Grile Drept Merged

MODEL TESTE
1. Norma juridică:
a) se aplica sporadic;
b) este facultativa;
(g)‘esla obligatorie;
) este personală.
2. Normele imperative:
(&) sunt norme onerative şi prohibitive;
b) sunt norme prohibitive şi dispozitive;
c) sunt norme onerative şi permisive;
d) sunt norme permisive şi dispozitive.
3. Normele dispozitive:
; :
a) stabilesc rezultatul obligatoriu şi mijl loacele concrete de alingere a acelui rezultat
elor de drept opliune a de a alege modalit atea de
@stabilesn doar rezultatul obligatoriu, | lăsând subiect
ingere a acelui rezultat;
c) sunt norme imperative;
d) sunt norme onerative.
4. Normele speciale:
a) se aplică tuturor relațiilor sociale dintr-o ramură de drept;
b) reprezintă dreptul comun în aceea materie;
\?se aplica unei sfere restrânse de relații sociale într-o ramură de drept;
) nu pot deroga de la normele generale.
5. Normele de trimitere propriu-zise:
@) fac trimitere la o normă care urmează să apară;
(b)fac trimitere la o norma existentă deja;
c) sunt norme prohibitive;
d) sunt norme complete.
. Abrogarea normei juridice înseamnă ieșirea ei din vigoare ca urmare a:

é) intrării în vigoare a unei noi norme juridice;
) neaplicării normei o perioada lungă de timp;
ăîmphnirea termenului de iesire din vigoare a normei juridice;
dispariției situațiilor cărora li se aplică norma juridică.
7, Aplicarea în timp a normei juridice este guvernată de principiul:

fortei juridice obligatorii;
aplicării imediate a legii noi;
) retroactivității;
d) relativității.
8. Formularea "în momentul intrării in vigoare a prezentului act normativ se abrogă orice
dispozitie contrară" reprezinta:
abrogare expresă indirectă a normei juridice;
ă abrogarea tacită a normei juridice;
) căderea în desuetudine a vechii norme juridice;
d) ultraactivitatea.
9. Normele de drept se aplică:

a) doar cetétenilor romani;
b) doar cetatenilor străini aflati in Romania;
tuturor cetéfenilor romani şi străini aflati pe teritoriul României;
d) niciun răspuns corect.
10. Apatrizii sunt:

a) persoanele cu dubla cetatenie;
b) persoanele care au doar cetățenie română;
persoanele care au cetatenia unui alt stat dar nu şi cetăţenia română;
persoanele fără nicio cetățenie.
11. Interpretarea oficială a normei juridice:

a) nu este obligatorie;
(b) are forţa juridica obligatorie şi generală;
c) este obligatorie doar pentru cetateni, nu şi pentru instantele de judecată;
d) este obligatorie doar pentru instituțiile administrative.
a) nu se va aplica;
Îb) se va interpreta astfel încât să producă efecte juridice;
c) se va interpreta astfel încât să nu producă efecte juridice;
d) se va abroga.
Legea este:
ctul normativ dezbătut şi adoptat de Parlament;
b) actul normativ adoptat de Guvern;
c) actul emis de Președintele României;
d) actul normativ emis de presedintele unei autoritati publice a statului
4. În legislatia română, dreptul Uniunii Europene:

se aplică în subsidiar;
(5‘ se aplica cu prioritate;
c) se aplica în exclusivitate;
d) nu se aplica.
15. Directivele adoptate de institutiile Uniunii Europene:

a) nu sunt obligatorii pentru statele membre;
b) sunt obligatorii şi se aplică direct în legislațiile nationale;
c) sunt obligatorii numai în ceea ce privește rezultatul care trebuie obtinut, statele membre putând
alege mijloacele juridice optime de aplicare;
d) se aplica doar dacă sunt mai favorabile decât dispozitiile interne.
16. Sunt elemente care fac parte din structura unui raport juridic civil:
(E) obiect, părți, conținut;
X)/ipoteza, cauză, sanctiune;
c) sancţiune, cauză, obiectiv.
17. Subiectele raportului juridic civil:

a) au același număr de drepturi;
au același număr de obligații;
c)se găsesc în poziție de egalitate juridică.
18. Persoana fizica își dovedește starea civilă cu:

@actele de naștere, căsătorie sau deces;
b) actul de identitate;
c) certificatul de cazier judiciar;
d) pașaportul.
9. Capacitatea de folosință a persoanei fizice:

G este aptitudinea de a avea drepturi si obligalii;
(K)este posibilitatea de a dobândi drepturi si de a-si asuma obligații prin încheierea actelor juridice;
c) este posibilitatea de a define funcții de conducere;
20. Persoana fizica dobandeste capacitatea de folosinta:
de la conceptie, cu referire la asumarea obligatiilor civile;
(b} de la nastere;
¢) la împlinirea vârstei de 14 ani;
d) la împlinirea vârstei de 18 ani.
21. Capacitatea de folosință a persoanei fizice încetează:

a) prin hotărâre judecătorească declarativă a disparifiei;
b) prin hotărâre judecătorească declarativă a interdicţiei;
(şpprin deces;
) prin hotărârea judecătorească de condamnare.
22. Capacitatea de exercitiu reprezinta:

a) posibilitatea subiectului de drept de a avea drepturi si obligatii;
@j posibilitatea subiectului de drept de a dobandi drepturi şi de a-si asuma obligatii prin încheierea
actelor juridice;
c) posibilitatea subiectului de drept de a deveni profesionist;
d) posibilitatea subiectului de drept de a vota.
23. Sunt lipsite de capacitate deplină de exercitiu:

a) persoanele fizice divortate;
b) persoanele fizice date în urmărire;
c) persoanele fizice declarate disparute;
@ persoanele fizice cu vârsta sub 18 ani.
24. Beneficiază de capacitate de exercitiu restrânsă:

a) persoanele fizice cu vârsta pana la14 ani;
b) persoanele fizice cu vârsta peste 18 ani;
(G))persoanele fizice cu vârsta între14-18 ani;
d) persoanele fizice cu vârsta între 12-14 ani.
25. Minorul cu vârsta de 16 ani:

a) este lipsit de capacitate de folosință;
nu poate încheia acte juridice de conservare;
c)poate încheia acte de dispoziție dacă este căsătorit;
d) poate încheia acte de dispoziție, fără încuviințarea parintilor.
26. Minorii lipsiti de capacitate de exercitiu încheie acte juridice prin:

a) reprezentantul Autoritéfii pentru Protectia Copilului,
b))parinti sau alt reprezentant legal (tutore);
c) reprezentantul primăriei în a cărei rază teritorială domiciliază minorul lipsit de capacitate de
exercitiu;
d) reprezentantul poliţiei comunitare.
27. Persoana juridică, subiect colectiv de drept:

Ca__))are o formă de organizare proprie;
b) nu are personalitate juridică;
c) nu este titulară de drepturi şi obligații;
d) nu are un patrimoniu propriu
28. Patrimoniul persoanei juridice este format:

a) doar din obligații;
b) doar din drepturi reale;
(c) din drepturi reale, drepturi de creanta şi obligafii;
d) doar din drepturi reale, drepturi de creanță.
29. Persoanele juridice supuse înregistrării dobândesc capacitatea de folosință din momentul:
a) autentificării actelor constitutive;
b) depunerii actelor constitutive la Registrul Comerţului;
(c) înregistrării la Registrului Comer{ului;
d) publicării în Monitorul Oficial.
30. Persoanele juridice cu scop patrimonial:

a) pot dobândi toate drepturile i își pot asuma toate obligatiile;
b) nu pot dobândi drepturi şi obligat
c) pot dobândi doar drepturi nepatrimoniale;
(d) pot dobândi numai acele drepturi şi obligații necesare realizării obiectului de activitate.
31. Fuziunea persoanei juridice se realizează prin:

a) împărțirea persoanei juridice în două noi entități;
transmiterea unei parti a patrimoniului persoanei juridice către o persoană fizică;
iX)transmiterea obligatiilor persoanei juridice către un alt subiect de drept;
@ absorbtia unei persoane juridice de către o altă persoană juridică.
}2. Contopirea unor persoane juridice în vederea fuziunii se realizează prin:

K? unirea mai multor persoane juridice pentru a crea un nou subiect colectiv de drept;
) angajarea de către mai multe persoane juridice a aceluiași avocat pentru a le reprezenta în
instanta;
c) stabilirea sediului social de către două sau mai multe persoane juridice în acelasi imobil;
d) înregistrarea a două persoane juridice distincte la același Oficiul al Registrului Comertului.
33. Absorbtia:
are drept consecinţă aparitia unei persoane noi juridice;
are drept consecință încetarea unei persoane juridice;
_C) nu are nicio consecinta juridică;
@‘ are drept consecinta limitarea activitatii persoanei juridice absorbite.
34. În cazul di totale:

a) este declanșată procedura lichidării;
b) debitele persoanei divizate sunt preluate de stat;
c) încetează contractele de munca ale salariatilor persoanei juridice;
@)persoana juridică divizată încetează să mai existe ca subiect de drept.
6. Dreptul de creanță este un drept:
a) nepatrimonial; \ OZ'l.hJ ( f’“‘“&« dm)
"b) absolut; F ;
) negativ;
é relativ.
7. Dreptul de proprietate este: (fwmm& )

a) relativ; €
(b)iabsolut;
c) nepatrimonial;
8. Dreptul de proprietate:
a) nu are un continut evaluabil în bani;
/ 0 = 1 'gahia dâ a-mu
(blste oporabil
erga omnes; H\JEM(?I@M\M@’O ol oo au gwâaţî “”‘f““’iwfl NI
Heste accesoriu;
d) poate fi exercitat doar împreună cu alte subiecte de drept.
10. Obligatia de a da reprezintă:
Nîndatorirea subiectului pasiv de a remite material un bun;
(B)indatorirea subiectului pasiv de a constitui sau transmite un drept rea;

c) îndatorirea subiectului pasiv de a executa o activitate determinată;
d) îndatorirea subiectului pasiv de a presta un serviciu.
11. În cazul obligaţiilor de diligent, subiectul pasiv:
a) se obligă să convingă o altă persoană să încheie un contract;
b) îşi asumă un rezultat obligatoriu bine determinat;
:c] se obligă să depună toate eforturile şi să şi folosească cunostintele pentru a incerca să atingă
rezultatul obligatoriu;
d) nu are nicio obligatie.

7/45 ( 5%2)
MODEL TESTE
, bunurile se clasifică în:

eîn executarea unei obligatii civile
1. După cum pot fi sau nu înlocuit
a) divizibile şi indivizibile;
b) fungibile şi nefungibile;
c) sesizabile şi insesizabile;
d) nicio variantă corectă.
2. Potrivit Codului civil român, bunurile potfi mobile:

aj prin obiectul la care se aplică;
(b))prin anticipatie;
(c)iprin determinarea legii;
Z
3. În functie de natura lor, bunurile se împart în:

circuitul civil
2) bunuri aflate în circuitul civilşi bunuri scoase din
(b))bunuri mobile şi bunuri imobile;
c) bunuri principale şi bunuri accesorii;
dj nicio variantă corectă.
i:
4, Statuile fixate într-un zid sunt bunur
a) imobile prin anticipatie;

ă;
)leobile prin obiectul la care se aplic
ERT ECT
@mobne prin destinatie;
ce este guvernată de aplicarea:

5. Capacitatea de folosintd a persoanei juridi
a) principiului aplicării legii noi;
(BDrincipiul specialității capacității de folosință;

)sfprincipiul retroactivității legii;
d) principiul aplicării legii mai favorabile.

12. Autoturismul este un bun:
a) scos din circuitul civil;
b) imobil prin destinatie;
c) accesoriu;
(d) mobil prin natura sa.
13. Regulamentele adoptate de instituţiile Uniunii Europene:

a) sunt obligatorii doar cu privire la rezultatul care trebuie obţinut;
b) sunt norme de recomandare;

c) nu produc efecte juridice în legislaţia internă;
\\d) sunt obligatorii sub toate aspectele şi produc efecte direct in statele membre.
g
Ş-
3 14. Prin obiectulul raportului
rtului juridic înțelegem
juridic înțelt ;
E a) drepturile subiective si obligatiile corelative;

ş b) prestatiile datorate de subiectul pasiv;
Ş J
) averea persoanelor fizice sau juridice;
TI
)Q'doar drepturile subiective civile care se dobândesc în urma nasterii raportului juridic.
15. Prin continutul raportului juridic civil intelegem:

( a) drepturile subiective si obligaţiile corelative apartinand partilor;
b) prestatiile la care este obligat debitorul;
c) părţile raportului juridic;
d) bunurile in legătură cu care se stabileste raportul juridic.
Jfuoove de (mî»(_ WA Uty
2 gpu î)m\u\w&e
XM N Q&UJT\AIL
1. DIN MATERIALE
1. (0,25)Normele dispozitive sunt:

