătoresc. De
aceea, oricărui angajat al instanţei i se cere să dea dovadă de diligenţă prin
informarea asupra conflictelor de interese, prin raportarea conflictelor de interese
autorităţilor desemnate şi prin eliminarea conflictelor de interese atunci când
acestea apar.

1) Conflictul de interese există atunci când obiectivismul sau imparţialitatea


angajatului instanţei în îndeplinirea sarcinilor sale profesionale sunt influenţate
sau pot părea în mod rezonabil că sunt afectate ori atunci când angajatul instanţei
sau un membru apropiat al familiei acestuia, după cum sunt definiţi mai jos, sau o
companie, va beneficia de profituri financiare ca urmare a poziţiei deţinute de
către angajat în cadrul sistemului judecătoresc.

2) Nu există conflict de interese dacă un beneficiu sau dezavantaj îl afectează pe


angajat, în calitate de membru al profesiei sale, a unei companii sau unui grup, în
aceeaşi măsură ca şi pe ceilalţi membri ai unei profesii, companii sau grup care
nu deţin o poziţie în cadrul sistemului judecătoresc.

3) Pentru scopurile prezentului cod, termenul de "membru apropiat al familiei"


va cuprinde următoarele grade de rudenie, fie că sunt rude prin alianţă, de sânge
sau prin adopţie: soţul/soţia, copiii aflaţi în întreţinere, fraţii, surorile, părinţii,
bunicii, nepoţii, socrii, cumnaţii, cumnatele, ginerii, nurorile, părinţii vitregi,
copiii vitregi, fraţii şi surorile vitrege; fraţii uterini şi consangvini.

ANEXE 161
B) Activităţi interzise:

1) Nici un angajat al instanţei nu va încheia contracte cu sistemul judecătoresc


pentru servicii, materiale, echipament, leasing sau închiriere, în afara contractului
de angajare referitor la funcţia angajatului, pentru a asista un membru apropiat al
familiei sale la încheierea unui contract cu sistemul judecătoresc într-o manieră
care nu este accesibilă nici unei alte părţi interesate.

2) Nici un angajat al instanţei nu va primi sume de bani sau alte compensaţii


pentru reprezentarea, acordarea de asistenţă sau consultanţă părţilor angajate în
tranzacţii sau implicate în procedurile instanţei.

3) Nici un angajat al instanţei nu va participa la luarea nici unei decizii de afaceri


care implică o parte cu care angajatul instanţei sau un membru apropiat al familiei
sale se află în negocieri de angajare.

4) Nici un fost angajat al instanţei nu se va angaja în tranzacţii şi nici nu va


reprezenta alte persoane în tranzacţii sau proceduri ale sistemului judecătoresc
timp de un an de la încheierea contractului de muncă sau în orice altă problemă
dacă angajatul a fost implicat substanţial, sau în orice alte tranzacţii cu poziţii pe
care acesta le-a deţinut în trecut.

5) Nici un angajat al instanţei nu va angaja, pleda în favoarea sau recomanda


pentru angajare, cu bună ştiinţă, nici un membru apropiat al familiei sale.

6) Nici un angajat al instanţei nu va pretinde, primi sau accepta să primească


daruri, credite, gratuităţi, reduceri, favoruri, ospitalitate sau servicii în
împrejurările în care se poate presupune în mod rezonabil că scopul major al
donatorului este acela de a influenţa angajatul instanţei în exercitarea
responsabilităţilor sale oficiale.

a) Nici una dintre prevederile prezentei secţiuni nu îi va interzice unui angajat al


instanţei să accepte un premiu oficial acordat ca recunoaştere a serviciilor sale.

b) Nici una dintre prevederile prezentei secţiuni nu îi va interzice unui angajat al


instanţei să accepte un credit comercial rezonabil care a fost acordat ca parte a
operaţiunilor obişnuite ale activităţii creditorului.

162 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


c) Nici una dintre prevederile prezentei secţiuni nu îi va interzice unei persoane
să dea un cadou unui grup de angajaţi, precum angajaţii unui birou sau ai unui
departament din cadrul sistemului judecătoresc, cu condiţia ca valoarea cadoului
şi împrejurările în care acesta este făcut sunt de aşa natură încât nu se presupune
în mod rezonabil că acel cadou ar influenţa angajaţii în îndeplinirea atribuţiilor lor
oficiale sau că o asemenea influenţă constituia scopul donatorului, şi cu condiţia
ca orice angajat care primeşte asemenea cadou să-l raporteze imediat superiorului
său ierarhic, care va fi responsabil pentru distribuirea adecvată a acestuia.
Cadourile primite cu înţelegerea că acestea vor influenţa acţiunile, deciziile sau
hotărârile oficiale ale angajatului vor fi interzise, acestea fiind considerate abuz
de funcţie, conform secţiunii 1, sub-secţiunea B.

d) Nici una dintre prevederile prezentei secţiuni nu îi va interzice unei persoane


sau unui grup să ofere un cadou cu valoare istorică sau altă valoare simbolică ce
se face în beneficiul sistemului judecătoresc, cu condiţia ca un asemenea cadou să
fie primit în numele sistemului judecătoresc de către autoritatea desemnată în
acest sens.

