Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
part ea Agenþ iei St at e lo r Un ite pen tr u D ezv o ltar e I n ter n aþio n alã
- Iulie 2005 -
Acest proiect a fost finanţat prin contractul de cooperare nr. 186-A-00-
030010300 încheiat între Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare
Internaţională (USAID) şi Asociaţia Baroului American – Iniţiativa Juridică
pentru Europa Centrală şi Eurasia (ABA/CEELI). Opiniile exprimate în
lucrarea de faţă aparţin autorului (autorilor) şi nu reflectă neapărat punctul
de vedere al USAID.
Mulţumiri:
Madeleine Crohn
Director ABA CEELI România
CUPRINS
I. PREZENTARE GENERALĂ 7
II. PROIECTUL 9
B. Seminariile 13
1. Sesiunea de formare a formatorilor 13
2. Structura seminariilor 14
3. Prezentare generală a seminariilor 15
4. Studiile de caz 16
5. Dezbaterile 29
6. Concluzii 33
III. REZULTATE 35
IV. ANEXE 37
1. Studiile de caz 37
2. Materiale de referinţă distribuite membrilor
grupului de lucru 54
• Lista materialelor distribuite membrilor grupului de lucru 54
• Codul deontologic al magistraţilor 55
• Proiectul Codului deontologic al funcţionarilor
publici din România 64
• Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană 78
• Recomandarea nr. R (2000) 10 a Comitetului de Miniştri
ai statelor membre privind codurile de conduită pentru funcţionarii publici 94
• Asociaţia Naţională pentru Administrarea Instanţelor –
model de cod deontologic 107
3. Materiale de referinţă distribuite participanţilor 110
• Lista materialelor distribuite participanţilor 110
• Proiectul Codului deontologic al grefierului 111
• Regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi
parchetelor (extrase) 118
• Legea nr. 567/2004 privind
statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea (extrase) 145
• Codul deontologic pentru personalul auxiliar al instanţei – Model SUA 158
4. Comentarii asupra proiectului Codului deontologic
înaintate CSM 168
5. Codul deontologic al grefierului – versiunea publicată
în Monitorul Oficial la data de 6 mai 2005 174
6. Rezultatele evaluării seriei de zece seminarii 179
I. PREZENTARE GENERALĂ
1
Vezi publicaţia separată a CEELI “Codul deontologic al magistraţilor – aspecte teoretice şi
practice,” Raport final asupra seriei de şase seminarii organizate de ABA/CEELI, publicat în iulie
2005.
PREZENTARE GENERALĂ 7
concizie) pentru a facilita înţelegerea şi aplicarea codului, imediat ce va fi
adoptat.
2
Când a demarat proiectul, în toamna anului 2003, SNG – pe-atunci având denumirea de Centrul
de Pregătire a Grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar de specialitate (CPPGCPAS) – se afla în
subordinea Ministerului Justiţiei (MJ). După adoptarea pachetului de legi privind reforma sistemului
judiciar în anul 2004, responsabilitatea de coordonare a SNG, împreună cu alte prerogative, a fost
transferată Consiliului Superior al Magistraturii ales de magistraţi, organism independent de M.J.
PROIECTUL 9
Proiectul a demarat în luna septembrie 2003 prin elaborarea proiectului
de cod de către un grup de lucru român, urmată de sesiunea pentru pregătirea
formatorilor, organizată în perioada 21-24 septembrie 2004. Cele zece seminarii
s-au desfăşurat din noiembrie 2004 până în mai 2005. Rapoartele, care includ o
compilaţie a comentariilor şi propunerilor participanţilor, au fost înaintate către
MJ şi CSM pe parcursul proiectului.
3
Membrii grupului de lucru: Şerban Bengescu – procuror, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, formator SNG; Paula Ghiţescu Cocea – consilier juridic, Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici; Cristiana Mihaela Crăciunescu – director SNG; Lavinia Curelea –
judecător inspector, Ministerul Justiţiei, formator SNG; Lucica Diţu – grefier, Curtea de Apel
Bucureşti; Claudia Dumitru – grefier, Tribunalul Bucureşti; Cristina Irimia – consilier juridic,
Direcţia Legislaţie a Ministerului Justiţiei; Alexandra Mocanu – judecător, Judecătoria Sectorului
3 Bucureşti, formator SNG; Dorinel Oancea - procuror, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
3. Resursele
Casaţie şi Justiţie; Ileana Petre – consilier juridic, Direcţia Legislaţie a Ministerului Justiţiei; Nela
Petrişor – preşedinte, Secţia a V-a, Curtea de Apel Bucureşti, formator SNG; Corina Puşchin –
vicepreşedinte, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, formator SNG; Maria Rusu – consilier juridic,
Direcţia pentru Integrare Europeană a Ministerului Justiţiei; Mircea Petre Stănculescu – vice-
decan, Baroul Bucureşti; Anca Tămaş – şeful Direcţiei pentru Integrare Europeană a Ministerului
Justiţiei; Marius Vişinescu – Sindicatul “Justiţia” al Grefierilor; Luminiţa Nicolae – consilier
juridic, ABA/CEELI; şi Madeleine Crohn – director ABA/CEELI România.
4
Pe atunci, Ministerul Justiţiei.
5
Codul deontologic al magistraţilor şi proiectul Codului deontologic al funcţionarilor publici din
România.
6
Modelul SUA de cod deontologic pentru personalul instanţei, Codul deontologic al avocaţilor
europeni, Recomandarea nr. 2000(10) a Consiliului Europei privind codurile deontologice ale
funcţionarilor publici, Asociaţia Naţională pentru Administrarea Instanţelor – Model de cod
deontologic – (vezi Anexa 2).
7
Grefier la Curtea Federală a Statelor Unite pentru Districtul Statului Utah.
PROIECTUL 11
În perioada februarie-mai 2004, proiectul codului a fost publicat pe
pagina internet a SNG şi a fost trimis tuturor instanţelor din ţară, Direcţiei
Resurse Umane şi Statistică a Ministerului Justiţiei şi Institutului Naţional al
Magistraturii pentru opinii şi comentarii.
4. Rezultatele
8
Preşedintele fondator al Asociaţiei Naţionale pentru Administrarea Instanţelor (NACM).
9
Potrivit articolului 28, alineat 3 al Legii nr. 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi
articolului 94, alineat 1 al Legii privind statutul grefierilor, CSM a devenit organul responsabil de
aprobarea unei astfel de reglementări.
10
17 martie 2005, 4 aprilie 2005.
11
Cinci seminarii pentru componenta de pregătire iniţială şi cinci seminarii pentru componenta de
pregătire şi perfecţionare continuă.
12
Proiectul Codului deontologic al grefierului, Regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi
parchetelor şi Statutul grefierului – vezi Anexa 2.
13
Recomandarea 2000(10) a Consiliului Europei privind codurile deontologice ale funcţionarilor
publici, Modelul SUA de cod deontologic pentru personalul instanţelor – vezi Anexa 2.
PROIECTUL 13
un document pregătit de către ABA/CEELI cu finanţare oferită de USAID14.
Acest manual a fost elaborat pentru a veni în sprijinul judecătorilor care sunt
interesaţi să devină formatori ai Şcolii Naţionale de Grefieri.
2. Structura seminariilor
14
Manualul (în limba română) poate fi găsit pe pagina internet a ABA/CEELI, la adresa
www.abaceeli.org.
15
Cu excepţia seminarului de la Suceava, care a durat o singură zi.
16
Vezi Anexa 5.
Grefieri:
Gabriela Ciochină – Judecătoria Oneşti,
Mirela Dinu – Tribunalul Vaslui,
Simona Cioabă – Curtea de Apel
Timişoara, Laura Marilena Creangă –
Curtea de Apel Piteşti
Procuror19:
Eleonora Niţar – Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
17
Abordarea regională a reunit participanţi de la instanţele din raza teritorială a următoarelor curţi
de apel: Timişoara, Oradea, Craiova, Alba Iulia, Cluj, Braşov, Târgu Mureş, Suceava, Iaşi şi
Bucureşti.
18
Această abordare a oferit două avantaje: 1) un sprijin deosebit pentru grefierii formatori, care
s-au familiarizat cu metodologia formatorului şi 2) stimularea dezbaterilor între participanţi care s-
au simţit liberi să discute în prezenţa colegilor lor.
19
La Bucureşti, pentru componenta de pregătire continuă a seminarului, organizatorii au utilizat o
echipă formată dintr-un procuror şi un grefier.
PROIECTUL 15
susţină un dialog permanent, oferindu-le
tuturor posibilitatea să îşi exprime
opiniile personale, cerându-le să şi le
argumenteze şi să reflecteze împreună
asupra concluziilor.
• Dezbateri pe grupuri mici de lucru.
Participanţii au fost împărţiţi în trei
grupuri de lucru, pentru a încuraja
dezbaterile şi pentru ca participanţii să
facă un schimb de opinii. Fiecare grup a
desemnat un purtător de cuvânt pentru a
prezenta în plen concluziile discuţiilor de
grup. Au fost de asemenea prezentate
opinii individuale şi minoritare, însoţite
de argumente.
• Toate materialele de referinţă au fost
transmise în prealabil participanţilor.
• Toate seminariile au fost evaluate prin
intermediul formularelor de evaluare
completate de către participanţi la
sfârşitul fiecărui seminar.
PARTICIPANŢII 87 studenţi din cadrul componentei de Numărul total al participanţilor a fost
pregătire iniţială au participat la de 125, iar pentru fiecare seminar a
dezbateri. Numărul participanţilor la variat între 24 şi 27.
fiecare seminar a variat între 20 şi 25.
4. Studiile de caz
20
De exemplu, pentru seminarul din Bucureşti, formatorii Eleonora Niţar şi Laura Marilena
Creangă au pregătit patru studii de caz, fiecare cu câte două-trei situaţii diferite.
Pentru ilustrare, vă prezentăm mai jos cazurile cel mai amplu dezbătute.21
a. Divorţul
PROIECTUL 17
! LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Proiectul Codului deontologic al " Art. 4, 5, 6, 9,12,14,16, 19, 25, 26
grefierului
Regulamentul de ordine interioară al " Art. 45 alineat 2, 57, 159 alineat
instanţelor şi parchetelor 2 literele “f” şi “i”
22
Legea privind statutul grefierului " Art. 76, 78 alineat 1, 84 litera “c”
21
Pentru toate studiile de caz, vezi Anexa 1.
22
Legea nr. 567/2004 privind statutul grefierului.
PROIECTUL 19
! LEGISLAŢIE INTERNAŢIONALĂ COMPARATIVĂ
Recomandarea 2000(10) a Consiliului " Art. 8 punctele 2, 18, 19, 20, 21
Europei
Modelul de cod SUA " Secţiunea 1 literele A, B, C, D, Secţiunea 2 litera
F, Secţiunea 3 litera B, alineatele 2, 6, Secţiunea 5 litera
F, Secţiunea 6 litera E
2. Proiectul de hotărâre
• profesionalismul grefierilor;
PROIECTUL 21
În cadrul discutării acestui caz cu studenţii SNG, participanţii au abordat
de asemenea aplicabilitatea articolului 108, alineat 4 al Regulamentului de ordine
interioară al instanţelor şi parchetelor, care face referire la procedura de
verificare şi semnare a hotărârilor judecătoreşti. În acest context, formatorii le-au
explicat cursanţilor sensul acestor prevederi şi au subliniat faptul că divulgarea
conţinutului hotărârii nu este permisă înainte ca aceasta să fie semnată de către
judecător.
Modelul de cod SUA " Secţiunea 1 literele A, B, C şi F, Secţiunea " Secţiunea 1 litera F
2 literele A, B, Secţiunea 3 literele A, B sub-
punctul 6, Secţiunea 5 literele B, G, Secţiunea 6
literele C, D.
