Sunteți pe pagina 1din 11

TRAFICUL DE FIINȚE ȘI ÎNCĂLCAREA VALORILOR EUROPENE

BENIAMIN LUP

Introducere

Dacă până acum câțiva ani traficul de persoane era un subiect fie neabordat, fie necunoscut, în zilele
noastre acest fenomen a devenit o component majoră a unei crize la nivel mondial.
Traficul de ființe umane devine fenomenul secolului, distrugând indivizi, familii și comunități.
Ar trebui așadar să privim traficul de persoane și să evaluăm consecințele acestui flagel asupra
victimelor, familiilor acestora, a comunității și a națiunilor din care provin și pe teritoriul cărora se
desfășoară. Este momentul să evaluăm cu seriozitate cum anume, această ”crimă monstruoasă” a
devenit sclavia epocii moderne.
În această lucrare voi trata pe scurt modul în care principiile pe care se bazează eforturile colective
de a crea o Europă Unită sunt stânjenite datorită rețelelor de crimă organizată care se ocupă în
special de traficul de persoane. Valorile fundamentale pe care se bazează însăși funcționarea Europei
Unite sunt atacate zilnic datorită acestui fenomen rușinos care se răspândește și crește sub ochii
noștri.

Traficul de ființe restrânge și neagă persoanelor drepturile omului și demnitatea umană, libertatea de
alegere, libertatea de mișcare, dreptul la viață și protecția vieții; refuză să acorde indivizilor dreptul
la egalitate, dreptul de asociere și dreptul la o viață decentă.
Deși au fost lși sunt elaborate legi, directive și rezoluții, fiecare dintre noi suntem chemați să
contribuim la eradicarea acestui fenomen, și nu putem rata oportunitatea de a ne implica activ chiar
acum.
Prin legislația pe care o elaborăm, suntem chemați să limităm și să combatem traficul de ființe.
Prin influența pe care o avem suntem chemați să informăm cu privire la pericolul iminent.
Prin acțiunile noastre suntem chemați să urmăm țelurile pe care le-au avut fondatorii Uniunii
Europene: libertate pentru toți, egalitate între toți, demnitate și responsabilitate.

Jacques Delors a fost președinte al Comisiei Europene. Chiar înainte de terminarea mandatului său,
în 1992, a scris o scrisoare tuturor liderilor religioși din Europa, cerându-le să vină cu soluții pentr a
restaura sufletul Europei, ajutând astfel la conturarea viitorului european. A fost oare Europa salvată?
Așteptăm încă un răspuns?

Jacques Delors a scris: „Dacă în decurs de 10 ani nu vom reuși să îi redăm Europei sufletul, o
dimensiune spirituală, o adevărată semnificație atunci putem spune că ne-am pierdut timpul. Aceasta
este lecția pe care am învățat-o din priprie experiență. Europa nu poate supraviețui doar prin
argumente juridice și cunoștințe economice Potențialul Tratatului de la Maastricht nu poate fi atins
fără anume formă de inspirație.” (Summary Addresses by President Delors to Churches, European
Commission, Forward Studies Unit, 14 May 1992.)
Părinții fondatori ai Uniunii Europene au fost inspirați cu siguranță de idealuri și obiective care
transcend spațiul juridic, social și economic. Au fost determinați de valori care animează aceste
domenii. Unul dintre ei, Robert Schuman a declarat în anul 1958:
”Suntem chemați să ne reamintim de principiile Creștine fundamentale ale Europei formând un
model democratic de guvernare, care prin reconciliere să devină o ‘comunitate de popoare’ unite prin
1
libertate, egalitate, solidaritate și pace, și care să fie adânc înrădăcinată în valorile fundamentale
Creștine.’
Uniunea Europeană a fost concepută ca o structură supranațională care să împiedice viitoare
conflicte armate și să susțină democrația. Declarația Europeană comună, definește Europa drept
entitate politică, economică și socială.
Declarația Schuman afirmă printre altele:

„Prin semnarea acestui Tratat, Părțile participante demonstrează determinarea lor de a crea o
instituție supranațională și să pună bazele unei Europe organizate. Această Europă rămâne
deschisă tuturor țărilor Europene în care există libertatea de alegere. Sperăm că și alte state ni se
vor alătura în efortul nostru comun.” (Ulrich Sahm, 1951)

Fondatorii Uniunii Europene au crezut cu tărie în aceste valori:


1. Respect pentru demnitatea umană
2. Libertate
3. Democrație
4. Egalitate
5. Supremația legii
6. Respect pentru Drepturile Omulul (Articolul I-2, Declarația Europeană)