C) Pentru a asigura conformitatea cu standardele de mai sus, orice angajat al


instanţei care are autoritatea de a încheia sau aproba contracte în numele
sistemului judecătoresc va completa o declaraţie a veniturilor şi o va depune la
autoritatea competentă la începutul angajării sale în funcţia respectivă, în fiecare
an pe durata angajării şi la încheierea contractului de muncă. O astfel de
declaraţie va cuprinde toate sursele aranjamentelor contractuale pentru venitul
personal, inclusiv investiţiile şi proprietatea imobiliară, profitul total din afaceri şi
partea din profit care îi revine angajatului instanţei, soţului-soţiei acestuia sau
copiilor aflaţi în întreţinere şi va respecta directivele stabilite de autoritatea
desemnată.
D) Fiecare poziţie de angajat cu normă întreagă în cadrul sistemului judecătoresc
trebuie să constituie angajamentul de bază al angajatului. Angajarea în afara
instanţei este permisă numai dacă îndeplineşte următoarele criterii:

1) Angajarea în afara instanţei nu se face în cadrul unei entităţi care apare în mod
regulat în instanţă sau care desfăşoară afaceri cu sistemul judecătoresc şi nu îi

ANEXE 163
impune angajatului instanţei să ia legătura în mod frecvent cu avocaţii care apar
frecvent în instanţă;

2) Sarcinile de serviciu din afara instanţei pot fi îndeplinite în afara orelor de


program şi nu sunt incompatibile cu îndeplinirea sarcinilor şi responsabilităţilor
profesionale din instanţă ale angajatului;

3) Angajarea în afara instanţei nu necesită practicarea profesiei juridice;

4) Angajarea în afara instanţei nu obligă sau determină angajatul instanţei să


divulge informaţii confidenţiale dobândite în timpul şi datorită sarcinilor oficiale
ale acestuia în instanţă;

5) Angajarea în afara instanţei nu se va face în cadrul ramurilor judiciare,


executive sau legislative ale guvernului fără aprobarea în scris dată de ambii
angajatori;

6) Acolo unde există sau poate părea în mod rezonabil că există un conflict de
interese ori în situaţia în care angajarea în afara instanţei se reflectă în mod
negativ asupra integrităţii instanţei, angajaţii vor informa autoritatea desemnată
competentă înainte de a accepta o angajare suplimentară.

Secţiunea 4: Activitatea politică

A) Fiecare angajat al instanţei are dreptul la vot, deoarece angajatul poate opta şi
are libertatea de a lua parte în mod activ la campanii politice în afara programului
de lucru. O asemenea activitate include, dar nu se limitează la, calitatea de
membru şi deţinerea unei poziţii în cadrul unui partid politic, desfăşurarea de
campanii pentru anumiţi candidaţi în cadrul alegerilor partizane prin pregătirea de
discursuri şi contribuţii financiare sau voluntariat pentru anumiţi candidaţi,
partide politice sau pentru alte grupuri angajate în activităţi politice. Angajatul
instanţei care decide să ia parte la activitatea politică în afara orelor de program
nu va face uz de poziţia sau titlul său în cadrul sistemului judecătoresc în
activităţile sale politice.

B) Cu excepţia angajaţilor instanţei care obţin funcţia pe care o deţin prin


intermediul alegerilor, nici un angajat al instanţei nu va fi candidat şi nici nu va

164 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


deţine o funcţie partizană electivă. Aplicându-se aceeaşi excepţie, angajatul
instanţei care îşi declară intenţia de a candida pentru o poziţie partizană, îşi va lua
concediu fără plată pe durata completării procedurii de nominalizare. Dacă este
ales, angajatul instanţei va trebui să demisioneze. Angajatul instanţei poate fi
candidat la o funcţie nepartizană fără să demisioneze din funcţia pe care o deţine
în instanţă, cu condiţia ca angajatul să se conformeze prevederilor prezentului cod
referitoare la îndeplinirea atribuţiilor, la conflictele de interese etc.

C) Nici un angajat al instanţei nu se va angaja în nici o activitate politică în


timpul orelor de serviciu sau pe durata cât foloseşte mijloace de transport sau
echipamentul guvernamental sau pe proprietatea instanţei. Activitatea politică
include dar nu se limitează la, următoarele:
1) Distribuirea şi afişarea de materiale publicitare, insigne, afişe, simboluri de
campanie sau alte articole de publicitate politică în numele oricărui partid,
comitet, agenţie sau candidat la o funcţie politică;
2) Folosirea autorităţii sau poziţiei oficiale, direct sau indirect, pentru a influenţa
sau pentru a încerca influenţarea altui angajat din cadrul sistemului judecătoresc
să devină membru al unei organizaţii politice sau să ia parte la activităţi politice;
3) Colectarea de semnături pentru o candidatură politică;

4) Solicitarea sau primirea de fonduri în scopuri politice.

D) Nici un angajat al instanţei nu va face discriminări în favoarea sau în


defavoarea unui angajat sau solicitant al unei funcţii în instanţă în funcţie de
contribuţiile politice sau activităţile politice permise.