3. Interceptarea
! LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Proiectul Codului deontologic al " Art. 6, 12, 20, 22
grefierului
Regulamentul de ordine interioară al " Art. 45 alineat 1, 159 alineat 2 literele „e” şi „f”
instanţelor şi parchetelor
Legea privind statutul grefierului " Art. 76, 78 alineat 2, art.84 literele „e”, „f’, „g”, „l”.
PROIECTUL 23
Participanţii au ajuns în unanimitate la concluzia că grefiera ar fi trebuit să se
abţină de la:
• orice comentarii critice asupra volumului mare de muncă;
• divulgarea unor informaţii confidenţiale;
• exprimarea în public a nemulţumirii personale faţă de o hotărâre a instanţei;
• orice comentariu critic la adresa unui document emis de un judecător.
Unul dintre participanţi a mers şi mai departe şi a invocat de asemenea
articolul 26 (grefiera a făcut uz de cunoştinţele sale juridice într-un mod de natură
să afecteze imaginea justiţiei). Unii participanţi au făcut referire la prevederile
articolului 8, concluzionând că grefiera în cauză nu a servit justiţia cu loialitate,
prin divulgarea de informaţii confidenţiale, precum şi la cele ale articolului 14
(expunându-se prin conduita sa la situaţii de vulnerabilitate). Majoritatea
participanţilor nu a fost de acord cu aceste opinii.
4. Rugămintea cetăţeanului
! LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
Proiectul Codului deontologic al grefierului " Art. 4, 5, 20, 21,27
Regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi " Art. 159 alineat 2, litera “d”
parchetelor
PROIECTUL 25
loialitate şi de a-şi îndeplini îndatoririle cu bună-credinţă) al proiectului Codului
deontologic.
! LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ
PROIECTUL 27
Grefierul de şedinţă ar fi trebuit să:
Recomandarea 2000(10) a " Art. 4 punctul 1, 5 punctul 2, 9, 10, " Art. 4, 5, punctele 2,
Consiliului Europei 12 punctul 2, 22 punctul 2 7, 9, 12
PROIECTUL 29
A. Observaţii generale
" Introducerea în cod, după Modelul de cod SUA, a unei prevederi care
să reglementeze conduita personalului instanţelor şi procedurile pe care acesta
trebuie să le urmeze în cazul în care să află în situaţii în care îi sunt oferite
cadouri pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
B. Comentarii punctuale
23
Citind comentariile făcute de către participanţi asupra prevederilor specifice ale codului, se poate
observa o abordare mai teoretică a studenţilor SNG în interpretarea acestor prevederi, în timp ce
sugestiile făcute de grefierii cu experienţă reflectă experienţa practică a acestora în instanţă.
PROIECTUL 31
• Articolul 19 vine în contradicţie cu articolul 77 al Statutului grefierului,
deoarece articolul 19 al proiectului de cod interzice grefierilor să desfăşoare
numai acele activităţi extraprofesionale care ar putea afecta îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu sau prestigiul justiţiei, în timp ce Statutul interzice orice
fel de activitate extraprofesională, cu excepţia activităţii didactice în
învăţământul superior (trebuie să menţionăm că participanţii s-au exprimat în
favoarea prevederii proiectului de cod).
• Urmând Modelul de cod SUA, Capitolul VI, ”Confidenţialitatea,” ar
trebui să se prevadă în mod expres categoriile de informaţii confidenţiale.
• Pornind de la articolul 27,24 participanţii au subliniat lipsa de coerenţă
dintre Statutul grefierului şi Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea
instanţelor, în ceea ce priveşte sancţiunile disciplinare.
• Referitor la sintagma „de natură să le afecteze imparţialitatea” din art.
16, trebuie stabilită o distincţie între „nu vor pretinde” şi „nu vor accepta,”
deoarece grefierilor nu le este permis nicicând să pretindă ceva, dar pot
accepta un cadou în măsura în care acest lucru nu le afectează imparţialitatea.
Articolul ar trebui să specifice cu exactitate ce este de natură să le afecteze
imparţialitatea. În cele din urmă, majoritatea participanţilor a conchis că
sintagma „de natură să le afecteze imparţialitatea” ar trebui eliminată din text,
pentru a evita interpretările neunitare.
• Articolul 20 ar trebui modificat fie prin eliminarea termenului
„moderaţie” fie prin înlocuirea sintagmei „în nici o împrejurare” cu „în mod
nejustificat.”
• Articolul 13 ar trebui eliminat deoarece repetă prevederile Codului de
procedură civilă.
• Articolul 26 ar trebui modificat sau ar trebui să conţină o listă detaliată,
similară celei din Modelul de cod SUA, care prevede că grefierilor nu le este
permis să acorde consultanţă juridică (consultanţă neautorizată); în opinia altor
participanţi, articolul este bine scris.
• Articolul 13, referitor la abţinere, ar trebui eliminat din Cod, deoarece
asemenea situaţii sunt cuprinse în prevederile codurilor de procedură civilă şi
penală şi în Statutul grefierului.
24
Referitor la aplicarea sancţiunilor disciplinare.
6. Concluzii
25
Grefierii nu vor încheia, direct sau prin intermediari, contracte cu instanţele sau parchetele,
pentru furnizarea de servicii, materiale sau echipamente şi nu se vor implica, în afara limitelor
prevăzute de lege, în negocierea unor astfel de contracte.
PROIECTUL 33
La fel de importantă ca şi existenţa acestei reglementări este
implementarea prevederilor acesteia, pentru a asigura o administrare
corespunzătoare a justiţiei. Referitor la acest aspect, participanţii au exprimat
diferite puncte de vedere cu privire la sancţiunile aplicabile încălcărilor
prevederilor codului. Unii au pledat în favoarea prevederilor privite ca obligaţii şi
îndrumări morale asupra conduitei profesionale şi fără sancţiuni aplicabile în caz
de încălcare, în timp ce alţii au fost de părere că ar trebui aplicate sancţiuni
disciplinare în caz de conduită necorespunzătoare. Cea de a doua opinie a
prevalat în faţa Consiliului Superior al Magistraturii. Grefierii care nu respectă
conduita recomandată de Cod pot fi traşi la răspundere disciplinară şi pot fi
supuşi sancţiunilor disciplinare, aşa cum se prevede în Regulamentul de ordine
interioară al instanţelor şi parchetelor şi în Legea nr. 567/2004 privind statutul
grefierilor.
26
Vezi Anexa 3.
35 REZULTATE
IV. ANEXE
1. Studii de caz
Întrebare:
Consideraţi că, prin atitudinea sa, A.F. se face vinovată de încălcarea
dispoziţiilor Codului deontologic al grefierului?
ANEXE 37
Studiu de caz nr. 2
Întrebări:
1. Cum comentaţi atitudinea grefierei cauzei prin prisma dispoziţiilor Codului
deontologic al grefierului?
2. Consideraţi atitudinea grefierei–şef ca fiind deontologică în temeiul
dispoziţiilor Codului deontologic al grefierului?
Cu ocazia discuţiilor care au avut loc, V.P. s-a plâns colegilor cu care a
stat la masă că este foarte obosită pentru că are un volum foarte mare de
activitate, iar în ultimul timp a fost solicitată de conducerea instanţei să participe
ca grefier şi în cauzele privind autorizarea interceptării şi înregistrării
convorbirilor telefonice. Chiar recent a plecat foarte târziu de la serviciu întrucât
a trebuit să redacteze o încheiere pronunţată într-o astfel de cauză prin care s-a
autorizat interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice purtate de către un
individ, X.
Întrebări:
1. Comentaţi conduita grefierei V.P. prin prisma dispoziţiilor proiectului
Codului deontologic al Grefierului.
ANEXE 39
Fără să se oprească din mers, grefiera i-a cerut să o lase în pace, dar cel
în cauză a insistat, alăturându-i-se în deplasare şi afirmând că este pentru prima
dată chemat la Tribunal şi că nu ştie unde anume să se ducă.
Întrebări:
1.Comentaţi atitudinea grefierei prin prisma dispoziţiilor Codului Deontologic
al Grefierului.
Întrebări:
1. În situaţia prezentată au fost încălcate normele Codului deontologic? Dacă
da, de către cine şi în ce constau acestea?
2. Cum trebuia să procedeze grefierul de şedinţă în momentul în care i s-a
solicitat dosarul pentru xerocopierea unor file ale acestuia?
3. Care credeţi că a fost percepţia justiţiabililor cu privire la aspectele
prezentate mai sus?
ANEXE 41
părţii, vizibil iritat, nu găseşte răspunsul aşteptat de grefierul de şedinţă. Acesta
este dat de reclamant care se prezintă în faţa instanţei.
ANEXE 43
La sfârşitul zilei de lucru, grefierul B.M. remite o copie a încheierii de
şedinţă grefierului A.V. ocazie cu care îi spune, în glumă, că speră ca soţul ei să
nu uite serviciul pe care i l-a făcut. În aceiaşi împrejurare grefierul B.M. îi aduce
la cunoştinţă că încheierea de şedinţă nu a fost semnată de judecător, cu care are
o relaţie bună, dar că, „nu va fi nici o problemă întrucât acesta nu i-a restituit
nici o încheiere pentru a fi refăcută”.
Întrebări:
1. Grefierii de şedinţă A.V. şi B.M. se fac vinovaţi de încălcarea normelor
Codului deontologic? Dar a altor dispoziţii legale? Care sunt acestea?
2. Ce conduită ar fi trebuit să adopte grefierii de şedinţă în situaţia de fapt mai
sus menţionată?
Întrebări:
1. Cum comentaţi conduita grefierului de şedinţă?
2. Prin conduita adoptată, a încălcat grefierul de şedinţă normele Codului
deontologic şi, în caz afirmativ, argumentaţi!
După primul termen de judecată, C.C. – fostul soţ al lui B.C. şi pârât în
cauză – formulează cerere de recuzare împotriva lui A.N. C.C. motivează
cererea de recuzare susţinând că A.N. şi B.C. sunt prietene din copilărie, că
A.N. cunoaşte foarte bine situaţia familială dintre cele două părţi şi că A.N. şi
B.C. au fost văzute discutând pe holul instanţei atât în ziua premergătoare, cât şi
imediat după şedinţa de judecată.
Întrebări:
1. Consideraţi că A.N. trebuia să formuleze cerere de abţinere în cauză?
2. Consideraţi că A.N. a încălcat, în această situaţie, dispoziţiile Codului
deontologic al grefierului? Dacă da, care sunt acestea?
ANEXE 45
Studiu de caz nr. 11
Întrebare:
Cum comentaţi atitudinea grefierei C.D în raport cu reglementările Codului
deontologic al grefierului? Se face aceasta vinovată de încălcarea vreuneia
dintre acestea? Dacă da, care sunt dispoziţiile încălcate?
Întrebări:
ANEXE 47
dintre colege i-a dat cartea de vizită a unui stomatolog, iar M.A. a dat un telefon
şi şi-a făcut o programare.
Timp de două săptămâni, grefiera a fost în concediu medical şi s-a
prezentat cu regularitate la cabinetul stomatologic, primind tratamentul medical
necesar. Aducându-i la cunoştinţă medicului ocupaţia şi locul său de muncă,
grefiera i-a solicitat acestuia să-i acorde reduceri la tarifele lucrărilor
stomatologice, asigurându-l că nu va uita acest lucru, iar dacă va avea ocazia, îi
va întoarce serviciul făcut.
Întrebare:
Comentaţi conduita grefierei şi identificaţi dacă aceasta a fost conformă
dispoziţiilor Codului deontologic al grefierului.
Situaţia nr. 1
A.H. este grefier-şef. Fiica sa este studentă şi are nevoie urgentă să-şi
redacteze un referat.