a. Prohibitive si onerative,
b. Onerative si dispozitive,
c. Permisive si supletive,
d. Prohibitive si dispozitive,
e. Permisive si dispozitive,
f. Niciun raspuns corect.
2. (0,25) Normele juridice de drept roman se aplica:
a. In sediile din strainatate ale agentiilor de turism romanesti,
b. În institutiile de cult romanesti din strainatate,
c. În sediile misiunilor diplomatice straine aflate in Romania,
d. In apele internationale,
e. La bordul navelor si aeronavelor sub pavilion romanesc aflate in strainatate,
3. (0,25) Are capacitate de exercitiu:
a. Persoana fizica in varsta de 16 ani, necasatorita,
b. Persoana fizica in varsta de 17 ani, aflata sub tutela,
c. Persoana fizica in varsta de 18 ani, decazuta din drepturi,
d. Persoana fizica in varsta de 18 ani, pusa sub interdictie judecatoreasca,
e. Persoana juridica, neavand desemnate organele de conducere,
4. (0,25) Zacamintele de carbune sunt bunuri:
a. Imobile prin natura lor,
b. Mobile prin determinarea legii,
c. Mobile prin nattura lor,
d. Mobile prin anticipatie,
e. Imobile prin destinatie,
5. (0,25) Statuia „Lupoaicei” este un bun:
a. Imobil prin destinatie,
b. Imobil prin natura sa,
c. Fungibil,
d. Aflat in circuitul civil,
e. Divizibil,
f. Determinat generic.
6. (0,25) Dreptul de creanta este:
a. Nepatrimonial,
b. Accesoriu,
c. Propter rem,
d. Absolut,
e. Scriptae in rem,
7. (0,25) Donatia este este:
a. Act juridic bilateral,
b. Contract aleatoriu,
c. Contract consensual,
d. Contract bilateral,
e. Contract sinalagmatic,
f. Contract real.
8. (0,25) Contractul de inchiriere nu este:
a. Sinalagmatic
b. Bilateral,
c. Consensual,
d. Comutativ,
e. Inter vivos,
f. Solemn.
9. (0,25) Nu au calitatea de avanzi cauza privind contractul de donatie:
a. Succesorii universali,
b. Succesorii cu titlu universal,
c. Succesorii cu titlu particular,
d. Donatorul si donatarul,
e. Creditorii chirografari,
10. (0,25) Nu atrage sanctiunea nulitatii relative:
a. Lipsa formei ceruta ad probationem,
b. Lipsa formei ceruta pentru opozabilitate fata de terti,
c. Lipsa formei ceruta pentru validitatea actului juridic,
d. Eroarea indiferenta,
e. Eroarea viciu de consimtamant,
f. Dolul.
11. (0,25) Are personalitate juridica:
a. Societatea europeana,
b. Asociatia in participatiune,
c. Societatea simpla,
d. Sucursala,
e. Punctul de lucru,
12. (0,25) In cazul societatii in nume colectiv:
a. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care sunt
reprezentate prin titluri de valoare,
b. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care nu
sunt reprezentate prin titluri de valoare,
c. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, negociabile si care sunt
d. Capitalul social este impartit in parti de interes transmisibile, nenegociabile si care
e. Capitalul social este impartit in parti de interes netransmisibile, nenegociabile si care
sunt nu reprezentate prin titluri de valoare,
13. (0,25) Administratorii societatii isi desfasoara activitatea in temeiul contractului de:
a. Asistenta juridica,
b. Munca,
c. Comodat,
d. Prestari servicii,
e. Asociere in participatiune,
14. (0,25) Sunt titluri de valoare:
a. Numai obligatiunile,
b. Actiunile cu dividend prioritar,
c. Numai actiunile nominative,
d. Redeventele,
e. Numai actiunile la purtator,
15. (0,25) Primii administrator ai societatii:
a. Au un mandat de 2 ani,
b. Au un mandat de 3 ani,
c. Au un mandat de 4 ani,
d. Sunt numiti de catre Directorul Registrului Comertului,
e. Sunt numiti de catre AGA Extraordinara,
16. (0,25) Persoana fizica autorizata:
a. Este profesionist necomerciant persoana fizica,
b. Este profesionist comerciant persoana juridica,
c. Este profesionist necomerciant persoana juridica,
d. Se infiinteaza prin act constitutiv incheiat in forma autentica,
e. Poate avea maxim 3 angajati si 5 coduri CAEN in obiectul de activitate,
f. Poate avea maxim 5 angajati si 3 coduri CAEN in obiectul de activitate.
17. (0,25) Nu se infiinteaza prin act constitutiv incheiat in forma autentica:
a. Societatea pe actiuni infiintata prin subscriptie publica,
b. Societatea in nume colectiv,
c. Societatea pe actiuni,
d. Societatea in comandita simpla,
e. Societatea cu raspundere limitata la infiintarea careia se aporteaza un imobil,
18. (0,25) Intreruperea termenului de pescriptie:
a. Presupue oprirea termenului de prescriptie si continuarea acestuia dupa incetarea
cauzei de intrerupere,
b. Presupue oprirea termenului de prescriptie si inceperea unui nou termen de 1 an dupa
incetarea cauzei de intrerupere,
c. Intervene intre parinti si copiii lor minori,
d. Intervine intre soti, pe perioada casatoriei,
e. Intervine prin introducerea unei cereri de chemare in judecata,
19. (0,25) Contractul individual de munca;
a. Se incheie doar intre persoane avand capacitate de exercitiu,
b. Se incheie intre doua personae fizice,
c. Se incheie in forma autentica,
d. Trebuie sa contina clauza de mobilitate,
e. Se incheie intre doua persoane juridice,
f. Se inregistreaza la Administratia Financiara.
20. (0,25) Normele imperative sunt:
g. Prohibitive si onerative,
h. Onerative si dispozitive,
i. Permisive si supletive,
j. Prohibitive si dispozitive,
k. Permisive si dispozitive,
l. Niciun raspuns corect.
21. (0,25) Aplicarea normelor juridice in timp se realizeaza conform principiului:
a. Ultraactivitatii,
b. Relativitatii,
c. Irevocabilitatii,
d. Retroactivitatii,
e. Neretroactivitatii,
22. (0,25) Nu are capacitate de exercitiu:
g. Persoana fizica in varsta de 16 ani, casatorita,
h. Persoana fizica in varsta de 17 ani, aflata sub tutela,
i. Persoana fizica in varsta de 18 ani, decazuta din drepturi,
j. Persoana fizica in varsta de 18 ani,
k. Persoana juridica, avand desemnate organele de conducere,
23. (0,25) Banii nu sunt bunuri:
g. Consumptibile,
h. Mobile prin determinarea legii,
i. Indivizibile,
j. Fungibile,
k. Generic determinate,
24. (0,25) Dreptul de ipoteca este:
g. Nepatrimonial,
h. Principal,
i. Relativ,
j. Absolut,
k. Scriptae in rem,
25. (0,25) Imprumutul este:
g. Act juridic unilateral,
h. Contract aleatoriu,
i. Contract consensual,
j. Contract bilateral,
k. Contract sinalagmatic,
l. Contract real.
26. (0,25) Contractul de vanzare a unei case nu este:
g. Sinalagmatic
h. Bilateral,
i. Consensual,
j. Comutativ,
k. Inter vivos,
l. Solemn.
27. Au calitatea de terti privind contractul de vanzare:
g. Succesorii universali,
h. Succesorii cu titlu universal,
i. Succesorii cu titlu particular,
j. Vanzatorul si cumparatorul,
k. Creditorii chirografari,
28. (0,25) Atrage sanctiunea nulitatii absolute:
g. Lipsa formei ceruta ad probationem,
h. Lipsa formei ceruta pentru opozabilitate fata de terti,
i. Lipsa formei ceruta pentru validitatea actului juridic,
j. Eroarea indiferenta,
k. Eroarea viciu de consimtamant,
l. Dolul.
29. (0,25) Nu are personalitate juridica:
g. Societatea europeana,
h. Societatea pe actiuni,
i. Societatea simpla,
j. Societatea in nume colectiv,
k. Societatea cu raspundere limitata,
30. (0,25) In cazul societatii cu raspundere limitata:
g. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care sunt
h. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care nu
i. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, negociabile si care sunt
j. Capitalul social este impartit in parti de interes transmisibile, nenegociabile si care
k. Capitalul social este impartit in parti de interes netransmisibile, nenegociabile si care
31. (0,25)Obligatiunile pot fi emise de:
a. Societatea simpla,
d. Societatea cu raspundere limitata,
e. Societatea in comandita simpla,
32. (0,25)Prestatiile periodice in munca:
a. Reprezinta aport in industrie,
b. Reprezinta aport in creante,
c. Reprezinta aport in natura,
d. Reprezinta aport in numerar,
e. Reprezinta aport in munca,
33. (0,25) Titularul de obligatiuni are dreptul la:
a. Dobanzi,
b. Dividende,
c. Bonificatii,
d. Redevente,
e. Dividende si bonificatii,
34. (0,25) Intreprinderea familiala:
a. Este profesionist comerciant persoana fizica,
e. Poate avea maxim 3 angajati,
f. Are capitalul social minim de 200 lei.
35. (0,25) Suspendarea termenului de pescriptie:
a. Presupune oprirea termenului de prescriptie si continuarea acestuia dupa incetarea
cauzei de suspendare,
b. Presupue oprirea termenului de prescriptie si inceperea unui nou termen dupa
incetarea cauzei de suspendare,
a. Intervine printr-un act voluntar de executare,
c. Intervine prin constituirea ca parte civila in cadrul procesului penal,
d. Intervine prin introducerea unei cereri de chemare in judecata,
e. Niciun raspuns corect.
36. Obiectul specific de cercetare al ştiinţei dreptului îl reprezintă:
a) norma juridică
b) realitatea juridică
c) metodele de cercetare juridică
d) societatea
37. Intră în conţinutul realităţii juridice:
a) exclusiv ansamblul normelor juridice
b) conştiinţa juridică, dreptul şi relaţiile (raporturile) juridice
c) numai metodele de cercetare proprii ştiinţei dreptului
d) nici un răspuns nu este corect
38. Dreptul obiectiv reprezintă:
a) o parte a dreptului pozitiv
b) ansamblul normelor juridice instituite sau sancţionate de stat
c) ansamblul normelor juridice în vigoare
d) totalitatea normelor juridice adoptate exclusiv de Parlament
39. Dreptul subiectiv reprezintă:
a) un ansamblu de noţiuni, concepte şi principii despre drept
b) componenta activă a dreptului obiectiv
c) posibilitatea recunoscută de lege unei persoane de a avea o anumită
conduită
d) facultatea unei persoane de a solicita celorlalte persoane o conduită
corespunzătoare, în condiţiile recunoscute de dreptul obiectiv
40. Dreptul pozitiv reprezintă:
a) ansamblul normelor juridice, indiferent dacă sunt sau nu în vigoare
c) totalitatea normelor juridice aflate în vigoare
d) ştiinţa dreptului
41. Ştiinţa dreptului reprezintă:
a) un ansamblu de noţiuni şi concepte despre totalitatea relaţiilor sociale
b) arta a ceea ce e bine şi rău
c) un ansamblu de idei, noţiuni, concepte şi principii care explică dreptul
d) o formă de organizare a normelor juridice
42. Statul reprezintă:
a) o formă politică de organizare a societăţii
b) o formă de organizare a normelor juridice
c) un ansamblu de autorităţi şi instituţii
d) un ansamblu de grupuri sociale
43. Norma juridică reprezintă:
a) o regulă de conduită instituită sau sancţionată de către stat
b) o regulă de conduită cuprinsă în legi şi acte administrative individuale
c) orice regulă de conduită socială
d) obiect de cercetare al ştiinţei dreptului
44. Trăsături ale normei juridice sunt:
a) caracter irepetabil
b) se adresează persoanelor privite în mod individual
c) caracter facultativ
d) caracter general şi personal
45. Structura internă a normei juridice este reprezentată de:
a) structura logico-juridică
b) structura tehnico-legislativă
c) structura cuprinzând: ipoteza, dispoziţia, sancţiunea
d) structura dinamică a normei juridice
46. Condiţiile şi împrejurările în care se aplică norma juridică sunt prevăzute în:
a) ipoteza normei juridice
b) dispoziţia normei juridice
c) sancţiunea normei juridice
d) preambulul actului normativ
47. Sunt de strictă interpretare:
a) normele generale
b) normele speciale
c) normele de excepţie
d) normele determinate
48. Normele în alb:
a) se completează cu norme din acte normative care urmează să apară
b) se completează cu norme din acelaşi act normativ
c) se completează cu norme din alte acte normative aflate în vigoare
d) sunt norme complete (determinate)
49. Normele de trimitere:
a) se completează cu norme din acelaşi act normativ
b) se completează cu norme din acte normative ulterioare
d) sunt norme incomplete (nedeterminate)
50. Normele onerative:
a) interzic o anumită acţiune
b) impun o anumită acţiune
c) lasă la aprecierea subiectului alegerea unei conduite
d) suplinesc voinţa părţilor
51. După criteriul sancţiunii normele juridice se împart în:
a) norme determinate şi nedeterminate
b) norme onerative şi prohibitive
c) norme permisive şi supletive
d) norme punitive şi stimulative
52. Normele punitive:
a) prevăd o sancţiune negativă
c) prevăd o sancţiune pozitivă
d) prevăd mijloace de cointeresare pentru aplicarea normei
53. Normele juridice se deosebesc de celelalte categorii de norme sociale prin faptul că:
a) numai normele juridice cuprind sancţiuni
b) numai normele juridice sunt scrise
c) numai încălcarea normei juridice atrage aplicarea forţei coercitive a statului
d) numai încălcarea normei juridice atrage urmări nefavorabile pentru cei care nu
le respectă
54. Scopul interpretării este:
a) să realizeze eludarea legii
b) stabilirea normei juridice aplicabile
c) identificarea voinţei reale a legiuitorului
d) realizarea unor studii doctrinare
55. Interpretarea oficială poate fi realizată de:
a) organele puterii legiuitoare
b) organele puterii executive
c) instanţele judecătoreşti
d) doctrina juridică
56. Interpretarea autentică se realizează de:
a) organul emitent al actului
b) doctrina juridică
c) instanta de judecată
d) organul cu atribuţii în procesul aplicării normei juridice
57. Metodele interpretării sunt:
a) oficială
b) autentică
c) sistematică
d) logică
58. Atunci când conţinutul literal coincide cu cel real al normei juridice, interpretarea este:
a) extensivă
b) restrictivă
c) autentică
d) literală
59. Atunci când norma juridică este analizată prin raportare la întreg actul normativ sau/şi
prin raportare la alte acte normative este vorba despre o interpretare:
a) istorică
b) gramaticală
c) sistematică
d) logică
60. Sub aspectul rezultatului interpretării normelor juridice, interpretarea poate fi:
a) cazuală
b) restrictivă
c) extensivă
d) literală
61. Sunt trăsături ale dreptului privat:
a) poziţia de subordonare juridică a părţilor
b) poziţia de egalitate juridică a părţilor
c) normele de drept privat sunt apărate de autorităţile publice din oficiu
d) normele de drept privat sunt apărate doar la sesizarea părţii interesate căreia i s-a
încălcat un drept subiectiv
62. Sunt trăsături ale dreptului public:
a) apărarea sa prin norme imperative
b) normele sale vizează ocrotirea intereselor generale ale societăţii
c) apărarea sa prin norme dispozitive
d) normele sale vizează apărarea intereselor individuale
63. Din dreptul privat fac parte:
a) dreptul constituţional
b) dreptul comercial
c) dreptul administrativ
d) dreptul financiar
64. Din dreptul public fac parte:
a) dreptul muncii
b) dreptul fiscal
c) dreptul penal
d) dreptul civil
a) dreptul financiar
b) dreptul administrativ
c) dreptul penal
d) dreptul constituţional
66. Legile intră în vigoare, de regulă:
a) la data adoptării de către Parlament
b) la data publicării în Monitorul Oficial
c) la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial
d) la data promulgării prin decret prezidenţial
67. Intrarea în vigoare a unei ordonanţe de Guvern se produce, de regulă:
a) în momentul adoptării ei
b) în momentul publicării în Monitorul oficial al României
c) la trei zile de la publicarea în Monitorul oficial al României
d) în momentul promulgării prin decret prezidenţial
68. Au aceeaşi valoare din punct de vedere al forţei juridice:
a) legile adoptate de Parlament şi hotărârile de Guvern
b) Constituţia şi legile adoptate de Parlament
c) Ordonanţele Guvernului şi hotărârile de Guvern
d) Legile adoptate de Parlament şi ordonanţele Guvernului
69. Caracterul activ al normei juridice presupune:
a) norma juridică acţionează pentru viitor
b) norma juridică nu retroactivează
c) norma juridică nu ultraactivează
70. Principiul neretroactivităţii normei juridice presupune ca:
a) norma juridică să nu se aplice unor împrejurări sociale manifestate după ieşirea
ei din vigoare
b) norma juridică să nu se mai aplice atunci când relaţiile sociale reglementate s-au
modificat de o manieră esenţială
c) norma juridică să nu se aplice unor împrejurări sociale manifestate anterior intrării ei în
vigoare
d) norma juridică să nu se aplice unor împrejurări sociale manifestate după
intrarea sa în vigoare
71. Constituie excepţii de la principiul neretroactivităţii normelor juridice:
a) normele juridice cu caracter temporar
b) normele juridice cu caracter interpretativ
c) normele penale mai favorabile
d) normele penale care prevăd dezincriminarea unor fapte
72. Principiul neultraactivităţii normei juridice presupune ca:
a) norma juridică să nu se mai aplice în cazul când unele împrejurări sociale nu
mai corespund voinţei legiuitorului
b) norma juridică să nu se aplice unor împrejurări sociale manifestate ulterior
intrării ei în vigoare
c) norma juridică să nu se aplice unor împrejurări sociale manifestate ulterior ieşirii ei din
vigoare
d) norma juridică să nu se aplice unor împrejurări sociale manifestate anterior
ieşirii ei din vigoare
73. Constituie excepţii de la principiul neultraactivităţii normelor juridice:
a) normele juridice cu caracter interpretativ
b) normele penale care prevăd dezincriminarea unor fapte
d) normele juridice cu caracter temporar
74. Neaplicarea unei norme juridice o perioadă de timp îndelungată duce la:
a) căderea în desuetudine a normei
b) abrogarea implicită
c) abrogarea indirectă
d) nu duce la ieşirea din vigoare a normei
75. Abrogarea expresă poate fi:
a) directă
b) indirectă
c) tacită
d) implicită
76. Formularea „de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ toate reglementările
contrare se consideră abrogate” este specifică abrogării:
a) directe
b) implicite
c) tacite
d) indirecte
77. Sunt modalităţi de ieşire din vigoare a unei norme juridice:
a) abrogarea
b) căderea în desuetudine
c) neaplicarea pe o perioadă îndelungată de timp
d) ajungerea la termen
78. Principalul izvor al dreptului este:
a) jurisprudenţa
b) obiceiul juridic
c) contractul normativ
d) actul normativ
79. Constituie, prin excepţie, un izvor al dreptului:
a) doctrina juridică
b) toate hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
c) obiceiul juridic
d) actul normativ
80. Pentru ca un obicei să reprezinte izvor al dreptului este necesar:
a) numai ca acesta să fie aplicat pe o perioadă îndelungată de timp
b) numai ca regula de conduită pe care o conţine să fie percepută ca obligatorie de
către cei cărora li se adresează
c) să se permită aplicarea sa printr-o normă juridică din cuprinsul unui act normativ prin
care se face trimitere la acel obicei
d) să se permită aplicarea sa printr-un text din cuprinsul unei hotărâri
judecătoreşti prin care se face trimitere la acel obicei
81. Sunt izvoare ale dreptului românesc:
a) actul normativ
b) jurisprudenţa
c) doctrina
d) contractul normativ
82. Sunt izvoare scrise ale dreptului românesc:
a) obiceiul
b) doctrina
c) jurisprudenţa
83. Constituie izvor al dreptului:
a) toate hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)
b) hotărârile ICCJ pronunţate în cazul recursului în interesul legii
c) hotărârile ICCJ pronunţate în cazul recursului în anulare în materie penală
d) nici una din hotărârile ICCJ nu poate constitui izvor de drept
84. Deciziile de neconstituţionalitate pronunţate de Curtea Constituţională:
a) îşi produc efectele doar faţă de părţile în litigiu (inter partes litigantes)
b) sunt opozabile erga omnes (faţă de toţi)
c) sunt obligatorii şi retroactive
d) sunt facultative şi au putere numai pentru viitor
85. Contractul colectiv de muncă:
a) nu constituie izvor de drept
b) este un act juridic individual care produce efecte exclusiv între părţile care au
participat la negocierea şi încheierea lui
c) este un act normativ
d) este un contract normativ
86. Obiectul raportului juridic presupune:
a. Drepturile și obligațiile subiectelor de drept ale raportului juridic respectiv
b. Acțiunile sau inacțiunile pe care subiectul activ le poate pretinde, iar subiectul pasiv
este ținut să l îndeplinească
c. Temeiul de drept al raportului juridic respectiv
d. Bunurile ca exprimare materială a prestațiilor la care este obligat subiectul pasiv
87. Dreptul de proprietate :
a. Este un bun, în sensul de obiect derivat al raportului juridic
b. Nu este un bun, în sensul de obiect derivat al raportului juridic
c. Este cel care permite lucrurilor să devină bunuri în sens juridic
88. Informația (noutatea):
a. Intră în categoria bunurilor corporale
b. Intră în categoria bunurilor incorporale
c. Intră în categoria bunurilor mobile
89. Bunurile imobile prin destinație:
a. Sunt bunuri care prin natura lor sunt mobile, dar datorită destinației lor sunt considerate
imobile
b. În această categorie intră de exemplu pomii pe picior, recoltele prinse în rădăcini,
terenurile, construcțiile fixe, etc
c. În această categorie intră drepturile reale (în afara dreptului de proprietate) care se
referă la bunurile imobile și la acțiunile lor în justiție
90. Recoltele nedesprinse de rădăcini (fructele neculese):
a. Sunt considerate bunuri imobile numai în raport cu proprietarul pământului
b. Prin natura lor sunt imobile, dar devin mobile prin anticipație față de cel care le
cumpără separat de sol pentru a le culege
c. Drepturile dobândite asupra unor bunuri mobile prin anticipație sunt drepturi mobiliare,
dar vor trebui notate în Cartea Funciară pentru opozabilitatea lor față de terți
91. În ceea ce privește bunurile mobile:
a. Înstrăinarea acestora se face prin înscrierea în cartea funciară
b. Nu se impune înscrierea înstrăinării în cartea funciară, întrucât posesorul bunului mobil
se bucură de prezumția de proprietate
c. Înstrăinarea acestora presupune forma autentică al înscrisului constatator al
transmisiunii
92. pictură celebră:
a. Intră în categoria bunurilor determinate prin caractere individuale
b. Intră în categoria bunurilor determinate prin caractere generice
c. Este un bun incorporal
93. Vânzarea întregii cantități de cereale aflată în silozul vânzătorului la un preț global:
a. Deși este o vânzare a unor bunuri de gen, are ca obiect un bun determinat individual
(vânzarea în bloc)
b. Transferul dreptului de proprietate se face odată ce contractul a fost încheiat, chiar
dacă bunurile nu au fost individualizate
c. Transferul dreptului de proprietate se face odată ce bunurile au fost individualizate prin
cântărire, măsurare sau numărare
94. Banii intră în categoria:
a. Bunurilor fungibile ( adică acelea care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei
obligații)
b. Bunurilor nefungibile (adică acelea care nu pot fi înlocuite unele cu altele în
executarea
unei obligații)
c. Este un bun imobil prin anticipație
d. Este un bun mobil prin anticipație
95. Chiriile, dobânzile, dividendele:
a. Sunt fructe naturale
b. Sunt fructe industriale
c. Sunt fructe civile
96. Drepturile absolute:
a) Sunt acelea în care titularul este îndreptățit să-și exercite dreptul său cu excluderea
tuturor celorlalți
b) Sunt drepturile personal nepatrimoniale (dreptul la nume; dreptul la respectarea vieții
private)
c) Drepturile reale principale și cele derivate(dreptul de proprietate, dreptul de ipotecă,
etc)
d) Toate variantele sunt corecte
97. Obligația de „ a da”, presupune:
a) Obligația de strămuta un drept real privind un bun (adică obligația vânzătorului de a
transmite cumpărătorului dreptul de proprietate asupra bunului)
b) Obligația vânzătorului de a preda lucrul vândut cumpărătorului
c) De obicei, este cu executare imediată
d) Nici o variantă
98. societate comercială are 5 asociați cu părți sociale diferite, unul deținând 50% din totalul
părților sociale. Ce fel de contract de societate au semnat?
a) Unilateral
b) Bilateral
c) Multilateral
99. Contractul de vânzare-cumpărare este un act:
a) Translativ de drepturi, de dispoziție, patrimonial
b) Constitutiv de drepturi, de conservare, nepatrimonial
c) Nenumit, pentru cauză de moarte
d) accesoriu
100. Rezoluțiunea:
a) Este o modalitate de încetare a contractelor de orice tip
b) Este o modalitate de încetare a contractelor cu executare dintr-o dată
c) Este o modalitate de încetare a contractelor cu executare succesivă
101. Rezilierea:
102. Apa:
a) În stare naturală constituie un bun necorporal
b) Constituie un bun dacă ea este îmbuteliată și comercializată
c) Nu constituie un bun în nici o circumstanță
d) În stare îmbuteliată este un bun imobil
103. Chiria reprezintă:
a) Un fruct natural
b) Un product
c) Un fruct civil
d) Un fruct industrial
104. Plantațiile prinse în rădăcini sunt:
a) Bunuri imobile după natura lor
b) Bunuri imobile după afectarea lor
c) bunuri mobile
d) bunuri mobile prin anticipație
105. Un autocamion la o firmă de transport este un bun:
a) Frugifer și fungibil
b) Nefrugifer și nefungibil
c) Frugifer și nefungibil
d) Nefrugifer și fungibil
106. O cantitate de 100 de Kg de grâne este un bun:
a) Incorporal
b) Fungibil
c) Neconsumptibil
d) Accesoriu
107. O sculptură de colecție este un bun:
a) Divizibil și fungibil
b) Indivizibil și fungibil
c) Divizibil și nefungibil
d) Indivizibil și nefungibil
108. Un spațiu comercial închiriat unui comerciant este:
a) Fungibil, consumptibil, frugifer
b) Nefungibil, consumptibil, frugifer
c) Nefungibil, neconsumptibil, frugifer
d) Nefungibil, neconsumptibil, nefrugifer
109. Comasarea a două persoane juridice se referă la:
a) Persoanele juridice comasate încetează să existe
b) În urma comasării persoanelor juridice se naște o nouă persoană juridică
c) Este un act de fuziune
d) Este un act de divizare
110. Fenomenul absorbției unei persoane juridice presupune:
a) Că o persoană juridică înglobează o altă persoană juridică, dar cele 2 persoane
juridice nu încetează să existe
b) Persoana juridică înglobată încetează să existe
c) Persoana juridică care înglobează continuă să existe
d) Reprezintă o metodă de fuziune
111. Fuziunea, ca modalitate de reorganizare a persoanei juridice are drept consecință:
a) Drepturile și obligațiile societății absorbite se transferă în patrimoniul societății
care o absoarbe
b) Contopirea a 2 sau mai multe societăți pentru a alcătui o societate nouă
c) Societatea rezultantă ca urmare a fuziunii va deveni debitor pentru datoriile fostei
societăți
d) Nici o variantă
112. Fuziunea se poate realiza:
a) Prin absorbția unei sucursale sau al unui alt sediu secundar al persoanei juridice
b) Nu presupune absorbția unei Sucursale, întrucât la operațiune participă cel puțin 2
societăți comerciale
c) și între persoane juridice de tipuri diferite
113. O fuziune între o persoană juridică cu scop nepatrimonial și o societate cu scop
patrimonial:
a) Este perfect legală
b) Nu este legală
c) Este vorba despre persoane juridice de tipuri diferite care nu pot fuziona decât
dacă mai întâi sunt supuse transformării
114. Divizarea reprezintă operațiunea juridică prin intermediul căreia:
a) Dintr-o persoană juridică unică se creează 2 sau mai multe societăți noi, prin
împărțirea patrimoniului cu efectul dispariției persoanei juridice inițiale
b) Prin împărțirea patrimoniului unei persoane juridice între 2 sau mai multe
persoane juridice care există deja, cu efectul persoanei juridice inițiale
c) Prin desprinderea unei părți din patrimoniul unei persoane juridice, care continuă
să existe
115. Prin divizare, ca operațiune juridică asupra unei persoane juridice, se înțelege că:
a) Că nu se pot constitui 2 sau mai multe societăți comerciale dintr-o asociație sau
fundație
b) Că se pot constitui, de pildă, societăți comerciale dintr-un ONG
c) Indiferent de tipul divizării (parțială sau totală), din această operațiune nu pot
rezulta persoane juridice noi de alt tip decât cel din care face parte societatea inițială
116. Sunt elemente ale structurii ale structurii raportului juridic civil:
a) Subiectele, conținutul și obiectul
b) Părțile, obiectul și cauza
c) Drepturile și obligațiile care leagă cele 2 părți ale raportului juridic
117. Sunt raporturi juridice civile:
a) Raporturile personale nepatrimoniale reglementate de dreptul civil
b) Raporturile patrimoniale reglementate de dreptul civil
c) Orice raporturi sociale
118. Raporturile juridice civile se caracterizează:
a) Prin poziția de egalitate materială a părților raportului juridic
b) Prin aceea că majoritatea lor se stabilesc prin voința liberă a părților implicate
c) Prin aceea că pot viza relația individului cu bunurile pe care le deține în
proprietate
119. Raportul juridic civil reprezintă:
a) Orice relație socială
b) O relație socială în care conduita părților este reglementată prin norme de drept
c) O relație socială în care părțile se găsesc pe poziții de subordonare juridică
d) O relație socială în care părțile se găsesc pe poziții de egalitate juridică
120. Raportul juridic patrimonial presupune:
a) Un raport juridic civil care are conținut economic (evaluabil în bani)
b) Un raport juridic civil care nu are conținut economic (evaluabil în bani)
c) Un contract de vânzare-cumpărare
d) Un contract de închiriere
121. Prin subiect (parte) al raportului juridic civil se înțelege:
a) Calitatea de a fi titular de drepturi și obligații ce alcătuiesc conținutul raportului
juridic civil
b) Că această calitate o pot avea atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice
c) Că au calitatea de subiect al raportului juridic civil și profesioniștii.
122. Capacitatea juridică cuprinde:
a) Capacitatea de folosință
b) Capacitatea de exercițiu
c) Capacitatea juridică se referă doar la persoane fizice
d) Capacitatea juridică se referă doar la persoane juridice
e) Se apreciază cu referire atât la persoane juridice, cât și la persoane fizice
123. Capacitatea de folosință a persoanelor fizice începe:
a) de la nașterea persoanei fizice și încetează odată cu moartea sa
b) chiar din momentul concepției, fără nici o deosebire
c) personalitatea juridică a persoanei fizice este subordonată unei singure condiții:
ca ființa umană să se nască vie
d) nici o variantă
124. Patronul X moare. El are doi fii și o soție care este însărcinată. După moartea lui S, soția
aduce pe lume o fetiță:
a) X va fi moștenit exclusiv de cei 2 fii ai săi și de soția sa, fiica nefiind
moștenitoare întrucât nu era născută la data decesului
b) este și fiica moștenitoare, chiar dacă este născută ulterior decesului tatălui, sub
condiția de a se naște vie
c) Doar soția îl moștenește
a) Decesul persoanei
b) La data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morții unei persoane
dispărute, dacă au trecut cel puțin 2 ani de la data primirii ultimelor informații
c) La împlinirea vârstei de 18 ani
126. Capacitatea deplină de exercițiu a persoanei fizice se dobândește:
a) În general la vârsta de 18 ani
b) În cazul minorilor care se căsătoresc
c) În cazul minorilor care au împlinit 16 ani, cu încuviințarea instanței de tutelă și
pentru motive temeinice( instanța de tutelă este o instanță specializată care are
această competență potrivit legii)
d) În cazul minorilor de 16 ani pentru motive temeinice,dar fără încuviințarea
instanței de tutelă
127. În categoria persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă intră:
a) Persoanele fizice cu vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani
b) Minorul care se căsătorește
c) minorii cu vârsta cuprinsă între 16 – 18 ani
128. În cazul în care căsătoria unui minor (care se căsătorește la 16 ani) este anulată:
a) Minorul își pierde capacitatea deplină de exercițiu
b) Minorul care a fost de bună-credință la încheierea căsătoriei păstrează
capacitatea deplină de exercițiu
c) Revine la capacitatea de exercițiu restrânsă
129. Capacitatea restrânsă de exercițiu în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani,
presupune:
a) Că aceștia nu pot în nici o situație să încheie ei înșiși actele juridice
b) Pot încheia ei înșiși actele juridice de dispoziție prin care dobândesc drepturi și
își asumă obligații, dar cu încuviințarea prealabilă a părinților sau a tutorelui
chemat potrivit legii sa le asigure ocrotirea
c) Înseamnă că pot încheia acte juridice fără nici o restricție
d) Că este posibil ca minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă să facă singur
acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum și acte de
dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii
lor.
c) O relație socială în care părțile nu se găsesc întotdeauna pe poziții de egalitate
juridică
d) Nici o variată corectă
b) Minorul care se căsătorește (de la 16 ani)
c) Doar minorii cu vârsta cuprinsă între 16 – 18 ani
d) Capacitatea de exercițiu se dobândeste de la naștere
134. În categoria persoanelor fizice cu capacitate deplină de exercițiu intră:
a) Persoanele fizice cu vârsta cuprinsă intre 14 – 18 ani
b) Minorul căsătorit de la 16 ani
c) Capacitatea deplină de exercițiu se dobândeste de la naștere
d) și minorii sub 14 ani cu încuviințarea instanței de tutelă
135. Actul de donație reprezintă:
a. Act juridic unilateral
b. Act juridic bilateral
c. Act juridic plurilateral
d. Act juridic cu titlu gratuit
e. Act juridic cu titlu oneros
136. Donația este un act juridic:
a) Constitutiv de drepturi
b) Translativ de drepturi
c) Act juridic declarativ
d) Act juridic de dispoziție
137. Aportul în numerar este obligatoriu:
a. La constituirea oricărui tip de societate comercială
b. Doar la constituirea S.R.L
c. Doar la constituirea S.A
d. Nici o variantă
138. În cazul vânzării bunurilor de gen, transferul proprietății are loc:
a) La data individualizării bunurilor
b) Îndată ce contractul s-a încheiat
c) La momentul predării bunului neindividualizat
d) În momentul în care clientul declară că bunul este pe placul lui
139. Testamentul este un act:
a) Solemn ( legea impune o anumita formalitate)
b) Consensual ( nu e nevoie de o anumita formalitate)
c) Accesoriu
d) Cu executare succesivă
140. Clauza de neconcurență într-un contract de muncă:
a) Este obligatorie în orice CIM (contract de muncă)
b) Produce efecte pe parcursul derulării CIM
c) Produce efecte după încetarea CIM pentru o perioadă de maxim 5 ani
d) Produce efecte după încetarea CIM pentru o perioadă de maxim 2 ani
141. Nulitatea intervine:
a) Pentru neexecutarea contractului cu executare succesivă (contractul de
inchiriere)
b) Pentru neexecutarea contractului cu executare dintr-o dată (vanzare- cumparare)
c) Pentru nerespectarea condițiilor legale la încheierea unui contract
d) Nici o variată
142. Potrivit Lg. 31/1990 privind societățile comerciale (art. 17 alin. 4), la același sediu:
a) Vor putea funcționa mai multe societăți comerciale, indiferent de spațiu
b) Va putea funcționa doar o societate comercială
c) Vor putea funcționa mai multe societăți comerciale cu același obiect de
activitate
d) Pot funcționa mai multe societăți comerciale, în încăperi diferite, dacă structura
imobilului permite în sensul asta
143. Un contract de închiriere poate înceta prin reziliere la inițiativa locatorului:
a) Dacă locatarul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contract sau le
îndeplinește în mod necorespunzător
b) Dacă locatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contract sau le
c) Dacă contractul de închiriere nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor
legale
d) Dacă ambele părți ale contractului de închiriere (locator și locatar) nu și-a
îndeplinit obligațiile asumate prin contract
144. Dacă la constituirea unei societăți comerciale, se aduce ca aport la capitalul social un
teren (bun imobil):
a) Actul constitutiv trebuie să îmbrace forma autentică
b) Actul constitutiv nu trebuie să îmbrace forma autentică
c) Este suficient să fie făcut sub semnătură privată
d) Nici o variantă
145. Transferul dreptului de proprietate în cazul bunurilor individual determinate:
a) Se realizează la momentul individualizării
b) Se realizează la momentul încheierii contractului
c) La momentul îndeplinirii de către părți a obligațiilor asumate prin contract
d) Nici o variantă
146. Banii reprezintă:
a) Bunuri fungibile absolut
b) Bunuri nefungibile
c) Bunuri consumptibile
d) Bunuri neconsumptibile
147. persoană fizică autorizată:
a) Poate desfășura activitatea pentru care s-a autorizat doar singură
b) Poate cumula calitatea de PFA cu cea de salariat al unei terțe persoane care
funcționează în același domeniu sau în alt domeniu de activitate
c) Are dreptul să angajeze cel mult 8 persoane cu CIM
d) Are dreptul să angajeze cel mult 3 persoane cu CIM (carte individuală de
muncă)
2. DIN CURSURI
1. Ce principii guvernează aplicarea legii în timp?

