Ciobotaru Ionut, 2LD401, nr 7

PROIECT CUTIE DE VITEZE-STRUNG

Se proiecteaza o cutie de viteze pentru un strung cunoscând diametrul maxim al piesei

Dmax = 400, diametrul minim Dmin = 100, iar numărul de trepte Q=22.

Pe strung se vor executa strunjiri exterioare de degroșare si finisare, strunjiri interioare de

degroșare si finisare, găurire si filetare.

Materialele prelucrate sunt otelul, fonta si aliajele de aluminiu.

Se folosesc scule din otel rapid, carburi metalice si mineralo-ceramice.

a)Strunjire exterioara : piesa din otel carbon si scule din otel rapid.Se va considera viteza
maxima de aschiere 153m/min utilizata la finisarea otelului.

D=400;t=0,5;S=0,5=> V=153, N=0,16 pentru care se calculeaza n1=170 rot/min iar pentru
D=100 cu aceleasi conditii n2 = 680 rot/min

Pentru degrosare:

D=400 ; t = 5 ; s = 0,4 => V=47 , N = 3 kW turatia necesara n3=52,2 rot/min

D =100 => n4 = 208,8 rot/min

b)Strunjire exterioara pentru piese din otel cu cutit P10 (carbora metalica).

Finisare:

S=0,1 ; t= 0,5 ; => V=340 N=0,51

Pentru D=100 => n5=1336 rot/min

Ciobotaru Ionut, 2LD401, nr 7

c)Strunjire exterioara a bronzului si aliaje de aluminiu cu cutit din otel rapid.

Finisare:

S=0,05; t=0,5 => v = 167 iar pentru D = 100 => n6=655 rot/min

Pentru aliaje din aluminiu Kv = 4 rezultand:

N7= 655 * 4 = 2620 rot/min

d)Gaurirea cu burghiu din otel rapid:

Turatia maxima n8 = 1250 la gaurirea otelului carbon cu burghiu Ø4 si turatia minima n9 = 38

rot/min la gaurirea otelului aliat cu burghiu Ø50.

e)Retezarea si degrosarea exterioara.S-au retinut valorile extreme pentru viteza de aschiere

vmax= 78 m/min la degrosare in bronz si vmin=15m/min la retezarea in fonta .Considerand
retezarea unei piese din fonta cu diametrul D = 100 va rezulta n10 =58 rot/min.

f) Filetarea triunghiulara cu cutit din otel rapid.Din tabel se vor retine numai vitezele minime
de la degrosare : otel 9 m/min si fonta 8 m /min pentru pasul maxim 6 mm la filetare
exterioara .

Turatiile pentru un filet M90x6 (filet metric cu pas maxim si diametrul Dmin) vor fi: n11= 35,3
rot/min si n12 =31,4 rot/min celelalte cazuri de prelucrare ce nu au mai fost analizate conduc
la turatii ce nu modifica domeniul.
Ciobotaru Ionut, 2LD401, nr 7

Domeniul turatiilor la strung:

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
ordine
Nr.curent 12 11 9 3 10 1 4 6 2
Turatia 31,4 35,3 38 52,2 58 170 208,8 655 680

10 11 12

8 5 7
1250 1336 2620

-diametrul maxim intre varfuri 400mm

-domeniul turatiilor n (31,4 ; 2620)

-numarul turatiilor Q=22

Ordonarea turatiilor

Seria normalizata cea mai apropiata este R10 (cu ratia 1,25),iar termenii domeniului turatiilor
sunt cei inscrisi in tabelul de mai jos:

Turatiile in serie geometrica

1 2 3 4 5 6 7 8 9
28 35,5 45 56 71 90 112 140 180
Ciobotaru Ionut, 2LD401, nr 7

10 11 12 13 14 15 16 17 18
224 280 355 450 560 710 900 1120 1400

19 20 21
1800 2240 2800

b)Ordonarea in seria aritmetica.

2800−28
R= = 138,6
21−1

c) Compararea celor doua serii:

138×1,25
np = = 690 rot/min
1,25−1

1
ΔVSG=1-1,25 = 0,2

Turatiile in seria aritmetica

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
28 166,6 305,2 443,8 582,4 721 859,6 998,2 1136,8 1275,4

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
1414 1552,6 1691,2 1829,8 1968,4 2107 2245,6 2384,2 2522,8 2661,4

21
2800
Ciobotaru Ionut, 2LD401, nr 7

138
Vmax SA = = 4,92 = 492%
28

138
Vmin SA =2800 = 0,0492 = 4,92 %

Se constata ca pentru primele cinci turatii din seria aritmetica pierderea relative este mult
mai mare decat 20% in cazul seriei geometrice.

Se merge chiar pana la 492% cee ace la prelucrarile pe strung este inacceptabil.Se va allege
deci seria geometrica.

Alegerea ecuatiei structural optime

Numarul de turatii q=21 nu satisfice condiitle de a fi multiplu de 2 si 3.Cel mai apropiat

numar satisfacator este 24 = 23 . 3.

Numarul de ecuatii structural va fi:

(4!)2
N= = 96
3!

Nu este necesar sa scriem toate cele 96 de variante obtinute prin

permutarea factorului 3 si prin alegerea diferita a ordinii de atasare (formare a
indicilor). Se poate constata usor ca fiecare ecuatie are produsul x = S1c(Pk - 1) el
mai mare la ultimul factor in ordinea formarii indicilor; daca acesta este 2 va avea
indicele 12, iar daca este 3 va avea indicele 8.

Produsele x vor fi 12 sau 16 ambele mai mari decat limitele admise de criteriul
functional pentru Ø =1,25 x m a x =94 , in concluzie nici o ecuatie nu satisface
criteriul functional. Este o situatie tipica pentru strunguri din cauza raportului de
reglare relativ mare (aproximativ 100).

In ordonare insa vom cauta ca prime solutii cele care au produsul1 la ultimul factor si
deci cele care au ca ultim factor pe 2 cu indicele 1. Penultimul factor poate fi 2 cu
indicele 2 (produsul x = 2) sau 3 cu indicele 2 (produsul 4). Rezulta
Ciobotaru Ionut, 2LD401, nr 7

Prima ecuatie: 24(1)= 212 · 34 · 22 · 21 8-2-1

A doua ecuatie: 24(1) = 212 · 26 · 32 · 21 6-4-1
A treia ecuatie: 24(1) = 212 · 32 · 26 · 21 4-6-1
A patra ecuatie: 24(1) = 212 · 22 · 34 · 21 2-8-1

Ecuatia optima va fi :

Reteaua structurala optima

Ciobotaru Ionut, 2LD401, nr 7

Calculul numarului de dinti

Pentru determinarea numerelor de dinti se impune dublarea exponentilor k pentru ca ratia

1,25 este egala cu 1.122 (patratul ratiei Ø20)

Pentru treapta I ,s-au retinut numai sumele de z reprezentand numerele cu sot pentru ca
numai acestea pot realiza raport 1/1 fara eroare.

Treapta I

Treapta II
Ciobotaru Ionut, 2LD401, nr 7

Treapta III

Diagrama de erori

Erorile se incadreaza in limitele admise:( -2% , +3%)

Ciobotaru Ionut, 2LD401, nr 7

Schema cinematica

Roata de 22 dinti de pe arborele III este mai lunga pentru a incepe cuplarea inaintea rotii 62,
dintii de pe arborele principal V . S-a considerat ca la cuplare se da un impuls de rotatie de la
motor. Daca impulsul se da din exterior rotind arborele, este necesar ca roata 22 dinti a
baladorului sa fie mai lunga.