Colegiul Național Pedagogic Regina Maria PLOIEȘTI

Proiect științe

Tema: PEȘTELE PAPAGAL

Clasa a IV-a A
Elevii: - Bastet Rareș Andrei
- Dăuș Dan Constantin Adrian
- Iurea Eric Costin
- Mihăescu Mara Ilinca
- Schiopu Radu Mihai
- Vlăsceanu Alexandru

- Ploiești 2019 -
 Cuprins

Capitolul 1. Introducere..........................................................................................................................3

Capitolul 2. Aria de raspandire...............................................................................................................4

Capitolul 3. Alimentatie si mod de hranire............................................................................................4

Capitolul 4. Reproducere........................................................................................................................5

Capitolul 5. Protectia speciei..................................................................................................................5

Capitolul 6. Știați că ...............................................................................................................................6

 PESTELE PAPAGAL

Capitolul 1. Introducere

Pestele papagal este cunoscut in primul rand dupa maxilarele puternice in forma de cioc si dintii
puternici.
Sunt considerati cei mai frumosi pesti din recif. Atat masculii cat si femelele au o serie de culori
aprinse (polychromatism) care se schimba o data cu inaintarea in varsta.

Mesteca atat de multi corali incat in unele zone produc mai mult nisip decat procesele naturale.
Se estimeaza ca un peste „produce” 100 de kg de nisip pe an, adica 250 – 300 de grame pe zi.
Unele specii de peste papagal pot trai chiar si 20 de ani fara sa li se uzeze dintii. Este considerat
un salvator al coralilor pentru ca datorita lui coralii sunt curati.
Pradatorii observa cu usurinta pestii papagal dupa aspectul lor viu-colorat. Noaptea pentru a se
feri de pradatori se invelesc intr-un mucus transparent care ii protejeaza oarecum degajand un
miros urat.
In general toate animalele care sunt viu colorate sunt protejate de diverse substante care le
apara de pradatori. Dezavantajul ca sunt vazute usor se compenseaza cu gustul mai putin
placut.
Capitolul 2. Aria de raspandire

Pestii papagali traiesc in apele tropicale ale oceanelor: Atlantic, Indian si Pacific; traiesc peste
tot unde gasesc recife corespunzatoare pentru reproducere si hranire.

Capitolul 3. Alimentatie si mod de hranire

Pestii –papagali si-au capatat numele datorita dintilor ce s-au alipit asemeni unui cioc de
papagal, devenind o unealta importanta pentru decojirea algelor de pe corali in timpul hranirii.
Pestii papagali inoata cu capul in jos si se lovesc cu gura de corali, smulgand de fiecare data
alge. Frecvent curata cu dintii in totalitate unele locuri ale recifului, ce vor fi din nou acoperite
rapid cu alge. Pestii se intorc frecvent a doua zi in acelasi loc, pentru a-si continua hranirea.
Pestele papagal se hraneste cu corali. Rup bucati de coral, iar dupa ce extrag hrana elimina
resturile sub forma de nisip fin. Hrana lor consta in diverse microrganisme vii care se gasesc in
substrat.
Hranindu-se el indeplineste un rol esential pentru apele in care traieste. Acesta se hraneste cu
algele si plantele care sunt daunatoare pentru corali.
Daca nu ar fi el si alte animale acvatice care se hranesc cu alge in scurt timp zona ar fi sufocata
de ierburi si alge daunatoare si coralii ar disparea.
In zonele unde nu sunt pescuiti excesiv pot fi admirati de trecatori.
Majoritatea speciilor au lungimea de 30-50 de cm, dar sunt si specii care depasesc lungimea de
1 metru. Cea mai mica specie este (Cryptotomus roseus), ea are lungimea de 13cm.

Capitolul 4. Reproducere

Ciclul vital al pestilor papagali, ce implica schimbarea sexului, este surprinzator. Majoritatea
pestiilor devin female si depun icre. Ulterior aceastea devin masculi.
Aceasta transformare este acompaniata de modificari de culoare incredibile. Femela unei specii
este verde-petrol pal, dar dupa transformare devine albastra aprins si verde smarald. La
batranete, masculii unor specii isi dezvolta o frunte in relief, asemanatoare unui nasuc .
Multi pesti mor tineri, astfel putini ajung masculi. Uneori marea de icre este fertilizata de doar
1-2 masculi. Icrele sunt duse apoi in larg de curenti. Puietul apare in numai 24 de h si se
hraneste cu vietuitoare mici marine mici.

Capitolul 5. Protectia speciei

Pestii papagali traiesc in relatii stranse cu habitatul lor, recifele de corali. Desi astazi nu sunt
amenintati de un pericol iminent, supravietuirea acestora depinde de gradul de afectare al
habitatului lor.

Capitolul 6. Știați că ...

Hranirea pestilor papagali este destul de ,, zgomotoasa” , cel putin asa ne relateaza scafandrii.
Pestii papagali isi regasesc frecvent locul de dormit in functie de pozitia soarelui. Capacitatea lor
de orientare este mult scazuta pe vreme innorata.
Bancul de pesti paapagal ce se hraneste in recif, produce frecvent un nor de mal.
Recife ,, pascute” regulat pot fi recunoscute dupa gramajoarele de bucati de corali de la baza,
eliminate de pesti papagali. Cu timpul acestea formeaza nisipul de corali.