a) principiul neretroactivităţii;
b) principiul aplicării imediate a legii noi;
c) principiul retroactivităţii;
d) principiul ultraactivităţii.
2. Legile intră în vigoare:
a) la data adoptării;
b) după 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial;
c) la data promulgării.
3. O persoană juridică se identifică prin:
a) conţinut;
b) patrimoniu;
c) firmă;
d) scop.
4. Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă se aplică:
a) în domeniul persoanelor fizice;
b) în domeniul scopului persoanelor juridice;
c) în domeniul organizării persoanelor juridice.
5. Capacitatea de exerciţiu restrânsă se dobândeşte:
a) la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) la împlinirea vârstei de 14 ani;
c) la împlinirea vârstei de 18 ani.
6. Tabla este un bun imobil:
a) prin natura lui,
b) prin destinație,
c) prin determinarea legii.
7. Este bun fungibil:
a) tabloul cu margarete,
b) telefonul meu mobil
c) 100 de lei
8. Sunt fructe industriale:
a) merele din pădure,
b) mere din livadă
c) prețul primit pe mere.
9. Drepturile de creanţă sunt:
a) drepturi patrimoniale;
b) drepturi nepatrimoniale;
c) drepturile relative;
d) drepturi absolute.
10. Efectul întreruperii prescripţiei extinctive constă în:
a) înlăturarea definitivă a posibilităţii invocării prescripţiei;
b) curgerea unui nou termen de prescripţie, după încetarea cauzei de întrerupere;
c) suspendarea prescripţiei.
11. Forţa majoră:
a) suspendă cursul prescripţiei extinctive;
b) întrerup cursul prescripţiei extinctive;
c) anulează cursul prescripţiei extinctive.
12. Poate fi cerută rezilierea în cazul:
a) contractelor unilaterale,
b) contractelor cu executare dintr-o dată,
c) contractelor cu executare succesivă,
13. Persoanele care deși nu au participat la încheierea actului juridic suportă efectele lui sunt:
a) părțile,
b) terți,
c) avânzi-cauză
14. Promisiune de recompensă reprezintă un act juridic:
a) unilateral,
b) bilateral,
c) plurilateral
15. Firma comerciantului persoană fizică constă în:
a) numele său;
b) un pseudonim;
c) o denumire aleasă de comerciant care să arate obiectul de activitate;
16. Fondul de comerţ reprezintă:
a) o universalitate juridică corporală;
b) o universalitate de drept imobiliară;
c) o universalitate de fapt incorporală;
17. Pentru datoriile comerciale, profesionsitul persoana fizică autorizată răspunde:
a) numai cu fondul de comerţ;
b) cu întreaga sa avere;
c) cu capitalul social;
18. Numirea cenzorilor în cadrul unei SRL este obligatorie în cazul:
a) unui singur asociat,
b) unui număr de 17 asociaţi,
c) nici un răspuns corect.
19. Sunt titluri negociabile:
a) părţile sociale,
b) obligaţiunile,
c) acţiunile.
20. Obligaţiunile pot fi emise:
a) de SRL,
b) de SNC,
c) de SA și SCA
d) nici un răspuns corect.
21. O acţiune are valoarea minimă de:
a) 0,10 lei,
b) 2,5 lei,
c) 10 lei,
22. Au personalitate juridică:
a) reprezentanţele,
b) filialele,
c) sucursalele,
23. Aporturile în natură sunt admise la constituirea:
a) unei SNC,
b) unei SRL,
c) unei SA,
d) nici un răspuns corect. - la orice societate
24. Numărul de asociaţi ai unei SRL poate varia între:
a) 5 şi 100,
b) 2 şi 15,
c) 1 şi 50,
25. Asociaţii răspund cu întregul patrimoniu propriu în cazul:
a) SRL,
b) SNC,
c) SA,
26. Poate fi constituită şi prin subscripţie publică:
a) SNC,
b) SRL,
c) SA,
27. Cenzorii sunt numiţi pe o perioadă de:
a) 4 ani,
b) 2 ani, dacă nu se menționează altfel, implicit e de 2 ani, până la maxim 4
c) 3 ani,
d) nici un răspuns corect
1. Are capacitate de exercițiu:

Minorul cu vârsta de 16 ani, căsătorit
2. Poate deveni profesionist comerciant persoană fizică:

Având capacitate de exercițiu
3. Are personalitate juridică:

Filială
4. Donația este:
Act juridic bilateral
5. Banii sunt bunuri:

Fungibile
6. Este eroare viciu de consimtământ:

Eroare privind natura actului juridic
7. Obligația de a presta un serviciu este:

De a face
8. Dreptul la domiciliu este:

Absolut
9. Se înființează prin statut:

SRL unipersonal
10. Aplicarea normei juridice în timp este guvernată de principiul:

Neretroactivității

Consumptibile
12. Administratorii societății își desfășoară activitatea în temeiul contractului de:

Mandat
13. Norme juridice de drept românesc nu se aplică:

În sediile din străinătate ale agențiilor de turism
14. Se înființează prin contract de societate:

Societate în nume colectiv
15. În cazul societății cu răspundere limitată:

Capitalul social este împărțit în părți sociale transmisibile, nenegociabile și care nu sunt
reprezentate prin titluri de valoare
16. Predarea unui bun este o obligație de:

A face
17. Dacă printre bunurile subscrise ca aport la constituirea capitalului social al societății se află
bunuri mobile incorporabile, actul constitutiv se încheie:
Prin înscris sub semnătură privată
18. Obligațiunile pot fi emise de:

Societatea pe acțiuni
19. Persoana fizică, titulară a unei întreprinderi individuale:

Poate fi salariată a unei persoane care funcționează în același domeniu de activitate sau în alt
domeniu.
20. Persoana fizică autorizată:

Poate cumula această calitate cu cea de salariat al unui alt profesionist, inclusiv care își
desfășoară activitatea în același domeniu
21. Nu are personalitate juridică:

Sucursala
22. Atrage sancțiunea nulității absolute:

Lipsa formei ceruta ad validitatem
23.Dreptul de proprietate nu este:
Relativ
24.Prestațiile periodice în muncă:
NU reprezintă aport în creanțe, NU reprezintă aport în industrie, NU reprezintă aport în muncă,

NU reprezintă aport în natură
25. Au calitate de terți privind contractul de vânzare:
Creditorii chirografari
26. Contractul individual de muncă:
Se încheie între două persoane fizice
27. Zăcămintele de minereu de fier sunt bunuri:
Mobile prin anticipație
28. Contractul de închiriere este:
Sinalagmatic
29. Promisiunea de recompensă este:
Act juridic unilateral
30. Nu are capacitate de exercițiu:
Persoană fizică în vârstă de 18 ani, decăzută din drepturi
31. Contractul se consideră încheiat:
Prin întâlnirea ofertei cu acceptarea

32. Sunt bunuri fungibile:
5 kg de mere
33. Dreptul de proprietate este:
Un drept absolut
34. Inducerea în eroare a unei părți contractante de către cealaltă parte contractantă reprezintă:
Dol
35. Contractul de vânzare este un contract:
Sinalagmatic
36. Contractul de asigurare este un contract:
Aleatoriu
37. O persoană fizică are:
Un singur domiciliu
38. Predarea bunului într-un contract de vânzare este:
Obligație de a face
39. Îmbracă forma autentică:
Vânzarea unui imobil
40. Capacitatea de exercițiu restrânsă începe:
La 14 ani
42. Poate deveni profesionist comerciant persoana fizică:
43. Reprezintă un bun imobil:
O plantație prinsă în rădăcini
44. Dividentele sunt

Fructe civile
45. Capacitatea de folosință este limitată la activitățile autorizate potrivite codului CAEN, pentru:
Societățile constituite potrivit Legii societăților nr. 31/1990
46. Ordonanțele de urgență sunt emise de:
Guvern
47. Norma juridică prevăzură de art. 85 Cod civ. „Cetățenii români pot obține, în condițiile legii,
schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie și a prenumelui sau numai a unuia dintre
acestea” este:
Dispozitiva permisivă
48. O persoană fizică se identifică prin:
Nume
49. O lege intră în vigoare:
În termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioară prevăzută în
cuprinsul ei
50. PFA-ul (persoană fizică autorizată):
Nu are personalitate juridică
51. În structura raportului juridic se regăsește:
Obiectul
52. Reprezintă un element constitutiv al persoanei juridice:
Scopul
53. Persoana fizică se individualizează prin:
Stare civilă
54. Produce efecte modificatoare asupra persoanei juridice:
Divizarea
55. Capacitatea de folosință a persoanei juridice încetează:
La data dizolvării
56. Patrimoniul reprezintă:
O universalitate juridică
Anexa 1
1.Norma juridica cuprinde in structura sa:
b) ipoteza, dispozitia, sanctiunea
2. Constitutia este actul normativ suprem in stat emis de:
c) Adunarea Constituanta
3. Legea in sens restrans este actul normativ adoptat de:
b)Parlament
4. Actele juridice normative emise de institutiile Uniunii Europene care au aplicare directa in
dreptul intern roman sunt:
d) regulamantele si directivele in toate situatiile
5. Curtea Constitutionala:
d) verifica constitutionalitatea legilor
6. Ierarhia legislativa in Romania este:
d) constitutia, legea si ordonantele, hotararile Guvernului, ordinele ministrilor, celelalte

acte normative emise de organele administratiei publice centrale si hotararile Consiliilor
locale
7. Daca Guvernul emite o ordonanta in baza unei legi speciale de abilitare aceasta intra in
vigoare:
d) la 3 zile calendaristice de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, daca in

textul lor nu este prevazuta o data de intrare in viguare anterioara
8. Cand Parlamentul adopta o lege, aceasta intra in vigoare:
a) la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei
9. Atunci cand un act normativ nou contrazice un act normativ existent asistam la
c) abrogare implicita
10. Hotararea consiliului local brasov se aplcia:
a) in judetul brasov
11. Daca legea este interpretata de instanta de judecata cu ocazia solutionarii cazului asistam la o:
c) interpretare judiciara, aplicabila doar in cazul din litigiul respectiv
12. Raportul juridic civil este:
c) o relatie sociala reglementata de norme juridice civile, in care partile se afla in relatie de
egalitate
1-Poate fi constituită și prin subscripție publică:
C. SA
2-Persoana fizică dobândește capacitate de folosință:
A. de la naștere
3-Tabla de pe perete este un bun imobil prin:
C. destinație
4-Are scop lucrativ:
B. SNCFR
5-Cenzorii sunt numiți pe o perioadă de:
B. 3 ani
6-Face parte din structura normei juridice:
C. dispoziția
7-Obligația profesorului de a preda cursul este o obligație:
B. de a face
8-Nu sunt titluri negociabile:

A. părțile sociale
9-Dreptul vânzătorului de a primi prețul bunului vândut este:
C. un drept patrimonial
10-Are o valoare minimă de 10 lei:
Anexa 2
1. Persoana fizica este:
Omul,privit individual,titular de drepturi si obligatii civile
2. Pentru a exista o persoana juridica trebuie intrunite urmatoarele elemente:
Sa fie organizare de sine statatoare,cu scop licit si moral,cu patrimoniu propriu.
3. Daca scopul a fost realizat sau nu mai poate fi implinit,persoana juridica inceteaza prin:
Dizolvare
4. Daca o persoana juridica se divide in alte doua sau mai multe entitati,persoana initiala
incetandu-si existenta,persoana juridica inceteaza prin:
Divizare totala.
5. O persoana juridica este infiintata pe o perioada de 10 ani.La implinirea celor 10 ani

persoana inceteaza prin:
Dizolvare
6. Nulitatea unei persoane juridice poate interveni atunci cand:
Nu au fost respectate conditiile de infiintare ale acesteia
7. O persoana care a implinit varsta de 15 ani:
Are capacitate de exercitiu limitata

Poate incheia singur actele de conservare precum si actele de dispozitie de mica valoare,cu
caracter curent si care se executa la momentul incheierii lor
9. Persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea drepturi si

obligatii:
De la data inregistrarii
10. Persoanele juridice supuse inregistrarii inceteaza:
La data radierii din registrele la care au fost inscrise
11. Resedinta este:
Locul in care persoana fizica declara ca are o locuinta secundara
12. Documentele care emana de la persoana juridica trebuie sa cuprinda urmatoarele atribute
de identificare a persoanei juridice:
Denumirea si sediul,precum si alte atribute de identificare in cazurile prevazute de lege.
Anexa 3
1. Actul juridic este:
O manifestare de vointa a persoanei fizice sau juridice cu intentia de a produce efecte

juridice,respectiv de a naste,modifica ori stinge un raport juridic concret
2. O societate comerciala are 5 asociati cu parti sociale diferite,unul detinand 50% din
totalul partilor sociale.Ce contract de societate au semnat?
Multilateral
4. Ipoteca este un act:
Constitutiv de drepturi
4. Contractul de vanzare este un act:
Translativ de drepturi,de dispozitie,patrimonial
5. Contractul de garantie este un:
Act juridic accesoriu

a) solemn
7. Contractul de asigurare este un act:
a) aleator, oneros, solemn
8. Consimtamantul:
a) trebuie sa fie liber exprimat de o persoana cu discernamant si exprimat
9. Doua parti, vanzatorul in varsta de 18 ani si cumparatorul in varsta de 46 de ani, incheie un

contract de vanzare in care pretul vanzarii este de 4 ori mai mic decat pretul pietei:
c) contractul este viciat de leziune
10. Daca intr-un contract de schimb una dintre parti ascunde anumite defecte ale bunului vandut,
contractul:
d) contractul este viciat de dol
11. Daca doua parti convin sa incheie un contract de vanzare al carui obiect este un teren pe care
cumparatorul credea ca este intravilan dar de fapt el era la 5km de oras in extravilan si zona
Agricola, atunci contractul este:
a) viciat de eroare esentiala
12. O societate comerciala vinde un bun descries ca fiind “drumul DN1” din Romania. Actul
juridic nu este valabil pentru ca:
c) obiectul circulatiei nu este in circuitul civil, fiind in domeniul public
13. Obiectul actului juridic trebuie sa:
a) sa existe, sa fie determinat sau determinabil, sa fie licit, sa fie posibil. Sa fie in circuitul
civil
14. Cauza actului juridic:
d) trebuie sa existe, sa fie licita si morala, nefiind necesar sa fie cunoscuta public
15. Dupa natura interesului ocrotit, nulitatea poate fi clasificata in:
d) absoluta si relativa
16. Actul juridic este nul absolut atunci cand:
b) este contrar legii si intereselor generale ale societatii
17. Care dintre urmatoarele exprimari sunt corecte si complete:
a) efectele nulitatii sunt: desfiintarea retroactiva a actului nul, repunerea partilor in

situatia anterioara, anularea actelor subsecvente, daune-interese
18. Extinderea prin lege a efectelor contarctului constituie o exceptie de la:
a) principiul fortei obligatorii a actelor juridice
19. Revizuirea contractelor ca urmare a impreviziunii constituie o exceptie de la:
a) principiul irevocabilitatii
20. Doua parti incheie un contract de vanzare fara a intentiona a plati sau a primi pretul ci pentru
a Evita formalitatile unui contract de donatie. Acest contract este:
a) o simulatie prin deghizare
21. Rezolutiunea:
b) este o modalitate de incetare a contractelor cu executare dintr-o data
22. Rezilierea:
c) este o modalitate de incetare a contractelor cu executare succesiva
Anexa 4
1. Gestiunea de afaceri:
a) Presupune actiunea voluntara, constienta a gerantului
2. Gerantul:
a) are obligatia de a se ingriji de interesele geratului cu diligenta pe care un bun
proprietar o depune in administrarea bunurilor sale
3. Geratul:
a) Are obligatia de a rambursa gerantului cheltuielile necesare
4. Atunci cand o persoana ii mareste in mod neimputat activul patrimonial in detrimentul

unei alte persoane, al carui active patrimolial se diminueaza avem o situatie de:
b) imbogatire fara just temei
5. Un copil de 6 ani sparge un geam cand se joaca pe strada, nesupravegheat cu mingea .

Raspunderea pentru fapta copilului revine:
a) parintilor sau tutorelui legal
CAPACITATE JURIDICA
1. Potrivit art. 1881 alin. 2 din Codul civil, “fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor
proporţional cu participarea la distribuţia beneficiului, dacă prin contract nu s-a stabilit altfel”.
Aceasta este o normă:
a)supletivă; b) prohibitivă; c) imperativă; d) permisivă.
2. Dreptul penal este:

a)o ramură de drept public intern; b) o ramură de drept privat, ca şi dreptul financiar; c)
presupune
un raport juridic în care părţile sunt pe poziţie de egalitate juridică; d) în ceea ce priveşte părţile
raportului juridic reglementat de normele de drept penal, acestea sunt identice cu cele din dreptul
civil.
3. Capacitatea restrânsă de exerciţiu începe:
a) în momentul împlinirii vârstei de 16 ani; b) din momentul naşterii; c) în momentul împlinirii
vârstei de 14 ani; d) la momentul ajungerii la majorat.
4. O lege poate intra în vigoare:
d)de la data menţionată în cuprinsul său.
5.În cazul persoanei juridice:
d) se poate vorbi despre o capacitate de folosinţă anticipată.
6. Diviziunea dreptului care reglementează relaţiile sociale dintre persoane aparţinând mai
multor state şi care deţin bunuri aflate în state diferite este:
a) dreptul public intern; b) dreptul internaţional public; c) dreptul internaţional privat; d) dreptul
privat intern.
7. În cazul persoanei juridice:
a) se poate vorbi despre o capacitate de folosinţă anticipată;
8.Potrivit art. 33 alin. 3 din Constituţie, “Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale,
sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale,
dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în
lume”. Aceasta este o normă:
a)prohibitivă; b) onerativă; c) permisivă; d) supletivă.
9. Au capacitate restrânsă de exerciţiu:
a) persoanele lipsite de capacitate de folosinţă; b) minorii cu vârste mai mici de 14 ani; c)

persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani; d) persoanele dispărute, de la momentul
dispariţiei
lor.
10. Prin raport juridic se înţelege:
a) manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice; b) relaţiile sociale
patrimoniale sau nepatrimoniale reglementate de norma de drept; c) norma de drept aplicabilă

întrun caz determinat; d) relaţiile sociale manifestate prin totalitatea drepturilor subiective şi a
obligaţiilor pe care le au părţile.
a) după trei zile de la momentul publicării ei într-un ziar local de mare influenţă; b) la data
adoptării
ei; c) de la data menţionată în cuprinsul său; d) după două zile de la momentul publicării ei în
Monitorul Oficial al României.
12. Diviziunea dreptului care reglementează relaţiile sociale dintre persoane cetăţeni diferiţi ai
mai multor state este:
a) dreptul internaţional public; b) dreptul privat intern; c) dreptul public intern; d) dreptul
internaţional privat.
SOCIETATI
1.Răspund nelimitat si solidar:
a) Asociații comanditari;
b) Asociații comanditați;
c) Asociatul unic;
d) Nici un răspuns corect.
2.Aportul obligatoriu la constituirea unei societăți este în:
a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
3. Valoarea minima a capitalului social
într-o societate în nume colectiv este de:
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
4.Societatea care poate fi deținută de un asociat unic este:
e) Societatea cu răspundere limitată.
5.Societatea care poate fi administrată învsistem dualist este:
c) Societatea pe acțiuni;
6.Societatea care poate fi deținută de unvnumăr maxim de 50 de asociați este:
7.Adunarea general extraordinară a acționarilor:
c) Decide asupra schimbării sediului social al societății;
8. Adunarea general ordinară a acționarilor:
a) Numește administratorii și cenzorii;
9.Durata mandatului cenzorilor este de:
a) 3 ani;
10. Valoarea minima a unei acțiuni într-o societate pe acțiuni este:
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;

1. Sunt izvoare ale dreptului :
a. Hotărârile adunărilor generale
b. Hotărârile consiliilor locale
c. Hotărârile judecătorești
2. Din punct de vedere al clasificării drepturilor, dreptul de proprietate este
(0,50 pct.):
a. Un drept real
b. Un drept personal
c. Un drept de creanță
ACT JURIDIC
1.Nerespectarea formei solicitate ad validitatem unui act juridic:
a) Nu afecteaza validitatea actului, ci doar posibilitatea de probare a existentei
sale
b) Este sanctionata cu nulitate relativa
c) Este sanctionata cu nulitate absoluta
d) Nu produce nici o consecinta atat timp cat partile sunt de acord sa isi execute
obligatiile in conditiile stipulate in actul juridic
2. Expresia “instrumentum probationis” inseamna: a) manifestarea de vointa facuta
cu intentia de a produce efecte juridice; b) documentul scris provenit de la notarul
public; c) documnetul care, in continutul sau, cuprinde manifestarea de vointa a
partilor intr-o anumita circumstanta; d) nici un raspuns corect.
3. Este inclus in categoria actelor juridice solemne: a) contractual de vanzare cumparare avand ca
obiect un teren;
B) contractual de vanzare-cumparare avand ca obiect o cladire;
c) testamentul; d) contractual de deposit a unei cantitati mari de bunuri.
4.Pacta sunt servanda: a) asemenea principiului restitutio in integrum, este un efect
al actelor juridice; b) presupune producerea efectelor actului juridic strict intre
partile contractante; c) presupune ca, spre exemplu, testatorul poate revoca
testamentul in orice moment; d) nici un raspuns corect.
5. Actul juridic comutativ este: a) un inscris neprevazut in legislatia romana; b) un
act juridic cu titlu oneros; c) un act juridic cu titlu gratuit; d) un act juridic bilateral.
6.Vanzarea-cumpararea unui teren este un act juridic: a) translativ, unilateral, de
dispozitie; b) consensual, inter vivos; c) solemn, numit; d) declarativ, bilateral,
numit.
7. Nulitatea absoluta:
a) Este imprescriptibila; b) poate face obiectul ratificarii; c) produce efecte pana la
momentul constatarii sale; d) poate fi invocata de orice persoana interesata; e)
nici un raspuns corect.
8. Nulitatea relativa:
a) poate fi invocata de orice persoana interesata
b) poate face obiectul ratificarii
c) produce efecte pana la momentul constatarii sale
d) este imprescriptibila
e) nici un raspuns corect
9. Donatia reprezinta:
a) un contract unilateral;
c) un contract ce nu poate fi supus nulitatii;
d) un act juridic unilateral

e) nici un raspuns corect.
10. Contractul de vanzare-cumparare este:
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
11. Contractul de donatie este:
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
12. Contractul de vanzare-cumparare a unei case este:
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
13. Contractul de inchiriere este:
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) cu executare imediata
d) cu executare succesiva
A S.A. este un producator local din India care se afla in etapa de negociere cu trei
posibili parteneri contractuali cu privire la un anumit tip de plante medicinale. Ii

transmite o oferta partenerului D S.A., oferindu-i plante medicinale la pretul de
3000 dolari/tona, pentru o cantitate de 100 de tone ce urmeaza a fi livrata pana la
data de 1 iunie. D S.A. ii raspunde producatorului ca doreste sa cumpere 90 de tone
cu o data de livrare pana la 30 mai.
A S.A. ii transmite o oferta partenerului H S.A., oferindu-i 100 de tone de plante
medicinale la pretul de 3300 dolari/tona pentru comenzile effectuate pana la data
de 1 mai. H S.A. raspunde ca doreste sa comande 100 de tone la pretul convenit,
insa cu livrare pana la data de 2 mai.
A S.A. ii transmite o scrisoare partenerului J S.A. oferindu-i plante medicinale la
pretul de 3550 dolari/tona. J S.A. comanda 150 de tonecu data de livrare pana la 1
mai.
1.Raspunsul dat de D S.A. lui A S.A. reprezinta:
a) o invitatie de a contracta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
d) o renuntare la contractare;
2. Raspunsul dat de H S.A. lui A S.A. reprezinta:
b) o oferta;
c) o contraoferta;
3.Scrisoarea trimisa de A S.A lui J S.A. reprezinta:
b) o oferta;
c) o contraoferta;
4. Raspunsul dat de J S.A. lui A S.A. reprezinta:
b) o oferta;
c) o contraoferta;
Aplicării imediate
Minorul de 16 ani căsătorit
3. Banii nu sunt bunuri:
Divizibile, Mobile prin determinarea legii, Individual determinate
4. Dreptul de ipotecă este:
Absolut, Real, Accesoriu
5. Împrumutul este contract:
Unilateral, Comutativ, Real
6. Suspendarea termenului de prescripție extinctivă:

Presupune oprirea curgerii termenului de prescripție și continuarea acestuia după încetarea
cauzei de suspendare
Intervine între părinți și copiii lor minori lipsiți de capacitate de exercițiu restrânsă
7.Persoana fizică autorizată:
Este profesionist comerciant persoană fizică
8.Nu are personalitate juridică:
Sucursala, Întreprinderea familială
9. În cazul societății cu răspundere limitată (SRL):
Este obligatorie numirea cenzorilor dacă societatea are peste 15 membri
Se poate încheia între două persoane fizice
11. Se constituie prin contract de societate și statut:
Societatea în comandită pe acțiuni, societatea cu răspundere limitată, societatea pe acțiuni
+ se constituie prin contract de societate: societatea în nume colectiv, societatea în comandită

simplă
12. Primii administratori ai societății:
Au un mandat de 2 ani
Sunt numiți prin actul constitutiv
Are dreptul să încaseze dobânzi titularul: obligațiunilor
Are valoare minimă de 10 lei: acțiunile.
Are scop lucractiv: SNCFR.
Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice implică: discernământ.
Consecințele nerespectării normei juridice sunt precizate în: sancțiune.
Cenzorii sunt numiți pe o perioadă de: 3 ani.
Dreptul vânzătorului de a primi prețul bunul vândut este: un drept patrimonial.
Este obligatorie constituirea unei comisii de cenzori în cadrul: unei SA cu 2 acționari.
Își poate organiza o întreprindere familială: un croitor (oricine nu are profesii liberale)
Face parte din structura normei juridice: ipoteza, dispoziția, sancțiunea.
Nu sunt titluri negociabile: părțile sociale.
Legea intră în vigoare la data: menționată expres în textul ei sau în 3 zile de la publicare în
Monitorul Oficial (dacă nu se menționează altfel)
Poate dobândi anticipat capacitate deplină de exercițiu minorul în vârstă de:16 ani.
Reorganizarea unei societăți se face prin: fuziune.
Obligația profesorului de a preda cursrul este o obligație: de a face.
Persoana fizică dobândește capacitate de folosință: de la naștere.
Reprezintă societatea în raporturile cu terții: administratorul.
Sunt obligatorii la constituirea oricărui tip de societate: niciun tip de aport (fie el în natură, în
creanțe, în muncă sau în industrie)
Poate fi constituită și prin prescripție publică: SA
Tabla de pe perete este un bun imobil prin: destinație.
Reprezintă un element constitutiv al persoanei juridice: scopul.
Prevede o conduită obligatorie: norma imperativă.

