Alcoolul

Consumul zilnic a uni păhar sau două de bauturi alcoolice cresc riscul de insult cu 10-15%, iar patru
pahare cresc acest risc cu 35%;
Fiecare jumătate de sticlă de vin băută zilnic creşte, în total, riscul de insult cu 38% la sută;
Consumul crescut de alcool afecteaza recuperarea dupa insult;
Alcoolul crește riscul de insult deoarece duce la un număr de condiții care sunt factori de risc pentru
insult:
 Crește tensiunea arterială;
 Schimba modul in care organismul raspunde la insulina, ceea ce duce la diabet zaharat care
dubleaza riscul de insult;
 Se poate declanșează fibrilația atrială-batai neregulate ale inimii, fibrilația atrială crește riscul
de insult de cinci ori, deoarece se formeaza cheaguri de sânge în inimă. Dacă aceste cheaguri
se mișcă în sus, poate duce la insult.
 Alcoolul distruge ficatule scade producerea substantelor care ajută la inchegarea singelui,
acest lucru crește riscul de a avea un insult cauzat de sângerare în creier.
Consumi alcool ai risc de a avea:

Accidente, cum ar fi accidente de autovehicule, căderi, înecuri și arsuri.

Violența, inclusiv omuciderea, sinuciderea, agresiunea sexuală și violența partenerului intim.

Intoxicația cu alcool, o urgență medicală care rezultă din nivelurile ridicate de alcool din sânge.
Comportamente sexuale riscante, inclusiv sex neprotejat sau sex cu mai mulți parteneri.

Aceste comportamente pot duce la sarcină neintenționată sau boli cu transmitere sexuală, inclusiv HIV.12,13
Avort spontan și naștere mortală sau tulburări ale spectrului alcoolului fetal (FASD) în rândul femeilor
însărcinate

Efectul presor bine cunoscut al consumul de alcool este adesea citat ca motiv pentru incidența
crescută a accidentului vascular cerebral printre băutori grei
Consumul de alcool este asociat cu riscul crescut al insultului la bautorii grei.
Alcoolicii au valori mai ridicate a tensiunii arteriale decit persoanele care nu consuma alcool.
In teorie, alcoolul ar putea promova deteriorarea peretelui vascular care duce la formarea și ruperea
anevrismului prin creșterea fluxul de sânge care apare în timpulintoxicatiei alcoolice severe.
Chiar și dozele moderate de alcool au fost observat că provoacă necroză în celulele musculare
netede ale arteriolelor cerebrale. În experimente cu cultură canin vasculare cerebrale netede celulele
musculare, o concentrație destul de scăzută (25 mM) de etanol epuizat semnificativ magneziu liber
intracelular [20] și dramatic creșterea concentrației intracelulare de calciu liber, ceea ce a dus la
necroza celulară
Alcoolul ar putea declanșa o ruptură anevrismică printr-o creștere tranzitorie a tensiunii arteriale și
stresul de forfecare la intersecții înguste (strânse) ale arterele cerebrale, în timp ce alte mecanisme
poate contribui la apariția spontană hemoragie intracerebrală.
Fibrilația atrială poate apărea atât după acută, cât și cronică consumul de alcool și chiar la
persoanele cu în caz contrar, inimile normale.
Conform unor estimări, fibrilația atrială indusă de alcool ar putea reprezenta o treime din noile
cazuri
Rapoartele de caz au arătat că infarct cardioembolic indus de aritmie sunt declanșate de consumul
ridicat de alcool
Cardiace aritmii asociate cu această afecțiune detașați embolii de trombi intracardiaci.
Efectele hematologice ale alcoolului pot contribuie la riscul atât pentru ischemie, cât și pentru
accident vascular cerebral hemoragic.
Trombocitopenia indusă de alcool și trombocitoza de rebound a fost recent investigată în legătură cu
debutul ischemic infarct cerebral
Trombocite scăzute și ridicate numărul a fost găsit la fel de des la admitere pentru infarctul cerebral.
Consumul obișnuit de alcool scade agregabilitatea trombocitelor, dar efectul dispare rapid după
întreruperea consumului de alcool
Obiceiurile de băut modifică puternic ambele activități fibrinolitice și hemostatice. Consumul
periodic de alcool este probabil cel mai dăunător obicei de băut în acest sens, deoarece provoacă o
mare fluctuație a efectelor, adică. efectele inițiale sunt urmate de rebound efecte după întreruperea
consumului de alcool. Consumul regulat de alcool ușor până la moderat nu pare să producă efecte
nedorite. Acesta crește ușor fibrinolitic și scade activitatea hemostatică, efectul net fiind în favoarea
protecției împotriva formării trombilor și sângerării.