Pe măsură ce Uniunea s-a extins și mai multe state s-au adăugat familiei europene, ”dușmanii” și-au
făcut simțită prezența. Pe lângă provocările economice și politice, fenomenele sociale au început să
fie semne de îngrijorare. Crima organizată și structuri infracționale au devenit o amenințare la adresa
planurilor mărețe de a construi o entitate comună și unitară.
Corupția și lăcomia după îmbogățirea rapidă au determinat pe unii să îi rănească pe ceilalți.
Diferențele între sistemele legislative au devenit motiv de preocupare pentru unii dar și un mod de
eludare a legilor pentru alții, profitând de semenii lor.
Feluxurile migratorii au devenit un mijloc de câștig pentru infractori. Exploatarea prin muncă,
exploatarea sexuală preecum și alte forme de sclavie au devenit căi prin care rețelele infracționale au
început să prospere.

Albert Einstein a spus: “A devenit șocant de evident faptul că tehnologia noastră a depășit omenia
noastră.” Dezvoltarea și expansiunea rapidă a tehnologiei a început să fie folosită de organizațiile
criminale pentru a încălca orice concept al umanității și libertății.

Sondajele de opinie ne arată cum plaga crimei organizate crește și se răspândește în lume în mod
alarmant.

Raportul Global asupra Traficului de Persoane publicat de Biroul națiunilor Unite pentru Droguri și
Crime (UNODC) ne oferă informații noi despre o infracțiune care ne afectează pe toți în egală
măsură.
Potrivit Raportului, cea mai răspândită formă de trafic de persoane, este în proporție de 79%
exploatarea sexuală. Victimele acestui tip de exploatare sunt predominant fete și femei.
La nivel mondial, aproape 20% dintre victime sunt copii.

Startegia Europeană pentru Eradicarea Traficului de Ființe Umane pe perioada 2012-2016 conține
aceste statistici:
„Traficul de ființe umane îmbracă diferite forme și evoluează odată cu schimbările socio-
economice. Țintele sunt femei și fete, bărbați și băieți care se află în situații precare și în situații
vulnerabile. Estimările Organizației Mondiale a Muncii din 2012 pentru perioada 2002-2011 indică

2
cifra victimelor muncii forțate, inclusiv victimele exploatării sexuale forțate ca fiind de 20.9
milioane de persoane la nivel global. Estimarea arată că 5.5 milioane de copii sunt exploatați.
Estimarea este destul de conservatoare, având în vedere faptul că multe țări nu raportează astfel de
cazuri. Traficul de ființe umane generează profituri de miliarde de euro pentru infractori în fiecare
an.” (Patrick Belser, 2005)

Cei mai mulți consideră că sclavia a fost o formă de exploatare a trecutului. Traficul de persoane este
sclavie. Această descriere nu este departe de realitatea tragică, atâta timp cât traficarea transformă în
victime mai mult de 30 milioane de femei și copii la nivel mondial. De fapt, astăzi sunt ținute în
sclavie mai multe persoane decât în orice altă perioadă a istoriei umane. Există două fațete distincte
ale acestei piețe de sclavi din vremurile moderne: una dintre fațete se concentrează asupra victimelor
care sunt vândute, cumpărate și apoi folosite ca și sclavi sexuali, iar cealaltă se privește persoanele
folosite pentru munci fizice. [...] Organizații criminale bine puse la punct exploatează situațiile de
disperare în care se află persoanele datorită unui sistem global în care ființele umane nu sunt nimic
mai mult decât o resursă și un bun. (Gilbert Mercier, 2012)

Să privim acum la Traficul de Ființe Umane și la consecințele acestui fenomen asupra victimelor,
familiilor, comunității și națiunilor. Traficul de persoane a fost numit de un autor drept ”o crimă atât
de monstruoasă, care a devenit sclavia epocii moderne. (Benjamin Skinner, 2009)
Media de vârstă a persoanelor care devin victime ale traficului de persoane a scăzut în ultimii 5 ani
de la 16 ani la 13 ani. În țări de destinație ca Italia și Spania, mulți români sunt exploatați sexual în
cluburi de striptease, saloane de masaj, bordeluri și prostituție stradală. În anul 2012, Agenția
Națională Împotriva Traficului de Persoane din România a raportat identificarea a 526 supraviețuitori
ai exploatării sexuale. Dacă însă includem toate formele traficului de persoane, acest număr
depășește 1.000 de persoane descoperite în numai un an. (Organizația Eliberare, 2015)