Capacitatea de folosință a persoanei juridice încetează: la data dizolvării.
Patrimoniul reprezintă: o universalitate juridică.
În structura raportului juridic se regăsește: obiectul.
Persoana fizică în vârstă de 12 ani poate încheia singură: acte mărunte.
Persoana fizică se individualizează prin: stare civilă, nume, CNP
Produce efecte modificatoare asupra persoanei juridice: divizarea.
Constituie element constitutiv al persoanei juridice: organizarea de sine stătătoare.
Cenzorii reprezintă un organ: de control.
Structura raportului juridic este alcătuită din: subiecte, conținut, obiect.
Poate fi constituită de un singur asociat: SRL
Încorporează obligația societății de a restitui suma împrumutată: obligațiunile.
Valoarea minimă stabilită de lege pentru capitalul social al unei SA: 90000 lei
Dividendele încasate de acționar reprezintă: fructe civile.
Reprezintă o formă de reorganizare a unei persoane juridice: transformare.
Reprezintă o formă asociativă de organizare a activității economice: întreprinderea familială.
Obligația de a vărui o încăpere este: o obligație de a face.
Intră în categoria societăților de capital: SA
Răspund nelimitat și personal pentru obligațiile asumate de societate: asociații din SNC
Este un element obligatoriu al fondului de comerț: firma
Penalitățile sunt stabilite prin: contract

→B – MANDAT
-> A,B,C
->C
-> B
?
?
Are dreptul să încaseze dobânzi, titularul:
Alegeți o opțiune:
a. obligațiunilor
b. niciun răspunsc corect.
c. părților sociale
d. acțiunilor
Feedback
Răspunsul corect este: obligațiunilor
Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice implică:
a. niciun răspunsc corect.
b. voința de a contracta
c. norma juridică
d. discernământ
Feedback
Răspunsul corect este: discernământ
Consecințele nerespectării normei juridice sunt precizate în:
b. sancțiune
c. dispoziție
d. ipoteză
Feedback
Răspunsul corect este: sancțiune

Este obligatorie constituirea unei comisii de cenzori în cadrul:
a. unei SA cu 2 acționari
b. unei SNC cu 5 asociați
c. niciun răspunsc corect.
d. unei SRL cu unic asociat
Feedback
Răspunsul corect este: unei SA cu 2 acționari
Își poate organiza o întreprindere familială:
b. un croitor
c. un polițist
d. un funcționar de la primărie
Feedback
Răspunsul corect este: un croitor
Legea intră în vigoare la data:
a. publicării în Monitorul Oficial
c. menționată expres în textul ei
d. promulgării de Președinte
Feedback
Răspunsul corect este: menționată expres în textul ei

Poate dobândi anticipat capacitate deplină de exercițiu, minorul în vârstă de:
a. 16 ani
b. 15 ani
d. 14 ani
Feedback
Răspunsul corect este: 16 ani
Reorganizarea unei societăți se face prin:
b. fuziune
c. lichidare
d. dizolvare
Feedback
Răspunsul corect este: fuziune
Reprezintă societatea în raporturile cu terții:
a. administratorul
b. asociatul
c. auditorul
d. niciun răspunsc corect.
Feedback
Răspunsul corect este: administratorul
Sunt obligatorii la constituirea oricărui tip de societate:

b. aporturile în creanțe
c. aporturile în muncă sau în industrie
d. aporturile în natură
Feedback
Răspunsul corect este: niciun răspunsc corect.

1,maxim 2 raspunsuri corecte
20-25 intrebari – 1-1.20h
1. Norma juridica civila imperativa poate fi:
 Permisiva
 Onerativa
 Prohibitive
 Supletiva
 Niciun raspuns correct
Imperativ - trebuie sau nu sa se intample, ceva trebuie sa se intample
2. Reprezinta caracteristici ale dreptului absolut:
 Este cunoscut numai titularul sau, obligatia generala si negative apartine tuturor celorlalte subiecte de
drept civil
 Dreptului absolut ii corespunde obligatia generala si negativa de a nu i se aduce atingere
 Dreptul absolut este opozabil numai subiectului pasiv determinat ( nu : Reţinem doar că pentru
drepturile absolute este cunoscut sau determinat numai subiectul activ , care este însuşi titularul
dreptului subiectiv civil.)
 Niciun raspuns corect
Dreptul de proprietate este un drept absolut.
La un drept absolut, toate persoanele au obligatia generala si negativa de a nu se atinge de bun.
Dreptul relativ nu este general valabil, ci doar pentru anumite persoane.
3. Suntem in prezenta unor obligatii de a face:
 Obligatia vanzatorului de a preda bunul vandut
 Obligatia zugravului de a repera peretii
 Obligatia vanzatorului de a transmite dreptul de proprietate -> obligatia de a transmite un drept
Obligaţii de a da -> de a transmie un drept
Obligaţii de a face -> de a preda un serviciu
Obligaţii de a nu face -> pe care si-o asuma o persoana in baza propriei vointe
Predarea bunului -> obligatia de a face
Trasmiterea dreptului -> obligatia de a da
4. Dati un exemplu de persoana juridica si prezentati elemnetele ei definitorii:
SRL -> patrimoniu(drept de proprietate, de folosinta asupra sediului sau anumitor lucruri, obligatii de a plati
salariatii), organizare de sine statatoare ( cine ce atributii are), scop (moral, licit) – obtinere de profit
desfasurand o anumita activitate
Patrimoniu -> universalitate de drept
Fond de comert -> universalitate de fapt?
5. Este dreptul vanzatorului de a primi pretul de la cumparator un drept relativ? Argumentati raspunsul.
Drepturile si obligatiile dintre vanzator si cumparator ii implica doar pe ei, nu si alte persoane, deci dreptul e
relativ
6. In dreptul roman, constituie izvor de drept:
 Doctrina (litertura de specialitate dintr un animit de domeniu: ex:drept)
 Constitutia Romaniei
 Jurisprudenta, cu exceptia deciziilor Curtii Constitutionale (toate hotararile judecatoresti luate inainte)
Codul civil e un izvor de drept.
7. Actele normative intra in vigoare:
 La data publicarii in Monitorul Oficial
 La 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial daca nu se prevede expres un alt termen in continutul
textului
 La data adoptarii legii de catre Parlamentul Romaniei
 La data semnarii decretului de care Presedinte
8. Vanzarea-cumpararea unui bun reprezinta:
 O ramura de drept
 O institutie juridica
 Un raport juridic -> relatie reglementata de norme juridice iar regulile se gasesc in codul civil
Proprietatea -> institutie juridica
9. O persoana care a implinit 14 ani poate fi comerciant persoana fizica:
 Intotdeauna
 Numai cu dispensa
 Numai prin casatorie
Capacitate deplina de la 18 ani
Capacitate restransa la 14 ani
10. Definitia si trasaturile normei juridice
Regula de conduită cu caracter general, impersonal şi obligatoriu.
Nerespectarea ei duce la utilizarea forţei coercitive a statului.
Structura normei juridice cuprinde ipoteză (poate lipsi), dispoziţie, (obligatorie) și sancţiune
11. Normele juridice referitoare la intreprinderea familiala se regasesc in:
 Codul Civil legea 287/2009
 OUG 44/2008 -> pt persoane fizice
 Legea 31/1990 -> pt persoane juridice, societăți
12. Alexandru Dima in vasrta de 16 ani mosteneste o suma de bani de la o ruda indepartata cu care doreste sa
incheie un contract de vanzare-cumparare a unui care in orasul in care locuieste. Ce il sfatuiti sa faca din
punctul de vedere al capacitatii sale juridice?
Tipuri de capacitati: de folosinta, de exercitiu
In momentul in care persoana se naste si are un nume dobandeste capacitate de folosinta (poate sa
mosteneasca o suma de bani sau un bun, dar nu poate sa dispuna singur de bunul respectiv deoarece are nevoie
si de capacitate de exercitiu deplina.
Capacitatea de folosinta e de la nastere la moarte.
o <14 ani -> fara capacitate de exercitiu
o 14-18 -> capacitate restransa de exercitiu
o >18 ani -> capacitate deplina de exercitiu
Deci, persoana poate sa mosteneasca deoarece are capacitate de folosinta, dar are 16 ani, deci are capacitate
restransa de exercitiu, deci ca sa cumpere are nevoie de acordul reprezentantului legal. Nu poate sa devina
comerciant, sa-si deschida o afacere deoarece are nevoie de capacitate deplina de exercitiu. Nu poate sa doneze
banii, nici cu acordul reprezentantului legal pentru ca e nevoie de capacitate deplina de exercitiu.
Daca o persoana dobandeste mai devreme capacitate deplina de exercitiu, exista riscul sa nu fie avantajoasa
fituatia deoarece trebuie sa se comporte ca o persoana de 18 ani, deci se pierd 2 ani de dezvoltare mentala.
13. Dreptul civil si dreptul muncii:
 ambele ramuri apartin dreptului public -> exista raport de subordonare juridica a persoanei fata de stat
 ambele ramuri apartin dreptului privat - > exista un rasport de egalitate juridica intre parti
 dreptul civil apartine dreptului privat, iar dreptul muncii apartine dreptului public
 niciun raspuns corect
2. Reprezinta caracteristici ale dreptului absolut :
a) este cunoscut numai titularul sau, obligatia generala si negativa apatine celorlalte subiecte de drept civil
b) dreptului absolut ii corespund obligatia generala si negativa de a nu i se aduce atingere
c) dreptul absolut este opozabil numai subiectului pasiv determinat
d) niciun raspuns corect
dreptul de proprietate e un drept asbolut ; de ex cand detin ceva ceilalti nu au dreptul asupra lui
obligatia tuturor celorlalti este de a nu aduce atingere asupra acelui obiect pe care il detin
este cunsocut numai titularul dreptului de proprietate, restul au obligatia de a nu atingere blabla
3. Suntem in prezenta unor obligatii de a face:

a) obligatia vanzatorului de a preda bunul vandut
b) obligatia zugravului de a repara peretii
c) obligatia vanzatorului de a transmite dreptul de proprietate – de a da
Obligatia:
de a da – de a transmite un drept
de a face – de a presta un serviciu
de a nu face -pe care si o asuma o pers in baza propriei vointe de a nu se abtine de la o actiune
cand cumparam o casa : transmiterea cheii e obl de a face
Dati un exemplu de persoana juridica si prezentati elem ei definitorii :

Un SRL
– patrimoniu : drept de proprieteta, de folosinta asupra sediului sau anumitor lucruri, obligatii de a plati salariatii
- organizarea de sine statatoare : ca sa se vada cine ce atributii are (consiulu de admin)
- scopul moral si licit
4. Este dreptul vanzatorului de a primi pretul de la cumparator un drept relativ ? Argumentati raspunsul.
Da, pentru ca vanzatorul poate sa primeasca pretul doar de la cumparator nu de la alta persoana ; drepturile si
oblihatiile dintre ei ii implica doar pe ei
5. In dreptul roman, constituie izvor de drept (adica unde sunt regulile) :

a) doctrina = literatura de specialiatate (toate cartile de drept de ex)
b) Constitutia Romaniei = legea fundamentala
c) jurisprudenta, cu exceptia deciziilor Curtii Constitutionale = decizii anterioare ale judecatorilor – toate hot
judecatoresti pronunta inainte
d) niciun raspuns correct
codul civil e un izvor de drept
5. Actele nromative intra in vigoare (regulile, normele juridice):

a) la data publocarii In monitroul official
b) la 3 zile de la data publicarii in monitroul oficial, daca nu se prevede expres un alt termen in cotinutul textului
c) la data adoptarii legii de catre parlamentul romaniei
d) la data semnarii decretului de catre presedintele romaniei
e) niciun raspuns cirect
6. Vanzarea-cumpararea unui bun reprezinta:

a) o ramura de drept
b) o institutie juridica
c) un raport juridic
regulile de vanz-cump le gasim in codul civil ; ramura de drept este
7. O persoana care a implinit 14 ani poate fi comerciant persoana fizica:

a) intotdeauna
b) numai cu dispensa
c) numai prin casatorie
d) niciun rasuns corect
act comerciant = a-ti asuma un risc, riscul de a pierde ce a investit ; ca sa fii comerciant trb capacitatea deplina de
exercitiul (de la 18 ani)
la 14 ani o pers are o capacitate restransa, deci nu poate sa devina comerciant
8. Definitia si trasaturile normei juridice :

Regula de conduita cu caracter general, impersonal si obligatoriu
Este importanta pt ca la nerespectarea ei statul poata sa intervina.
9. Normele juridice referitoare la intreprinderea familiala se regasesc in :

a) codul civil
b) OUG 44/2008
c) legea 31/1990 – legi despre personae juridice (societati)
10. Alexandru Dima in varsta de 16 ani mosteneste o suma de bani de la o ruda indepartata cu care doreste sa incheie
un contract de vanzare-cumparare a unei case din orasul unde locuieste. Ce il sfatuiti sa faca dpdv al capacitatii sale
juridice ?
In mom in acre un certificartnde nastere dobandeste capacitatea civila. La moarte se pierde. O pers care are 5 ani nu are
aceeasi capacitate civila ca unda la 25. la nastere de dobandeste capaciattea de folosinta (poate sa mosteneasca o suma
de bani sau un bun, dar nu poate sa dispuna mai departe de bunul respectiv ; are nevoie de capacitate de exercitiu
deplina).
<14 ani -> fara capaciatte de ex
14-18 ani -> capacitate restransa de exercitiu
>18 ani -> capaciatte deplina de exercitiu
Deci in cazul nostrum poate se mosteneasca pt ca are capacitate de folosinta. Are 16 => are capacitate restarnsa de ex,
are nveoie de reprezent legal al casei. Nu poate sa-si decshida o afacere pt ca are nevoie de capacitate deplina de ex. Nu
poate sa-si doneze banii pt ca trb sa aiba capaciatte deplina de ex, chiar daca are acordul repr legal.
Daca o pers de 16 ani dobandeste dpdv legal drepturile unei pers de 18 ani atunci trb sa capacitatea mentala sa
foloseasca acest drept
11. Dreptul civil si dreptul muncii :

a) ambele ramuri apartin dreptului public
b) ambele ramuri apartin dreptului privat
c) dreptul civil aprtine dreptului privat, iar dreptul muncii dreptului public
EXAMEN PE 26 MAI
La examen avem grile cu 1 sau 2 rasp corect si poate si o intrebare ; intre 20-25 grile ; intre o ora – o ora si 20
1. Dreptul civil face parte din:
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
c) Niciuna din variantele de mai sus
2. Dreptul fiscal face parte din:
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
3. Dreptul afacerilor face parte din:
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
4. Dreptul afacerilor este reglementat prin:

a) Exclusiv prin Codul civil
b) Legile si hotararile de Guvern ce reglementeaza domeniul comercial
c) Constitutia Romaniei
5. Norma juridica se diferentiaza de celelalte norme de comportament prin:

a) Posibilitatea Statului de a interveni si de a asigura respectarea acesteia
b) Aplicabilitatea in toate ramurile activitatii sociale
c) Reglementarea acesteia prin intermediul actelor normative
d) Posibilitatea de transmitere prin viu grai
6. Normele juridice sunt reglementate prin:
a) Codul civil
b) Constitutia Romaniei
c) Orice lege adoptata de Parlamentul Romaniei sau act cu caracter normativ emis de Guvernul Romaniei
d) Exclusiv prin acte ce provin de Parlamentul Romaniei indifferent de forma de exteriorizare
7. O lege intra in vigoare:

a) La momentul adoptarii ei de catre Parlament
b) La momentul promulagrii de catre Presedintele Romaniei
c) La momentul publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei
d) Niciuna din variantele de mai sus
8. Norma juridica: “Cetatenii vor beneficia de scutiri de la plata impozitului in conditiile ce vor fi reglementate
printr-un act juridic ce urmeaza a fi adoptata de Guvernul Romaniei” reprezinta:
a) O norma juridica de trimitere
b) O norma juridica in alb
c) O norma juridica determinata
9. Norma juridica permisiva:

a) Nici nu obliga si nici nu interzice un anumit comportament
b) Permite subiectului de drept sa isi aleaga conduita de urmat
c) Stabileste in concret rezultatul de atins
a) La data la care aceasta este promulgata de Presedintele Romaniei
b) La data la care aceasta este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei
c) La data mentionata in cuprinsul ei indiferent daca este publicata sau nu in Monitorul Oficial al Romaniei
11. O lege cade in desuetudine:

a) Atunci cand ajunge la termen
b) Atunci cand nu mai este de actualitate
c) Atunci cand este inlocuita de o alta lege
12. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice:

a) Incepe la varsta de 18 ani sau 16 ani in cazul persoanelor casatorite
b) Incepe la nastere in toate cazurile ...intrebare exceptonala!!!
c) Determina posibilitatea de exercitare efectiva a drepturilor si obligatiilor
d) Depinde de existenta discernamantului
13. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice:

a) Poate incepe si de la varsta de 14 ani daca exista discernamant complet format
b) Incepe la varsta de 18 ani in toate cazurile
c) Poate inceta in cazul pierderii discernamantului
14. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice:

a. Nu are nicio limitare legala legata de spectrul drepturilor si obligatiilor ce pot fi dobandite
b. Incepe de la momentul incheierii contractului de societate
c. Incepe de la momentul inregistrarii la Registrul Comertului
d. Incepe de la momentul stabilit de catre asociati
1. Capacitatea de folosinta are urmatoarele caractere juridice:

a.
generalitatea, legalitatea, impersonalitatea, egalitatea capacitatii civile de folosinta, universalitatea
b.
inalienabilitatea, legalitatea, generalitatea
c.
egalitatea capacitatii civile de folosinta , intangibilitatea, generalitatea, suveranitatea
2. Capacitatea civila de exercitiu - caracteristici

a.
legalitatea, generalitatea, imprescriptibilitatea, intangibilitatea, obligativitatea
b.
legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, imprescriptibilitatea
c.
egalitatea capacitatii de exercitiu a persoanelor juridice, legalitatea, generalitatea
3. Structura raportului juridic este alcatuita din urmatoarele elemente:

a.
subiectele raportului juridic, obiectul raportului juridic, partile raportului juridic
b.
subiectele raportului juridic, continutul, obiectul raportului juridic
c.
obiectul raportului juridic, continutul raportului juridic, drepturile si obligatiile partilor
4. Caracterele raportului juridic civil sunt:

a.
caracterul social, legal, dublu volitional, egalitatea juridica a partilor
b.
caracterul dublu volitional, egalitatea juridica a partilor, volitional
c.
caracterul dublu volitional, social, egalitatea juridica a partilor
.
5. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice ia sfarsit :
a.
atunci cand s-a implinit termenul pentru care a fost constituita
b.
indeplinirea scopului sau constatarea imposibilitatii indeplinirii scopului
c.
in momentul incetarii persoanei juridice insasi
6. In functie de nationalitatea persoanei juridice acestea pot fi:

a.
persoane juridice straine, persoane juridice romane, persoane juridice cu sediul in strainatate
b.
persoane juridice romane, persoane juridice straine, persoane juridice multinationale
c.
persoane juridice romane, persoane juridice straine, persoane juridice multinationale, persoane juridice cu
sediul atat in tara cat si in strainatate
7. Drepturile patrimoniale
a.
sunt acele drepturi care pot fi exprimate baneste si au un continut economic
b.
sunt acele drepturi ce nu au un continut evaluabil in bani si nici natura economica
c.
sunt acele drepturi care pot fi exprimate baneste in functie de continut fiind reale si de creanta
8. In functie de criteriul opozabilitatii lor, obligatiile pot fi:

a.
- obligatiile obisnuite
- obligatiile opozabile si tertilor
- obligatiile reale
b.
- obligatii opozabile tertilor
- obligatii reale
- obligatii pozitive si negative
c.
- obligatii obisnuite
- obligatii complexe
- obligatii afectate de modalitati
9. In functie de structura lor obligatiile sunt:

a.
- obligatii pure si simple
b.
- obligatii de mijloace
c.
1. Persoanele fizice in varsta de 16 ani: 6. Pot fi membri ai unei intreprinderi
a) Pot incheia contracte de familiale:
administrare cu privire la bunurile a) Numai membri unei familii care au
proprietatea lor daca au aprobarea varsta de peste 18 ani
reprezentantului legal b) Rudele si afinii de pana la gradul IV
b) Pot incheia exclusiv contracte de c) Orice persoana care are capacitatea
donatie privind bunurile lor de a presta munca
c) Pot incheia contracte individuale de
munca
d) Niciun răspuns corect 7. Norma juridica permisiva:
a) Nici nu obliga si nici nu interzice un
anumit comportament
2. Capacitatea de exercitiu deplina: b) Permite subiectului de drept sa isi
a) Incepe intotdeauna la varsta de 18 ani aleaga conduita de urmat
b) Incepe la varsta de 16 ani daca c) Stabileste in concret rezultatul de
persoana in cauza incheie un contract atins
individual de munca
c) Este strans legata de existenta
discernamantului

a) La data la care aceasta este promulgata
3. Pot participa la raporturi juridice de
de Presedintele Romaniei urmare a
drept al afacerilor:
confirmîrii constituționalității de către
a) Doar profesionistii inregistrati legal la
Curtea Constituțională
autoritatile publice competente
b) La data la care aceasta este publicata in
b) Exclusiv Societatile comerciale
Monitorul Oficial al Romaniei
înregistrate în România
c) La data mentionata in cuprinsul ei
c) Persoanele fizice autorizate
indiferent indiferent de termenul
stipulat
4. Care dintre cele de mai jos nu
reprezinta izvor de drept:
a) Hotărârile pronunțate de instanțele
de judecată de grad inferior 9. Testamentul reprezinta:
b) Hotararile de Guvern
c) Directivele Europene a) un act juridic bilateral
b) un act juridic unilateral
c) un contract bilateral
5. Persoanele juridice sunt caracterizate
d) un contract unilateral
prin:
a) Obiect de activitate
b) Obligatia de a avea in actionariat cel
10. Contractul de vânzare a unui teren
putin o persoana fizica
reprezinta:
c) Obligatia de a avea organe de
reprezentare a) un act juridic bilateral
d) Patrimoniu propriu
c) un contract solemn 16. Pot răspunde pentru datoriile societății și cu
bunurile personale asociații din:
a) Societatea cu răspundere limitată
b) Societatea în nume colectiv

11. Contractul privind depozitarea unui bun
este: c) Societatea pe acțiuni
a) un contract sinalagmatic
b) un contract real 17. în cazul unui contract de vânzare-cumpărare

riscurile se transmit de la vânzător la
c) un contract solemn
cumpărător:
d) un contract accesoriu
a) la momentul finalizării negocierilor
b) intotdeauna la momentul încheierii

12. Un calorifer instalat într-un apartament contractului
reprezintă:
c) la momentul predării bunului daca partile
a) un bun mobil stabilesc in acest sens
b) un bun imobil prin destinație
c) un bun imobil prin determinarea legii 18. Chiria percepută pentru închirierea unui
apartament:
a) reprezintă un fruct civil