Secţiunea 5: Îndeplinirea atribuţiilor


A) Orice angajat al instanţei va depune în mod constant eforturi pentru s-şi
îndeplini atribuţiile oficiale în mod corespunzător şi cu diligenţă. Pe durata
programului de lucru, orice angajat al instanţei îşi va dedica întreaga energie
problemelor şi responsabilităţilor funcţiei pe care o deţine.

B) Orice angajat al instanţei îşi va îndeplini responsabilităţile de funcţionar public


în modul cel mai politicos şi amabil cu putinţă.

ANEXE 165
C) Orice angajat al instanţei îşi va actualiza sau obţine licenţele şi certificatele de
angajare care sunt prevăzute de lege sau de către regulamentul de ordine
interioară al instanţei.

D) Nici un angajat al instanţei nu va modifica, falsifica, distruge, deforma,


antedata sau omite să înregistreze intrările prevăzute în oricare din registrele care
se află sub controlul acestuia. Această prevedere nu interzice modificarea sau
efectuarea de ştersături în registre sau documente pe baza unei decizii a instanţei.

E) În îndeplinirea atribuţiilor sale profesionale în instanţă, nici un angajat al


instanţei nu va face discriminări şi nici nu va da dovadă de părtinire sau
prejudecăţi, prin limbaj sau conduită, pe criterii de rasă, religie, origine etnică,
sex, orientare sexuală sau afiliere politică.

F) Nici un angajat al instanţei nu va acorda consultanţă juridică şi nici nu va


recomanda nominal anumiţi avocaţi.

G) Nici un angajat al instanţei nu va refuza să pună în aplicare sau să


îndeplinească un ordin sau o reglementare a instanţei, emise în limitele legii, şi
nici nu va depăşi acea autoritate. Nici unui angajat al instanţei nu i se va impune
să îndeplinească alte atribuţii în afara celor prevăzute de fişa postului.

H) Orice angajat al instanţei va informa imediat autoritatea competentă asupra


încălcărilor prezentului cod.

I) Angajaţii instanţei care sunt studenţi la drept, avocaţi sau membri ai altor
grupuri profesionale vor respecta de asemenea obligaţiile profesionale prevăzute
de aceste funcţii.

Secţiunea 6: Administratorii de instanţă

A) Periodic, administratorii de instanţă se vor perfecţiona profesional.

B) Administratorii de instanţă vor cere angajaţilor aflaţi sub îndrumarea şi


controlul lor să respecte standardele etice prevăzute de prezentul cod.

166 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


C) Administratorii de instanţă îşi vor îndeplini responsabilităţile administrative cu
diligenţă, vor menţine competenţa profesională în administrarea instanţei şi vor
facilita îndeplinirea atribuţiilor de către ceilalţi angajaţi ai instanţei.

D) Administratorii de instanţă vor lua măsuri legate de orice manifestări de


conduită lipsită de etică ce le sunt aduse la cunoştinţă, iniţiind măsurile
disciplinare corespunzătoare împotriva angajatului care s-a făcut vinovat de o
asemenea conduită şi informând autorităţile competente asupra oricăror dovezi de
conduită lipsită de etică din partea judecătorilor sau avocaţilor.

E) Administratorii de instanţă nu vor acţiona ca lideri şi nici nu vor deţine funcţii


în organizaţii politice, nu vor pregăti discursuri pentru nici o organizaţie politică
şi nici nu vor susţine public vreun un candidat la o funcţie politică.

ANEXE 167
4. Comentarii asupra proiectului Codului deontologic
înaintate Consiliului Superior al Magistraturii

A. COMENTARII ABA/CEELI LA PROIECTUL CODULUI


DEONTOLOGIC AL PERSONALULUI AUXILIAR DE SPECIALITATE
AL INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI ŞI AL PARCHETELOR DE PE
LÂNGĂ ACESTEA (versiunea transmisă la CSM la data de 5 martie 2005)

În calitate de iniţiator al acestui proiect, Asocaţia Baroului American


(ABA/CEELI) sprijină demersul CSM de adoptare a Codului deontologic al
personalului auxiliar de specialitate, apreciind în mod deosebit utilitatea
existenţei unei astfel de reglementări în contextual actual al procesului de
reformare a sistemului judecătoresc şi al îmbunătăţirii imaginii actului de justiţie
în general.

Precizăm faptul că primul proiect al unui astfel de cod a fost elaborat la


propunerea ABA/CEELI, în perioada septembrie 2003 – februarie 2004, de către
un grup de lucru aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. Din acest grup de
lucru au făcut parte reprezentanţi ai mai multor direcţii din Ministerul Justiţiei,
formatori ai Şcolii Naţionale de Grefieri, magistraţi de la instanţele judecătoreşti
din Bucureşti şi de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
grefieri de la instanţele din Bucureşti, un reprezentant al sindicatului grefierilor,
un reprezentant al Baroului Bucureşti, un reprezentant al Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici şi reprezentanţi ai ABA/CEELI.