Definițiile care au fost date traficului de persoane provin din diferite surse. Fenomenul a fost descris
din perspective juridică, sociologică, religioasă, economică și chiar politică. Diferite organizații au
elaborat diferite definiții. Adevărul este că ”nu există o definiție universal acceptată a traficului de
persoane sau a exploatării sexuale. Termenul ”trafic” cuprinde o mișcare organizată de persoane,
între țări sau în interiorul unei țări în scopul exploatării sexuale prin folosirea amenințării sau prin
coerciție, înșelăciune și înrobire financiară. Atunci când însă se înlătură elementul ”coerciție” din
definiție și se are în vedere implicarea voluntară în acte de prostituție, definiția este discutabilă.
(http://en.wikipedia.org/wiki/Human_trafficking)

1. Articolul 3, paragraful (a) al Protocolului privind to Prevenirea, Reprimarea și Pedepsirea


Traficului de Persoane definește Traficul de Persoane ca fiind recrutarea, transportul,
transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, prin amenințare de recurgere sau prin
recurgere la forță ori la alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă, înșelăciune, abuz de
autoritate sau de o situație de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de plăți ori
avantaje pentru a obtine consimțământul unei persoane având autoritate asupra alteia în
scopul exploatării. Exploatarea conține, cel puțin, exploatarea prin prostituarea unei alte
persoane sau alte forme de exploatare sexuală, muncă sau servicii forțate, sclavia sau
practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe.
(http://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/legislatie/legea_565.pdf)

2. Națiunile Unite definesc traficul de ființe ca fiind “recruitarea, transportarea, transferul,


adăpostirea sau primirea persoanelor, prin folosirea amenințării sau forței sau a altei forme de
coerciție, răpire, fraudă sau înșelăciune, prin abuz de putere sau a unei stări de vulnerabilitate
sau prin darea sau primirea de foloase materiale sau financiare pentru a obține

3
consimțământul persoanei care are control asupra alteia, în scopul exploatării. Exploatarea
include, cel puțin, exploatarea prin prostituție a altora sau a altor forme de exploatare sexuală,
muncă forțată, sclavie sau practici similare sclaviei, servitute sau recoltarea de organe.”
(http://www.gotquestions.org/human-trafficking)

Pe piața ”sclaviei mondiale” se adaugă anual 2 milioane de victime noi. Această sclavie modernă a
secolului 21, așa cum este adesea descris traficul de persoane distrufe ființa umană.
Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a fenomenului, inclusiv în statele care au adoptat măsuri
precum legalizarea prostituției.
Statele membre elaborează politici publice și strategii sociale, cheltuiesc sume importante de bani și
depun eforturi considerabile pentr stagnarea și reprimarea flagelului. Multe ONGuri petrec mii de ore
de consiliere pentru reabilitarea victimelor și reintegrarea socială a acestora.
Instituțiile publice naționale și europene cheltuiesc sume enorme pentru a se îngriji de victime și de
familiile acestora. Și cu toate acestea, lucrurile par a fi scăpate de sub control.

Uniunea Europeană a dezvoltat mecanisme pentru a fi implementate în legislația Statelor Membre,


pentru a putea asigura un cadru legislativ unitar de Prevenire și Reprimare a criminalității apărute în
jurul traficului de persoane. În toată Europa se derulează campanii, se organizează conferințe, se
elaborează strategii și se emit rezoluții care vin în sprijinul victimelor și au rolul de a diminua
efectele traficului de persoane.

Prezint doar câteva dintre măsurile luate de organismele internaționale prin declarații, tratate,
rezoluții și alte instrumente specifice:

Universal Declaration of Human Rights, 1948.


Declaration on the Rights of the Child, 1959.
Vienna Declaration and Programme of Action of the World Conference on
Human Rights, 1993.
Declaration on the Elimination of Violence against Women, 1993.
Programme of Action of the International Conference on Population and
Development, Cairo, 1994.
World Summit for Social Development, Copenhagen, 1995.
United National General Assembly has, since 1993, adopted a series of
resolutions on the Trafficking in Women and Girls and on the Need to Adopt
Efficient International Measures for the Prevention, Eradication of the Sale of
Children, Child Prostitution and Child Pornography and on Measures for the
Prevention of Smuggling of Aliens.
The Economic and Social Council has adopted a series of resolutions, such as
the Resolution on Measures to Prevent Illicit International Trafficking in
Children and to Establish Penalties Appropriate to Such Offenses (1996), the
Resolution on Action against Illegal Trafficking in Migrants, Including by Sea
(1998), the Resolution on Action to Combat International Trafficking in
Women and Children (1998), and the Resolution on Human Rights of
Migrants (1999).
Commission of Human Rights, since 1996 has adopted several resolutions on
“Traffic in Women and Girls”, on “Contemporary Forms of Slavery” and on
the “Rights of the Child”, whereby governments, intergovernmental and nongovernmental
organizations, and other bodies are called upon to continue and
develop new measures to combat trafficking in women and children. From the
office of the Secretary General and the office of the High Commissioner of