Întrucât lucrarea este amplă şi timpul este foarte scurt, A.H. apelează la
C.S., care este grefier la aceeaşi instanţă să o ajute la dactilografiere. C.S. îi
spune că are foarte mult de lucru şi nu o poate ajuta. În aceste împrejurări, A.H.
se supără, amintindu-i că îi este şefă şi va ţine minte această atitudine. Pentru a
rezolva situaţia, C.S. îi spune că va rămâne după program pentru a o ajuta dar,
contra cost, întrucât este vorba de o activitate extraprofesională.
Întrebare:
Cum comentaţi comportamentul grefierului şi atitudinea grefierului-şef din
perspectiva proiectului de Cod deontologic al grefierului?
Situaţia nr. 2
Întrebare:
Care dintre grefiere a încălcat dispoziţiile proiectului Codului deontologic şi în
ce mod?
ANEXE 49
Situaţia nr. 3
Situaţia nr.1
A.B. este grefier la tribunal. M.N. care este sora lui A.B. apelează la
aceasta pentru a o ajuta întrucât intenţionează să divorţeze.
A.B. îi redactează acţiunea de divorţ lui M.N. şi, la rugămintea lui M.N.
care motivează că nu poate pleca de la serviciu datorită programului foarte strict,
o depune la judecătorie.
A doua zi, M.N. îi aduce un cadou lui A.B. pe care o roagă să i-l dea
grefierei de la judecătorie, lucru pe care A.B. îl face în ziua următoare.
Situaţia nr.2
Nora sa, D.R., este jurist la o importantă societate comercială din oraş.
Motivând că nu poate veni la instanţă deoarece are copilul bolnav, D.R. o
roagă pe M.C. să se intereseze dacă s-a redactat hotărârea dintr-un dosar care
viza societatea comercială la care lucrează şi, dacă da, să-i dea o copie de pe
hotărâre.
Întrebări:
Situaţia nr.1
A.M. este grefier de şedinţă într-o cauză penală care, din motive care ar
fi putut aduce atingere vieţii intime a părţii vătămate, a fost declarată secretă,
ANEXE 51
conform art. 290 din C.p. După terminarea şedinţei, a fost abordată de un
reporter de ziar şi a dezvăluit presei amănunte aflate în sala de judecată.
Întrebare:
Consideraţi că, prin atitudinea sa, A.M. a încălcat vreuna din normele
proiectului Codului deontologic al grefierului? Dacă da, care este aceasta?
Situaţia nr.2
B.I. este grefier de şedinţă la tribunal. În una din cauzele aflate pe rol
apărătorul inculpatului are o tulburare de logonevroză (se bâlbâie), împrejurare
care-l amuză foarte tare pe grefier şi începe să râdă.
Întrebare:
Cum comentaţi atitudinea grefierului din perspectiva dispoziţiilor cuprinse în
proiectul Codului deontologic al grefierului?
Situaţia nr.3
Întrebare:
A încălcat grefierul dispoziţii ale proiectului Codului deontologic? Dacă da,
care sunt acestea?
Situaţia nr.1
Situaţia nr.2
Întrebare:
Cum credeţi că s-a rezolvat problema? Comentaţi.
ANEXE 53
2. Materiale de referinţă distribuite membrilor grupului de
lucru
- Expunere de motive -
După modelul altor profesii şi al unor alte sisteme juridice, prin O.U.G
nr. 179/1999, care a modificat şi completat Legea nr. 92/1992, pentru
organizarea judecătorească s-a impus adoptarea unui cod deontologic al
magistraţilor, sarcina adoptării lui revenind Consiliului Superior al Magistraturii.
ANEXE 55
comportamentului magistraţilor de către instituţiile chemate să intervină pe
parcursul carierei acestora, instituirea unor alte organe pentru supravegherea
respectării lor nefiind nici utilă, nici posibilă printr-un act cu această natură.
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 2: Rolul Codului deontologic este acela de a formula standarde ale conduitei
magistratului, pentru ca aceasta să fie conformă cu onoarea şi demnitatea
profesiei sale.
Art. 6 : Magistraţilor le este interzis să facă parte din partide politice sau să
desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. Ei pot participa la reuniuni
publice numai în măsura în care nu îşi exprimă în acest cadru convingeri politice.
ANEXE 57
Capitolul II: PROMOVAREA SUPREMAŢIEI LEGII
Art. 10: Magistraţii au îndatorirea de a contribui la garantarea supremaţiei legii
şi a statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.
Art. 11: Atât în cursul procedurilor care se desfăşoară înaintea lor, cât şi în afara
acestora magistraţii sunt datori să nu manifeste, în nici un mod, vreo prejudecată
legată de rasa, sexul, religia, naţionalitatea, statutul socio-economic şi cultural al
unei persoane.
Art. 13: Magistraţii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme
litigioase chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete
decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia, şi nici să-şi exprime public
părerea asupra unor procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor litigii
cu care a fost sesizat parchetul.
ANEXE 59
Art. 17: Magistraţii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri
decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informaţiile pe care le-au obţinut
în calitate de magistraţi.
În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial,
magistraţii sunt obligaţi să păstreze materialele respective în incinta instanţei sau
parchetului şi să nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege şi
regulament.
În acest scop, ei sunt obligaţi să efectueze, cel puţin o dată la 5 ani, stagii
organizate de pregătire sau după caz, de perfecţionare profesională, la Institutul
Naţional al Magistraturii, la instituţii de învăţământ superior din ţară sau din
străinătate ori în cadrul formelor organizate de curţile de apel sau, după caz, de
parchetele de pe lângă curţile de apel.
Art. 22: Magistraţilor nu le este îngăduit să pretindă sau să accepte să-şi rezolve
interesele personale, familiale, sau ale altor persoane, altfel decât în limita
cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, fiindu-le cu desăvârşire interzis să
se folosească de calitatea lor de magistraţi pentru a obţine avantaje sau priorităţi
în rezolvarea unor astfel de interese.
ANEXE 61
Magistraţilor nu le este permis să intervină pentru a influenţa în vreun fel
deciziile, sau să accepte ca alţii să o facă în interesul lor atunci când aspiră la o
promovare, transfer sau o desemnare de orice natură.
Art. 23: Relaţiile magistraţilor cu colegii lor trebuie să fie corecte, bazate pe
respect şi bună credinţă, indiferent de funcţia acestora. Magistraţii nu îşi pot
exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morală a colegilor lor cu
excepţia situaţiei în care aceasta afectează imaginea justiţiei, în acest caz putând
să aducă această împrejurare la cunoştinţa persoanelor însărcinate cu atribuţii de
conducere şi control din cadrul instanţei sau al Ministerului Justiţiei, respectiv al
Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.
Art. 25: Magistraţii sunt liberi să formeze asociaţii profesionale sau alte
organizaţii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii
profesionale şi protejarea statutului lor, pot adera la asociaţii profesionale locale,
naţionale sau internaţionale şi pot participa la reuniunile acestora.
Art. 27: Judecătorilor şi procurorilor, le este interzisă exercitarea, direct sau prin
persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, precum şi participarea la conducerea
unor societăţi comerciale sau civile ori a regiilor autonome. De asemenea, le este
interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăţi sau regii
autonome.
ANEXE 63
În exercitarea funcţiei lor, magistraţii procurori trebuie să dea dovadă de
imparţialitate, orientându-şi întreaga activitate spre descoperirea adevărului.
Domeniul de aplicare
Obiective
Principii generale
ANEXE 65
g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia funcţionarii publici
pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi
a bunelor moravuri;
h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcţiei
publice şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu funcţionarii publici trebuie să fie
de bună-credinţă;
i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate de
funcţionarii publici în exercitarea funcţiei lor sunt publice şi pot fi supuse
monitorizării cetăţenilor.
Termeni
Art. 6. - (1) Funcţionarii publici au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să
respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a
dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea
eticii profesionale.
(2) Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind
restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.
ANEXE 67
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu
activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu
politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau
individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de
soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară
activitatea are calitatea de parte;
c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele
prevăzute de lege;
d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei publice, dacă
această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze
imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici, precum şi ale
persoanelor fizice sau juridice;
e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea
promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii
ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplică şi după încetarea raportului de
serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd
alte termene.
(4) Dezvăluirea informaţiilor care nu au caracter public sau remiterea
documentelor care conţin asemenea informaţii, la solicitarea reprezentanţilor unei
alte autorităţi ori instituţii publice, este permisă numai cu acordul conducătorului
autorităţii sau instituţiei publice în care funcţionarul public respectiv îşi
desfăşoară activitatea.
(5) Prevederile prezentului cod de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de
la obligaţia legală a funcţionarilor publici de a furniza informaţii de interes public
celor interesaţi, în condiţiile legii.
Libertatea opiniilor
Activitatea publică
Activitatea politică
ANEXE 69
Folosirea imaginii proprii
Art. 12. - (1) În relaţiile cu personalul din cadrul autorităţii sau instituţiei publice
în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice,
funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-
credinţă, corectitudine şi amabilitate.
(2) Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi
demnităţii persoanelor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi
desfăşoară activitatea, precum şi persoanelor cu care intră în legătură în
exercitarea funcţiei publice, prin:
a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
b) dezvăluirea unor aspecte ale vieţii private;
c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.
(3) Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată
pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor. Funcţionarii publici
au obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a
autorităţilor publice, prin:
a) promovarea unor soluţii similare sau identice raportate la aceeaşi categorie de
situaţii de fapt;
b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind
naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea,
vârsta, sexul sau alte aspecte.
(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale şi profesionale care să asigure
demnitatea persoanelor, eficienţa activităţii, precum şi creşterea calităţii
serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la
alin. (1)-(3) şi de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.
Art. 13. - (1) Funcţionarii publici care reprezintă autoritatea sau instituţia publică
în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe,
seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o
imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei publice pe care o reprezintă.
(2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, funcţionarilor publici le este interzis să
exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.
(3) În deplasările externe, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o conduită
corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi
obiceiurilor ţării gazdă.
Obiectivitate în evaluare
ANEXE 71
privire la dezvoltarea carierei în funcţia publică pentru funcţionarii publici din
subordine.
(2) Funcţionarii publici de conducere au obligaţia să examineze şi să aplice cu
obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul
din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri,
numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale,
excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.
(3) Se interzice funcţionarilor publici de conducere să favorizeze sau să
defavorizeze accesul ori promovarea în funcţia publică pe criterii discriminatorii,
de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute la art. 3.
Art. 17. - (1) Este interzisă folosirea de către funcţionarii publici, în alte scopuri
decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcţiei publice deţinute.
(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor
de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control,
funcţionarilor publici le este interzisă urmărirea obţinerii de foloase sau avantaje
în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor
persoane.
(3) Funcţionarilor publici le este interzis să folosească poziţia oficială pe care o
deţin sau relaţiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcţiei publice, pentru a
influenţa anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite
măsuri.
(4) Funcţionarilor publici le este interzis să impună altor funcţionari publici să se
înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze
acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.
Art. 18. - (1) Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea proprietăţii
publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite
producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.
Art. 19. - (1) Orice funcţionar public poate achiziţiona un bun aflat în
proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus
vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:
a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de
serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării
bunului respectiv;
c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la
care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării
sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a
unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la
bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-
teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte
condiţii decât cele prevăzute de lege.
ANEXE 73
Rolul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici
Sesizarea
Art. 21. - (1) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate fi sesizată de orice
persoană cu privire la:
a) încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită de către un funcţionar
public;
b) constrângerea sau ameninţarea exercitată asupra unui funcţionar public pentru
a-l determina să încalce dispoziţii legale în vigoare ori să le aplice
necorespunzător.
(2) Sesizarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nu exclude sesizarea
comisiei de disciplină competente potrivit legii.
(3) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în nici un fel pentru
sesizarea cu bună-credinţă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici sau a
comisiei de disciplină competente, în condiţiile legii.