În procesul de elaborare a conţinutului codului, dezbaterile grupului au


avut în vedere atât actele normative naţionale în materia deontologiei profesionale
(Codul deontologic al magistraţilor din România, Codul de conduită al
funcţionarilor publici din România), cât şi reglementările internaţionale similare
(Recomandarea 2000(10) a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind
codurile de conduită pentru funcţionarii publici, Codul de conduită al avocaţilor
din Uniunea Europeană, Codul deontologic al personalului auxiliar al instanţei -
model SUA, Codul deontologic elaborat de Asociaţia Naţională pentru

168 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Administrarea Instanţelor – model SUA), precum şi comentariile oferite de
experţii americani (domnii Markus B. Zimmer, administrator în cadrul instanţelor
federale din Statele Unite şi Don Cullen, fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a
Conducătorilor de Instanţe).
În perioada februarie – mai 2004, acest proiect a fost comunicat tuturor
instanţelor judecătoreşti din ţară, precum şi Direcţiei Organizare, Resurse Umane
şi Statistică Judiciară din Ministerul Justiţiei, Institutului Naţional al Magistraturii
şi a fost publicat pe pagina de internet a Şcolii, în vederea formulării de
observaţii şi propuneri.

Totodată, observaţiile prezentate mai jos, obţinute cu ocazia organizării


de către ABA/CEELI, în parteneriat cu Şcoala Naţională de Grefieri, a unei serii
de 10 seminarii având ca temă aspecte teoretice şi practice privind deontologia
profesiei de grefier, se fundamentează în egală măsură pe sugestiile şi
propunerile venite din partea grefierilor care funcţionează în instanţele
judecătoreşti din raza teritorială a curţilor de apel din Craiova, Oradea,
Timişoara, Braşov, Târgu Mureş, Alba Iulia, Cluj, Bucureşti şi pe cele ale celor
cursanţilor SNG, promoţia 2004-2005.

În continuare, prezentăm observaţiile cu caracter general şi pe cele


punctuale care vizează conţinutul actualului proiect:

OBSERVAŢII GENERALE:

• În acord cu opinia participanţilor exprimată cu ocazia seminariilor organizate


pe tema deontologiei profesiei de grefier, propunem introducerea în cod a unei
dispoziţii care să reglementeze desfăşurarea activităţilor cu caracter politic de
către personalul auxiliar de specialitate;
• De asemenea, sugerăm introducerea în cod, după modelul SUA, a unei
dispoziţii care să reglementeze reacţia şi procedura de urmat de către personalul
auxiliar atunci când se află în situaţia în care îi sunt oferite cadouri cu ocazia
exercitării atribuţiilor de serviciu;

ANEXE 169
• Altă dispoziţie ce ar trebui reglementată în cod este cea privitoare la
respectarea vieţii private;
• De asemenea, suntem în asentimentul practicienilor că se impune extinderea
ariei reglementărilor şi pentru comportamentul grefierului în timpul şedinţei de
judecată;
• Semnalăm cu această ocazie şi faptul că, în actuala reglementare, nu se
regăsesc dispoziţii referitoare la obligaţia grefierului de a respecta jurământul
profesional;

OBSERVAŢII PUNCTUALE:

• Pentru conţinutul art. 1 sugerăm păstrarea formulării astfel cum a fost


redactată în proiectul iniţial: “Conduita etică a personalului auxiliar al instanţei
este esenţială pentru calitatea justiţiei din România, pentru transparenţa, spiritul
de răspundere, corectitudinea, integritatea şi independenţa acesteia şi pentru a
dobândi încrederea publicului în sistemul de justiţie”;
• Art. 3 care precizează categoriile de personal auxiliar cărora li se aplică
prevederile prezentului cod, nu este corelat cu conţinutul art. 3 din Legea nr.
567/2004. În consecinţă, sugerăm completarea acestui articol astfel: “Prezentul
cod se aplică următoarelor categorii de personal auxiliar de specialitate: grefieri,
grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, informaticieni şi
registratori”;
• În formularea art. 6 sugerăm înlocuirea verbului “a dovedi” cu “a manifesta”
şi eliminarea termenului de “celeritate”. În conţinutul aceluiaşi articol,
formularea “…care ar putea aduce prejudicii justiţiabililor” este susceptibilă de
multiple interpretări;
• Cu privire la conţinutul art. 8 alin. 1, opinăm pentru eliminarea expresiei
“...punând mai presus de orice interesul public”;
• Conţinutul art. 8 alin. 2 ar trebui reformulat astfel: “Personalul auxiliar de
specialitate are îndatorirea de a colabora în mod eficient la înfăptuirea actului de
justiţie”;
• La capitolul IV, ”Confidenţialitatea” (art. 9-11), ar trebui menţionate în mod
expres, după modelul SUA, care sunt categoriile de informaţii confidenţiale;
totodată ar fi util de precizat durata în timp a unei astfel de obligaţii ce incumbă
grefierului.