4
Human Rights several reports on Traffic in Women and Girls.
INTERPOL adopted in 1996 a resolution on “Traffic in Human Beings and the
International Exploitation of Prostitution”. This resolutions recommends a
multidisciplinary, cooperative approach regarding sharing of information and
other activities aimed to combat trafficking, exploitation of prostitution and
illegal marriages.

Steve Harvey, coordonatorul principal al Departamentului Operaționale al Europol, afirma că


amploarea crimei organizate este considerabil de mare în Europa și că traficul de persoane reprezintă
una dintre cele mai prevalente activități infracționale. Uniunea Europeană oferă o piață atrăgătoare
pentru crima organizată, o piață cu aproximativ jumătate de miliard de cetățeni, piețe liberalizate, o
cultură prosperă a business-ului și libertate de mișcare facilitată prin Acordul Schengen.
Steve Harvey subliniază că “o reacție eficientă a Uniunii Europene ar fi să trateze problema traficului
de persoane într-un mod holistic”, având în vedere trăsăturile transnaționale și complexitatea
fenomenului în creștere. “Este necesară o structură comună integrată, și promovarea operațiunilor
comune între statele membre și agențiile Uniunii pentru a lupta împotriva celor mai prioritare
amenințări, inclusiv a traficului de persoane.” (Steve Harvey, Final Report 'Monitoring mechanisms
in the fight against human trafficking' conference, The Hague, Netherlands.

Rapoartele oficiale sunt doar crâmpeie a ceea ce reprezintă de fapt traficul de persoane.

În anul 2002, Organizația Internațională pentru Migrație a estimat că 20,000 de femei sunt traficate
în România în fiecare an; potrivit unelor estimări, according to some estimates, 10-15% dintre
acestea sunt minore.
Între 2005-2007 numărul victimelor femei din România, descoperite a fi traficate în Europa de
Vest pentru exploatare sexuală a fost cel mai ridicat dintre toate țările Europei de Est.
În 2008, Românii au fost identificați ca victime ale traficului de persoane în 23 de țări în lume.
În anul 2009, Raportul privind Traficul de Persoane al Departamentului de Stat al SUA, a
menționat România ca fiind țară de sursă, tranzit și destinație pentru bărbați, femei și copii, traficați
pentru scopul exploatării sexuale comerciale și al muncii forțate.
Bărbați, femei și copii din România sunt traficați în Spania, Italia, Grecia, Republica Cehă și
Germania pentru exploatare sexuală, cerșetorie, muncă forțată în agricultură, construcții și servicii.
Bărbați și femei din România sunt traficați în Cipru, Olanda, Slovacia, Polonia, Portugalia, Belgia,
Turcia, Suedia, Ungaria și Danemarca pentru exploatare sexuală și muncă forțată. Bărbați, femei și
copii români sunt traficați în interiorul României pentru exploatare sexuală comercială și muncă
forțată, inclusiv cerșetorie forțată și furturi mici. (U.S. State Department: 2009)

Potrivit Raportului din 2011 al SUA privind Traficul de Persoane, ”România este o țară de origine,
tranzit și destinație pentru bărbați, femei și copii supuși muncii forțate, dar și femei și copii supuși
exploatării sexuale. Bărbați, femei și copii români sunt explatați prin muncă forțată în agricultură și
fabrici, precum și prin cerșetorie forțată în Spania, Italia, Cehia, Grecia, Finlanda, Israel, Germania,
Slovenia, Regatul Unit, Cipru, Austria, Franța, Belgia și Statele Unite. Un procent semnificativ
dintre copiii care sunt exploatați prin cerșetorie în Europa de Vest provin din etnia Romă.
Bărbați, femei și copii români sunt victime ale exploatării sexuale forțate în Italia, Suedia, Spania,
Olanda, Regatul Unit, Grecia, Germania, Cipru, Austria, Elveția, Cehia, Danemarca, Brazilia,
Norvegia, Ungaria, Slovenia și Franța. Munca forțată și traficarea sexuală în interiorul țării folosește
bărbați, femei și copii ca victime."