Soluţionarea sesizării
ANEXE 75
Art. 23. - (1) Raportul anual cu privire la managementul funcţiei publice şi al
funcţionarilor publici, care se întocmeşte de Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici şi se prezintă Guvernului, trebuie să cuprindă şi următoarele date:
a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de
conduită profesională;
b) categoriile şi numărul de funcţionari publici care au încălcat normele de
conduită morală şi profesională;
c) cauzele şi consecinţele nerespectării prevederilor prezentului cod de conduită;
d) evidenţierea cazurilor în care funcţionarilor publici li s-a cerut să acţioneze sub
presiunea factorului politic;
e) recomandările propuse;
f) autorităţile sau instituţiile publice care nu au respectat recomandările.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate să prezinte în raportul anual,
în mod detaliat, unele cazuri care prezintă un interes deosebit pentru opinia
publică.
Răspunderea
Asigurarea publicităţii
Intrarea în vigoare
ANEXE 77
CODUL DEONTOLOGIC AL AVOCAŢILOR DIN UNIUNEA
EUROPEANĂ
Editor: CCBE, Rue de Trèves 45 - B-1040 Bruxelles - Belgia - Tel +32 (0)2 234
65 10 - Fax +32 (0)2 234 65 11/12 - E-mail: ccbe@ccbe.org - www.ccbe.org
1. Preambul
1.2.2. Regulile particulare ale fiecărui barou sau societăţi de drept izvorăsc din
propriile tradiţii ale acestora din urmă. Ele sunt adaptate la organizarea şi sfera
de activitate a profesiunii într-un anumit stat membru şi la procedurile judiciare şi
administrative, precum şi la legislaţia acestuia. Nu este nici posibil şi nici
dezirabil ca acestea să fie scoase din context şi nici de a încerca să li se acorde
aplicare generală regulilor care în mod inerent nu pot avea o astfel de aplicare.
Cu toate acestea, regulile particulare ale fiecărui barou sau societăţi de drept se
bazează pe aceleaşi valori şi în cele mai multe cazuri prezintă o temelie comună.
ANEXE 79
mai curând cu putinţă, în conformitate cu procedurile naţionale sau ale ZEE
referitoare la activităţile transfrontiere ale avocatului în cadrul Uniunii Europene
şi al ZEE; să fie avute în vedere la elaborarea tuturor normelor deontologice sau
profesionale naţionale, în vederea armonizării progresive a acestora. În
continuare, ele îşi exprimă dorinţa ca normele naţionale deontologice sau
profesionale să fie interpretate şi aplicate ori de câte ori este posibil într-o
manieră conformă cu prevederile prezentului cod. După ce reglementările
prezentului cod au fost adoptate ca norme aplicabile în privinţa activităţilor
transfrontiere, avocaţii vor avea obligaţia de a respecta normele baroului sau ale
societăţii de drept din care fac parte, în măsura în care acestea sunt în
conformitate cu prevederile prezentului cod.
1.6. Definiţii
2. Principii generale
2.1. Independenţa
2.1.1. Multiplele obligaţii pe care le are un avocat impun ca acesta să fie absolut
independent, să nu fie supus nici unei influenţe, mai ales cea generată de interese
personale sau de presiunile din afară. O astfel de independenţă este la fel de
necesară pentru încrederea în procesul de justiţie ca şi imparţialitatea
judecătorului. Prin urmare, avocatul trebuie să evite orice subminare a
independenţei sale şi să aibă grijă să nu facă nici un compromis de la standardele
sale profesionale pentru a face pe placul clientului său, al instanţei sau terţilor.
2.3. Confidenţialitatea
ANEXE 81
2.3.1. Prin însăşi natura profesiei sale, avocatului îi sunt comunicate de către
client lucruri pe care acesta din urmă nu le-ar spune nimănui; avocatului i se
comunică aceste informaţii în baza încrederii pe care clientul o are în el. Fără
certitudinea că se respectă confidenţialitatea, nu poate exista încredere. Prin
urmare, confidenţialitatea este un drept şi o obligaţie majoră şi fundamentală a
avocatului. Obligaţia avocatului de a păstra confidenţialitatea serveşte intereselor
administrării justiţiei precum şi intereselor clientului. De aceea, avocatul are
dreptul la protecţie specială din partea statului.
8
2.3.2. Avocatul va păstra confidenţialitatea tuturor informaţiilor care îi sunt aduse
la cunoştinţă pe parcursul desfăşurării activităţii sale profesionale.
ANEXE 83
3. Relaţiile cu clienţii
3.1.3. Avocatul nu va prelua un caz pe care ştie sau ar trebui să ştie că nu are
competenţa să îl rezolve, fără a coopera cu un avocat care are această
competenţă. Avocatul nu va accepta instrucţiuni dacă nu le poate îndeplini cu
promptitudine, datorită altor lucrări urgente.
3.1.4. Avocatul nu poate să-şi exercite dreptul de a se retrage dintr-o cauză într-o
manieră sau în împrejurările în care clientul nu poate să-şi găsească un alt avocat
în timp util pentru a preveni prejudiciul suferit.
3.2.1. Avocatul nu poate consilia, reprezenta sau acţiona în numele a doi sau mai
mulţi clienţi din aceeaşi cauză dacă există un conflict sau un risc crescut de
conflict între interesele acelor clienţi.
10
3.2.2. Avocatul trebuie să înceteze să acţioneze în numele ambilor clienţi atunci
când apare un conflict de interese între acei clienţi şi, de asemenea, ori de câte
3.2.3. Avocatul trebuie să se abţină să acţioneze în numele unui client nou dacă
există riscul de încălcare a confidenţialităţii informaţiilor încredinţate avocatului
de un fost client sau dacă informaţiile pe care le deţine avocatul referitoare la
afacerile fostului client îi conferă un avantaj necuvenit noului client.
3.2.4. Acolo unde avocaţii îşi exercită profesia în asociaţii, paragrafele 3.2.1 -
3.2.3 de mai sus se vor aplica asociaţiei şi tuturor membrilor acesteia.
3.3.2. Prin «pactum de quota litis» se înţelege un acord între avocat şi clientul său
încheiat înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze în care clientul său este
parte, conform căruia clientul se angajează să plătească avocatului o parte din
rezultatul final, fie că este vorba despre o sumă de bani sau de un beneficiu
obţinut de client, în momentul soluţionării cauzei.
3.4.2. Exceptând cazurile în care există un acord contrar încheiat între avocat şi
clientul său, onorariile încasate de avocat vor fi reglementate în conformitate cu
prevederile aplicabile membrilor baroului sau societăţii de drept al cărui membru
ANEXE 85
este. Dacă avocatul este membru a mai multor barouri sau societăţi de drept,
prevederile aplicate vor fi cele care au cea mai strânsă legătură cu contractul
încheiat între avocat şi clientul său.
3.5. Acontul
Dacă avocatul solicită achitarea unui acont din onorariul său şi/sau rambursarea
unor cheltuieli, această sumă nu trebuie să depăşească o sumă rezonabilă din
valoarea estimată a onorariilor şi rambursărilor respective. În cazul în care nu se
face plata acontului, avocatul poate renunţa la cauză sau poate refuza să o preia
dar numai în condiţiile paragrafului 3.1.4 de mai sus.
11
3.6. Împărţirea onorariilor cu persoane care nu sunt avocaţi
3.7.1. În orice situaţie, avocatul trebuie să facă tot ce-i stă în putinţă pentru a
obţine soluţionarea cea mai eficientă a cauzelor din punctul de vedere al
costurilor şi să îl consilieze pe client la etapele corespunzătoare cu privire la
oportunitatea de a încerca să ajungă la o înţelegere şi/sau de a apela la o metodă
alternativă de soluţionare a disputei.
3.8.1.3. Orice cont sau conturi în care fondurile clientului sunt păstrate pe
numele avocatului trebuie întotdeauna să deţină o sumă care nu este mai mică
decât suma totală a fondurilor clientului deţinute de avocat.
3.8.1.4. Toate fondurile vor fi plătite clienţilor imediat sau în condiţiile pe care le
dispune clientul.
3.8.1.5. Plăţile efectuate din fondurile clientului în numele unui client către orice
altă persoană, inclusiv:
a) plăţile efectuate către sau în numele unui client din fondurile deţinute în
numele altui client;
b) plata onorariilor avocatului,
vor fi interzise, cu excepţia cazurilor când acestea sunt permise de lege sau sunt
dispuse de către instanţă şi au aprobarea expresă sau implicită a clientului pentru
care se efectuează plata.
ANEXE 87
3.8.1.6. Avocatul va ţine o evidenţă completă şi exactă, care va fi pusă la
dispoziţia fiecărui client, la cerere, evidenţă ce va arăta toate operaţiile efectuate
cu fondurile clientului şi care va face distincţia dintre fondurile clientului şi alte
fonduri deţinute de avocat.
3.8.3. Avocatul care practică avocatura sau acordă servicii într-un stat membru-
gazdă poate, cu acordul autorităţilor competente din statul de origine şi din statul-
gazdă, să se conformeze cerinţelor impuse de statul-gazdă, fiind scutit să se
conformeze cerinţelor statului membru de origine. În această situaţie, acesta va
întreprinde demersurile necesare pentru a-şi informa clienţii asupra faptului că el
se conformează prevederilor în vigoare ale statului membru-gazdă.
3.9.2. Când avocatul acordă servicii sau practică avocatura într-un stat membru-
gazdă, se aplică următoarele:
3.9.2.2. Avocatul care are astfel obligaţia să se asigure în statul său de origine şi
care acordă servicii sau practică avocatura în oricare alt stat membru-gazdă va
depune toate eforturile pentru a obţine asigurare în condiţiile prevăzute de statul
său de origine, extinsă asupra serviciilor pe care le acordă sau activităţii pe care o
desfăşoară într-un stat membru-gazdă.
3.9.2.5. Avocatul care practică avocatura sau acordă servicii într-un stat
membru-gazdă poate, cu acordul autorităţilor competente din statul de origine şi
din statul membru-gazdă, să se conformeze prevederilor privind asigurarea în
vigoare în statul-gazdă, fiind excluse condiţiile de asigurare impuse de ţara sa de
origine. În această situaţie, acesta va face demersuri rezonabile pentru a-şi
informa clienţii că este asigurat în conformitate cu prevederile în vigoare în
statul-gazdă.
ANEXE 89
4. Relaţiile cu instanţele
5.1.2. Avocatul trebuie să recunoască pe toţi avocaţii din statele membre ca fiind
colegi de breaslă şi să dea dovadă de corectitudine şi politeţe faţă de aceştia.
5.2.1. Este de datoria avocatului care este abordat de un coleg dintr-un alt stat
membru să nu accepte instrucţiuni într-o cauză pe care acesta nu are competenţa
să o preia. În asemenea caz, acesta trebuie să fie gata să-şi asiste colegul să
obţină informaţiile necesare pentru a putea să dea instrucţiuni unui avocat care
are competenţa de a acorda serviciile solicitate.
ANEXE 91
5.3. Corespondenţa între avocaţi
5.3.1. Dacă un avocat care expediază o comunicare unui avocat din alt stat
membru doreşte ca aceasta să rămână confidenţială sau fără alte consecinţe,
acesta va trebui să îşi exprime expres dorinţa în momentul în care comunică
documentul.
5.3.2. Dacă destinatarul comunicării nu poate asigura comunicării statutul de
confidenţialitate sau fără alte consecinţe, acesta trebuie să returneze comunicarea
expeditorului, fără a dezvălui conţinutul acesteia altor persoane.
15
5.4. Onorarii pentru recomandare
5.4.1. Avocatul nu poate pretinde sau accepta de la alt avocat sau de la orice altă
persoană onorariu, comision sau orice fel de compensaţie pentru că a recomandat
acel avocat unui client.
5.4.2. Avocatul nu poate plăti nici unei persoane un onorariu, comision sau orice
alt fel de compensaţie pentru că acea persoană l-a recomandat unui client.