13. O acțiune la purtător emisă de societatea
Alpha SRL reprezintă: b) reprezintă un fruct industrial
a) un bun individual determinat c) niciuna din variantele de mai sus
b) un bun mobil
c) un bun aflat în circuitul civil
14. Ca regula, viciile de consimtamant:
a) Atrag nulitatea absoluta

b) Atrag nulitatea relativa
c) afecteaza valabilitatea actului juridic
numai pentru viitor
15. Sunt caracterizate prin lipsa unui capital

social minim:
c) Societatea pe acțiuni
DE LA EZER
1083 + 1082
Persoanele fizice in varsta de 18 ani afectate de o boala psihica ce le afecteaza total discernamantul:
a. pot incheia contracte de inchiriere privind bunurile lor prin curator
b. pot incheia contracte individuale de munca
c. pot incheia contracte de donatie
d. pot incheia contracte de reparatii cu privire la bunurile aflate in proprietatea lor
Capacitatea deplina de execitiu inceteaza:

a. daca persoana in varsta de 16 ani se casatoreste
b. numai prin deces
c. daca dispare discernamantul
d. in cazul in care persoana casatorita inainte de a implini 16 ani incheie un contract individual de munca
Nu au dreptul sa participe la raporturi juridice de drept al afacerilor:

a. profesionistii inregistrati legal la autoritatile publice competente
b. societatile comerciale inregistrate in strainatate
c. persoanele fizice minore
Persoanele juridice sunt caracterizate prin:

a. obligatia de a avea ca asociat cel putin o persoana fizica/ obligativitatea de a avea in structura actionarului cel putin o
persoana fizica
b. obligatia/obligativitatea de a avea organe de reprezentare
c. patrimoniu propriu format exclusiv din bani
d. un singur obiect de activitate
O intreprindere familiala:
a. poate avea angajati dar nu in scopul prestarii activitatilor pentru care intreprinderea este autorizata
b. poate avea angajati exclusiv rude sau afini pana la gradul IV inclusiv
c. nu poate avea angajati
d. poate avea angajati doar rude sau afini pana la gradul IV inclusiv
Norma juridica supletiva:

a. stabileste / prevede in concret rezultatul de atins
b. interzice un anumit comportament
c. se aplica in completarea contractelor sau a altor acte juridice daca partile nu au prevazut clauze contractuale pentru o
anumita situatie
Legea romana se aplica:

a. cetatenilor straini aflati pe teritoriul Romaniei
b. cetatenilor romani indiferent de locul unde se afla
c. pe perioada cuprinsa intre data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei si data abrogarii ei
/ abrogarea ei
d. cetatenilor romani aflati in strainatate
Sunt societati comerciale de persoane:

a. societatea in comandita simpla
b. Societatea pe actiuni
c. Societatea cu raspundere limitata
d. societatea in nume colectiv
Pot răspunde și cu bunurile personale pentru datoriile rezultate in urma desfasurarii unei activitati comerciale:
a. asociatii din societatea in nume colectiv
b. asociații din Societatea cu răspundere limitată
c. asociatii comanditari din societatea in comandita simpla
d. persoana fizica autorizata
Au dreptul de a vinde in mod liber participatiile detinute asociatii din:

a. societatea pe actiuni
b. societatea in nume colectiv
c. societatea in comandita simpla
Se pot vinde separat de fondul de comert :

a. clientela
b. emblema
c. vadul comercial
Sunt societati de capitaluri :

a. societatea in nume colectiv
b. societatea in comandita pe actiuni
c. societatea in comandita simpla
1087
Persoanele juridice sunt caracterizate prin:
a. Obligativitatea de a avea organe de reprezentare
b. Obligativitatea de a avea in structura actionariatului cel putin o persoana fizica
c. Patrimoniu propriu format exclusiv din bani
d. Un singur obiect de activitate
Nu au dreptul sa participe la raporturi juridice de drept al afacerilor:

a. Societatile comerciale inregistrate in strainatate
b. Persoanele fizice minore
c. Intreprinderile familiale
d. Profesionistii inregistrati legal la autoritatile publice competente
Capacitatea de folosinta incetează:

a. Prin deces
b. In cazul in care casatoria incheiata inainte de implini varsta de 18 ani este anulata
c. Daca dispare discernamantul
d. In cazul in care persoana casatorita inainte de a implini 16 ani incheie un contract individual de munca
a. Niciunul din raspunsuri
b. Poate avea angajati exclusiv rude sau afini pana la gradul IV inclusiv
c. Poate avea maxim trei angajati
d. Nu poate avea angajati
Persoanele fizice in varsta de 18 ani afectate de o boala psihica ce le afecteaza discernamentul:
a. Pot incheia contracte de reparatii cu privire la bunurile aflate in proprietatea lor
b. Pot incheia orice fel de contracte prin intermediul reprezentantului legal
c. Pot incheia contracte individuale de munca
Sunt societati de capitaluri:

a. Societatea cu raspundere limitata
b. Societatea in comandita pe actiuni
c. Societatea in comandita simpla
d. societatea in nume colectiv
Se pot vinde separat de fondul de comert:

a. Emblema
b. Clientela
c. Vadul comercial
Pot raspunde cu bunurile personale pentru datoriile rezultate in urma desfasurarii unei activitati comerciale:
a. Asociatii din societatea in nume colectiv
b. Asociatii din Societatea pe actiuni
c. Asociatii comanditari din societatile in comandita simpla (cei comanditati raspund nelimitat!!!)
d. persoana fizica autorizata
a. Nu poate avea angajati
b. Poate avea angajati dar nu in scopul prestarii activitatilor pentru care intreprinderea este autorizata
c. Poate avea angajati exclusiv rude sau afini pana la gradul IV inclusiv
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dreptul civil face parte din: ( civil, familiei si muncii)

a) Dreptul public
b) Dreptul privat
Dreptul fiscal face parte din: (cel constitutional si fiscal)

a) Dreptul public
b) Dreptul privat
Dreptul afacerilor face parte din:

a. Dreptul public
b. Dreptul privat
c. Niciuna din variantele de mai sus
Cuprinde atât norme din dreptul privat, cât şi din dreptul public (cele din dreptul privat sunt preponderente)
Dreptul afacerilor este reglementat prin:

a) Exclusiv prin Codul civil = fara exclusive era corect
Norma juridica se diferentiaza de celelalte norme de comportament prin:

a) Posibilitatea Statului de a interveni si de a asigura respectarea acesteia=posibilitatea de a apela la forta coercitiva a
statului este diferenta principala dintre norma juridica si celelalte norme
b) Aplicabilitatea in toate ramurile activitatii sociale (ar putea fi aplicata a orice norma deci nu e o diferenta) - n-am
inteles de ce este correct dar este
d) Posibilitatea de transmitere prin viu grai (ar putea fi aplicata a orice norma deci nu e o diferenta)
Normele juridice sunt reglementate prin:

a) Codul civil
d) Exclusiv prin acte ce provin de Parlamentul Romaniei indiferent de forma de exteriorizare = corect fara exclusive si
fara orice forma de exteriozare
O lege intra in vigoare:

c) La momentul publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei = minim 3 zile de la publicare
Reprezinta elemente ale raportului juridic:

a) Patrimoniul
b) Subiectele = partile
c) Drepturile si obligatiile = continutul Si obiectul
Sunt persoane juridice:

a) Asociatii unici din cadrul societatilor cu raspundere limitata
b) Asociatiile
c) Partidele politice
Sunt elemente constitutive ale persoanei juridice:

a) Patrimoniul propriu
b) Organizarea proprie
c) Obiectul de activitate
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice:

a) Incepe la varsta de 18 ani sau 16 ani in cazul persoanelor casatorite = la capacitatea de exercitiu
b) Incepe la nastere in toate cazurile = nu este corect in toate cazurile
c) Determina posibilitatea de exercitare efectiva a drepturilor si obligatiilor = la capacitatea de exercitiu
d) Depinde de existenta discernamantului = la capacitatea de exercitiu
Niciun raspuns corect!
Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice:

a) Poate incepe si de la varsta de 14 ani daca exista discernamant complet format (era corect daca este cu 16)
b) Incepe la varsta de 18 ani in toate cazurile = nu este corect in toate cazurile ptr ca poate fi si de la 16
Capacitatea de folosinta a persoanei juridice:

Structura raportului juridic este alcatuita din urmatoarele elemente: parti/subiecte, continut, obiect
a. subiectele raportului juridic, obiectul raportului juridic, partile raportului juridic
b. subiectele raportului juridic, continutul, obiectul raportului juridic
c. obiectul raportului juridic, continutul raportului juridic, drepturile si obligatiile partilor
Capacitatea de folosinta a persoanei juridice ia sfarsit :

a. atunci cand s-a implinit termenul pentru care a fost constituita
b. indeplinirea scopului sau constatarea imposibilitatii indeplinirii scopului
c. in momentul incetarii persoanei juridice insasi
Drepturile patrimoniale
a. sunt acele drepturi care pot fi exprimate baneste si au un continut economic
b. sunt acele drepturi ce nu au un continut evaluabil in bani si nici natura economica
c. sunt acele drepturi care pot fi exprimate baneste in functie de continut fiind reale si de creanta
In functie de criteriul opozabilitatii lor, obligatiile pot fi:

a. - obligatiile obisnuite
- obligatiile reale
b. - obligatii opozabile tertilor
- obligatii reale
c. - obligatii obisnuite
In functie de structura lor obligatiile sunt:

a. - obligatii complexe
b. - obligatii pure si simple
- obligatii de mijloace –> nu au legatura
c. - obligatii complexe
- obligatii obisnuite -> tin de opozabilitate
In raport cu natura lor si clasificarea data de lege bunurile imobile sunt:

a. - imobile prin natura lor
- imobile prin destinatia lor
- imobile prin obiectul la care se aplica
b. - imobile prin natura lor
- imobile prin anticipatie
c. - imobile prin natura lor
- imobile dobandite prin uzucapiune
Bunurile mobile potrivit clasificarii facute de Codul Civil sunt:

a. - mobile prin natura lor
- mobile prin determinarea legii
- mobile prin anticipatie
b. - mobile prin anticipatie
- mobile prin efectele posesiunii
c. - mobile prin natura lor
- mobile prin obiectul la care se aplica
Bunurile fungibile sunt acele bunuri:

a. care in executarea unei obligatii pot fi inlocuite cu altele
b. nu pot fi inlocuite cu altele
c. sunt bunuri care produc periodic fructe
Bunurile frugifere sunt:

a. bunuri ce produc periodic fructe civile
b. bunuri ce nu produc fructe civile
c. bunuri care, in executarea unei obligatii nu pot fi inlocuite unele cu altele
Bunurile determinate generic sunt acele bunuri care :

a. sunt indicate numai anumite insusiri si caracteristici ale speciei sau categoriei din care fac parte
b. sunt bunuri in care particularizarea sau individualizarea lor se face prin numarare, cantarire, masurare
c. sunt bunuri ce pot fi inlocuite in executarea obligatiilor
Capacitatea de folosinta are urmatoarele caractere juridice:

a. generalitatea, legalitatea, impersonalitatea, egalitatea capacitatii civile de folosinta, universalitatea
b. inalienabilitatea, legalitatea, generalitatea
c. egalitatea capacitatii civile de folosinta , intangibilitatea, generalitatea, suveranitatea
Capacitatea civila de exercitiu - caracteristici

a. legalitatea, generalitatea, imprescriptibilitatea, intangibilitatea, obligativitatea
b. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, imprescriptibilitatea
c. egalitatea capacitatii de exercitiu a persoanelor juridice, legalitatea, generalitatea
Structura raportului juridic este alcatuita din urmatoarele elemente:

a. subiectele raportului juridic, obiectul raportului juridic, partile raportului juridic
b. subiectele raportului juridic, continutul, obiectul raportului juridic
c. obiectul raportului juridic, continutul raportului juridic, drepturile si obligatiile partilor
Caracterele raportului juridic civil sunt:
a. caracterul social, legal, dublu volitional, egalitatea juridica a partilor
b. caracterul dublu volitional, egalitatea juridica a partilor, volitional
c. caracterul dublu volitional, social, egalitatea juridica a partilor
Capacitatea de folosinta a persoanei juridice ia sfarsit :

a. atunci cand s-a implinit termenul pentru care a fost constituita
b. indeplinirea scopului sau constatarea imposibilitatii indeplinirii scopului
c. in momentul incetarii persoanei juridice insasi
In functie de nationalitatea persoanei juridice acestea pot fi:

a. persoane juridice straine, persoane juridice romane, persoane juridice cu sediul in strainatate
b. persoane juridice romane, persoane juridice straine, persoane juridice multinationale
c. persoane juridice romane, persoane juridice straine, persoane juridice multinationale, persoane juridice cu sediul atat
in tara cat si in strainatate
Drepturile patrimoniale
a. sunt acele drepturi care pot fi exprimate baneste si au un continut economic
b. sunt acele drepturi ce nu au un continut evaluabil in bani si nici natura economica
c. sunt acele drepturi care pot fi exprimate baneste in functie de continut fiind reale si de creanta
Norma juridica: “Cetatenii vor beneficia de scutiri de la plata impozitului in conditiile ce vor fi reglementate printr-un
act juridic ce urmeaza a fi adoptata de Guvernul Romaniei” reprezinta:
Norma juridica permisiva:

O lege cade in desuetudine:

Persoanele fizice in varsta de 16 ani:

a) Pot incheia contracte de administrare cu privire la bunurile proprietatea lor daca au aprobarea reprezentantului
legal
b) Pot incheia exclusiv contracte de donatie privind bunurile lor
c) Pot incheia contracte individuale de munca
d) Niciun răspuns corect
Capacitatea de exercitiu deplina:
a) Incepe intotdeauna la varsta de 18 ani
b) Incepe la varsta de 16 ani daca persoana in cauza incheie un contract individual de munca
c) Este strans legata de existenta discernamantului
Pot participa la raporturi juridice de drept al afacerilor:

a) Doar profesionistii inregistrati legal la autoritatile publice competente
b) Exclusiv Societatile comerciale înregistrate în România
Care dintre cele de mai jos nu reprezinta izvor de drept:

a) Hotărârile pronunțate de instanțele de judecată de grad inferior
c) Directivele Europene
Pot fi membri ai unei intreprinderi familiale:

a) Numai membri unei familii care au varsta de peste 18 ani
b) Rudele si afinii de pana la gradul IV
c) Orice persoana care are capacitatea de a presta munca
Testamentul reprezinta:
a) un act juridic bilateral
Contractul de vânzare a unui teren reprezinta:

Contractul privind depozitarea unui bun este:

b) un contract real
Un calorifer instalat într-un apartament reprezintă:

a) un bun mobil
c) un bun imobil prin determinarea legii
O acțiune la purtător emisă de societatea Alpha SRL reprezintă:

a) un bun individual determinat
b) un bun mobil
Ca regula, viciile de consimtamant:

c) afecteaza valabilitatea actului juridic numai pentru viitor
Sunt caracterizate prin lipsa unui capital social minim:

Pot răspunde pentru datoriile societății și cu bunurile personale asociații din:

în cazul unui contract de vânzare-cumpărare riscurile se transmit de la vânzător la cumpărător:

b) intotdeauna la momentul încheierii contractului
c) la momentul predării bunului daca partile stabilesc in acest sens
Chiria percepută pentru închirierea unui apartament:

b) reprezintă un fruct industrial
c) niciuna din variantele de mai sus
Test 1081
1. Persoanele fizice in varsta de 18 ani afectate de o boala psihica ce le efecteaza discernamantul:
a) Pot incheia contracte de reparatii cu privire la bunurile aflate in proprietatea lor
b) Pot incheia contracte individuale de munca
c) Pot incheia contracte doar prin intermediul reprezentantului legal
2. Capacitatea deplina de exercitiu inceteaza:
a) Numai prin deces
b) Daca dispare discernamantul
c) In cazul in care persoana casatorita inainte de a implini 16 ani incheie un contract individual de munca
3. Nu au dreptul sa participle la raporturi juridice de drept al afacerilor:
a) Profesionistii inregistrati legal la autoritatile publice competente / Intreprinderile familiale
b) Persoanele fizice minore
c) Societatile comerciale inregistrate in strainatate
4. Persoanele juridice sunt caracterizate prin:
a) Patrimoniu propriu format exclusiv din bani
b) Un singur obiect de activitate
c) Obligativitatea de a avea in structura actionariatului cel putin o persoana fizica
d) Obligatia de a avea organe de reprezentare
5. O intreprindere familiala:
a) Nu poate avea angajati
b) Poate avea angajati dar nu in scopul prestarii activitatilor pentru care intreprinderea este autorizata
c) Poate avea angajati exclusiv rude sau afini pana la gradul IV inclusiv
6. Norma juridica supletiva:
a) Se aplica in completarea contractelor sau a altor acte juridice daca partile nu au prevazut clauze
contractuale pentru o anumita situatie
b) Prevede in concret rezultatul de atins / Stabileste in concret rezultatul de atins
c) Interzice un anumit comportament
7. Legea română se aplica:
a) Pe perioada cuprinsa intre data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei si abrogarea ei
b) Cetatenilor straini aflati pe teritoriul Romaniei
c) Cetatenilor romani aflati in strainatate
8. Pot raspunde cu bunurile personale pentru datoriile rezultate in urma desfasurarii unei activitati
comerciale:
a) Asociatii din SRL
b) Asociatii din SA
c) Persoana fizica autorizata
9. Se pot vinde separat de fondul de comert:
a) Vadul comercial
b) Emblema
c) Clientela
10. Sunt societati de persoane:
a) Societati in nume colectiv
b) Societati in comandita simpla
c) Societatea in comandita pe actiuni
d) Societatea cu raspundere limitata
Test 1082
11. Persoanele fizice in varsta de 18 ani afectate de o boala psihica ce le efecteaza discernamantul:
a) Pot incheia contracte inchiriere privind bunurile lor prin intermediul curatorului
b) Pot incheia contracte de reparatii cu privire la bunurile aflate in proprietatea lor
12. Sunt societati de capitaluri:
a) Societati in nume colectiv
b) Societati in comandita simpla
Test 1083
13. Pot raspunde cu bunurile personale pentru datoriile rezultate in urma desfasurarii unei activitati
comerciale:
a) Asociatii din societatea in nume colectiv
b) Asociatii din SRL / Asociatii din SA
c) Asociatii comanditari din societatea in comandita simpla (cei comanditati raspund nelimitat!!!)
14. Au dreptul de a vinde in mod liber participatiile detinute asociatii din:
a) Societatea pe actiuni
b) Societatea in nume colectiv
c) Societatea in comandita simpla
Test 1087
15. Capacitatea de folosinta inceteaza:
a) Prin deces
b) In cazul in care casatoria incheiata inainte de a implini varsta de 18 ani este anulata
c) Daca dispare discernamantul
a) Niciunul din raspunsuri
b) Poate avea angajati exclusiv rude sau afini pana la gradul IV inclusiv
c) Poate avea maxim 3 angajati
d) Nu poate avea angajati
e) Societatea cu raspundere limitata
f) Societatea in comandita pe actiuni
d) Societati in comandita simpla

d) Dreptul public
e) Dreptul privat
f) Niciuna din variantele de mai sus
d) Dreptul public
e) Dreptul privat
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
c) Niciuna din variantele de mai sus (Cuprinde atât norme din dreptul privat, cât şi din dreptul public (cele din
dreptul privat sunt preponderente))

d) Exclusiv prin Codul civil
e) Legile si hotararile de Guvern ce reglementeaza domeniul comercial
f) Constitutia Romaniei
e) Posibilitatea Statului de a interveni si de a asigura respectarea acesteia
f) Aplicabilitatea in toate ramurile activitatii sociale
g) Reglementarea acesteia prin intermediul actelor normative
h) Posibilitatea de transmitere prin viu grai
e) Codul civil
g) Orice lege adoptata de Parlamentul Romaniei sau act cu caracter normativ emis de Guvernul Romaniei
h) Exclusiv prin acte ce provin de Parlamentul Romaniei indiferent de forma de exteriorizare
e) La momentul adoptarii ei de catre Parlament
f) La momentul promulagrii de catre Presedintele Romaniei
g) La momentul publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei
h) Niciuna din variantele de mai sus
8. Norma juridica: “Cetatenii vor beneficia de scutiri de la plata impozitului in conditiile ce vor fi
reglementate printr-un act juridic ce urmeaza a fi adoptata de Guvernul Romaniei” reprezinta:
d) O norma juridica de trimitere
e) O norma juridica in alb
f) O norma juridica determinata
În situatia în care norma nu apare complet în actul normativ
prin care este edictata, ci trimite la dispozitiile cuprinse în alte acte existente, avem de-a face cu o
norma de trimitere. Atunci când unele elemente ale normei urmeaza sa fie precizate printr-un act
normativ care sa fie adoptat ulterior, avem de-a face cu ceea ce poarta denumirea de norma în alb.
d) Atunci cand ajunge la termen
e) Atunci cand nu mai este de actualitate
f) Atunci cand este inlocuita de o alta lege
e) Incepe la varsta de 18 ani sau 16 ani in cazul persoanelor casatorite
f) Incepe la nastere in toate cazurile
g) Determina posibilitatea de exercitare efectiva a drepturilor si obligatiilor
h) Depinde de existenta discernamantului
Care dintre urmatoarele sunt vicii ale consimţamantului unei persoane care incheie un act juridic:
a. lipsa de onestitate a persoanei cu care se contracteaza
b. neseriozitatea persoanei cu care se contracteaza
c. violenta exercitata asupra persoanei respective de persoana cu care contracteaza
Actele juridice bilaterale sunt:

a. acte juridice care au doua parti
b. acte juridice in care ambele parti au obligatii
c. acte juridice care sunt semnate in doua exemplare
O societate al carei obiect de activitate este productia de mobilier incheie doua contracte, ambele pentru o perioada
de un an, de la 1 lanuarie 2020 la 31 decembrie 2020:
a) Un al doilea contract, cu o societate al cărui obiect de activitate este producerea de materiale textile, prin care
această din urma societate se obliga să furnizeze lunar cantitatea de ţesaturi de tapiterie pentru mobilier, in
cantitatile şi culorile care vor fi solicitate expres de societatea producatoare de mobilier pritr-o comanda trimisa in
fiecare luna, in schimbul unui preţ calculat funcţie de pretul fiecarui tip de ţesaturi indicat in lista de preţuri anexa la
contract, preţ care trebuie platit de societatea producatoare de mobilier in data de 1 a lunii pentru livrarile facute in
luna anterioara.
b) Un contract cu o persoană fizică autorizata PFA prin care aceasta se obliga să furnizeze servicii de dezapezire pentru
zona de depozitare exterioara şi pentru parcarea clădirii de birouri a societăţii in fiecare din zilele in care ninge, pentru
preţul de 1000 Iei/zi, plătibil lunar, in prima zi lucrătoare a lunii pentru luna anterioara, prin raport la numarul total de
zile in care au fost efectiv furnizate serviciile de dezapezire;
 Intrebare : obligatia de furnizare de tesaturi de la contractul de la pct a este o obligatie:
a. o obligatie principala sau accesorie, dupa cum este sau nu achitat pretul corespunzator
b. o obligatie principala
c. o obligatie accesorie
 Intrebare : obligatia de plata e pretului contractului de la a) este :
a. o obligatie de mijloace
b. o obligatie de rezultat
 Intrebare : dreptul la incasarea pretului de la litera b) este :
a. un drept de creanta
b. un drept real
 Intrebare : obligatia de efectuare a serviciilor de dezapezire din contractul de la litera b) este :
a. afectata de conditie suspensiva
b. neafectata de nicio conditie
c. afectata si de conditie suspensiva si de conditie rezolutorie
d. afectata de conditie rezolutorie
 Intrebare : persoana fizica autorizata PFA este :
a. persoana fizica profesionist
b. persoana fizica fara capacitate
c. persoana fizica cu capacitate restransa
 Intrebare: obligatia de plata a pretului din contractul de la litera a) este :
a. afectata de un termen suspensiv
b. afectata de un termen suspensiv si de un termen extinctiv
c. afectata de un termen extinctiv
Care din următoarele situatii sunt cauze de exonerare de raspundere civila:

a. Lipsa formei scrise a acordului autorului unui fapt ilicit de a plăti despăgubirea
b. Lipsa mijloacelor financiare ale autorului unui fapt ilicit pentru a plătii despăgubirea datorata
c. Lipsa de discernămănt a autorului faptului ilicit,
Care din următoarele situatii sunt fapte juridice:

a. nasterea unui copil
b. casatoria
c. infiintarea unei societati comerciale
Anexa 3
a) solemn
8. Consimtamantul:
9. Doua parti, vanzatorul in varsta de 18 ani si cumparatorul in varsta de 46 de ani, incheie un contract
de vanzare in care pretul vanzarii este de 4 ori mai mic decat pretul pietei:
contractul:
cumparatorul credea ca este intravilan dar de fapt el era la 5km de oras in extravilan si zona Agricola,
atunci contractul este:
12. O societate comerciala vinde un bun descries ca fiind “drumul DN1” din Romania. Actul juridic nu
este valabil pentru ca:
a) sa existe, sa fie determinat sau determinabil, sa fie licit, sa fie posibil. Sa fie in circuitul civil
d) absoluta si relative
a) efectele nulitatii sunt: desfiintarea retroactiva a actului nul, repunerea partilor in situatia anterioara,
anularea actelor subsecvente, daune-interese
20. Doua parti incheie un contract de vanzare fara a intentiona a plati sau a primi pretul ci pentru a Evita
formalitatile unui contract de donatie. Acest contract este:
21. Rezolvatiunea:
22. Rezilierea:

Anexa 4
2. Gerantul:
a) are obligatia de a se ingriji de interesele geratului cu diligenta pe care un bun proprietar o
depune in administrarea bunurilor sale
3. Geratul:
4. Atunci cand o persoana ii mareste in mod neimputat activul patrimonial in detrimentul unei alte
persoane, al carui active patrimolial se diminueaza avem o situatie de:
5. Un copil de 6 ani sparge un geam cand se joaca pe strada, nesupravegheat cu mongea .