5
Raportul din 2014 al Departamentului de Stat SUA privind traficul de persoane situează România la
nivelul 2, un nivel care denotă neîndeplinirea sarcinilor asumate pentru prevenirea și combaterea
traficului de persoane.
Raportul din 2019 al Departamentului de Stat SUA retrogradează România la nivelul 2 și o include
pe lista de monitorizare, tocmai datorită instabilității autorităților de a gestiona criza actuală legată
atât de exploatarea pe teritoriul României dar și în afara granițelor țării.

Raportul descrie România ca ţară de origine, tranzit şi destinaţie pentru bărbaţi, femei şi copii
traficaţi în scopul muncii, precum şi pentru femei şi copii traficaţi în scopul exploatării sexuale. Un
număr semnificativ de victime traficate în Europa provin din România.
Bărbaţi, femei şi copii din România sunt traficaţi către ţări europene, inclusiv Austria, Azerbaidjan,
Cipru, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Olanda, Norvegia,
Polonia, Regatul Unit, al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia,
Spania şi Suedia, în scopuri de muncă forţată în agricultură, construcţii, gospodării, hoteluri şi
industrie, precum şi pentru cerşetorie forţată şi furt. Femei şi copii din România sunt traficaţi către
ţări europene, inclusiv Belgia, Croaţia, Cipru, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda,
Malta, Norvegia, Olanda, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei, Slovenia, Spania,
Suedia şi Ungaria, precum şi Canada, în scopuri de prostituţie forţată. Minorele reprezintă
aproximativ o treime dintre victimele traficului de persoane din România. Victimele traficate pentru
cerşetorie forţată sunt în marea majoritate de etnie romă. Două treimi dintre victimele din România
au fost racolate de către cunoscuţi în 2013, înregistrându-se o scădere a numărului de victime
racolate prin agenţii de plasare a forţei de muncă sau oferte de muncă. România este ţară de
destinaţie pentru un număr mic de străini din Moldova şi Polonia, traficaţi inclusiv în scopul
exploatării sexuale, dar şi din Bangladesh şi Serbia, traficaţi pentru muncă forţată.

Guvernul României nu îndeplineşte întru totul standardele minime în vederea eliminării traficului de
fiinţe umane; totuşi, guvernul depune eforturi semnificative în acest sens. Guvernul a continuat să
identifice un număr mare de victime, însă instituţiile publice şi private au oferit asistenţă doar unui
număr foarte mic dintre acestea. Pentru al cincilea an consecutiv, guvernul nu a acordat fonduri
ONG-urilor care luptă împotriva traficului de persoane şi nu a asigurat adulţilor şi copiilor servicii de
plasare în centre de specialitate din Bucureşti. Linia telefonică gratuită la care victimele pot solicita
ajutor a continuat să fie funcţională doar în timpul zilei. Unele victime au întâmpinat dificultăţi în a
obţine acces la servicii medicale, psihologice, de consiliere şi recuperare din mâinile traficanţilor. S-a
înregistrat în continuare un număr mare de trimiteri în judecată şi condamnări, însă autorităţile au
condamnat la închisoare un număr mai mic de persoane.

RECOMANDĂRI CONSTANTE PENTRU ROMÂNIA:

- Alocarea de fonduri publice ONG-urilor care oferă asistenţă victimelor;


- asigurarea accesului uşor al victimelor la servicii medicale şi oferirea unui număr adecvat de
şedinţe de consiliere psihologică;
- crearea în Bucureşti a unui centru destinat exclusiv victimelor repatriate ale traficului de
persoane, prin finanţarea organizaţiilor private care oferă asistenţă sau înfiinţarea unui centru
de stat;
- nepublicarea numelor victimelor care depun mărturie în procese; iniţierea acţiunii penale
împotriva agenţiilor de recrutare a forţei de muncă ce desfăşoară practici frauduloase;
- informarea consecventă a victimelor cu privire la dreptul de a cere daune şi oferirea de
asistenţă victimelor pentru obţinerea sumelor stabilite drept daune în instanţă;
- eliminarea restricţiilor de mişcare impuse victimelor pe perioada plasării în centrele finanţate
de guvern în cazul în care ele nu vizează siguranţa victimelor;