5.6. (Abrogat prin decizia sesiunii plenare a CCBE din Dublin, din data de 6
decembrie 2002)
Pentru a spori încrederea şi colaborarea între avocaţii din diferite state membre,
în beneficiul clienţilor, există necesitatea stimulării unei mai bune cunoaşteri a
legislaţiei şi procedurilor din diferite state membre. De aceea, atunci când se are
în vedere necesitatea de a asigura o bună pregătire a avocaţilor tineri, avocaţii
trebuie să ţină cont de necesitatea de a asigura instruire pentru tinerii avocaţi din
alte state membre.
5.9.1. Dacă un avocat consideră că un coleg de-al său din alt stat membru a
încălcat vreo regulă de conduită profesională, cel dintâi va aduce această
problemă în atenţia colegului săi.
5.9.2. Dacă apare o dispută de natură personală sau profesională între avocaţi din
state membre diferite, aceştia, în măsura posibilului, trebuie mai întâi să încerce
să soluţioneze disputa pe cale amiabilă.
5.9.3. Avocatul nu va iniţia nici o formă de procedură împotriva unui coleg de-al
său din alt stat membru în cauze prevăzute de articolele 5.9.1 sau 5.9.2 de mai
sus fără a informa mai întâi barourile sau societăţile de drept ale cărei membri
sunt ambii, în scopul de a le da barourilor sau societăţilor de drept respective
posibilitatea de a asista la soluţionarea disputei.
ANEXE 93
Recomandarea no. R (2000) 10 a Comitetului de Miniştri ai statelor
membre privind codurile de conduită pentru funcţionarii publici
ANEXE 95
Anexa la Recomandarea nr. R (2000)
Interpretare şi aplicare
Articolul 1
Articolul 2
2. Acest cod va face parte din condiţiile de muncă ale funcţionarilor publici din
momentul în care ei au confirmat că au luat cunostinţă de acesta.
Principii generale
Articolul 4
Articolul 5
ANEXE 97
Articolul 6
Articolul 7
Articolul 8
Articolul 9
Articolul 10
Articolul 12 - Raportarea
ANEXE 99
5. Administraţia publică trebuie să vegheze ca funcţionarul public care
semnalează un caz prevăzut mai sus în baza unor bănuieli rezonabile şi de
bună credinţă să nu sufere nici un prejudiciu.
1. Ţinând cont de faptul că funcţionarul este singurul care poate să ştie dacă se
află într-o astfel de situaţie, există obligaţia personală să:
- fie atent la orice conflict de interese real sau potenţial;
- ia măsuri pentru a evita un asemenea conflict;
- informeze superiorul său ierarhic despre orice conflict de interese din momentul
in care a luat cunoştinţă de acesta;
- se conformeze oricărei decizii finale care îi pretinde să se retragă din situaţia în
care gaseşte sau să renunţe la avantajul care se află la originea conflictului.
2. Atunci când o se cere, funcţionarul public trebuie să declare dacă are sau nu
un conflict de interese.
ANEXE 101
2. În exercitarea funcţiilor sale, funcţionarul public nu trebuie să ofere
posibilitatea de a fi utilizat în scopuri politice partizane.
Articolul 18 –Cadouri
2. Atunci când funcţionarul public nu ştie dacă poate accepta un cadou sau o
ospitalitate, acesta trebuie să ceară părerea superiorilor săi ierarhici.
ANEXE 103
Articolul 22 – Informaţii deţinute de autorităţile publice
ANEXE 105
4. Fostul funcţionar public nu trebuie să utilizeze sau să divulge informaţii
confidenţiale obţinute de acesta în calitatea sa de funcţionar public, cu excepţia
situaţiilor în care a fost autorizat(ă) să facă aceasta conform legii.
1. Prezentul cod este publicat sub autoritatea ministrului sau şefului funcţiei
publice. Funcţionarul public este dator să se comporte conform codului şi trebuie,
în consecinţă, să ia la cunoştinţă dispoziţiile şi toate modificările acestuia. Atunci
când acesta nu este sigur în ceea ce priveşte modul în care să procedeze, va trebui
să ceară sfatul unei persoane competente.
- MODEL SUA -
Introducere
A. Membrii nu vor face şi nici nu vor încerca să facă uz de funcţiile lor oficiale
pentru a obţine privilegii sau scutiri necuvenite, pentru ei sau pentru alte
persoane.
ANEXE 107
D. Membrii nu vor pretinde nici un fel de compensaţii sau onorarii în afară de
cele primite de la angajatorii lor pentru munca prestată pe parcursul perioadei cât
sunt angajaţi publici. Totuşi, membrii pot să obţină o slujbă suplimentară cu
condiţia ca acest lucru să nu vină în conflict cu îndeplinirea atribuţiilor lor
oficiale sau să nu încalce prezentul cod.
C. Membrii vor pune în aplicare sau vor îndeplini în alt mod orice dispoziţie sau
ordin emis legal de instanţă şi nu-şi vor depăşi atribuţiile decât pentru a îndeplini
alte îndatoriri prevăzute de funcţia lor.
D. Membrii vor promova normele etice prevăzute de prezentul cod şi vor raporta
autorităţilor competente orice atitudine nepotrivită a oricărei persoane.
H. Membrii vor evita orice activitate care ar afecta în mod negativ funcţia lor sau
instanţa în care îşi desfăşoară activitatea.
ANEXE 109
3. Materiale de referinţă distribuite participanţilor
- Proiect -
I. Preambul
28
Versiunea înaintată Ministerului Justiţiei în mai 2004.
ANEXE 111
II. Prestigiul justiţiei
III. Profesionalismul
IV. Confidenţialitatea
Art. 9. Grefierul are obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri
decât cele legate de exercitarea profesiei, informaţiile obţinute pe parcursul
desfăşurării activităţii profesionale.
Art. 11. Grefierul trebuie să se abţină de la orice încercare de a obţine date sau
informaţii pe care nu este îndreptăţit să le cunoască.
Art. 13. Grefierul are îndatorirea de a se abţine ori de câte ori se află într-unul
din cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege.
Art. 14. Grefierul trebuie să se abţină de la orice atitudine care l-ar putea face
vulnerabil la influenţe, în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu.
Art. 15. Grefierului nu îi este permisă folosirea calităţii oficiale pentru obţinerea
de privilegii, pentru sine sau pentru altul, în afara cadrului legal.
Art. 16. Grefierul nu va accepta sau pretinde cadouri sau servicii, care ar fi de
natură să afecteze imparţialitatea acestuia în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.
Art. 17. Grefierul nu va încheia, personal sau prin persoane interpuse, contracte
cu instanţele judecătoreşti sau parchetele de pe lângă acestea pentru furnizarea de
servicii, materiale, echipamente şi nu va fi implicât, decât în condiţiile legii, în
negocierea unor astfel de contracte.
ANEXE 113
Art. 19. Grefierul trebuie să se abţină de la desfăşurarea de activităţi
extraprofesionale, de natură a afecta îndeplinirea obligaţiilor de serviciu sau
prestigiul justiţiei.
Art. 20. Grefierul trebuie să dea dovadă de moderaţie, respectiv să nu îşi
manifeste, în nici o împrejurare, nemulţumirea faţă de persoanele cu care intră în
contact în calitate oficială.
Art. 21. Grefierul trebuie să fie respectuos, calm, amabil şi lipsit de aroganţă în
relaţiile cu justiţiabilii, judecătorii, procurorii, avocaţii, colegii, precum şi cu
orice altă persoană.
Art. 22. Grefierul îşi poate exprima, numai în cadru oficial, opinii cu privire la
legalitatea şi temeinicia actelor întocmite de instanţa de judecâtă sau parchetul
unde lucrează, precum şi la probitatea profesională şi morală a judecătorilor,
procurorilor şi colegilor săi. El are însă îndatorirea de a informa deîndată
conducerea instanţei sau parchetului cu privire la orice conduită care ar putea
aduce atingere prestigiului justiţiei.
Art. 26. Grefierul nu îşi va folosi cunoştinţele juridice într-un mod în care să
creeze prejudicii imaginii justiţiei.
ANEXE 115
Regulamentul de ordine interioară al instanţelor şi parchetelor
(extrase)
SECŢIUNEA a V-a
Dispoziţii privind activitatea compartimentelor auxiliare
ale instanţelor judecătoreşti
§ 1. Dispoziţii generale
ANEXE 117
zile de muncă se aprobă de preşedintele instanţei sau de înlocuitorul acestuia, cu
consultarea primului-grefier sau, după caz, a grefierului-şef; la tribunale şi curţile
de apel, cu încuviinţarea preşedintelui, învoirile de la program pot fi acordate şi
de preşedinţii de secţii sau judecătorii responsabili de compartimente.
Art. 48. - Persoanele cu atribuţii de control verifică, cel puţin o dată pe lună,
efectuarea la timp şi de calitate a lucrărilor şi consemnează constatările şi
propunerile în registrul de control, prezentându-le preşedintelui instanţei în
termen de 10 zile de la efectuarea controlului.
Art. 52. - (1) Preşedintele curţii de apel va desemna, prin decizie, primul-grefier
sau grefierul şef al curţii de apel şi instanţelor din circumscripţia acesteia, în
condiţiile legii; primul-grefier şi grefierul-şef nu participă, de regulă, în şedinţe
de judecată.
(2) Preşedintele instanţei va desemna prin ordin de serviciu anual:
a) componenţa nominală a compartimentelor instanţei, după consultarea
colectivului;
b) atribuţiile ce revin fiecărui salariat din aceste compartimente;
c) salariatul care coordonează compartimentul respectiv, dacă este cazul.
ANEXE 119
d) întocmesc şi contrasemnează corespondenţa cu caracter administrativ a curţii
de apel, tribunalului şi tribunalului specializat;
e) ţin orice alte registre speciale prevăzute de lege pentru instanţa la care
funcţionează;
f) aduc la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei,
securităţii bunurilor, pazei contra incendiilor şi protecţiei muncii;
g) verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta
instanţei;
h) întocmesc acte de constatare a neregulilor evidenţiate în activitatea
personalului auxiliar controlat şi sesizează preşedintele instanţei pentru luarea
măsurilor corespunzătoare;
i) urmăresc respectarea de către personalul auxiliar al instanţelor a unor raporturi
corespunzătoare cu publicul şi avocaţii;
j) îndrumă şi verifică evidenţa şi gestiunea bibliotecii;
k) ţin evidenţa concediilor personalului;
l) ţin evidenţa amenzilor judiciare şi a cheltuielilor judiciare acordate din oficiu,
potrivit legii;
m) îndeplinesc, în limita funcţiei, orice alte atribuţii de serviciu date de
preşedintele curţii de apel sau al tribunalului, după caz.
(2) Primii-grefieri ai curţilor de apel ţin registrele privind controlul averilor,
privind confirmarea şi autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor
telefonice, evidenţa dosarelor privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea
securităţii ca poliţie politică; de asemenea ţin evidenţele privind notarii publici,
executorii judecătoreşti, traducătorii şi înregistrarea persoanelor juridice potrivit
legii.
(3) Primii-grefieri ai tribunalelor ţin registrele privind persoanele juridice,
registrele privind confirmarea şi autorizarea interceptării şi înregistrării
convorbirilor telefonice, precum şi registrele privind partidele politice şi alte
formaţiuni politice.
ANEXE 121
o) verifică modul de completare şi păstrare a evidenţelor secţiei.