CAPACITATE JURIDICA
a)o ramură de drept public intern; b) o ramură de drept privat, ca şi dreptul financiar; c) presupune
civil.
a)la data adoptării ei; b)după două zile de la momentul publicării ei în Monitorul Oficial al
României; c)după trei zile de la momentul publicării ei într-un ziar local de mare influenţă; d)de
la data menţionată în cuprinsul său.
a)capacitatea de folosinţă coincide cu capacitatea de exerciţiu; b) capacitatea de exerciţiu este
întotdeauna dobândită prin actul constitutiv; c) organele de conducere nu pot fi decât unipersonale;
6. Diviziunea dreptului care reglementează relaţiile sociale dintre persoane aparţinând mai multor
state şi care deţin bunuri aflate în state diferite este:
privat intern.
a) se poate vorbi despre o capacitate de folosinţă anticipată; b) organele de conducere nu pot fi
decât unipersonale; c) capacitatea de exerciţiu este întotdeauna dobândită prin actul constitutiv;
d) capacitatea de folosinţă coincide cu capacitatea de exerciţiu.

persoanele cu vârsta cupriă între 14 şi 18 ani; d) persoanele dispărute, de la momentul dispariţiei
lor.
patrimoniale sau nepatrimoniale reglementate de norma de drept; c) norma de drept aplicabilă întrun
caz determinat; d) relaţiile sociale manifestate prin totalitatea drepturilor subiective şi a
a) după trei zile de la momentul publicării ei într-un ziar local de mare influenţă; b) la data adoptării
SOCIETATI
c) Asociatul unic;
2.Aportul obligatoriu la constituirea unei

societăți este în:
a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
4.Societatea care poate fi deținută de un
asociat unic este:
a) Societatea în nume colectiv;
b) Societatea în comandită simplă;
d) Societatea în comandită pe
acțiuni;
5.Societatea care poate fi administrată în
sistem dualist este:
acțiuni;
număr maxim de 50 de asociați este:

acțiuni;
7.Adunarea general extraordinară a
acționarilor:
a) Aprobă situațiile financiare ale
societății;
b) Aprobă balanța;
c) Decide asupra schimbării
sediului social al societății;
8. Adunarea general ordinară a
acționarilor:
a) Numește administratorii și
cenzorii;
b) Decide asupra schimbării
obiectului de activitate al
societății;
c) Decide înființarea unor sedii
secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;

10. Valoarea minima a unei acțiuni întro societate pe acțiuni este:
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;
(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale

3. Este inclus in categoria actelor juridice solemne: a) contractual de vanzarecumparare avand ca obiect
un teren; b) contractual de vanzare-cumparare avand ca
obiect o cladire; c) testamentul; d) contractual de deposit a unei cantitati mari de
bunuri.
numit.

a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit

mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
3. Legea in sens restrans cote actul normativ adoptat de:
b)Parlament
4. Actele juridice normative emie de institutiile Uniunii Europene care au aplicare directa in dreptul
intern roman sunt:

d) constitutia, legea si ordonantele, hotararile Guvernului, ordinele ministrilor, celelalte acte
normative emise de organele administratiei publice centrale si hotararile Consiliilor locale
7. Daca Guvernul emite o ordonanta in baza unei legi speciale de abilitare aceasta intra in vigoare:
d) la 3 zile calendaristice de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, daca in textul lor nu
este prevazuta o data de intrare in viguare anterioara
c) o relatie sociala reglementata de norme juridice civile, in care partile se afla in relatie de egalitate
C. SA
A. de la naștere
3-Tabla de pe perete este un bun iobil prin:
C. destinație
B. SNCFR
B. 3 ani
C. dispoziția
B. de a face
Anexa 3
a) solemn
8. Consimtamantul:
contractul:

a) efectele nulitatii sunt: desfiintarea retroactiva a actului nul, repunerea partilor in situatia
anterioara, anularea actelor subsecvente, daune-interese
21. Rezolvatiunea:
22. Rezilierea:
Anexa 4
b) Presupune actiunea voluntara, constienta a gerantului
7. Gerantul:
b) are obligatia de a se ingriji de interesele geratului cu diligenta pe care un bun proprietar o
8. Geratul:
c) Are obligatia de a rambursa gerantului cheltuielile necesare
d) imbogatire fara just temei
b) parintilor sau tutorelui legal

Dizolvare
Divizare totala.
5. O persoana juridica este infiintata pe o perioada de 10 ani.La implinirea celor 10 ani persoana
inceteaza prin:
Dizolvare
Poate incheia singur actele de conservare precum si actele de dispozitie de mica valoare,cu caracter
curent si care se executa la momentul incheierii lor
9. Persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea drepturi si obligatii:
11. Resedinta este:

12. Documentele care emana de la persoana juridica trebuie sa cuprinda urmatoarele atribute de
identificare a persoanei juridice:

14. O societate comerciala are 5 asociati cu parti sociale diferite,unul detinand 50% din totalul
partilor sociale.Ce contract de societate au semnat?
Multilateral
CAPACITATE JURIDICA

civil.
privat intern.

lor.
SOCIETATI
c) Asociatul unic;
a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;

a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;
acțiuni;
acționarilor:
societății;
acționarilor:
cenzorii;
societății;
secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;

(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale
bunuri.

numit.
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
mai.

b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
sigur
1. Persoanele fizice in varsta de 16 ani:
a) Pot incheia contracte de reparații cu privire la bunurile aflate în proprietatea lor
b) Pot incheia contracte de închiriere privind bunurile lor
sigur
2. Capacitatea de exercitiu deplina încetează:
a) În cazul în care persoana căsătorită înainte de a împlini 16 ani divorțează
b) Numai prin deces
c) Dacă dispare discernamantul
Not sigur
3. Nu pot participla la raporturi juridice de drept al afacerilor:

a) profesionistii inregistrati legal la autoritatile publice competente
b) Societatile comerciale înregistrate în străinătate
c) Persoanele fizice
d) Niciuna din variante
Not sigur

b) Obligatia de a avea in actionariat cel putin o persoana fizica
c) Obligatia de a avea organe de reprezentare
0% sigur
5. O întreprindere familială:
a) Nu poate avea angajați
b) Poate avea angajați exclusiv rude sau afini pana la gradul IV
c) Poate avea angajați dar nu în scopul prestării activităților pentru care întreprinderea este
autorizată
sigur
a) interzice un anumit comportament
b) se aplica în completarea contractelor sau a altor acte juridice daca parțile nu au prevăzut
clauze contractuale pentru o anumită situație
sigur
7. Legea română se aplică:
a) pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare și abrogarea ei
b) cetățenilor români indiferent de locul unde se află
c) și cetățenilor străini aflați pe teritoriul României
sigur
8. Contractul de vânzare-cumpărare reprezinta:
0% sigur
9. Contractul de donație reprezinta:
c) un act juridic dezinteresat
d) o liberalitate
0% sigur
10. Dreptul de moștenire este:
a) un drept patrimonial
b) un drept real
c) un drept absolut
d) niciuna din variante

sigur
11. Obligația de a confecționa o statuie conform cerințelor Clientului reprezintă:
a) o obligație de rezultat
b) o obligație de mijloace
c) o obligație pozitivă
d) o obligație de a da
sigur
12. Obligația de a acorda un împrumut ăn cazul în care paritatea RON-EUR trece de 1 EUR = 5 RON
reprezintă:
a) o obligație pură și simplă
b) o obligație afectată de termen
c) o obligație afectată de condiție
sigur
13. Un bibelou așezat pe o masă într-un apartament reprezintă:
a) un bun mobil
sigur
14. O acțiune la emisă de o societate tranzacționată la Bursă reprezintă:
b) un bun mobil
sigur
15. Eroarea ce poartă asupra calității de proprietar a vânzătorului poate atrage:
sigur
16. Sunt societăți de capitaluri:
sigur
17. Pot răspunde pentru datoriile societății și cu bunurile personale:
a) asociații din Societatea cu răspundere limitată
b) asociații comanditați din Societatea în comandită simplă
c) asociații comanditari din Societatea în comandită pe acțiuni
sigur
18. în cazul unui contract de vânzare-cumpărare riscurile se transmit de la vânzător la cumpărător:
b) la momentul încheierii contractului
c) la momentul predării bunului, indiferent de prevederile contractuale
sigur
19. Nulitatea absolută:
a) poate fi confirmata dacă toate părțile sunt de acord
b) intervine în cazul încălcării normelor ce protejează interese private cât și interese publice
c) presupune neîndeplinirea unei condiții pentru încheierea actului juridic civil ce protejează un interes
obștesc
sigur
20. Chiria percepută pentru închirierea unui apartament:
1.Nulitatea absoluta:
a.presupune neindeplinirea unei conditii pentru incheierea actulu juridic civil ce protejeaza un interes
public
2.Persoanele fizice in varsta de 18 ani afectate de o boala psihica
a. Pot incheia contracte individuale de munca
b. Pot incheia contracte de reparații cu privire la bunurile aflate în proprietatea lor
c. Pot incheia contracte de închiriere privind bunurile lor cu aprobarea curatorului
3.O parte sociala emisă de o societate cu raspundere limitata reprezintă
a. un bun accesoriu
b. un bun mobil
c. un bun aflat în afara circuitul civil
4.Dreptul de moștenire este
a. un drept absolut
b. un drept patrimonial
c. un drept real
5.Sunt societati de persoane
a. societatea cu raspundere limitata
c.societatea in nume colectiv
6. în cazul unui contract de vânzare-cumpărare riscurile se transmit de la vânzător la cumpărător
a. la momentul finalizării negocierilor
b. la momentul incheierii contractului
c. la momentul predării bunului, indiferent de prevederile contractuale
7. Contractul de donatie reprezinta
a.un act juridic unilateral
b.un act juridic comutativ
c. un act juridic aleatoriu
8. Nu au dreptul sa participe la raporturi juridice de drept al afacerilor
a. Societatile comerciale înregistrate în străinătate
c. profesionistii inregistrati legal la autoritatile publice competente
9. O întreprindere familială
a. Poate avea angajați dar nu în scopul prestării activităților pentru care întreprinderea este autorizată
b. Poate avea angajați exclusiv rude sau afini pana la gradul IV
c. Nu poate avea angajati

10.Persoanele juridice sunt caracterizate prin
a.un singur obiect de activitate
b.obligatia de a avea organe de reprezentare
c.patrimoniu prorpiu format exclusive din bani
d. obligatia de a avea in actionariat cel putin o persoana fizica
11. Obligația de a acorda un împrumut in cazul în care paritatea RON-EUR trece de 1 EUR = 5 RON
reprezintă
a. o obligatie afectata de termen
b. o obligatie afectata de conditie
c. O obligatie pura si simpla
a. Pot incheia contracte individuale de munca
b. Pot incheia contracte de reparații cu privire la bunurile aflate în proprietatea lor
c. Pot incheia contracte de închiriere privind bunurile lor cu aprobarea curatorului
13.Legea romana se aplica
a.pe perioada cuprinsa intre data publicarii in Monitorul official al Romaniei si aborgarea ei
b. cetateniulor straini aflati pe teritoriul ROmaniei
c.cetatenilor romani indiferent de locul inde se afla
GRILE SEMINAR

a.
generalitatea, legalitatea, impersonalitatea, egalitatea capacitatii civile de folosinta,
universalitatea
b.
c.

a.
b.
c.

a.
b.
c.

a.
b.
c.

a.
b.
c.
a.
b.
c.
persoane juridice romane, persoane juridice straine, persoane juridice multinationale, persoane
juridice cu sediul atat in tara cat si in strainatate
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
a) Dreptul public
b) Dreptul privat

a) Exclusiv prin Codul civil (nu doar codul civil fara cuv exclusiv era si a) )
b) Legile si hotararile de Guvern ce reglementeaza domeniul commercial

a) Codul civil
c) Orice lege adoptata de Parlamentul Romaniei sau act cu caracter normativ emis de Guvernul
Romaniei

c) La momentul publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei (la 3 zile dupa!!)

e) La data la care aceasta este promulgata de Presedintele Romaniei
f) La data la care aceasta este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei
g) La data mentionata in cuprinsul ei indiferent daca este publicata sau nu in Monitorul Oficial al
Romaniei


e) Pot incheia contracte de administrare cu privire la bunurile proprietatea lor daca au
aprobarea reprezentantului legal
f) Pot incheia exclusiv contracte de donatie privind bunurile lor
g) Pot incheia contracte individuale de munca
h) Niciun răspuns corect
9. Capacitatea de exercitiu deplina:

d) Incepe intotdeauna la varsta de 18 ani
e) Incepe la varsta de 16 ani daca persoana in cauza incheie un contract individual de munca
f) Este strans legata de existenta discernamantului
10. Pot participa la raporturi juridice de drept al afacerilor:

e) Doar profesionistii inregistrati legal la autoritatile publice competente
f) Exclusiv Societatile comerciale înregistrate în România
g) Persoanele fizice autorizate
11. Care dintre cele de mai jos nu reprezinta izvor de drept:


e) Obiect de activitate**
f) Obligatia de a avea in actionariat cel putin o persoana fizica
g) Obligatia de a avea organe de reprezentare **
h) Patrimoniu propriu
13. Pot fi membri ai unei intreprinderi familiale:

d) Numai membri unei familii care au varsta de peste 18 ani
e) Rudele si afinii de pana la gradul IV
f) Orice persoana care are capacitatea de a presta munca

d) Nici nu obliga si nici nu interzice un anumit comportament
e) Permite subiectului de drept sa isi aleaga conduita de urmat
f) Stabileste in concret rezultatul de atins
i) La data la care aceasta este promulgata de Presedintele Romaniei urmare a confirmîrii
constituționalității de către Curtea Constituțională
j) La data la care aceasta este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei
k) La data mentionata in cuprinsul ei indiferent indiferent de termenul stipulat
l) Niciuna din variantele de mai sus
9. Testamentul reprezinta:
10. Contractul de vânzare a unui teren reprezinta:
11. In cazul unei comenzi plasate prin corespondență, contractul se considera a fi incheiat:
a) la momentul la care ofertantul a luat cunostinta de acceptarea ofertei sale
b) la momentul la care ofertantul a primit acceptarea ofertarea sale
c) la momentul la care cumparatorul a transmis acceptarea ofertei
12. Contractul privind depozitarea unui bun este:
b) un contract real
13. Un calorifer instalat într-un apartament reprezintă:
a) un bun mobil
14. O acțiune la purtător emisă de societatea Alpha SRL reprezintă:
b) un bun mobil
d) Atrag nulitatea absoluta

e) Atrag nulitatea relativa
f) afecteaza valabilitatea actului juridic numai pentru viitor
16. Sunt caracterizate prin lipsa unui capital social minim:
17. Pot răspunde pentru datoriile societății și cu bunurile personale asociații din:

a) poate fi confirmata si tacit
b) intervine si in cazul fraudei la lege
c) presupune neîndeplinirea unei condiții pentru încheierea actului juridic civil
GRILE MERGED
GRILE
a) conţinut;
b) patrimoniu;
c) firmă;
d) scop.

1.Este absolut:
a) dreptul de proprietate,
b) dreptul la nume,
c) dreptul de primi salariul,
Cine trebuie să imi respecte dreptul de proprietate? dar dreptul la nume? - Toată lumea.
Cine trebuie să imi respecte dreptul la salariu (= cine trebuie să imi plătească salariul?) - angajatorul
meu = ASE
2. Raportul obligațional care are în conținut un drept relativ, se caracterizează prin faptul că:
a) este cunoscut numai subiectul activ (titularul dreptului), subiectul pasiv fiind nederminat,
b) sunt bine precizate atât subiectul activ cât și subiectul pasiv,
c) obligația subiectului pasiv constă în a nu face nimic care să aducă atingere exercițiului dreptului
Dreptul relativ are o acțiune relativă = poate fi valorificat numai în raport cu o persoană bine
determinată (=subiectul pasiv) care trebuie să aibă o anumită conduită bine precizată= să dea ceva
anume, să facă ceva anume sau să nu facă ceva anume.
Dreptul absolut are o acțiune absolută = poate fi valorificat în raport cu toată lumea = subiectul pasiv
nu este bine precizat ci este format din toți ceilalți care nu sunt titularii dreptului. Toată lumea are o
singură obligație - conduită, anume să se abțină de a auce atingere dreptului.
dreptul de proprietate vs. obligația tuturor de a nu lua bunul asupra căruia se exercită dreptul de
proprietate (să nu furi)
3. Dreptul vânzătorului de a încasa prețul mărfii este:
a) drept absolut,
b) drept real,
c) drept accesoriu,
Vânzătorul poate cere prețul pentru marfa X
- numai de la cumpărătorul acelei mărfuri.= nu e absolut
- se poate exercita numai prin acțiuni asupra debitorului - el trebuie să dea banii (deci nu se poate
exercita asupra bunurilor, în acest caz banii, câtă vreme aceștia nu au fost încasați)= nu este drept
real,
- nu depinde de niciu alt drept = nu este accesoriiu
1. Pierde în urma prescripției extinctive:
a) creditorul,
b) debitorul,
c) terțul
Creditorul pierde dreptul de a mai cere ajutorul instanței și implicit singura modalitate de a-l forța pe
debitor să-și îndeplinească obligațiile asumate
2. Prescripția extinctivă profită:
a) creditorul,
b) debitorul,
c) terțul
Debitorul nu mai poate fi dat în judecată de creditor după ce s-a împlinit termenul de prescripție.
3. Prescripția extinctivă poate fi invocată de:

a) creditor,
b) debitor,
c) instanța de judecată, din oficiu,
Întrucât singurul beneficiar al prescripției extinctive este debitorul - el scapă de proces la finalul
curgerii termenului de prescripție - debitorul poate să pună în vedere instanței faptul că acțiunea
creditorului este prescrisă - deci nu mai poate avea loc un proces.
1. De când începe să curgă termentul de prescripție:
a) de la 6.05
b) între 6.05 - 16.05
c) de la 16.05
d) niciun răspuns corect
Practic avem de-a face cu 2 categorii de termene :
- termenul care afectează raportul juridic - care se împlinește la 16.05
- termenul de prescripție - care începe la 16.05.2020 și se împlinește la 16.05.2023,
2. Cât durează termenul de prescripție?
a) 30 de zile,
b) 3 ani,
c) 5 ani,
În accest caz intervine termenul general de prescripție extinctivă = de 3 ani.
3. Când se prescrie obligația lui C de a plăti impozitul pe profitul obținut din dobânda încasată de la
D?
a) 1 an de la încasarea dobânzii,
b) 3 ani de la încasarea dobânzii,
c) 5 ani de la încasarea dobânzii,
Fiind vorba de o obligație specială - obligația de a plăti impozitul - și prescripție extinctivă are un
termen special - de 5 ani.
1. Ipoteza în care X, șoferul unui autovehicol frigorific încărcat cu închețată, care vine de la Cluj și nu
îl găsește pe Y, patronul unui butic din București, este nevoit să vândă marfa lui Z este:
a) gestiune de afaceri,
b) plată nedatorată,
c) îmbogățire fără justă cauză
Are grijă de marfa lui Y, pe care nu o abandonează, ci încearcă să o valorifice pentru a diminua
pierderile pe care Y le-ar fi înregistrat dacă ar fi plecat cu ea înapoi la Cluj.
2. Situația în care X, chiriaș, este nevoit să repare ușa de la intrarea în apartamentul în care
locuiește, pe care a găsit-o spartă cînd s-a întors de la serviciu, reprezintă:
Contravaloarea ușii iese din patrimoniul lui X și intră în patrimoniul proprietarului apartamentului.
1. Gestiunea de afaceri reprezintă:
a) un eveniment,
b) un fapt juridic,
c) un act juridic,

2. Plata nedatorată este
a) un mod de executare a obligației,
b) un viciu de consimțământ,
c) un delict
Plata nedatorată este un fapt juridic licit.
1. Pandemia din 2020 reprezintă:
a) un eveniment,
b) un fapt juridic,
c) un act juridic,
2. Are la bază voința persoanei :
a) un eveniment,
b) un fapt juridic,
c) un act juridic,
Are scop lucrativ:
A. ASE
B. SNCFR
C. Biserica Ortodoxă Română
D. niciun răspuns corect
Cenzorii sunt numiți pe o perioadă de:

A. 4 ani
B. 3 ani
C. 2 ani
Face parte din structura normei juridice:
A. părțile
B. obiectul
C. dispoziția
Obligația profesorului de a preda cursul este o obligație:
A. de a da
B. de a face
C. de a nu face
Nu sunt titluri negociabile:
B. obligațiunile
C. acțiunile
Dreptul vânzătorului de a primi prețul bunului vândut este:
A. un drept real
B. un drept absolut
Are o valoare minimă de 10 lei:
B. obligațiunile
C. acțiunile

Poate fi constituită și prin subscripție publică:
A. SNC
B. SRL
C. SA
ANSWER: C
Persoana fizică dobândește capacitate de folosință:
A. de la naștere
B. de la 14 ani
C. da la 18 ani
ANSWER: A
Tabla de pe perete este un bun iobil prin:
A. natura lui
B. determinarea legii
C. destinație
ANSWER: C
Are scop lucrativ:
A. ASE
B. SNCFR
ANSWER: B
A. 4 ani
B. 3 ani
C. 2 ani
ANSWER: B
A. părțile
B. obiectul
C. dispoziția
ANSWER: C
A. de a da
B. de a face
C. de a nu face
ANSWER: B
B. obligațiunile
C. acțiunile
ANSWER: A
A. un drept real
B. un drept absolut
ANSWER: C
B. obligațiunile
C. acțiunile
ANSWER: A
APLICAȚII
1. Analizaţi structura următoarei norme juridice:

„În vederea dobândirii personalităţii juridice, asociaţii încheie actul constitutiv şi statutul asociaţiei, în
formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.”
(art.6 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile).
2. Calificaţi1 următoarele norme juridice, din punctul de vedere al conduitei prescrise:

a) „Chiria poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestaţii” (art.1780 alin. (1)
C.civ.);
b) „Dacă părţile nu au prevăzut un termen, contractul de mandat încetează în 3 ani de la încheierea

lui” (art. 2.015 C.civ.);
c) „Consimţământul părţilor trebuie să fie serios, liber şi exprimat în cunoştinţă de cauză” (art. 1204
C.civ.);
d) „Nu pot face obiectul unei cesiuni creanţele care sunt declarate netransmisibile de lege” (art. 1569
alin. (1) C.civ.);


5. Precizați ce fel de interpretare a normei juridice este realizată în următorul text:

(1) Noţiunea «profesionist» prevăzută la art.3 din Codul civil include categoriile de comerciant,
întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi
economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare
a Codului civil.
1
Cerința constă în precizarea tipului de normă juridică.
(2) În toate actele normative în vigoare, expresiile «acte de comerţ», respectiv «fapte de comerţ» se
înlocuiesc cu expresia «activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii.2
 interpretare oficială
6. Prescrie conduita părților (acțiune sau inacțiune):
a) ipoteza;
b) dispoziția;
c) sancțiunea.
7. Stabilește condițiile sau împrejurările în care se aplică norma juridică:
a) ipoteza;
b) dispoziția;
c) sancțiunea.
8. Posibilitatea (facultatea, prerogativa) unei persoane, recunoscută şi ocrotită de dreptul obiectiv
(de lege), de a avea o anumită conduită şi de a pretinde persoanei(lor) obligate să aibă o comportare
(conduită) corespunzătoare dreptului său, comportare care poate fi impusă la nevoie prin forţa de
constrângere a statului reprezintă:
a) dreptul obiectiv;
b) dreptul subiectiv;
c) știința dreptului.
9. Reprezintă drept comun pentru dreptul muncii:
a) dreptul administrative;
b) dreptul constitutional;
c) dreptul civil.
10. Interzic o anumită conduită:
a) normele onerative;
b) normele prohibitive;
c) normele permisive.
2
Art.8 din Legea nr.71/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
11. Suplinesc voința neexprimată a părților:
b) normele permisive;
c) normele supletive.
12. Impun o conduită determinată:
a) normele imperative;
b) normele dispozitive;
c) normele permisive.
13. Lasă la latitudinea părților conduita de urmat:
b) normele dispozitive;
c) normele prohibitive.
14. Reprezintă o regulă de conduită generală, impersonală, obligatorie, tipică:
a) normele juridice;
b) raportul juridic;
c) obligațiile civile.
15. Sunt elemente de structură ale normei juridice:
a) ipoteza;
b) dispoziția;
c) sancțiunea.
16. Norma juridică este:
a) generală;
b) impersonală;
c) facultativă.

a) la bordul navelor și aeronavelor românești;
b) în comunitățile românești aflate pe teritoriul altor state, dacă acestea depășesc 2.500 de locuitori;
c) în bisericile ortodoxe din străinătate care sunt subordonate ecumenic Bisericii Ortodoxe Române.
18. Formularea ”la data întrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice dispoziție legală
contrară” semnifică:
a) abrogare expresă directă;
b) abrogare expresă indirectă;
c) căderea în desuetudine a legii vechi.
19. Este o ramură de drept privat:
a) dreptul financiar și fiscal;
b) dreptul penal;
c) dreptul muncii.
20. Egalitatea juridică a subiectelor de drept caracterizează:
a) dreptul public;
b) dreptul privat;
c) dreptul Uniunii Europene.