170 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


• Art.12 alin. 2 conţine formularea defectuoasă “…vreo prejudecată legată de
rasa, sexul, religia (…) unei persoane”;
• Art. 13 care prevede obligaţia personalului auxiliar de specialitate de a se
abţine ori de câte ori se află într-unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute
de lege, ar putea fi eliminat, conţinutul său regăsindu-se în art. 84 lit.j din Legea
nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specilitate;
• La art. 14 sugerăm inserarea expresiei “În îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu” la începutul articolului, în loc de finalul acestuia;
• Art. 19 este în contradicţie cu art.77 din Statutul grefierilor, întrucât prin
art.19 din cod se interzice grefierului să desfăşoare numai acele activităţi
extraprofesionale de natură a afecta îndeplinirea obligaţiilor de serviciu sau
prestigiul justiţiei, pe când statutul interzice orice activitate extraprofesională, cu
excepţia învăţământului universitar (de menţionat că participanţii sunt în favoarea
formulării din cod). În consecinţă, opinăm pentru eliminarea expresiei “(…) de
natură a afecta îndeplinirea obligaţiilor de serviciu sau prestigiul justiţiei”.
Precizăm că această opinie a fost puternic susţinută de majoritatea participanţilor
la seminariile organizate pe tema codului deontologic al grefierului;
• Apreciem că dispoziţiile art. 21 alin. 2 nu sunt pertinente unei astfel de
reglementări şi sugerăm eliminarea lor;
• Propunem introducerea alineatului 2 al art. 21 cu următorul conţinut,
corelativ obligaţiei prevăzute în art. 21 alin. 1: “Personalul auxiliar de
specialitate este îndreptăţit la o atitudine de respect şi apreciere din partea
magistraţilor, justiţiabililor precum şi din partea oricăror persoane cu care intră
în contact în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu”;
• Apreciem, de asemenea, că art. 22 alin. 2 ar trebui reformulat în sensul de a
se conferi grefierului dreptul, iar nu obligaţia, de a informa conducerea instanţei
sau parchetului cu privire la orice conduită care ar putea aduce atingere
prestigiului justiţiei. Totodată, ca urmare a discuţiilor avute cu ocazia
seminariilor pe tema deontologiei profesionale, grefierii au sugerat faptul că ar
trebui să se precizeze expres ce se înţelege prin sintagma ”conducerea instanţei”;
• În ciuda unei judicioase şi atente analize a articolului 22 alin. 5 apreciem că
acesta rămâne neclar şi confuz, dispoziţiile lui, astfel cum sunt în prezent
formulate, conducând la imposibilitatea interpretării şi aplicării lor (comentariu
identic cu cel facut pe marginea dispoziţiilor cuprinse în proiectul Codul
deontologic al magistraţilor – art. 21 alin. 2);

ANEXE 171
• Ne întrebăm, de asemenea, care este sensul – în contextul art. 22 alin. 6 – al
sintagmei ”relaţii corecte”, insistând asupra faptului că toţi termenii utilizaţi în
cod trebuie să aibă un înţeles clar şi nesusceptibil de interpretări (acelaşi
comentariu şi cu privire la dispoziţiile art. 22 alin.1 din proiectul Codului
deontologic al magistraţilor).

Ana-Maria Andronic
şi
Luminiţa Nicolae

ABA/CEELI

B. COMENTARII ABA/CEELI LA PROIECTUL CODULUI


DEONTOLOGIC AL PERSONALULUI AUXILIAR DE SPECIALITATE
AL INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI ŞI AL PARCHETELOR DE PE
LÂNGĂ ACESTEA (versiunea transmisă la CSM la data de 4 aprilie 2005)

4 aprilie 2005

Astfel cum am menţionat şi în comentariile formulate pe marginea


Codului deontologic al magistraţilor, ABA/CEELI multumeşte redactorilor
Codului deontologic al personalului auxiliar pentru luarea în consideraţie a
sugestiilor şi recomandărilor CEELI ce au fost transmise Consiliului Superior al
Magistraturii în luna martie 2005.
Comentariile ABA/CEELI la ultima versiune, din data de 4.04.2005, a
Codului deontologic al personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi
parchetelor de pe lângă acestea, sunt următoarele:
1. În textul art. 6, propunem îndreptarea erorii materiale din “competenţe” în
“competenţă”;
2. Considerăm că, în art. 11 alin. 2, formularea “personalul auxiliar de
specialitate nu trebuie să manifeste, în nici un mod, influenţe legate de rasă,
sex, religie, etc.” nu este corectă din punct de vedere literar. În conscinţă,
propunem reformularea acestui aliniat după cum urmează: ”În activitatea
profesională, personalul auxiliar de specialitate trebuie să aibă o atitudine
echidistantă, fără influenţe legate de rasă, sex, religie, etc.”;