Art. 56. - Grefierul şef al judecătoriei are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte situaţiile lunare cu prezenţa zilnică a salariaţilor, pe care le trimite
serviciului de contabilitate; încasează şi plăteşte drepturile salariale ale
personalului judecătoriei; gestionează bunurile instanţei, titlurile de valoare şi
obiectele ce servesc ca mijloc de probă în cauzele aflate pe rol;
b) se îngrijeşte de buna desfăşurare a activităţii gospodăreşti şi de aprovizionarea
instanţei cu materialele necesare;
c) aduce la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instanţei,
securitatea bunurilor, paza contra incendiilor şi protecţia muncii; verifică modul
în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instanţei;
d) asigură evidenţa, păstrarea şi manipularea datelor şi documentelor ce nu sunt
destinate publicităţii şi verifică modul cum se asigură securitatea lucrărilor, cu
respectarea normelor legale privind informaţiile clasificate;
e) întocmeşte şi contrasemnează corespondenţa cu caracter administrativ a
judecătoriei; organizează şi urmăreşte redactarea în termen a hotărârilor întocmite
în concept de judecătorii instanţei;
f) propune preşedintelui judecătoriei repartizarea grefierilor în şedinţele de
judecată;
g) ţine registrul de evidenţă a redactării hotărârilor instanţei şi păstrează mapele
de hotărâri;
h) verifică dosarele secţiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare sau
autorităţi, cu respectarea dispoziţiilor regulamentare; la instanţele cu un volum
mare de activitate va putea fi delegat un alt grefier care să îndeplinească aceste
sarcini;
i) ţine registrele privind evidenţa confirmării şi autorizării interceptării şi
înregistrării convorbirilor telefonice, precum şi a percheziţiilor;
j) are în păstrare dosarele administrative şi biblioteca instanţei;
k) întocmeşte lucrările de statistică judiciară ale judecătoriei;
l) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte sarcini de serviciu date de
preşedintele instanţei.
ANEXE 123
b) întocmeşte şi expediază în termen mandatele de executare a sancţiunii
contravenţionale cu muncă în folosul comunităţii, cu respectarea dispoziţiilor
legale, fără adăugiri, modificări sau ştersături în text;
c) comunică organelor financiare şi organelor de poliţie măsurile dispuse prin
hotărârile judecătoreşti;
d) asigură păstrarea în bune condiţii a dosarelor şi registrelor;
e) întocmeşte corespondenţa referitoare la această activitate, sub îndrumarea
judecătorului-delegat, şi răspunde de expedierea ei;
f) participă la şedinţele de judecată, în calitate de grefier de şedinţă, conform
dispoziţiilor preşedintelui instanţei;
g) îndeplineşte orice alte atribuţii dispuse de preşedintele instanţei.
Art. 61. - Grefierul delegat la organul financiar local are următoarele atribuţii:
a) înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalităţii juridice
asociaţiilor de proprietari sau privind modificările referitoare la statut ori actul
constitutiv;
b) întocmeşte, completează şi păstrează: registrul general de dosare, opisul
alfabetic, condica şedinţelor de judecată şi registrul special al asociaţiilor de
proprietari;
c) întocmeşte citaţiile şi toate celelalte acte de procedură dispuse de judecătorul-
delegat; comunică încheierile către petenţi şi Ministerul Public, urmărind
rămânerea definitivă a încheierilor pronunţate, după care predă organului
financiar exemplarul nr. 2 al actelor depuse de solicitant;
d) participă la şedinţele de judecată la termenele stabilite pentru soluţionarea
cererilor de înregistrare formulate de asociaţiile de proprietari;
e) asigură păstrarea în bune condiţii a registrelor şi dosarelor;
f) îndeplineşte, în limitele funcţiei, orice alte atribuţii stabilite în sarcina sa de
judecătorul-delegat sau preşedintele instanţei.
ANEXE 125
c) înscrie în josul hotărârii componenţa completului de judecată al instanţei a
cărei hotărâre a fost supusă controlului judiciar, precum şi menţiuni privitoare la
iniţialele judecătorului redactor, iniţialele grefierului-dactilograf, data redactării,
numărul de exemplare.
Art. 67. - (1) Preşedintele instanţei poate desemna, dintre grefierii cu studii
superioare juridice, grefierul cu atribuţii privind calculul taxelor judiciare de
timbru şi al timbrului judiciar.
(2) Activitatea acestuia este coordonată de judecătorul de serviciu sau, după caz,
de un alt judecător desemnat de preşedintele instanţei.
ANEXE 127
a) completează şi ţine la zi carnetele de muncă pentru toţi salariaţii curţii de apel
sau, după caz, ai tribunalului, tribunalului specializat şi judecătoriilor din
circumscripţia tribunalului;
b) întocmeşte, conduce şi înregistrează la inspectoratul de muncă registrele de
evidenţă a salariaţilor, în condiţiile legii;
c) efectuează lucrările privind încadrarea, promovarea şi încetarea activităţii
pentru personalul numit de preşedintele curţii de apel;
d) completează şi înaintează dosarele de pensie pentru toţi salariaţii curţii de apel
sau, după caz, tribunalului, tribunalului specializat şi judecătoriilor din
circumscripţia tribunalului;
e) întreţine şi actualizează permanent baza de date informatizată privind
personalul de la instanţele din raza teritorială a curţii de apel sau, după caz, a
tribunalului, tribunalului specializat şi judecătoriilor din circumscripţia acestuia şi
asigură menţinerea legăturii, prin sistemul informatizat, cu direcţiile de
specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului
Justiţiei; pentru aspectele de ordin tehnic este asistat de către informatician;
f) execută, în limitele funcţiei, şi alte sarcini date de preşedintele curţii de apel
sau de preşedintele tribunalului.
(2) Biroul "Personal" de la nivelul curţii de apel coordonează activitatea
birourilor similare ale tribunalelor din circumscripţia curţii de apel şi realizează o
evidenţă centralizată.
§ 3. Arhiva şi registratura
Art. 74. - Personalul repartizat la registratura şi arhiva instanţei sau ale secţiilor
acestora are următoarele atribuţii:
a) primeşte şi înregistrează dosarele intrate, ţine evidenţa acestora şi a circulaţiei
lor;
ANEXE 129
b) întocmeşte conceptele pentru citarea părţilor, întocmeşte citaţiile pentru primul
termen şi urmăreşte expedierea acestora;
c) pune dosarele la dispoziţia publicului, potrivit art. 95 din prezentul
regulament;
d) pregăteşte dosarele pentru şedinţele de judecată şi asigură circulaţia acestora în
cadrul instanţei, precum şi trimiterea lor la alte organe judiciare;
e) informează persoanele care au calitatea de parte ori sunt împuternicite de
acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele în care sunt direct
interesate;
f) la judecătorii, înaintează instanţelor superioare dosarele în care s-a declarat
apel sau recurs, iar la secţii, le predă la registratura generală pentru înaintare;
g) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor, registrelor şi condicilor;
h) păstrează, pe ani, dosarele soluţionate, mapele de hotărâri, registrele şi
condicile de şedinţă;
i) îndeplineşte, în limitele funcţiei, şi alte sarcini stabilite de preşedintele instanţei
sau secţiei.
Art. 75. - Unul dintre salariaţi, desemnat de preşedintele instanţei prin ordin de
serviciu, coordonează întreaga activitate de arhivă şi registratură.
ANEXE 131
f) verifică situaţia lucrărilor privind investiţiile, reparaţiile curente şi capitale
efectuate, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobaţi;
g) coordonează şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii
financiar-contabile de la biroul local de expertize tehnice judiciare;
h) execută, în limitele funcţiei sale, şi alte atribuţii prevăzute de lege şi de alte
acte normative sau date de preşedintele curţii de apel, preşedintele tribunalului ori
managerul economic.
ANEXE 133
g) participă, alături de şefii Serviciului contabil de la curtea de apel şi tribunale,
la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea lunară a creditelor
alocate pe obiective şi categorii de lucrări; face propuneri pentru bugetul anual,
privind construirea şi reparaţiile imobilelor;
h) face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe;
i) face parte din comisia de aplicare şi urmărire a măsurilor de protecţie a muncii
în cadrul instanţelor şi pe şantiere;
j) întocmeşte sau participă la întocmirea documentaţiilor necesare solicitării de
oferte pentru lucrări de reparaţii curente la imobilele aflate pe raza teritorială a
curţii de apel;
k) verifică întocmirea ofertelor prezentate din punct de vedere al corectitudinii lor
şi solicită, dacă este cazul, completările necesare;
l) face parte din colectivul de analiză şi adjudecare a ofertelor de execuţie pentru
lucrările de reparaţii curente, capitale şi investiţii, după caz;
m) face parte, în calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din
comisiile de licitaţie pentru execuţia lucrărilor de investiţii, consolidare şi
reparaţii capitale la sediile instanţelor de pe raza teritorială a curţii de apel;
n) verifică şi aprobă documentaţiile tehnico-economice, fără obligativitatea de a
obţine acordul prealabil al Ministerului Justiţiei, în limita valorii stabilite de
acesta;
o) verifică, analizează, solicită completări sau restituie, dacă este cazul, pentru
refacere, documentaţiile tehnico-economice ce urmează a fi transmise la
Ministerul Justiţiei, în vederea verificării şi avizării lor;
p) verifică situaţia stadiilor fizice aferente lucrărilor de investiţii, consolidări,
reparaţii capitale şi curente la toate imobilele în execuţie de pe raza teritorială a
curţii de apel, în vederea respectării termenelor din graficul de execuţie aprobat şi
a calităţii lucrărilor executate, şi transmite lunar această situaţie dispecerului de
zonă;
q) asigură controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra activităţii
diriginţilor de şantier, privitor la derularea lucrărilor în curs de execuţie;
r) face parte, în calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de
recepţie a lucrărilor şi de recepţie finală a obiectivelor ce se realizează pe raza
teritorială a curţii de apel şi participă efectiv la verificarea modului de întocmire a
Art. 81. - (1) Biroul de informare şi relaţii publice este organizat şi funcţionează
conform normelor specifice prevăzute în Legea nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaţiile de interes public şi în Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002
privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată şi modificată
prin Legea nr. 233/2002.
(2) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei cu publicul şi
cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea realizării transparenţei activităţii
judiciare, în condiţiile legii.
(3) Totodată asigură activitatea de soluţionare în termen a petiţiilor formulate, în
condiţiile legii, sub coordonarea preşedintelui instanţei sau a unui judecător
desemnat de acesta.
Art. 82. - (1) Biroul de informare şi relaţii publice este condus de un judecător
desemnat de preşedintele instanţei, care îndeplineşte şi rolul de purtător de
cuvânt; biroul este compus, de regulă, din consilierul pentru informaţii publice şi
un grefier desemnat de preşedintele instanţei.
(2) Programul zilnic al Biroului de informare şi relaţii publice coincide cu
programul de lucru al instanţei, într-o zi pe săptămână fiind obligatorie stabilirea
unor ore de funcţionare şi după-amiaza, după încheierea programului de lucru al
instanţei.
ANEXE 135
la liberul acces - şi ia măsuri pentru rezolvarea solicitărilor conform normelor
legale în vigoare şi transmiterea răspunsului către solicitant, în termenul legal;
d) asigură îndeplinirea obligaţiei legale de furnizare din oficiu a informaţiilor
prevăzute de lege, prin afişare în locuri vizibile la sediul instanţei, prin crearea de
înscrisuri care să cuprindă aceste informaţii, disponibile la punctul de informare-
documentare din cadrul biroului şi prin publicare şi actualizare pe pagina de
Internet a instanţei;
e) analizează petiţiile înregistrate şi dispune cu privire la modul de soluţionare, de
redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea preşedintelui
instanţei;
f) repartizează petiţiile compartimentului de specialitate, în funcţie de obiectul
acestora, pentru a asigura soluţionarea lor şi trimiterea răspunsului în termenul
legal;
g) identifică ştirile difuzate de mass-media locală şi naţională, care au un impact
negativ asupra activităţii şi imaginii instanţei sau judecătorilor şi celuilalt personal
care funcţionează la aceasta, verifică veridicitatea informaţiilor şi asigură, după
caz, informarea corectă a opiniei publice sau exprimă poziţia instanţei faţă de
problemele semnalate;
h) redactează, la nevoie, declaraţii de presă şi participă la interviuri, furnizând
informaţiile supuse liberului acces al publicului, în scopul unei informări corecte
şi complete a opiniei publice;
i) îndeplineşte şi alte dispoziţii ale preşedintelui instanţei, conform legii şi
regulamentului.