6
- îmbunătăţirea eforturilor de identificare a potenţialelor victime în rândul categoriilor
vulnerabile de populaţie, precum imigranţii fără documente de identitate, muncitorii străini,
populaţia de etnie romă şi copiii care cerşesc sau se prostituează;
- pedepsirea traficanţilor condamnaţi pe măsura gravităţii infracţiunii comise; anchetarea fermă
şi trimiterea în judecată a funcţionarilor publici complici la acte de trafic de persoane şi
condamnarea acestora la pedepse cu închisoarea;
- continuarea organizării de cursuri pe tema sensibilităţii victimelor pentru poliţişti şi
judecători; creşterea gradului de informare cu privire la linia telefonică gratuită şi luarea în
considerare a extinderii programului de funcţionare seara şi în weekend; îmbunătăţirea
eforturilor de strângere a informaţiilor referitoare la infracţiunile de trafic de fiinţe umane
pedepsite prin Articolul 210, Alineatul 1 din Codul Penal şi alte legi, prin elaborarea de
statistici diferite pentru traficul de fiinţe umane în scopuri de exploatare sexuală şi pentru
traficul de fiinţe umane în scopuri de muncă forţată; luarea în considerare a acordării de drept
de muncă străinilor care au fost victime ale traficului de persoane pe perioada permiselor de
şedere temporară. (http://www.antitrafic.ro/rapoarte/Raportul%20SUA%20privind
%20traficul%20de%20persoane%202014--a331.html)

Ca o noutate în raportul din anul 2019, apar recomandări legate de acțiune clare în justiție în
domeniul combaterii fenomenului și a pedepsirii infracțiunilor legate de traficul de persoane, dar și
legat de pregătirea forțelor de poliție pentru a interveni în cazuri legate de trafic de ființe, fie minori,
adulți sau migranți.
(https://ro.usembassy.gov/ro/raportul-privind-traficul-de-persoane-2019/)

În raportul Departamentului de Stat SUA publicat în anul 2022, ca urmare a acțiunilor intreprinse de
Guvernul României și de autoritățile responsabile de gestionare a fenomenului traficului de ființe,
România a fost scoasă de pe lista de monitorizare, dar rămâne în continuare la nivelul doi, cu
următoarele precizări din partea Departamentului de Stat:

"În 2021, România a adoptat amendamente aduse Codului penal prin care se incriminează acțiunea
de a avea cunoștință de anumite forme de trafic de persoane și a nu înștiința imediat autoritățile.
Respectivele amendamente elimină și termenul de prescripție pentru infracțiunile care țin de trafic de
persoane, acordând astfel mai mult timp autorităților pentru a ancheta și a efectua urmăriri penale în
astfel de cazuri de infracțiuni; amendamentele anterioare aduse Codului penal scurtau, accidental,
termenul de prescripție pentru toate infracțiunile de trafic de minori comise și afectau, astfel, negativ,
capacitatea instituțiilor statului român de a obține condamnări pentru respectivele infracțiuni. Noile
amendamente au răspuns îngrijorărilor directe ale Consiliului Europei și ale societății civile, care
susțineau că durata procedurilor legale, de cele mai multe ori din cauza amânărilor, reprezentau
încercări ale oficialilor corupți de a ajunge la termenul de prescripție, care în unele situații au avut
drept rezultat impunitatea traficanților."
(Raportul Departamentului de Stat SUA pe anul 2022, privind traficul de persoane)

Iată că Traficul de Persoane devine o amenințare tot mai evidentă în Europa și în lume.
Fiecare dintre valorile Uniunii Europene sunt clar menite să asigure beneficii și siguranță fiecărei
persoane. Statele membre fac eforturi susținute pentru a asigura pacea socială pentru cetățenii
Uniunii Europene. De cealaltă parte, crima organizată și traficanții de persoane vin împotriva fiecărei
din aceste valori și o încalcă în mod flagrant.

7
Drepturile Omului și Demnitatea Umană

Adânc înrădăcinat în Biblie și în tradiția Iudeo-Creștină, conceptul de Demnitate Umană izvorăște


pur și simplu în conceptul de Drepturi ale Omului. Nu pot exista drepturi ale omului fără credința că
ființele umane au fost create cu demnitate. Demnitatea umană își are origine în Dumnezeu creatorul,
și ne este dăruită de El pentru că suntem creați după asemînarea Sa.
Genesa 1: 26-27 afirmă că viața umană este sacră pentru că ființa umană este cea mai clară reflexie a
lui Dumnezeu pe pământ. Ființele umane au valoare și sunt de preț. Demnitatea umană nu se
fundamentează pe o calitate umană, nu prim mandat omenesc și nici nu se păstrează prin merite sau
realizări proprii. Demnitatea umană este inalienabilă, astfel încât nici o altă persoană, instituție sau
autoritate nu poate dispune de aceasta.
Filosofii antici acordă o atenție sporită conceptului de demnitate umană, conceptul de demnitate
având o istorie interesantă în gândirea occidentală. În timp ce adesea se presupune că ideea de
demnitate este esenţial religioasă, este dificil de argumentat din punctul de vedere al Scripturilor
Creştine şi evreieşti.
Thomas Aquinas foloseşte termenul "dignitas" şi sinonimele sale de 185 de ori în opera sa
SummaTheologiae şi tinde să însemne "valoarea pe care o are ceva conform locului pe care îl ocupă
în marele lanţ al vieţii", notând și scoțând în evidență superioritatea ființei umane față de cosmos,
față de plante și față de lumea animală.
Filosofii au vorbit pe rând despre calitățile ființe umane, calități provenite din originea unică și
specială, dar și despre dreptul ființei umane la autodeterminare și la respect din partea tuturor.