APLICAȚII 2 – Dreptul afacerilor
1. Interpretarea oficială a unui act normativ se poate face:

a) de către Curtea Constitțională;
b) de către Înalta Curte de Casație și Justiție;
c) de către Parlament, printr-o lege.
2. Interpretarea oficială a unui act normativ:

a) are forță juridică obligatorie și generală;
b) este obligatorie doar pentru autoritățile administrative, nu și pentru instanțele de judecată;
c) niciun răspuns valabil.
3. Interpretarea actelor normative de către instanțele de judecată:

a) este interzisă;
b) se face numai în scopul aplicării lor la cazul dedus judecății;
c) se face în scopul realizării unui precedent judiciar și este obligatoriu pentru viitoarele sentințe
judecătorești.
4. Interpretarea actelor normative cuprinsă în articolele de specialitate juridică publicate în

analele unei conferințe naționale pe teme juridice este:
a) facultativă, neavând forță juridică;
b) obligatorie pentru practicienii dreptului;
c) obligatorie pentru instanțele de judecată.
5. Metoda gramaticală de interpretare a unei norme juridice presupune:

a) lămurirea condițiilor istorice și social juridice care au stat la baza elaborării normei de
interpretare;
b) lămurirea raportului dintre norma generală și norma specială;
c) lămurirea înțelesului unei dispoziții legale prin analiza sintactică și morfologică.
6. În materie civilă, normele speciale:

a) sunt de strictă interpretare și aplicare;
b) sunt concordante cu normele generale;
c) sunt interpretate extensiv, atât în ceea ce privește situațiile descrise în ipoteza normei speciale,
cât și situațiile similare.
7. O dispoziție legală neclară:

a) va fi interpretată în sensul în care să producă un efect juridic;
b) va fi interpretată în sensul în care să nu producă niciun efect juridic;
c) va fi abrogată.
8. Dacă în materie civilă există neconcordanțe între legea română și tratatele privind drepturile
fundamentale ale omului, la care România este parte:
a) are prioritate Codul civil român;
b) au prioritate reglementările internaționale, chiar dacă legea română conține dispoziții mai
favorabile;
c) au priorotate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Codul civil român conține
dispoziții mai favorabile.
9. Fac parte din structura normei juridice:
a) ipoteza = relaţia socială la care se referă, situaţia pe care o reglementează;
b) dispoziţia = partea în care se edictează regula de conduită ce trebuie urmată;
c) sancţiunea = partea care arată care este consecinţa încălcării regulii cuprinse în dispoziţie.
10. Este o regulă de conduită generală, impersonală, obligatorie și tipică a relațiilor din societate:
a) norma juridică;
11. Dreptul pozitiv, reprezintă:

a) totalitatea raporturilor juridice în vigoare la un moment dat, într-o societate dată;
b) totalitatea normelor juridice în vigoare la un moment dat, într-o societate dată;
c) totalitatea raporturilor juridice în vigoare la momentul îcălcării unei norme juridice.
12. Dispoziţia este partea normei juridice de drept civil care:

a) prescrie conduita pe care trebuie să o aibă persoana în condiţiile descrise de lege şi nu poate impune
săvârşirea unei acţiuni, abţinerea de la anumite acţiuni sau nu poate permite anumite acţiuni;
b) prescrie conduita pe care trebuie să nu o aibă persoana în condiţiile de sancţionare şi nu poate
impune săvârşirea unei acţiuni, abţinerea de la anumite acţiuni sau poate permite anumite acţiuni;
c) prescrie conduita pe care trebuie să o aibă persoana în condiţiile descrise de ipoteză şi poate impune
săvârşirea unei acţiuni, abţinerea de la anumite acţiuni sau poate permite anumite acţiuni.
13. Răspundeți cu DA/NU la următoarele întrebări:

Întrebare DA NU
Dreptul administrativ este o ramură de drept privat? x
Statul este subiect central de drept în dreptul privat? x
Sistemul nostru de drept cuprinde două diviziuni? x
Egalitatea juridică a subiectelor de drept caracterizează ramurile de drept privat? x
Salariatul din cadrul unui contract individual de muncă se subordonează x
angajatorului său?
Dreptul muncii este o ramură de drept privat? (dar împrumută și drept public) x
Unui cetățean român aflat în vacanță pe teritoriul SUA i se aplică dreptul român sau
dreptul american?
Cetățenilor italieni aflați pe o navă de croazieră sub pavilion românesc li se aplică x
legea italiană?
Sunt subiecte de drept al afacerilor numai persoanele fizice? x
14. Sunt de strictă interpretare și aplicare:

a) normele în alb;
b) normele de trimitere;
c) normele speciale.

a) impun părților conduita de urmat;
b) pot fi onerative și prohibitive;
c) pot fi supletive și permisive.
16. Dreptul subiectiv, desemnează:

a) prerogativa recunoscută unei persoane fizice de a pretinde ceva de la un alt subiect de drept;
b) prerogativa recunoscută unei persoane fizice sau juridice de a pretinde ceva de la un alt subiect de
drept;
c) prerogativa recunoscută unei persoane juridice de a pretinde ceva de la un alt subiect de drept.
17. Sunt norme permisive:

a) art. 2.284 C. civ.: „fidejusiunea se poate constitui pentru a garanta obligaţia unui alt fidejusor”;
b) art. 1780 alin. 1 C. civ.: „chiria poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestaţii”
c) art. 1698 alin. 1 C. civ.: potrivit căruia „părţile pot conveni să extindă sau să restrângă obligaţia de
garanţie. Acestea pot chiar conveni să îl exonereze pe vânzător de orice garanţie contra evicţiunii”.
18. Art. 984 alin. 2 C.civ. care prevede: „Nu se pot face liberalități decât prin donație sau prin legat
cuprins în testament” este o normă juridică:
a) prohibitivă;
b) onerativă;
c) dispozitivă.
19. Identificați normele supletive:

a) rt. 1.670 C. civ., care prevede că, „în lipsă de stipulaţie contrară, sumele plătite în temeiul unei
promisiuni de vânzare reprezintă un avans din preţul convenit”;
b) art. 2.015 C. civ., conform căruia „dacă părţile nu au prevăzut un termen, contractul de mandat
încetează în 3 ani de la încheierea lui”;
c) art. 2.256 alin. 2 C. civ., potrivit căruia „în lipsa unei stipulaţii contrare, obligaţia de întreţinere este
indivizibilă atât în privinţa creditorilor, cât şi în privinţa debitorilor”.
20. Art. 1569 alin. 1 C. civ. care stabileşte că „nu pot face obiectul unei cesiuni creanţele care sunt
declarate netransmisibile de lege” reprezintă o normă juridică:
a) permisivă;
b) onerativă;
c) prohibitivă.
APLICAȚII
1. Raportul juridic al cărui conținut poate fi evaluat în bani este:

a) patrimonial;
b) nepatrimonial;
c) niciun răspuns valabil
2. Atunci când o altă ramură de drept nu conține norme proprii care să reglementeze un anumit
aspect al unui raport juridic, se apelează la norme corespunzătoare din dreptul civil. Aceasta
se exprimă sintetic în funcția dreptului civil de a fi:
a) drept obiectiv;
b) drept comun;
c) drept pozitiv.
3. Raportul juridic se definește ca:

a) o regulă de conduită generală, impersonală, obligatorie și tipică;
b) o relație socială reglementată de o normă de drept;
c) o manifestare de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice.
4. Sunt elemente de structură ale raportului juridic:

a) subiectele (părțile);
b) dispoziția;
c) obiectul.
5. Capacitatea civilă se prezintă sub două aspecte:

a) capacitatea de folosință;
b) capacitatea de exercițiu;
c) capacitatea de drept.
6. Aptitudinea unui subiect de drept de a avea drepturi și obligații reprezintă:

a) discernământul;
b) capacitatea de folosință;
c) capacitatea de exercițiu.
7. Minorul are capacitatea de exercițiu restrânsă:

a) daca a împlinit 14 ani;
b) dacă a împlinit 16 ani;
c) de la 12 ani, pentru motive temeinice, precum căsătoria, cu încuviințarea instanței de tutelă.
8. În cazul persoanei fizice:

a) capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia;
b) capacitatea de exercițiu deplină se dobândește întotdeauna de la 18 ani;
c) în cazul în care căsătoria este anulată, minorul care a dobândit capacitate deplină de exercițiu
anticipat păstrează capacitatea deplină de exercițiu dobândită ca urmarea încheierii căsătoriei.
a) persoana lipsită de discernământ;
b) interzisul judecătoresc;
c) persoana pusă sub curatelă = persoană bolnavă (dar care nu și-a pierdut discernământul) care
nu se poate ocupa de treburile mele și împuternicește un curator.
10. Ce are in conținut capacitatea de folosință anticipată?

a) drepturi si obligații;
b) drepturi, dar si unele obligații in condiții excepționale;
c) numai drepturi.
11. Ce nu are majorul pus sub interdicție judecătorească?

a) nu are capacitate de folosință;
b) nu are capacitate de exercițiu;
c) are o capacitate de exercițiu restrânsă.
12. Care sunt actele ce îi sunt interzise minorului cu vârsta între 14‐18 ani?
a) ipoteca;
b) donația;
c) gajul.
13. Persoana de 19 ani pusă sub interdicție:

a) are capacitate de exercițiu;
b) are capacitate de folosință;
c) nu are discernământ.

a) poate încheia un contract individual de muncă în calitate de angajator;
b) poate încheia un contract individual de muncă în calitate de salariat;
c) are capacitate de folosință.
15. Aptitudinea unui subiect de drept de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile
asumate prin încheierea unor acte juridice reprezintă:
a) discernământul;
b) capacitatea de folosință;
c) capacitatea de exercițiu.
16. Orice persoana fizică se bucură de capacitate deplină de exercițiu de la împlinirea vârstei
de:
a) 14 ani;
b) 16 ani;
c) 18 ani.
17. Minorul căsătorit la 16 ani:

a) are capacitate de folosință;
b) are capacitate deplină de exercițiu;
c) poate încheia un contract individual de muncă în calitate de angajator.
18. Poate încheia acte de dispoziție de mică valoare:

a) minorul de 13 ani;
b) minorul cu vârsta între 14-16 ani;
c) minorul de 17 ani pus sub interdicție judecătorească.
19. Încetarea capacității depline de exercițiu are loc:
a) prin decesul persoanei fizice;
b) prin declararea judecătorească a decesului persoanei fizice;
c) prin punerea sub interdicție prin hotărâre judecătorească.
20. Explicați de ce dvs. aveți capacitate civilă.

- capacitatea de folosință o dobândim la naștere
- capacitatea de exercițiu deplină o dobândim începând cu 18 ani
- un minor, dacă se căsătorește (minim 16 ani, dar procedura e mai complicată), dobândește
capacitate deplină de exercițiu (își poate înființa chiar și o companie sau poate vota, dacă
îndeplinește anumite criterii). Dacă divorțează până la 18 ani și dorește desființarea firmei, se
aplică normele de drept comun și se împart 50-50. Dacă au contract prenupțial, fiecare păstrează
ce au avut înainte de căsătorie.
APLICAȚII 2 – Dreptul afacerilor
1. Interpretarea oficială a unui act normativ se poate face:

a) de către Curtea Constitțională;
b) de către Înalta Curte de Casație și Justiție;
c) de către Parlament, printr-o lege.
2. Interpretarea oficială a unui act normativ:

a) are forță juridică obligatorie și generală;
b) este obligatorie doar pentru autoritățile administrative, nu și pentru instanțele de judecată;
c) niciun răspuns valabil.
3. Interpretarea actelor normative de către instanțele de judecată:

a) este interzisă;
b) se face numai în scopul aplicării lor la cazul dedus judecății;
c) se face în scopul realizării unui precedent judiciar și este obligatoriu pentru viitoarele sentințe
judecătorești.
4. Interpretarea actelor normative cuprinsă în articolele de specialitate juridică publicate în analele

unei conferințe naționale pe teme juridice este:
a) facultativă, neavând forță juridică;
b) obligatorie pentru practicienii dreptului;
c) obligatorie pentru instanțele de judecată.
5. Metoda gramaticală de interpretare a unei norme juridice presupune:

a) lămurirea condițiilor istorice și social juridice care au stat la baza elaborării normei de interpretare;
b) lămurirea raportului dintre norma generală și norma specială;
c) lămurirea înțelesului unei dispoziții legale prin analiza sintactică și morfologică.
6. În materie civilă, normele speciale:

a) sunt de strictă interpretare și aplicare;
b) sunt concordante cu normele generale;
c) sunt interpretate extensiv, atât în ceea ce privește situațiile descrise în ipoteza normei speciale, cât și
situațiile similare.
7. O dispoziție legală neclară:
a) va fi interpretată în sensul în care să producă un efect juridic;
b) va fi interpretată în sensul în care să nu producă niciun efect juridic;
c) va fi abrogată.
8. Dacă în materie civilă există neconcordanțe între legea română și tratatele privind drepturile
fundamentale ale omului, la care România este parte:
a) are prioritate Codul civil român;
b) au prioritate reglementările internaționale, chiar dacă legea română conține dispoziții mai favorabile;
c) au priorotate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Codul civil român conține
dispoziții mai favorabile.
9. Fac parte din structura normei juridice:

a) ipoteza = relaţia socială la care se referă, situaţia pe care o reglementează;
b) dispoziţia = partea în care se edictează regula de conduită ce trebuie urmată;
c) sancţiunea = partea care arată care este consecinţa încălcării regulii cuprinse în dispoziţie.
10. Este o regulă de conduită generală, impersonală, obligatorie și tipică a relațiilor din societate:
a) norma juridică;
11. Dreptul pozitiv, reprezintă:

a) totalitatea raporturilor juridice în vigoare la un moment dat, într-o societate dată;
b) totalitatea normelor juridice în vigoare la un moment dat, într-o societate dată;
c) totalitatea raporturilor juridice în vigoare la momentul îcălcării unei norme juridice.
12. Dispoziţia este partea normei juridice de drept civil care:

a) prescrie conduita pe care trebuie să o aibă persoana în condiţiile descrise de lege şi nu poate impune
săvârşirea unei acţiuni, abţinerea de la anumite acţiuni sau nu poate permite anumite acţiuni;
b) prescrie conduita pe care trebuie să nu o aibă persoana în condiţiile de sancţionare şi nu poate impune
săvârşirea unei acţiuni, abţinerea de la anumite acţiuni sau poate permite anumite acţiuni;
c) prescrie conduita pe care trebuie să o aibă persoana în condiţiile descrise de ipoteză şi poate impune
săvârşirea unei acţiuni, abţinerea de la anumite acţiuni sau poate permite anumite acţiuni.
13. Răspundeți cu DA/NU la următoarele întrebări:

Întrebare DA NU
Dreptul administrativ este o ramură de drept privat? x
Statul este subiect central de drept în dreptul privat? x
Sistemul nostru de drept cuprinde două diviziuni? x
Egalitatea juridică a subiectelor de drept caracterizează ramurile de drept privat? x
Salariatul din cadrul unui contract individual de muncă se subordonează x
angajatorului său?
Dreptul muncii este o ramură de drept privat? (dar împrumută și drept public) x
Unui cetățean român aflat în vacanță pe teritoriul SUA i se aplică dreptul român sau
dreptul american?
Cetățenilor italieni aflați pe o navă de croazieră sub pavilion românesc li se aplică x
legea italiană?
Sunt subiecte de drept al afacerilor numai persoanele fizice? x
14. Sunt de strictă interpretare și aplicare:

a) normele în alb;
b) normele de trimitere;
c) normele speciale.

a) impun părților conduita de urmat;
b) pot fi onerative și prohibitive;
c) pot fi supletive și permisive.
16. Dreptul subiectiv, desemnează:

a) prerogativa recunoscută unei persoane fizice de a pretinde ceva de la un alt subiect de drept;
b) prerogativa recunoscută unei persoane fizice sau juridice de a pretinde ceva de la un alt subiect de
drept;
c) prerogativa recunoscută unei persoane juridice de a pretinde ceva de la un alt subiect de drept.
17. Sunt norme permisive:

a) art. 2.284 C. civ.: „fidejusiunea se poate constitui pentru a garanta obligaţia unui alt fidejusor”;
b) art. 1780 alin. 1 C. civ.: „chiria poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestaţii”
c) art. 1698 alin. 1 C. civ.: potrivit căruia „părţile pot conveni să extindă sau să restrângă obligaţia de
garanţie. Acestea pot chiar conveni să îl exonereze pe vânzător de orice garanţie contra evicţiunii”.
18. Art. 984 alin. 2 C.civ. care prevede: „Nu se pot face liberalități decât prin donație sau prin legat
cuprins în testament” este o normă juridică:
a) prohibitivă;
b) onerativă;
c) dispozitivă.
19. Identificați normele supletive:

a) rt. 1.670 C. civ., care prevede că, „în lipsă de stipulaţie contrară, sumele plătite în temeiul unei
promisiuni de vânzare reprezintă un avans din preţul convenit”;
b) art. 2.015 C. civ., conform căruia „dacă părţile nu au prevăzut un termen, contractul de mandat
încetează în 3 ani de la încheierea lui”;
c) art. 2.256 alin. 2 C. civ., potrivit căruia „în lipsa unei stipulaţii contrare, obligaţia de întreţinere este
indivizibilă atât în privinţa creditorilor, cât şi în privinţa debitorilor”.
20. Art. 1569 alin. 1 C. civ. care stabileşte că „nu pot face obiectul unei cesiuni creanţele care sunt
declarate netransmisibile de lege” reprezintă o normă juridică:
a) permisivă;
b) onerativă;
c) prohibitivă.
b)Parlament
intern roman sunt:

C. SA
A. de la naștere
C. destinație
B. SNCFR
B. 3 ani
C. dispoziția
B. de a face
Anexa 3
a) solemn
8. Consimtamantul:
contractul:
21. Rezolvatiunea:
22. Rezilierea:

Anexa 4

c) Presupune actiunea voluntara, constienta a gerantului
12. Gerantul:
c) are obligatia de a se ingriji de interesele geratului cu diligenta pe care un bun proprietar o
13. Geratul:
e) Are obligatia de a rambursa gerantului cheltuielile necesare
f) imbogatire fara just temei
c) parintilor sau tutorelui legal
Dizolvare
Divizare totala.
inceteaza prin:
Dizolvare
11. Resedinta este:

Multilateral

CAPACITATE JURIDICA
civil.
privat intern.

lor.
SOCIETATI
c) Asociatul unic;

a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;

acțiuni;
acționarilor:
societății;
acționarilor:
cenzorii;
societății;
secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;

a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;
(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale

bunuri.
numit.

a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit

mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
1. PFA-ul:
- Poate desfasura maxim 5 clase de activitati prev de codul CAEN
- Poate avea maxim 3 angajati
- Nu are personalitate juridica
2. Intreprinderea familiala:
- Nu poate angaja persoane cu contract de munca
- Are ca temei juridic acordul de constituire

- In termen de 3 zile de la publicarea in MO sau la o data ulterioara
4. Norma juridica – Donaia se incheie prin inscris autentic, prin sanctiunea nulitatii
absolute- este:
- Onerativa
5. Capacitatea de exercitiu restransa incepe:

- La 14 ani
6. Dreptul afacerilor este:

- O ramura interdisciplinara
7. Legea suprema in stat este:

- Constitutia
8. Principiul aplicarii imediate a legii consta in:

- Aplicarea ei de indata ce intra in vigoare
9. Nu are capacitate de exercitiu:

- Minorul de pana la varsta de 14 ani
- Interzisul judecatoresc
10. Are capacitate deplina de exercitiu:

- Persoana casatorita la 17 ani
- Persoana care a implinit 18 ani
11. Normele juridice care se aplica in mod absolut si in care subiectul de drept trebuie sa
indeplineasca o anumita cerinta a legii sunt:
- Imperative onerative
12. Poate avea in obiectul de activitate cel mult 5 clase de activități prevăzute în codul
C.A.E.N.
a. persoana fizică autorizată;
b. intreprinzătorul persoană fizică, titular de întreprindere individuală;
c. întreprinderea familială;
d. persoana juridică, respectiv societatea constituită potrivit Legii 31/1990 privind societățile.
13. Este totală sau parțială:

a. fuziunea;
b. divizarea;
c. transformarea;
d. dizolvarea.
14. Persoanele juridice de drept public se dizolvă:

a. prin hotărârea organelor competente;
b. dacă termenul pentru care au fost constituite s-a împlinit;
c. dacă scopul sau mijloacele întrebuințate pentru realizarea acestuia au
devenit contrare legii;
d. numai în cazurile și condițiile anume prevăzute de lege.
15. Capacitatea de folosinţă este limitată la activităţile pentru care au primit autorizaţia
de la organele competente, pentru :
a. persoanele juridice cu scop lucrativ ; (SOCIETATI)
b. pentru persoanele juridice fără scop lucrativ ;
c. pentru persoanele juridice de drept public;
d. pentru toate persoanele juridice, atât de drept public cît și de drept privat, cu scop lucrativ
și fără scop lucrativ.
16. Sunt persoane juridice române:

a. societățile cu sediul în România;
b. societățile al căror capital este integral român;
c. societățile al căror capital este majoritar român;
d. societățile ale căror asociați au cetățenie sau naționalitate română.
17. Cate domicilii si resedinte putem avea in acelasi timp?