172 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


3. Opinăm, de asemenea, astfel cum am sugerat şi în comentariile anterioare,
pentru eliminarea art. 12, acesta găsindu-şi locul în Regulamentul de ordine
interioară;
4. Insistăm asupra eliminării din textul art. 19 a sintagmei “…de natură a afecta
îndeplinirea obligaţiilor de serviciu sau prestigiul justiţiei” şi asupra
reformulării acestui articol. Precizăm că o astfel de reglementare adaugă la lege,
fiind diferită de cea prevăzută în art. 77 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate şi dând naştere la interpretări
şi confuzii în aplicarea sa. În consecinţă, propunem reformularea art. 19 astfel:
“Personalul auxi- liar de specialitate trebuie să se abţină de la desfăşurarea de
activităţi extraprofesionale, în condiţiile legii;
5. Apreciem că alineatul 4 al art. 22 este neclar si confuz, acesta necesitând o
reformulare mai clară; nu negăm că pe fond prevederile ar putea fi oportune, însă
ambiguitatea exprimării ne îndepărtează de la sensul acestei dispoziţii;
6. Sugerăm, de asemenea, eliminarea alineatului 3 al art. 21, acesta făcând
obiectul unei reglementări de ordine interioară, iar nu al unui cod deontologic;
7. Dată fiind ambiguitatea formulării, propunem eliminarea alineatului 5 al art.
22. Menţionăm că un text similar exista anterior şi în Codul deontologic al
magistraţilor (articolul 21 alin. 2, versiunea 8 martie 2005) însă, urmare a
întâlnirii de la sediul CSM, a fost eliminat.

Întocmit:

Ana Maria Andronic


şi
Luminiţa Nicolae

ABA/CEELI

ANEXE 173
5. Codul deontologic al grefierului29

Motto: Rolul unui cod deontologic este acela de a forma


conduite, de a înfăţişa ce înseamnă onoare şi respect în profesie. A-ţi
respecta profesia înseamnă a te respecta pe tine însuţi, respectându-i
pe ceilalţi. De aceea, orice cod deontologic se adresează în primul
rând omului şi conştiinţei lui, iar acceptarea lui trebuie să fie liber
consimţită.

CODUL DEONTOLOGIC AL PERSONALULUI AUXILIAR DE


SPECIALITATE AL INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI ŞI AL
PARCHETELOR DE PE LÂNGĂ ACESTEA

I. Dispoziţii generale

Art. 1. Conduita etică a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor


judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este esenţială pentru calitatea
justiţiei din România, pentru transparenţa, imparţialitatea şi independenţa actului
de justiţie.

Art. 2. Scopul acestui cod constă în stabilirea regulilor privind integritatea


morală a personalului auxiliar de specialitate şi conduita pe care acesta trebuie să
o aibă, precum şi informarea publicului asupra comportamentului la care este
îndreptăţit să se aştepte din partea acestei categorii de personal al instanţelor şi
parchetelor.

Art. 3. Prezentul cod se aplică grefierilor, grefierilor statisticieni, grefierilor


documentarişti, grefierilor arhivari, informaticienilor şi registratorilor din cadrul
instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea.

29
Versiunea finală publicată în Monitorul Oficial pe data de 6 mai 2005.

174 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


II. Prestigiul justiţiei
Art. 4. Prin întreaga sa conduită, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor
şi parchetelor trebuie să contribuie la respectarea supremaţiei legii, la asigurarea
transparenţei şi a încrederii cetăţeanului în autoritatea judecătorească.

Art. 5. Personalul auxiliar de specialitate are obligaţia de a contribui la apărarea


prestigiului justiţiei.

III. Profesionalismul

Art. 6. În exercitarea profesiei, personalul auxiliar de specialitate trebuie să


manifeste competenţă, imparţialitate şi celeritate, fiind obligat să se abţină de la
orice faptă care ar putea aduce prejudicii justiţiabililor ori prestigiului justiţiei.
Art. 7. (1) Personalul auxiliar de specialitate trebuie să dea dovadă de o bună
pregătire profesională şi să manifeste o preocupare permanentă pentru
perfecţionarea acesteia.
(2) Personalul auxiliar de specialitate trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile cu
seriozitate şi responsabilitate.

Art. 8. Personalul auxiliar de specialitate trebuie să servească în mod loial


autoritatea judecătorească şi să-şi îndeplinească îndatoririle cu bună-credinţă.

IV. Confidenţialitatea

Art. 9. Personalul auxiliar de specialitate are obligaţia de a nu dezvălui sau folosi


pentru alte scopuri decât cele legate de exercitarea profesiei, informaţiile obţinute
pe parcursul desfăşurării activităţii profesionale.
Art. 10. Personalul auxiliar de specialitate trebuie să se abţină de la orice
încercare de a obţine date sau informaţii pe care nu este îndreptăţit să le
cunoască.

ANEXE 175
V. Imparţialitatea

Art. 11. (1) În exercitarea atribuţiilor sale, personalul auxiliar de specialitate


trebuie să fie obiectiv şi să respecte fără nici o discriminare drepturile şi
garanţiile procesuale ale tuturor părţilor.
(2) În activitatea profesională, personalul auxiliar de specialitate trebuie să aibă o
atitudine echidistantă, fără influenţe legate de rasă, sex, religíe, naţionalitate,
precum şi de statutul socio-economic, politic şi cultural al unei persoane.

Art. 12. Personalul auxiliar de specialitate are îndatorirea de a se abţine ori de


câte ori se află într-unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.