Astfel, traficul de persoane încalcă cea mai adâncă calitate a ființei – acel dar unic și special de a trăi
cu demnitate.

Libertatea de Alegere
Tratatele Internaționale sunt mijloace prin care indivizilor le este asigurată libertatea de a face
propriile alegeri și de a suporta consecințele acestor alegeri. Valoare interioară a fiecărei persoane
învrednicește persoana să aleagă, să se bucure de aceste alegeri și să exprime ceea ce simte legat de
alegeri. Libertatea de alegere face ființele umane diferite de lumea animală.
Traficarea unei persoane o împiedică pe aceasta să acționeze pe baza propriilor alegeri. Mai mult
chiar, adesea victimele traficului de persoane sunt pedepsite să poarte povara unor alegeri pe care
adesea le face un infractor sau un client iresponsabil. Uneori consecințele alegerilor se răsfrâng
asupra victimei, a familiei și a comunității.
Nu există ”libertate de alegere” pentru o mamă căreia i se promite o slujbă bine plătită fiind apoi
dusă departe de familie și copii și forțată într-o viață de sclavie. Nu există ”libertate de alegere”
pentru o tânără care este sedusă de un infractor și forțată mai apoi într-o viață de abuz sexual.
Nu există ”libertate de alegere” pentru un copilaș care este forțat să cerșească pe străzi și abuzat în
condiții de mizerie și durere.
Nu există ”libertate de alegere” pentru o persoană căreia i se prelevează organele interne.

Libertatea de Mișcare
În fiecare zi, sute de femei din lumea întreagă sunt ademenite în Europa, fiindu-le oferite slujbe de
calitate care duc însă apoi în ”iadul” sclaviei sexuale.
În ciuda avertismentelor prezentate prin campanii de informare, femei disperate continuă să se
alinieze la cozi interminabile în speranța unui servici care să le asigure o viață mai bună și demnă.
Odată ce o persoană devine victimă a traficului de persoane, libertatea de mișcare îi este limitată.
Victima este deposedată de libertatea de a alege unde și când să se deplaseze. Abuzurile, bătăile,

8
amenințările și traumele transformă victima într-o persoană care pur și simplu refuză să plece chiar
dacă are ocazia. Victimei îi este teamă să călătorească, să ia legătura cu familia sau cunoscuții și să
aibă vreo inițiativă proprie.
Libertatea de mișcare este profund anihilată prin traficul de persoane.

Protecția Vieții
Viața este cel mai prețios dar care a fost dăruit ființei umane. Cele mai vechi legi omenești au
protejat viața în toate formele acesteia. Legea lui Moise a fost dată cu mii de ani în urmă și proteja
viața în toate stadiile ei, până la moartea naturală. Biblia vorbește clar împotriva crimei, exploatării și
comerțului cu ființe umane. (Biblia, Cornilescu, 1923)
Traficul de ființe încalcă Dreptul la Viață și protecția vieții pe care legea o garantează. Atât copiilor
cât și adulților le este stânjenit și negat dreptul elementar la o viață decentă. Toate victimele
traficului de persoane sunt abuzate, unele dintre ele pierzându-și viața. Sănătatea victimelor și viața
le sunt puse în pericol în fiecare moment.
Calitatea vieții este întotdeauna amenințată prin traficul de persoane. Distrugând persoane, familia,
comunitatea și națiunea, traficul de fiinșe distruge însăși esența vieții.

Egalitatea
Nimeni nu este și nu trebuie să se considere pe sine mai presus de alte persoane pentru a profita de
acestea. Copii sau adulți, bărbați sau femei sunt cu toții egali în esență, valoare și demnitate. Fiecare
persoană are drepturi egale cu ceilalți la dezvoltare fizică și spirituală. Nimeni nu poate asupri sau
oprima o altă persoană, sub nici un motiv.
Traficul de ființe umane sapă la rădăcina societății distrugând principiul egalității între oameni.
O persoană traficată este exploatată de un semen al său care îi fură și îi distruge orice vis și dorință
de ascensiune spre succes în viață.
O persoană (traficantul) se consideră ”superior” unei alte persoane (victima), profitând de pe urma
exploatării acesteia.
Principiul egalității este încălcat prin traficul de persoane.