(2) În exercitarea acestor atribuţii conducătorul Biroului de informare şi relaţii
publice este ajutat de consilierul pentru informaţii publice.
Art. 84. - (1) Purtătorul de cuvânt al instanţei are dreptul de a consulta orice
document sau dosar aflat la instanţă, având obligaţia de a respecta secretul de
serviciu şi de a proteja informaţiile confidenţiale de care ia cunoştinţă.
Preşedintele instanţei va asigura mijloacele necesare îndeplinirii atribuţiilor
specifice.
(2) Dreptul la liberul acces la informaţii privind activitatea judiciară poate fi
restrâns, în condiţiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralităţii, al
ordinii publice ori al securităţii naţionale sau când interesele minorilor ori
Art. 85. - Grefierul din cadrul Biroului de informare şi relaţii publice are
următoarele atribuţii:
a) primeşte şi înregistrează cererile de furnizare a informaţiilor publice;
b) primeşte şi înregistrează petiţiile adresate instanţei în acest domeniu;
c) prezintă conducătorului biroului, zilnic, petiţiile şi cererile înregistrate;
d) transmite către compartimentele de specialitate solicitările de informaţii şi
petiţiile, spre soluţionare;
e) urmăreşte soluţionarea la timp a solicitărilor şi petiţiilor şi aduce la cunoştinţă
conducătorului biroului orice problemă ivită în derularea normală a activităţii;
f) comunică răspunsurile către petiţionari şi solicitanţi;
g) redactează şi pune la dispoziţie publicului înscrisurile cu informaţiile care se
comunică din oficiu, precum şi formularele pentru solicitările de informaţii
publice şi pentru reclamaţiile administrative;
h) furnizează pe loc, atunci când este posibil, informaţiile publice solicitate;
i) face menţiunile în registrul de petiţii şi în registrul pentru înregistrarea cererilor
şi răspunsurilor privind accesul la informaţiile publice;
j) păstrează în mape separate petiţiile şi cererile, precum şi răspunsurile date
acestora;
k) îndeplineşte şi alte dispoziţii ale conducătorului biroului, conform legii şi
regulamentului.
SECŢIUNEA I
Raporturile de serviciu cu publicul
Art. 90. - (1) Personalul instanţelor este obligat să îndeplinească toate îndatoririle
care îi revin potrivit legii şi regulamentelor.
ANEXE 137
(2) Pentru promovarea acţiunilor, depunerea cererilor şi actelor sau obţinerea de
informaţii, persoanele interesate se pot adresa, după caz, preşedintelui instanţei
sau înlocuitorului acestuia, preşedintelui de secţie, judecătorului-delegat ori
personalului de la registratură şi arhivă.
(3) În incinta instanţei, în locuri vizibile pentru public, vor fi afişate regulile de
conduită pe care trebuie să le respecte acesta, precum şi îndrumări către
compartimentele care au relaţii cu publicul.
(4) La aceste compartimente se vor pune la dispoziţia publicului materialele
informative ajutătoare pentru o mai bună adresabilitate.
(5) Preşedintele instanţei, cu avizul colegiului de conducere, va desemna, dacă se
impune, prin rotaţie unul sau mai mulţi judecători de serviciu care îndeplinesc
următoarele atribuţii:
a) primesc actele de sesizare a instanţei şi verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele
prevăzute de normele procedurale;
b) iau măsurile necesare în scopul pregătirii judecăţii, astfel încât să se asigure
soluţionarea fără întârziere a acţiunilor şi cererilor primite.
(6) Numărul judecătorilor de serviciu desemnaţi într-o zi va fi astfel stabilit încât
să asigure fluenţa normală a activităţii de primire a cererilor. Aceştia nu vor
desfăşura alte activităţi la compartimentul registratură, în afara primirii cererilor
de chemare în judecată principale, accesorii ori incidentale.
(7) Arhiva şi registratura vor fi deschise zilnic pentru public minimum patru ore,
între orele 9,00 - 13:00.
Art. 91. - (1) Programul de lucru la instanţe este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile
pe săptămână; programul începe de regulă la ora 8,00 şi se încheie la ora 16,00.
(2) Programarea în şedinţele de judecată a judecătorilor se face în raport de
necesităţile instanţei, asigurându-se acestora şi timpul necesar pregătirii
profesionale.
Art. 92 - (1) Şedinţele de judecată vor începe, de regulă, la ora 8,30, putând fi
fixate şi şedinţe succesive, iar în cazuri justificate şi după-amiaza.
(2) Ora de chemare a părţilor în faţa instanţei se va fixa în funcţie de programarea
şedinţelor de judecată.
Art. 95. - (1) Scoaterea din incinta instanţelor a dosarelor, actelor şi lucrărilor, în
afara cazurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament, este interzisă.
(2) Dosarele şi registrele instanţei privitoare la activitatea de judecată sunt publice
şi pot fi consultate de orice persoană solicitantă care justifică un interes legitim,
precum şi de ziariştii acreditaţi, cu respectarea ordinii şi măsurilor de asigurare a
integrităţii documentelor. Cererea, cu datele de identificare a solicitantului, se va
depune la dosarul cauzei. Ea va fi aprobată de salariatul care coordonează
activitatea compartimentului arhivă, ţinând seama de priorităţile impuse de buna
desfăşurare a procesului în cauza respectivă.
(3) Dosarul va fi studiat numai în arhivă, după identificarea şi notarea numelui şi
prenumelui solicitantului, verificându-se actul de identitate, procura şi delegaţia,
precum şi integritatea dosarului la restituire.
ANEXE 139
(4) Au prioritate de consultare a dosarului cauzei procurorul, părţile, experţii şi
interpreţii desemnaţi în cauză, avocaţii sau reprezentanţii părţilor.
(5) Dosarele ale căror cauze au fost sau sunt judecate în şedinţă secretă, precum
şi cele privind autorizarea efectuării percheziţiilor şi confirmarea şi autorizarea
interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice pot fi consultate numai de
către persoanele arătate la alineatul precedent, în condiţiile legii; în acelaşi mod
vor fi soluţionate şi cererile privind documentele şi evidenţele speciale ale
instanţei care presupun confidenţialitate.
(6) Eliberarea copiilor după documentele aflate la dosare urmează în mod
corespunzător regulile prevăzute la alineatele precedente.
SECŢIUNEA a III-a
Activitatea în timpul şedinţei de judecată
ANEXE 141
(18) În cazul în care desfăşurarea şedinţei de judecată se înregistrează cu mijloace
tehnice, suportul înregistrării se va păstra, în arhiva instanţei, timp de 3 ani,
socotiţi de la data efectuării ultimelor înregistrări.
(19) În cazul amânării judecăţii cauzei, la fixarea noului termen şi a orei de
prezentare la instanţă, se va ţine seama de programarea şi încărcătura şedinţelor
de judecată.
(20) Dacă instanţa rămâne în pronunţare, preşedintele completului anunţă în
şedinţă ziua şi eventual ora stabilită pentru pronunţarea rezultatului deliberării.
(21) Membrii completului vor reţine, cu ocazia judecării cauzelor, deficienţele
constatate în activitatea instanţei sau a altor organe şi le vor aduce la cunoştinţă
preşedintelui instanţei în vederea luării măsurilor corespunzătoare, prin înscrierea
în registrul de control.
SECŢIUNEA a III-a
Răspunderea disciplinară a personalului auxiliar de specialitate,
de specialitate informatică, economic, administrativ şi de serviciu
ANEXE 143
Art. 160. - În cursul cercetării prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să
susţină apărările în favoarea sa şi să propună probele pe care le consideră
necesare; salariatul are dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un
reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
Art. 161. - (1) Aplicarea sancţiunii disciplinare se face printr-o decizie emisă în
formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă
despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 1 an de la data
săvârşirii faptei.
(2) Decizia de sancţionare se motivează şi se comunică salariatului în cel mult 5
zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
(3) Comunicarea se face personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în
caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa
indicată de acesta.
(4) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti
competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.
(5) Managerii economici, informaticienii, personalul de specialitate din activitatea
financiar-contabilă şi din birourile locale pentru expertize judiciare, tehnice şi
contabile, în calitate de funcţionari publici, pot fi sancţionaţi în condiţiile Legii
nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare.
ANEXE 145
SECŢIUNEA a 3-a
Suspendarea din funcţie a personalului auxiliar de specialitate
al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
Art. 49. - (1) În cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. a), preşedintele curţii de
apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta
comunică de îndată persoanei în cauză şi conducerii instanţei sau parchetului unde
aceasta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.
(2) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale,
achitarea sau încetarea procesului penal faţă de persoana în cauză, suspendarea
din funcţie încetează, iar aceasta este repusă în situaţia anterioară, i se plătesc
drepturile băneşti de care a fost lipsită pe perioada suspendării din funcţie şi i se
recunoaşte vechimea în muncă şi în specialitate pentru această perioadă.
(3) Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul prevăzut la art.
48 alin. (1) lit. c), dacă se constată nevinovăţia persoanei în cauză.
Art. 50. - (1) În cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. b), boala psihică se
constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau,
după caz, a conducătorului parchetului, iar suspendarea din funcţie se dispune pe
perioada recomandată de comisia medicală de specialitate.
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
ANEXE 147
deţinută, cu vechimea în muncă şi în specialitate, precum şi cu alte criterii
prevăzute de lege.
(2) Informaticienii cu funcţii de execuţie şi funcţii de conducere beneficiază de
prevederile privind salarizarea şi celelalte drepturi corespunzătoare grefierilor cu
studii superioare cu funcţii de execuţie şi de conducere.
(3) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor
de pe lângă acestea beneficiază de salarii de bază, spor de vechime, prime şi de
alte drepturi salariale, în condiţiile legii.
(4) Salarizarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi
al parchetelor de pe lângă acestea se stabileşte prin lege specială.
ANEXE 149
singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi
localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă.
(3) Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin
regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile Legii nr.
53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă
a Guvernului nr. 123/2003 privind creşterile salariale ce se vor acorda
personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 164/2004, cu completările ulterioare.
ANEXE 151
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie
şi se semnează atât de preşedintele curţii de apel sau de procurorul general al
parchetului de pe lângă această instanţă, cât şi de către şeful compartimentului
informatic din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al
Parchetului Naţional Anticorupţie.
SECŢIUNEA a 3-a
Îndatoririle personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
Art. 77. - (1) Funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice
sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământ, în condiţiile legii.
(2) Grefierilor le este interzis:
a) să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
ANEXE 153
CAPITOLUL VII
Răspunderea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
Art. 85. - (1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului auxiliar de
specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în
raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertismentul;
b) reducerea cu 5-15% a salariului şi/sau a indemnizaţiei de conducere, pe o
durată de 1-3 luni;
c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiaşi
funcţii, pe o durată de 1-3 luni;
d) revocarea din funcţia de conducere ocupată;
e) mutarea disciplinară la o altă instanţă sau parchet din circumscripţia teritorială
a aceleiaşi curţi de apel sau, după caz, a aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de
apel, pe o durată de 1-3 luni;
f) excluderea din profesie.
(2) În cazul nerespectării prevederilor cuprinse în Codul deontologic al
personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de
pe lângă acestea, conducătorul instanţei sau al parchetului care aplică sancţiunea
poate dispune ca, pe lângă sancţiunea disciplinară aplicată, acesta să urmeze
cursuri de deontologie a profesiei organizate de Şcoala Naţională de Grefieri.
Art. 86. - (1) Sancţiunea prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a) se aplică de
conducătorul instanţei sau al parchetului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea
cel sancţionat.