VI. Abuzul în funcţie şi conflictul de interese

Art. 13. În îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu, personalul auxiliar de


specialitate trebuie să se abţină de la orice atitudine care l-ar putea face vulnerabil
la influenţe.

Art. 14. Personalului auxiliar de specialitate îi este interzisă folosirea calităţii


oficiale pentru obţinerea de privilegii sau avantaje pentru sine sau pentru altul.
Art. 15. În îndeplinirea îndatoririlor profesionale, personalul auxiliar de
specialitate nu poate pretinde sau primi cadouri ori servicii.

Art. 16. Personalul auxiliar de specialitate nu va încheia, personal sau prin


persoane interpuse, ori ca mandatar, contracte cu instanţele judecătoreşti sau
parchetele de pe lângă acestea pentru furnizarea de servicii, materiale,
echipamente.

VII. Atitudinea în profesie şi în afara acesteia

Art. 17. Personalul auxiliar de specialitate trebuie să dea dovadă de moderaţie şi


să nu îşi manifeste nemulţumirea faţă de persoanele cu care intră în contact în
calitate oficială.

176 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


Art. 18. Personalul auxiliar de specialitate trebuie să fie respectuos, calm, amabil
şi lipsit de aroganţă în relaţiile cu justiţiabilii, judecătorii, procurorii, avocaţii,
colegii, precum şi cu orice altă persoană.

Art. 19. (1) Personalului auxiliar de specialitate îi este interzis să exprime opinii
cu privire la legalitatea şi temeinicia actelor întocmite de instanţa de judecată sau
parchetul unde lucrează.
(2) Personalul auxiliar de specialitate trebuie să informeze conducerea instanţei
sau parchetului cu privire la orice conduită care ar putea aduce atingere
prestigiului justiţiei.
(3) Personalului auxiliar de specialitate nu-i este permis să comenteze sau să
justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în
dosarele despre care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu ori cu
privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a
fost sesizat parchetul.
(4) Personalului auxiliar de specialitate nu-i este permis să se folosească de actele
pe care le îndeplineşte în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima
convingerile politice.
(5) Relaţiile personalului auxiliar cu judecătorii, procurorii şi colegii trebuie să
fie bazate pe respect şi bună credinţă. Acesta nu-şi poate exprima părerea cu
privire la probitatea profesională şi morală a judecătorilor, procurorilor sau a
altor colegi.

Art. 20. Personalul auxiliar de specialitate trebuie să aibă o ţinută îngrijită şi


decentă, evitând extravaganţele. În şedinţele de judecată, acesta trebuie să poarte
ţinuta vestimentară corespunzătoare, potrivit legii.

Art. 21. Personalul auxiliar de specialitate trebuie să protejeze şi să folosească


conform destinaţiei lor bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitării
profesiei.

ANEXE 177
Art. 22. Personalul auxiliar de specialitate nu va recomanda persoanelor
interesate, nominal, avocaţi, experţi, notari, executori judecătoreşti sau orice alte
persoane care exercită activităţi în legătură cu actul de justiţie.

Art. 23. Personalului auxiliar de specialitate nu îi este permis să acorde


consultaţii juridice.

VIII. Dispoziţii finale

Art. 24. Încălcarea dispoziţiilor prezentului Cod atrage răspunderea disciplinară a


grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar de specialitate din instanţele
judecătoreşti şi parchete.

6. Rezultatele evaluării seriei de zece seminarii

1. Cum apreciaţi, din punct de vedere organizatoric, acest seminar?

FOARTE UTIL – 100%

Comentarii:
- seminarul a fost foarte bine organizat atât din punctul de vedere al
materialelor distribuite, al locului de desfăşurare cât şi a condiţiilor
oferite;
- timpul alocat acestui seminar a fost folosit într-un mod eficient, astfel
încât au putut fi dezbătute toate studiile de caz şi s-au tras concluzii;
- seminarul a fost foarte bine structurat deoarece au fost discutate probleme
concrete, care sunt foarte utile pentru noi ca viitori grefieri;
- ne aflăm la începutul profesiei noastre şi nu ne-am confruntat niciodată cu
astfel de situaţii; seminarul este bine organizat şi ne pune în diferite
situaţii – cum ar trebui să ne comportăm, ce ar trebui şi ce nu ar trebui să
facem; nu am fi cunoscut unele aspecte dacă nu ar fi fost organizat acest
seminar;
- un seminar pe o astfel de temă ne determină să facem o evaluare a
propriei atitudini, ne pune în situaţii cu care nu ne-am confruntat nicicând

178 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


sau, dimpotrivă, cu situaţii pe care le-am întâlnit în activitatea noastră, şi
să facem o analiză a modului în care am reacţionat, prin comparaţie;
organizarea seminarului a fost impecabilă.