Concluzii:

Traficul de persoane este cea mai oribilă formă de sclavie și exploatare cunoscută.
Raportul pe 2012 al Organizației Internaționale a Muncii prezintă statistici îngrijorătoare referitoare
la traficul de persoane mondial:
 Din cele 20.9 millioane de victime la nivel mondial, 9.1 millioane (44 %) au fost traficate în
interiorul țării sau în afara țării de origine
 11.8 millioane de victime sunt supuse sclaviei în țara
 Copiii de până la 17 ani traficați reprezintă 26% din totalul victimelor.
Traficul de ființe încalcă orice normă sau principiu uman, fiecare valoare a oricărei societăți și
culturi. Distruge individul, familia, comunitatea și națiunile.
Ca și amenințare la siguranța individului dar și la siguranța națională, traficul de persoane trebuie
prevenit și combătut la nivel colectiv. Abordarea trebuie să fie una completă, centrată pe persoană,
având în vedere contextul social și cultural specific și propunând soluții preventive. Atunci când
punem persoanele și condițiile în care acestea viețuiesc în centrul analizelor noastre, conceptul de

9
securitate umană va aborda nu doar siguranța fizică a indivizilor afectați, a grupurilor și comunității,
dar va aborda și cauzele de la rădăcina fenomenului traficului de persoane. (Lup, B., 2011)

Spunând toate cele de mai sus, nu ne putem opri aici. Se cere să acționăm acum.
Prin legislația pe care o elaborăm, suntem chemați să limităm și să combatem traficul de ființe. Prin
influența pe care o avem suntem chemați să informăm cu privire la pericolul iminent. Prin acțiunile
noastre suntem chemați să urmăm țelurile pe care le-au avut fondatorii Uniunii Europene: libertate
pentru toți, egalitate între toți, demnitate și responsabilitate.

Atitudinea lui William Wilberforce poate fi o provocare pentru noi astăzi. Acesta spunea: ”Dacă a
simți durere adâncă atunci când văd suferința semenilor mei înseamnă a fi fanatic, atunci eu sunt
unul dintre cei mai incurabili fanatici care a trăit vreodată. Poți privi în altă direcție dar nu vei putea
spune că nu ai știut realitatea.”
(William Wilberforce, 1789)

Robert Schuman a afirmat în Declarația din 9 Mai 1950:


Pacea lumii nu poate fi apărată fără a depune eforturi creative pe măsura pericolelor care o
amenință.” (http://www.robert-schuman.eu/declaration_9mai)
Suntem chemați să restaurăm sufletul Europei și valorile pentru care s-au ridicat fondatorii ei.
Suntem chemați să acționăm până nu este prea târziu.

Bibliografie
1. Summary Addresses by President Delors to Churches, European Commission, Forward
Studies Unit, 14 May 1992
2. Der Schuman Plan. Vertrag ueber die Gruendung der europaeischen Gemeinschaft fuer Kohl
und Stahl, p21 Ulrich Sahm mit einem Vorwort von Walter Hallstein. Frankfurt 1951.
3. International Labour Organization, 2012 'Global estimates of forced labour', June 2012, page
13
4. Patrick Belser, ‘Forced Labor and Human Trafficking: Estimating the Profits’, Working
Paper, Geneva, International Labour Office, 2005
5. The EU Strategy towards the Eradication of Trafficking in Human Beings 2012–2016
6. Article: Human Trafficking: Modern Day Slavery – by Gilbert Mercier, NEWS JUNKIE
POST , 15 Feb 2012
7. Benjamin Skinner, A crime so monstrous, Free Press, New York 2009
8. Biblia, editia Dumitru Cornilescu 1923, Bucuresti
9. William Wilberforce's comments to the House of Parliament, 1789.
10. Lup, B., WorldTeach, ONGurile si prevenirea traficului de fiinte umane. Perspective
multidisciplinare asupra prevenirii si combaterii traficului de persoane, Cluj-Napoca: Ed.
Cordial Lex
11. U.S. State Department, Trafficking in Persons Report, June, 2009
12. http://en.wikipedia.org/wiki/Human_trafficking
13. http://www.gotquestions.org/human-trafficking.html
14. http://www.state.gov/documents/organization/
15. http://www.robert-schuman.eu/declaration_9mai

10
11

S-ar putea să vă placă și