(2) Sancţiunile prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b)-f) se aplică de către
preşedintele curţii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă
aceasta, în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea cel
sancţionat.
ANEXE 155
Art. 87. - (1) În cazul în care există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare,
conducătorii instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea,
prevăzuţi la art. 86, vor dispune efectuarea cercetării prealabile.
(2) Cercetarea prealabilă este obligatorie în toate cazurile şi se poate efectua prin
judecătorii inspectori ai curţilor de apel ori, după caz, prin procurorii inspectori
din cadrul curţilor de apel sau al parchetelor de pe lângă acestea ori printr-un alt
judecător sau procuror desemnat de conducătorul curţii de apel ori al parchetului
de pe lângă aceasta şi se finalizează printr-un act de constatare.
(3) Pentru abaterile disciplinare sesizate în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după
caz, al Parchetului Naţional Anticorupţie, cercetarea prealabilă prevăzută la alin.
(2) se efectuează de judecătorii desemnaţi de colegiul de conducere al Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, de procurorii inspectori din cadrul
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al Parchetului
Naţional Anticorupţie.
(4) În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele şi urmările acestora,
împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei,
precum şi orice date concludente.
(5) Citarea şi ascultarea persoanei în cauză şi verificarea apărărilor acesteia sunt
obligatorii.
(6) Refuzul persoanei cercetate de a face declaraţii sau de a se prezenta la
cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.
Art. 88. - (1) Pe perioada cercetării prealabile, conducătorul curţii de apel sau al
parchetului de pe lângă aceasta va putea dispune, în raport cu gravitatea faptei,
suspendarea din funcţie a persoanei în cauză.
(2) Persoana cercetată poate contesta această măsură în termen de 30 de zile de la
data comunicării, la tribunalul de muncă şi asigurări sociale în a cărui
circumscripţie teritorială îşi are domiciliul.
ANEXE 157
Codul deontologic pentru personalul auxiliar al instanţei – Model SUA
Introducere
Incidenţa
E) Fiecare angajat al instanţei va folosi resursele, bunurile .şi fondurile aflate sub
controlul autorităţii judecătoreşti în mod judicios şi numai în conformitate cu
procedurile legale şi reglementările în vigoare.
F) Fiecare angajat al instanţei va raporta imediat autorităţii corespunzătoare orice
încercare de a-l determina să încalce oricare dintre standardele prevăzute mai sus.
ANEXE 159
Secţiunea 2: Confidenţialitatea
ANEXE 161
B) Activităţi interzise:
1) Angajarea în afara instanţei nu se face în cadrul unei entităţi care apare în mod
regulat în instanţă sau care desfăşoară afaceri cu sistemul judecătoresc şi nu îi
ANEXE 163
impune angajatului instanţei să ia legătura în mod frecvent cu avocaţii care apar
frecvent în instanţă;
6) Acolo unde există sau poate părea în mod rezonabil că există un conflict de
interese ori în situaţia în care angajarea în afara instanţei se reflectă în mod
negativ asupra integrităţii instanţei, angajaţii vor informa autoritatea desemnată
competentă înainte de a accepta o angajare suplimentară.
A) Fiecare angajat al instanţei are dreptul la vot, deoarece angajatul poate opta şi
are libertatea de a lua parte în mod activ la campanii politice în afara programului
de lucru. O asemenea activitate include, dar nu se limitează la, calitatea de
membru şi deţinerea unei poziţii în cadrul unui partid politic, desfăşurarea de
campanii pentru anumiţi candidaţi în cadrul alegerilor partizane prin pregătirea de
discursuri şi contribuţii financiare sau voluntariat pentru anumiţi candidaţi,
partide politice sau pentru alte grupuri angajate în activităţi politice. Angajatul
instanţei care decide să ia parte la activitatea politică în afara orelor de program
nu va face uz de poziţia sau titlul său în cadrul sistemului judecătoresc în
activităţile sale politice.
ANEXE 165
C) Orice angajat al instanţei îşi va actualiza sau obţine licenţele şi certificatele de
angajare care sunt prevăzute de lege sau de către regulamentul de ordine
interioară al instanţei.
I) Angajaţii instanţei care sunt studenţi la drept, avocaţi sau membri ai altor
grupuri profesionale vor respecta de asemenea obligaţiile profesionale prevăzute
de aceste funcţii.
ANEXE 167
4. Comentarii asupra proiectului Codului deontologic
înaintate Consiliului Superior al Magistraturii
OBSERVAŢII GENERALE:
ANEXE 169
• Altă dispoziţie ce ar trebui reglementată în cod este cea privitoare la
respectarea vieţii private;
• De asemenea, suntem în asentimentul practicienilor că se impune extinderea
ariei reglementărilor şi pentru comportamentul grefierului în timpul şedinţei de
judecată;
• Semnalăm cu această ocazie şi faptul că, în actuala reglementare, nu se
regăsesc dispoziţii referitoare la obligaţia grefierului de a respecta jurământul
profesional;
OBSERVAŢII PUNCTUALE:
ANEXE 171
• Ne întrebăm, de asemenea, care este sensul – în contextul art. 22 alin. 6 – al
sintagmei ”relaţii corecte”, insistând asupra faptului că toţi termenii utilizaţi în
cod trebuie să aibă un înţeles clar şi nesusceptibil de interpretări (acelaşi
comentariu şi cu privire la dispoziţiile art. 22 alin.1 din proiectul Codului
deontologic al magistraţilor).
Ana-Maria Andronic
şi
Luminiţa Nicolae
ABA/CEELI
4 aprilie 2005
Întocmit:
ABA/CEELI
ANEXE 173
5. Codul deontologic al grefierului29
I. Dispoziţii generale
29
Versiunea finală publicată în Monitorul Oficial pe data de 6 mai 2005.
III. Profesionalismul
IV. Confidenţialitatea
ANEXE 175
V. Imparţialitatea
Art. 19. (1) Personalului auxiliar de specialitate îi este interzis să exprime opinii
cu privire la legalitatea şi temeinicia actelor întocmite de instanţa de judecată sau
parchetul unde lucrează.
(2) Personalul auxiliar de specialitate trebuie să informeze conducerea instanţei
sau parchetului cu privire la orice conduită care ar putea aduce atingere
prestigiului justiţiei.
(3) Personalului auxiliar de specialitate nu-i este permis să comenteze sau să
justifice în presă ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în
dosarele despre care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu ori cu
privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a
fost sesizat parchetul.
(4) Personalului auxiliar de specialitate nu-i este permis să se folosească de actele
pe care le îndeplineşte în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima
convingerile politice.
(5) Relaţiile personalului auxiliar cu judecătorii, procurorii şi colegii trebuie să
fie bazate pe respect şi bună credinţă. Acesta nu-şi poate exprima părerea cu
privire la probitatea profesională şi morală a judecătorilor, procurorilor sau a
altor colegi.
ANEXE 177
Art. 22. Personalul auxiliar de specialitate nu va recomanda persoanelor
interesate, nominal, avocaţi, experţi, notari, executori judecătoreşti sau orice alte
persoane care exercită activităţi în legătură cu actul de justiţie.
Comentarii:
- seminarul a fost foarte bine organizat atât din punctul de vedere al
materialelor distribuite, al locului de desfăşurare cât şi a condiţiilor
oferite;
- timpul alocat acestui seminar a fost folosit într-un mod eficient, astfel
încât au putut fi dezbătute toate studiile de caz şi s-au tras concluzii;
- seminarul a fost foarte bine structurat deoarece au fost discutate probleme
concrete, care sunt foarte utile pentru noi ca viitori grefieri;
- ne aflăm la începutul profesiei noastre şi nu ne-am confruntat niciodată cu
astfel de situaţii; seminarul este bine organizat şi ne pune în diferite
situaţii – cum ar trebui să ne comportăm, ce ar trebui şi ce nu ar trebui să
facem; nu am fi cunoscut unele aspecte dacă nu ar fi fost organizat acest
seminar;
- un seminar pe o astfel de temă ne determină să facem o evaluare a
propriei atitudini, ne pune în situaţii cu care nu ne-am confruntat nicicând
Comentarii:
- din punctul de vedere al metodei de predare, cred că seminarul şi-a atins
scopul: acela de a demonstra că toate ideile exprimate de către
participanţi pe parcursul dezbaterii celor 5 studii de caz contează;
- moderatorii au încercat din răsputeri să clarifice fiecare situaţie care a
generat discuţii, cât mai detaliat cu putinţă şi pe baza unor situaţii
concrete;
- maniera de predare a fost foarte bine structurată; moderatorii au încercat
să-i ajute pe participanţi cât mai mult cu putinţă şi să-i încurajeze să-şi
exprime punctele de vedere;
- maniera interactivă a dezbaterilor a fost alegerea cea mai potrivită,
deoarece a dat posibilitatea fiecăruia dintre noi să-şi exprime părerile;
Comentarii:
- în urma acestui seminar am conştientizat mult mai mult importanţa
activităţii grefierilor din punct de vedere etic şi comportamental; voi
folosi cunoştinţele dobândite în cadrul seminarului în activitatea mea
cotidiană;
- acest seminar mă va ajuta cu siguranţă în activitatea mea, deoarece vor
apărea situaţii dintre cele discutate aici şi multe altele; voi urma cu
siguranţă multe dintre sugestiile şi îndrumările oferite de organizatorii
ANEXE 179
seminarului pentru că, în acest fel, voi fi capabilă să fac faţă oricărei
situaţii;
- da, deoarece unele aspecte nu îmi erau clare înainte de a participa la acest
seminar şi, cu această ocazie, cele mai multe dintre acestea au fost
lămurite;
- a fost util deoarece ne-a oferit posibilitatea să aprofundăm normele
deontologice; cred că un grefier eficient trebuie, mai întâi de toate, să ştie
cum să se comporte, deoarece atitudinea sa dictează atitudinea
superiorilor săi şi a justiţiabililor faţă de acesta.
Comentarii:
- au fost utile pentru studierea aprofundată a legislaţiei din domeniul
deontologiei profesionale;
- am fost cu adevărat impresionat de rigoarea cu care au fost pregătite
materialele şi de modul de prezentare a acestora.
Comentarii:
- faptul că ne-am consultat asupra aspectelor controversate a dus la
dispariţia oricăror dileme şi, de asemenea, ne-a ajutat să cunoaştem mai
bine modul nostru de a gândi, acţiona şi, de asemenea, diferite practici în
acelaşi tip de situaţii; lucrul pe grupe este benefic pentru rezultatele
obţinute;
- foarte utile; seminarul a abordat aspecte care apar în practică, situaţii cu
care ne vom confrunta cu siguranţă în activitatea noastră; faptul că
discuţiile s-au purtat pe grupe a conferit seminarului interactivitate şi
dinamism;
DA – 100 %
DA – 100 %
DA – 100 %
DA – 100 %
DA – 30 %
NU – 70 %
Comentarii:
- cred că un seminar mai interactiv ne-ar „speria” puţin, deoarece nu
suntem obişnuiţi cu o astfel de formă de pregătire;
ANEXE 181
- seminarul a avut un rol activ în discutarea aspectelor teoretice şi practice
referitoare la Codul deontologic; absolut fiecare grefier ar trebui să
cunoască aceste aspecte, pentru a le respecta cu corectitudine şi
profesionalism;
- poate seminarul ar trebui să abordeze situaţii de fapt mai concrete, care
nu apar foarte adesea în practică; în asemenea caz, dacă am fi puşi în faţa
unor situaţii pe care nu le-am prevăzut în nici un fel, discuţiile ar putea fi
mult mai animate;
- aş prefera ca un asemenea seminar să fie organizat pentru viitorii grefieri
şi judecători, pentru a se stabili mai clar relaţia dintre judecători şi
grefieri.
DA – 100 %
DA – 100 %
DA – 100 %