Un jurnal despre predare este o metodă de reflecție asupra abordărilor și strategiilor pedagogice.

Față de alte metode de reflecție, precum cursuri, dezbateri, consiliile profesorale, forma scrisă a unui
jurnal are avantaje pe care celelalte nu le pot întruni. Un jurnal scris oferă o evidență a
evenimentelor de la clasă la care profesorul poate reveni curând și prin care poate reda informații
exacte.

Un sondaj realizat în 1993 pe 32 de profesori care au ținut jurnal, ne arată că 71% l-au găsit util și
doar 4% nu au fost încântați de a scrie în jurnal. Iată care consider că a fost cele mai interesante
concluzii ale profesorilor de limbi străine despre scrierea unui jurnal: scrisul te face să devii conștient
de lucruri noi, te ajută să aprofundezi problemele și îți îmbunătățește autocunoașterea în privința
stilului tău de predare.

Capitolul prezintă și un ghid despre cum să-ți organizezi în mod eficient jurnalul de profesor.
Sfaturile mi se par utile și pentru un jurnal personal. Am apreciat că înainte de a începe jurnalul îți
recomandă să-ți stabilești obiective sau o temă pe care să o urmărești (ex. O oră la clasă pe care nu o
poți uita niciodată). Al doilea pas este să decizi care va fi audiența ta și cum poate influența aceasta
felul în care scrii. Mai departe, ai nevoie să-ți rezervi timpul în care te vei dedica scrisului, cu
recomandarea să scrii fără întrerupere minim 6 minute. În final, revizuie ce ai scris și ce poți învăța
din experiențele tale și evaluează în ce măsură ți-ai atins obiectivele. Anul acesta am făcut ședințe de
psihoterapie, iar tema mea principală pentru acasă era să-mi țin un jurnal al emoțiilor pe care
trebuia să-l trimit din timp terapeutei pentru a-l putea parcurge până la următoarea noastră ședință.
De cele mai multe ori scriam în jurnal în ultimul moment, pe fugă sau deloc. Cu toate momentele în
care m-am dedicat jurnalului și am simțit cum mă ajuta nu am reușit să scriu regulat, măcar
săptămânal. După ce am parcurs această lectură, cred că dacă mi-aș stabili un scop pentru jurnalul
meu și o oră la care să scriu mereu aș putea să încep să scriu regulat.

Totuși, ceva ce aveam deja în jurnalul meu erau niște întrebări ajutătoare pentru notițele pe care le
luam și pe care le-am găsit și în prima vinietă. Profesorul încerca în fiecare zi să răspundă scris la
patru întrebări: Ce au învățat elevii mei azi ? Ce i-a ajutat să învețe ? Cum le-am indus atenția și
învățarea ? Ce exemple concrete am pentru a-mi susține afirmațiile?

Analizând cum se comportau studenții zi de zi, a putut identifica un ‘pattern’ al clasei încât în viitor a
ajuns să le anticipeze reacțiile. Ghidul din capitol oferă și o selecție de întrebări pe care le poți folosi
în jurnal.

I. Questions about your teaching

1. What did you set out to teach?

2. Were you able to accomplish these goals?

3. What teaching materials did you use? How effective were they?

4. What techniques did you use?

5. What grouping arrangements did you use?

6. Was your lesson teacher-dominated?

7. What kind of teacher-student interaction occurred?

8. Did anything amusing or unusual occur?

9. Did you have any problems with the lesson?

10. Did you do anything differently than usual?

11. What kinds of decision making did you employ?

12. Did you depart from your lesson plan? If so, why? Did the change

make things better or worse?

13. What was the main accomplishment of the lesson?

14. Which parts of the lesson were most successful?

15. Which parts of the lesson were least successful?

16. Would you teach the lesson differently if you taught it again?

17. Was your philosophy of teaching reflected in the lesson?

18. Did you discover anything new about your teaching?

19. What changes do you think you should make in your teaching?

II. Questions about the students

1. Did you interact with all of the students in the class today?

2. Did students contribute actively to the lesson?

3. How did you respond to different students’ needs?

4. Were students challenged by the lesson?

5. What do you think students really learned from the lesson?

6. What did they like most about the lesson?

7. What didn’t they respond well to?

III. Questions about yourself as a language teacher

1. What is the source of my ideas about language teaching?

2. Where am I in my professional development?

3. How am I developing as a language teacher?

4. What are my strengths as a language teacher?

5. What are my limitations at present?

6. Are there any contradictions in my teaching?

7. How can I improve my language teaching?

8. How am I helping my students?

9. What satisfaction does language teaching give me?

O altă mărturie pe care am găsit-o interesantă este cea a profesorului care a fost frustrat și iritat să
descopere că majoritatea elevilor nu și-au făcut tema pentru care a petrecut mult timp să-o
pregătească. După ce povestește cum a decurs episodul de la clasă în care le-a dat un exercițiu în
care trebuie să identifice și să corecteze greșelile legate de articol, urmează partea de analiză/
reflecție. Profesorul își pune mai multe întrebări prin care încearcă să înțeleagă de ce nu și-au făcut
elevii tema. Se întreabă dacă au fost motivați suficient pentru a lucra astfel de exerciții de gramatică
sau pur și simplu nu au știut cum să-l rezolve pentru că sunt obișnuiți cu exerciții care nu le solicită
gândirea. Crede că dacă le-ar explica de ce este important pentru aprofundarea gramaticii să lucreze
aceste exerciții ar putea fi o soluție.

În final, în ultima vignetă este transmis cum pe măsură ce-și recitește notele, profesorul sime un
progres de la oră la oră.