2. Cum apreciaţi seminarul din punctul de vedere al metodei de predare?

FOARTE UTIL – 100%

Comentarii:
- din punctul de vedere al metodei de predare, cred că seminarul şi-a atins
scopul: acela de a demonstra că toate ideile exprimate de către
participanţi pe parcursul dezbaterii celor 5 studii de caz contează;
- moderatorii au încercat din răsputeri să clarifice fiecare situaţie care a
generat discuţii, cât mai detaliat cu putinţă şi pe baza unor situaţii
concrete;
- maniera de predare a fost foarte bine structurată; moderatorii au încercat
să-i ajute pe participanţi cât mai mult cu putinţă şi să-i încurajeze să-şi
exprime punctele de vedere;
- maniera interactivă a dezbaterilor a fost alegerea cea mai potrivită,
deoarece a dat posibilitatea fiecăruia dintre noi să-şi exprime părerile;

3. Apreciaţi că acest seminar a fost util pentru activitatea dumneavoastră?

FOARTE UTIL – 100%

Comentarii:
- în urma acestui seminar am conştientizat mult mai mult importanţa
activităţii grefierilor din punct de vedere etic şi comportamental; voi
folosi cunoştinţele dobândite în cadrul seminarului în activitatea mea
cotidiană;
- acest seminar mă va ajuta cu siguranţă în activitatea mea, deoarece vor
apărea situaţii dintre cele discutate aici şi multe altele; voi urma cu
siguranţă multe dintre sugestiile şi îndrumările oferite de organizatorii

ANEXE 179
seminarului pentru că, în acest fel, voi fi capabilă să fac faţă oricărei
situaţii;
- da, deoarece unele aspecte nu îmi erau clare înainte de a participa la acest
seminar şi, cu această ocazie, cele mai multe dintre acestea au fost
lămurite;
- a fost util deoarece ne-a oferit posibilitatea să aprofundăm normele
deontologice; cred că un grefier eficient trebuie, mai întâi de toate, să ştie
cum să se comporte, deoarece atitudinea sa dictează atitudinea
superiorilor săi şi a justiţiabililor faţă de acesta.

4) Cât de utile apreciaţi că au fost materialele de curs?

FOARTE UTILE – 97%

Comentarii:
- au fost utile pentru studierea aprofundată a legislaţiei din domeniul
deontologiei profesionale;
- am fost cu adevărat impresionat de rigoarea cu care au fost pregătite
materialele şi de modul de prezentare a acestora.

5) Cât de utile vi s-au părut discuţiile din cadrul grupurilor?

FOARTE UTILE – 100%

Comentarii:
- faptul că ne-am consultat asupra aspectelor controversate a dus la
dispariţia oricăror dileme şi, de asemenea, ne-a ajutat să cunoaştem mai
bine modul nostru de a gândi, acţiona şi, de asemenea, diferite practici în
acelaşi tip de situaţii; lucrul pe grupe este benefic pentru rezultatele
obţinute;
- foarte utile; seminarul a abordat aspecte care apar în practică, situaţii cu
care ne vom confrunta cu siguranţă în activitatea noastră; faptul că
discuţiile s-au purtat pe grupe a conferit seminarului interactivitate şi
dinamism;

180 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI


- discuţiile pe grupe au fost utile datorită faptului că au fost interactive şi,
în acelaşi timp, au dus la o mai bună înţelegere a unor noţiuni şi situaţii;
- metoda grupurilor de lucru duce la o omogenizare temporară a opiniilor
şi la compromisuri minore; acesta este un lucru bun, deoarece învăţăm
să-i ascultăm pe ceilalţi şi să reflectăm asupra a diferite opinii, după care
le acceptăm sau le respingem.

6). Au reuşit moderatorii seminarului (formatorii) să menţină gradul de


motivare al participanţilor la un nivel înalt?

DA – 100 %

7) Toate sarcinile au fost clar explicate?

DA – 100 %

8). A fost foarte dificil să parcurgeţi toate documentele în timpul cursului?

DA – 100 %

9) Comunicarea cu moderatorii pe parcursul seminarului a fost bună?

DA – 100 %

10) Aţi prefera un seminar mai interactiv?

DA – 30 %
NU – 70 %
Comentarii:
- cred că un seminar mai interactiv ne-ar „speria” puţin, deoarece nu
suntem obişnuiţi cu o astfel de formă de pregătire;

ANEXE 181
- seminarul a avut un rol activ în discutarea aspectelor teoretice şi practice
referitoare la Codul deontologic; absolut fiecare grefier ar trebui să
cunoască aceste aspecte, pentru a le respecta cu corectitudine şi
profesionalism;
- poate seminarul ar trebui să abordeze situaţii de fapt mai concrete, care
nu apar foarte adesea în practică; în asemenea caz, dacă am fi puşi în faţa
unor situaţii pe care nu le-am prevăzut în nici un fel, discuţiile ar putea fi
mult mai animate;
- aş prefera ca un asemenea seminar să fie organizat pentru viitorii grefieri
şi judecători, pentru a se stabili mai clar relaţia dintre judecători şi
grefieri.

11) Apreciaţi că seminarul a fost deosebit de interesant şi util:

DA – 100 %

12). Tema seminarului este foarte utilă pentru grefieri:

DA – 100 %

13). Voi folosi cunoştinţele dobândite pe parcursul seminarului în exercitarea


atribuţiilor de serviciu:

DA – 100 %

182 CODUL DEONTOLOGIC AL GREFIERULUI