- 1 domiliciu si 1 singura resedinta

- Dizolvarea
19. Reprezinta un element constitutiv al persoanei juridice:

- Scopul
20. Persoana fizica de individualizeaza prin:
- Stare civila
21. Patrimoniul reprezinta:

- O universalitate juridica
22. Prevede o conduita obligatorie:

- Norma imperativa
23. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice inceteaza:

- La data dizolvarii
24. Persoana fizica in vrasta de 12 ani poate incheia singura:

- Acte marunte
25. In structura raportului juridic se regaseste:

- Obiectul
26. Intreprinderea individuala (II):

- maxim 8 salariati
- maxim 10 clase CAEN
27. Ordonantele de urgenta sunt emise de:

- Guvern
28. Reprezinta un bun imobil:

- O plantatie prinsa in radacini
29. O persoana fizica se identifica prin:

- Nume
30. Dividendele sunt:

- Fructe civile
31. Norma juridica prevazuta de art. 85 Cod civ. “Cetatenii romani pot obtine, in conditiile
legii, schimbarea pe cale administrativa a numelui de familie si a prenumelui sau numai a
unuia dintre acestea” este:
- Dispozitiva permisiva
32. Capacitatea de folosinta este limitata la activitatile autorizate potrivit codului CAEN,
pentru:
- Societatile constituite potrivit Legii societatilor nr. 31/1990
- 5 kg de mere
34. Încorporează obligația societății de a restitui suma împrumutată:

- obligațiunile
35. Poate fi constituita de un singur asociat:

- SRL
36. Cenzorii reprezinta un organ:

- de control
37. Constituie element constitutiv al unei persoane juridice:

- organizarea de sine stătătoare
38. Reprezintă o formă asociativă de organizare a activității economice:

- întreprinderea familială
39. Reprezintă o formă de reorganizare a unei persoane juridice:

- Transformare
40. Valoarea minimă stabilită de lege pentru capitalul social al unei S.A.:
- 90.000 lei
41. NU sunt titluri negociabile:

- Partile sociale
42. Răspund nelimitat și personal pentru obligațiile asumate de societate:

- asociații din SNC
43. Obligatia de a varui o incapere este:

- O obligatie de a face
44. Structura raportului juridic este alcătuită din:

- subiecte, conținut, obiect
45. Penalitatile sunt stabilite prin:

- Contract
46. Intra in categoria societatilor de capital:
- SA
47. I se poate recunoaște anticipat capacitatea deplină de exercițiu minorului în vârstă de:
- 16 ani
48. Dividendele încasate de acționar reprezintă:

- fructele civile

- Frugifere
50. Este un element obligatoriu al fondului de comert:

- Firma
Obligația de a stabili un tratament pentru o boala ce afecteaza un pacient reprezintă pentru

medic
c. o obligatie afectata de conditie
d. o obligatie de mijloace
Capacitatea de exercitiu deplina încetează
a. În cazul în care persoana căsătorită înainte de a împlini 16 ani divorțează
b. Numai prin deces
c. Dacă dispare discernamantul
Nu au dreptul sa participe la raporturi juridice de drept al afacerilor
a. Persoanele fizice minore
b. Societatile comerciale înregistrate în străinătate

Nulitatea absolută
a. poate fi confirmata dacă toate părțile sunt de acord
b. presupune neîndeplinirea unei condiții pentru încheierea actului juridic civil ce protejează un
interes public
c. intervine în cazul încălcării normelor ce protejează interese private cât și interese publice
O întreprindere familială
b. Poate avea angajați dar nu în scopul prestării activităților pentru care întreprinderea este
autorizată
c. Poate avea angajați exclusiv rude sau afini pana la gradul IV
Norma juridica supletiva
a. se aplica în completarea contractelor sau a altor acte juridice daca parțile nu au prevăzut clauze
contractuale pentru o anumită situație
b. Interzice un anumit comportament
c. Stabileste in concret rezultatul de atins
Contractul de donație reprezinta
a. un act juridic comutativ
b. un act juridic unilateral
Persoanele fizice in varsta de 18 ani afectate de o boala psihica
a. Pot incheia contracte de reparații cu privire la bunurile aflate în proprietatea lor
b. Pot incheia contracte de închiriere privind bunurile lor cu aprobarea curatorului

Persoanele juridice sunt caracterizate prin
a. Un singur obiect de activitate
b. Patrimoniu propriu format exclusiv din bani
c. Obligatia de a avea organe de reprezentare
d. Obligatia de a avea in actionariat cel putin o persoana fizica
Legea română se aplică
a. cetățenilor străini aflați pe teritoriul României
b. pe perioada cuprinsă între data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei și abrogarea ei
c. cetățenilor români indiferent de locul unde se află
Pot răspunde pentru datoriile societății și cu bunurile personale
a. asociații din Societatea cu răspundere limitată
b. asociații comanditari din Societatea în comandită pe acțiuni
c. asociații comanditați din Societatea în comandită simplă
a. asociații comanditari din Societatea în comandită pe acțiuni
b. asociații comanditați din Societatea în comandită simplă
c. asociații din Societatea cu răspundere limitată
O parte sociala emisă de o societate cu raspundere limitata reprezintă

a. un bun aflat în afara circuitul civil
b. un bun mobil
c. un bun accesoriu
Contractul de vânzare-cumpărare reprezinta
a. un act juridic unilateral
b. un act juridic bilateral
c. un act juridic cu titlu gratuit
d. un act juridic aleatoriu
Sunt societăți de persoane
c. societatea cu raspundere limitata
c. profesionistii înregistrați legal la autoritatile publice competente
în cazul unui contract de vânzare-cumpărare riscurile se transmit de la vânzător la cumpărător
a. la momentul incheierii contractului
b. la momentul finalizării negocierilor

Eroarea ce poartă asupra calității de proprietar a vânzătorului
a. atrage nulitatea relativa a actului
b. atrage nulitatea absoluta a actului
c. afecteaza valabilitatea actului juridic numai pentru viitor
Obligația de a acorda un împrumut in cazul în care paritatea RON-EUR trece de 1 EUR = 5

RON reprezintă
b. O obligatie pura si simpla
Are capacitate de exercitiu
c. minorul de 16 ani care incheie un contract individual de munca
Este eroare viciu de consimtamant
d. eroarea privind natura actului juridic
Are personalitate juridica
c. filiala
Poate deveni profesionist comerciant persoana fizica
a. avand capacitate de exercitiu
Se infiinteaza prin statut
d. SRL unipersonal
Aplicarea normei juridice in timp este guvernata de principiul
b. neretroactivitatii
Obligatia de a presta un serviciu este
b. de a face
Dreptul la domiciliu este
b. absolut
Banii sunt bunuri
c. fungibile
Donatia este
c. act juridic bilateral

Adriana Deac
Dreptul afacerilor
TESTE.GRILA
Universul ftritrc
Bucureqti
-2017-
Cuprins
CAPITOLUL I
NOTIUNI GENERALE DE DREPTUL AFACERILOR
NORMA JURIDICA ..........1
Secfiunea 1. Nofiuni generale de dreptul afacerilor..............7
Secfiunea 2. Norma juridici. Clasificare ............9
Secliunea 3. Norma juridicd. Aplicarea in timp, in
spaliu qi asupra persoanelor ................ .............. 1 1
Secliunea 4. Interpretarea norrnei juridice ........ 14
Secliunea 5. Izvoarele dreptului afacerilor .......17
CAPITOLUL II
RAPORTUL ruRIDIC DE DREPTUL AFACERILOR........ 23
Secfiunea 1. Nofiunea qi trds[turile raportului juridic
de dreptul afacerilor ......23
Secfiunea 2. Subiectele raportului juridic de dreptul
afacerilor. Profesioniqtii.............. ....24
Subsec{iunea 2. l. Persoana fizicd autorizatd (PFA)...... 33
Subs ecliunea 2. 2. intreprinder ea indiv idual d ................. 3 6
Sub s ecliunea 2. 3. intreprinderea familial d..................... 3 8
Secliunea 3. Persoana juridicd .......- 42
Subsecliunea 3.1. Conlinutul raportului juridic de
dr eptul afacerilor. Dreptul sub iectiv c iv iI....................... 5 5
Subsecliuneo 3.2. Dreptul de proprietate Si celelalte
drepturi reale ......... ..................... 60
Subsec[iunea 3.3. Obliga{ia civild ................66
Secliunea 4. Obiectul raportului juridic de dreptul
afacerilor .....14
Dreptul afacerilor. Teste-gri16
CAPITOLUL III
CONTRACTUL.......... ......87
Sectiunea l. Noliuni generale .........87
Secliunea 2. Incheierea contractului...............................'... 93
Secliunea 3. Validitatea contractului ..................'..'............99
Secfiunea 4. Nulitatea contractului................................... 107
Secfiunea 5. Ffectele contractului................ ...112
Secfiturea 6. Incetarea contractului ................. 117
Secfiunea 7. Rdspunderea contractuald.......' ...121
Msru{suRILE TESTELoR-czuLA DE DREPTUL

AFACERILOR ......... ...... t26
Capitolul I
Nofiuni generale de dreptul afacerilor
Norma juridicl
Secliunea I
IYoliani generale de dreptul ufocerilor
1.Dreptul romfln al afacerilor:

a. apa\ine sistemului de drept romano-germanic;
b. aparfine sistemului de drept anglo-saxon;
c. este un sistem distinct de drept;
d. aparfine sistemului de common-law.
2. Dreptul romf,n al afacerilor:

a. cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeazd
raporturile juridice patrimoniale qi nepatrimoniale stabilite
intre subiectele de drept civil, persoane fizice qi/sau juridice,
aflate pe pozilii de egalitate juridicd;
b. cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeazd re-
laliile privind infiinfarea, organizarea qi funcfionarea institu-
Jiilor qi autoritafilor administraliei publice gi relaliile acestora
cu cet[lenii;
c. cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeazd
raporturile juridice stabilite intre profesioniqti gi relafiile
dintre acegtia qi orice alte subiecte de drept civil, cu privire la
desf5gurarea activitdlilor economice aducitoare de profit;
d. cuprinde totalitatea normelor care reglemente2Ti raporhrrile
juridice rezultate din filia{ie, adopfie, cdsdtorie. rudenie.
Dreptul afacerilor Teste-gril5
3. Afacerea reprezintS:
a. o activitate caritabild, umanitard;
b. o activitate remuneratd, desfEquratd in baza unul contract
individual de munc6;
c. o profesie liberald generatoare de onorarii;
d. exploatarea unei intreprinderi.
4. Exploatarea unei intreprinderi presupune:

a. incheierea unui contract de muncd cu o anumitd intreprindere;
b. exercitarea sistematicd a unei activitAti economice care constd
in producerea, administrarea ori instr[inarea de bunuri sau
prestarea de servicii, fre cd'are scop lucrativ sau nu;
c. activitatea de extragere a resurselor naturale;
d. niciun rlspuns.
5.Dreptul afacerilor este o parte a:

a. dreptului privat;
b. dreptului public;
c. dreptului comercial;
d. dreptului civil.
6. Dreptul privat:
a. totalitatea normelor juridice care reglementeazd'
"upiinde
raporturile j uridice incheiate intre particulari ;
b. cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeazd
raporturile stabilite intre stat qi cetifeni, precum qi intre state;
c. se caracteizeazdprin egalitatea juridicd a pdrfilor;
d. se caracterrzeazd prin subordonarea juridicd a subiectelor de
drept, in raport cu statul.
7. in dreptul privat:
a. normele juridice sunt ap[rate de stat, din oficiu;
b. normele juridice sunt aplrate la sesizarea plrlii cdteia i-a fost
incllcat un drept subiectiv;
Notiuni generale de dreptul afacerilor. Norma juridicd 9
c. parfile raporturilor juridice de drept privat sunt d,oar persoa-

nele juridice;
d. niciun r[spuns corect.
8. Relafia dintre dreptul afacerilor gi dreptul civil este:

a. parte-intreg;
b. intreg-parte;
c. sunt ramuri de drept aparlin0nd dreptului privat;
d. sunt ramuri de drept apar,tin6nd unor sisteme diferite de drept.
Secliunea 2
Normu j aridicd, Clasfficare
9. Norma juridicl:
a. se aplicd sporadic;
b. este facultativS;
c. este obligatorie;
d. este personal[.
10. Este intotdeauna obligatorie, ca element structural al

normei juridice:
a. sancliunea;
b. rpoteza;
c. dispozilia;
d. niciun r[spuns corect.
1 1. Normele imperative:
a. sunt norme onerative qi prohibitive;
b. sunt noflne prohibitive gi dispozitive:
c. sunt norme onerative qi permisive;
d. sunt norme permisive gi dispozitive.
Noţiuni generale de dreptul afacerilor. Norma juridică 7
Capitolul I
Noţiuni generale de dreptul afacerilor
Norma juridică
Secţiunea 1
Noţiuni generale de dreptul afacerilor
1. Dreptul român al afacerilor:

a. aparţine sistemului de drept romano-germanic;
b. aparţine sistemului de drept anglo-saxon;
c. este un sistem distinct de drept;
d. aparţine sistemului de common-law.

a. cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează
raporturile juridice patrimoniale şi nepatrimoniale stabilite
între subiectele de drept civil, persoane fizice şi/sau juridice,
aflate pe poziţii de egalitate juridică;
b. cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează re-
laţiile privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea institu-
ţiilor şi autorităţilor administraţiei publice şi relaţiile acestora
cu cetăţenii;
c. cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează
raporturile juridice stabilite între profesionişti şi relaţiile
dintre aceştia şi orice alte subiecte de drept civil, cu privire la
desfăşurarea activităţilor economice aducătoare de profit;
d. cuprinde totalitatea normelor care reglementează raporturile
juridice rezultate din filiaţie, adopţie, căsătorie, rudenie.
8 Dreptul afacerilor • Teste-grilă
3. Afacerea reprezintă:
a. o activitate caritabilă, umanitară;
b. o activitate remunerată, desfăşurată în baza unui contract
individual de muncă;
c. o profesie liberală generatoare de onorarii;
d. exploatarea unei întreprinderi.
4. Exploatarea unei întreprinderi presupune:

a. încheierea unui contract de muncă cu o anumită întreprindere;
b. exercitarea sistematică a unei activităţi economice care constă
în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau
prestarea de servicii, fie că are scop lucrativ sau nu;
c. activitatea de extragere a resurselor naturale;
d. niciun răspuns.
5. Dreptul afacerilor este o parte a:

a. dreptului privat;
b. dreptului public;
c. dreptului comercial;
d. dreptului civil.
6. Dreptul privat:
a. cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează
raporturile juridice încheiate între particulari;
b. cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează
raporturile stabilite între stat şi cetăţeni, precum şi între state;
c. se caracterizează prin egalitatea juridică a părţilor;
d. se caracterizează prin subordonarea juridică a subiectelor de
drept, în raport cu statul.
7. În dreptul privat:
a. normele juridice sunt apărate de stat, din oficiu;
b. normele juridice sunt apărate la sesizarea părţii căreia i-a fost
încălcat un drept subiectiv;
c. părţile raporturilor juridice de drept privat sunt doar persoa-

nele juridice;
d. niciun răspuns corect.
8. Relaţia dintre dreptul afacerilor şi dreptul civil este:

a. parte-întreg;
b. întreg-parte;
c. sunt ramuri de drept aparţinând dreptului privat;
d. sunt ramuri de drept aparţinând unor sisteme diferite de drept.
Secţiunea 2
Norma juridică. Clasificare
9. Norma juridică:
a. se aplică sporadic;
b. este facultativă;
c. este obligatorie;
d. este personală.
10. Este întotdeauna obligatorie, ca element structural al

normei juridice:
a. sancţiunea;
b. ipoteza;
c. dispoziţia;

a. sunt norme onerative şi prohibitive;
b. sunt norme prohibitive şi dispozitive;
c. sunt norme onerative şi permisive;
d. sunt norme permisive şi dispozitive.

a. sunt norme dispozitive;
b. sunt norme prohibitive;
c. interzic o anumită conduită;
d. impun o anumită conduită, stabilind rezultatul obligatoriu şi
modalitatea concretă de atingere a acelui rezultat.
13. Normele prohibitive sunt norme:

a. supletive;
b. dispozitive;
c. permisive;
d. imperative.

a. stabilesc rezultatul obligatoriu şi mijloacele concrete de
atingere a acelui rezultat;
b. stabilesc doar rezultatul obligatoriu, lăsând subiectelor de drept
opţiunea de a alege modalitatea de atingere a acelui rezultat;
c. sunt norme imperative;
d. sunt norme onerative.

a. se aplică tuturor relaţiilor sociale dintr-o ramură de drept;
b. reprezintă dreptul comun în acea materie;
c. se aplică unei sfere restrânse de relaţii sociale dintr-o ramură
de drept;
d. nu pot deroga de la normele generale.

a. fac trimitere la o normă care urmează să apară;
b. fac trimitere la o normă existentă deja;
c. sunt norme prohibitive;
d. sunt norme complete.
Secţiunea 3
Norma juridică. Aplicarea în timp, în spaţiu
şi asupra persoanelor
17. Norma juridică intră în vigoare:

a. la data publicării ei în Monitorul Oficial;
b. după publicarea în Monitorul Oficial, la data prevăzută în
Constituţie;
c. la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial sau la o altă
dată prevăzută în textul ei;
d. la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al
României.
18. Norma juridică produce efecte:

a. pentru viitor;
b. pentru viitor şi pentru raporturile juridice născute înaintea
intrării sale în vigoare, dar nu mai vechi de 3 ani;
c. numai pentru viitor, cu excepţia legii civile mai favorabile;
d. numai pentru trecut.
19. Abrogarea normei juridice înseamnă ieşirea ei din vigoare

ca urmare a:
a. intrării în vigoare a unei noi norme juridice;
b. neaplicării normei o perioadă lungă de timp;
c. împlinirii termenului de ieşire din vigoare a normei juridice;
d. dispariţiei situaţiilor cărora li se aplică norma juridică.
20. Aplicarea în timp a normelor juridice este guvernată de

principiul:
a. forţei juridice obligatorii;
b. aplicării imediate a legii noi;
c. retroactivităţii;
d. relativităţii.
21. O normă juridică adoptată pentru situaţii excepţionale

(calamitate, stare de necesitate) iese din vigoare:
a. prin abrogare;
b. urmare a încetării cauzei care a determinat situaţia excep-
ţională;
c. urmare a neapariţiei timp de 10 ani a cauzei care a determinat
situaţia excepţională;
d. urmare a trecerii timpului.
22. Ultraactivitatea normei juridice:

a. reprezintă supravieţuirea legii vechi şi aplicarea sa, în anu-
mite situaţii, deşi a apărut o nouă lege;
b. se prezumă;
c. reprezintă aplicarea normei juridice situaţiilor apărute înainte
de intrarea sa în vigoare;
23. Formularea „în momentul intrării în vigoare a prezen-

tului act normativ se abrogă orice dispoziţie contrară”
reprezintă:
a. abrogarea expresă indirectă a normei juridice;
b. abrogarea tacită a normei juridice;
c. căderea în desuetudine a vechii norme juridice;
d. ultraactivitatea.

a. în sediile reprezentanţelor economice ale României în străină-
tate;
b. la bordul navelor şi aeronavelor româneşti;
c. în bisericile româneşti din străinătate;
d. în sucursalele din străinătate ale agenţiilor româneşti de
turism.
25. Imunitatea diplomatică de care beneficiază membrii

misiunilor diplomatice străine în România reprezintă:
a. ultraactivitatea legii străine;
b. extinderea teritorialităţii legii române;
c. extinderea teritorialităţii legii străine;
d. restrângerea teritorialităţii legii române.
26. Norma juridică:

a. produce efecte juridice ex nunc şi ex tunc;
b. se aplică cu efect retroactiv;
c. se aplică pentru viitor;
d. nu are niciun efect juridic.
27. Modificarea şi/sau abrogarea Codului civil se pot face:

a. prin lege;
b. prin hotărâre de Guvern;
c. prin hotărâre judecătorească;
d. prin decizie a Curţii Constituţionale;
28. O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor eco-

nomice de către persoana fizică autorizată, întreprin-
derea individuală şi cea familială:
a. este o normă de drept privat cu vocaţie specială privind
persoanele juridice;
b. este o normă de drept privat cu vocaţie specială;
c. este o normă de drept privat cu vocaţie generală;

a. doar cetăţenilor români;
b. doar cetăţenilor străini aflaţi în România;
c. tuturor cetăţenilor români şi străini aflaţi pe teritoriul României;
30. Apatrizii sunt:

a. persoane cu dublă cetăţenie;
b. persoane care au doar cetăţenie română;
c. persoane care au cetăţenia unui alt stat, dar nu şi cetăţenia
română;
d. persoane fără nicio cetăţenie.
Secţiunea 4
Interpretarea normei juridice
31. Interpretarea normei juridice presupune:

a. traducerea legislaţiei Uniunii Europene în limba română;
b. traducerea legislaţiei româneşti în limbi străine de circulaţie
internaţională;
c. explicarea dispoziţiei şi sensului normei juridice astfel încât
aceasta să se aplice corect;
d. transpunerea legislaţiei Uniunii Europene în legislaţia
română.
32. Interpretarea oficială a unui act normativ se realizează

de:
a. Curtea Constituţională, prin decizie;
b. Guvern, prin hotărâre sau ordonanţă;
c. Parlament, prin lege;
d. instanţe, prin hotărâri judecătoreşti.

a. nu este obligatorie;
b. are forţă juridică obligatorie şi generală;
c. este obligatorie doar pentru cetăţeni, nu şi pentru instanţele de
judecată;
d. este obligatorie doar pentru instituţiile administraţiei publice.
34. Interpretarea neoficială a normei juridice:

a. este cuprinsă în literatura juridică de specialitate;
b. este obligatorie pentru toate subiectele de drept;
c. este realizată de către Parlament;
d. este obligatorie doar pentru autorii ei.
35. Interpretarea normei juridice realizată prin lucrări de

specialitate juridică publicate este:
a. obligatorie pentru instanţele de judecată;
b. obligatorie pentru practicienii dreptului;
c. obligatorie pentru autorii actelor normative;
d. facultativă, neavând forţă juridică.
36. Interpretarea normei juridice de către instanţele de

judecată:
a. este obligatorie în vederea pronunţării viitoarelor hotărâri
judecătoreşti;
b. se face în scopul realizării unui precedent judiciar;
c. se face doar pentru aplicarea ei în cazul dedus judecăţii;
d. este interzisă.
37. Interpretarea gramaticală a normei juridice presupune:

a. explicarea sensului unei dispoziţii legale prin analiza sintac-
tică şi morfologică a textului;
b. stabilirea condiţiilor istorice şi social-juridice care au stat la
baza adoptării normei de interpretare;
c. explicarea raportului dintre norma generală şi norma specială;
d. este realizată doar de către legiuitor.
38. În dreptul afacerilor, normele speciale:

a. sunt interpretate extensiv, atât cu privire la situaţiile precizate
în ipoteza normei speciale, cât şi cu privire la situaţiile
similare;
b. sunt de strictă interpretare şi aplicare;

c. sunt concordante cu normele generale;
d. se aplică oricăror situaţii.
39. Atunci când există neconcordanţe între legislaţia română

şi tratatele privind drepturile fundamentale ale omului la
care România este parte:
a. au prioritate reglementările internaţionale, chiar dacă legis-
laţia naţională conţine dispoziţii mai favorabile;
b. are prioritate Codul civil român;
c. se aplică tratatele internaţionale, exclusiv;
d. au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului
în care Codul civil român conţine dispoziţii mai favorabile.
40. O normă juridică neclară:

a. nu se va aplica;
b. se va interpreta astfel încât să producă efecte juridice;
c. se va interpreta astfel încât să nu producă efecte juridice;
d. se va abroga.
41. Argumentul de interpretare conform căruia, atunci când

o normă prevede un lucru, se prezumă că ea neagă
contrariul este cunoscut în doctrina juridică ca fiind:
a. argumentul per a contrario;
b. argumentul de analogie;
c. argumentul a fortiori;
d. argumentul qui potest plus, potest minus.
42. Regula de interpretare logică conform căreia excepţia

este de strictă interpretare:
a. nu este recunoscută de legislaţia română;
b. se aplică dispoziţiilor legale care conţin prevederi generale;
c. se aplică dispoziţiilor legale care conţin enumerări limitative;
Scanned by CamScanner
A. SNC
B. SRL
C. SA
ANSWER: C
A. de la naștere
B. de la 14 ani
C. da la 18 ani
ANSWER: A
A. natura lui
C. destinație
ANSWER: C
Are scop lucrativ:
A. ASE
B. SNCFR
ANSWER: B
A. 4 ani
B. 3 ani
C. 2 ani
ANSWER: B
A. părțile
B. obiectul
C. dispoziția
ANSWER: C
A. de a da
B. de a face
C. de a nu face
ANSWER: B
B. obligațiunile
C. acțiunile
ANSWER: A
A. un drept real
B. un drept absolut
ANSWER: C
B. obligațiunile
C. acțiunile
ANSWER: A
CAPACITATE JURIDICA
civil.
privat intern.
lor.
SOCIETATI
c) Asociatul unic;
a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;
acțiuni;
acționarilor:
societății;

acționarilor:
cenzorii;
societății;
secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;
(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale
bunuri.

numit.
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit

mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
Subiecte de pe facebook:
1.Ce este izvorul de drept? (grila) -> LEGEA, UZANTELE, PRINCIPIILE DE DREPT
2.Ce este fondul de comert? (grila)-> o universalitate de bunuri, mobile si imobile, corporale si
incorporale, utilizate de un profesionist pentru a-si desfasura activitatea economica
3.Societatile care se pot construi prin subscriptie publica? (grila)-> CELE PE ACTIUNI
4.Ce este un raport juridic? (teorie)
Raportul juridic = relatia sociala, cu caracter patrimonial sau cu caracter nepatrimonial regementata de
normele juridice
Elemente:
-PARTILE; -CONTINUTUL; -OBIECTUL;
Exemplu: Raportul juridic de vanzare-cumparare
Partile sunt vanzatorul si cumparatorul, care pot fi pers fizice/juridice;
Continutul este dat de drepturile si obligatiile partilor, in conformitate cu prevederile contractului (drept
vanzator pretinde plata, obligatie cumparator platire pret)
Obiectul este dat de comportamentul partilor in raport cu bunul (actiune predare-primire)
5.Societatea x SRL a luat un credit de 300000 lei de la o banca si nu a platit 3 rate. Banca i-a dat in
judecata. Ce a hotarat instanta?
6.Exemplu de persoana juridica: ASE; scop: educativ, ofera programe de licenta, master etc; organizare
de sine statatoare: rector, consiliu de administrare; patrimoniu: cladiri echipamente
PJ: SCOP; ORGANIZARE; PATRIMONIU

7.Ce fel de act este actul de donatie? (grila) ACT UNILATERAL -> de dispozitie
Donaþia este un contract prin care o persoanã, numitã donator, transmite în mod gratuit ºi, de regulã,
irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil cãtre o altã persoanã, numitã
donatar, care îl acceptã.
EXEMPLE SUBIECTE DREPT:
1. Norma juridica - definitie, structura, exemplu explicat
Norma juridica = regula de conduita cu caracter general, impresonal si obligatoriu
(Nerespectarea duce la utilizarea fortei coercitive a statului)
Structura: -Ipoteza; -Dispozitie; -Sanctiune
Este de 2 tipuri 1) Imperativa->impun o conduita-> de 2 tipuri onerative; prohibitive
2) Dispozitive->nu impun o conduita, recomanda utilizare uneia -> de 2 tipuri

permisive(chiria); supletive
2. Exemplu de act jurdic; definirea conditiilor de activitate
Actele juridice:
Intre vii(inter vivos): vanzare-cumparare, donatie, locatiune, garantie, contributie in natura la capitalul
social al unei
societati comerciale.
Pentru cauza de moarte(mortis causa): mostenire legala, testament
3. 5 trasaturi ale societatilor de persoane (cu explicatii sau exemple)
-Exista 2 categorii ale societatilor de persoane:

-Societati in nume colectiv
-Soctietati in comandita simpla
Caracteristici:
->Increderea reciproca a asociatilor;
->Asociatii au raspundere nelimitata, solidara si cu caracter subsidar pentru operatiunile indeplinite in

numele societatii
->Hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat
->Nu exista un minim de capital social
->Aportul obligatoriu este cel in bani
->Dreptul de a reprezenta societatea (SNC) apartine fiecariui administrator, afara de stipulatie contrata
in actul constitutiv.
4. Prezentati cele 4 tipuri de aporturi existente pentru constituirea unei societati
Art 16:
(1) Aporturile in numerar sunt obligatorii la contituirea oricarei forme de societate
(2) Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile dpdv economic. Sunt admise la toate formele de
socitetate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre
societatate a bunurilor aflate in stare de utilizare.
(3) Aporturile in create au regimul juridic al raporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe actiuni
care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu
raspundere limitata
(4) Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social.
???(5) Asociaþii în societatea în nume colectiv ºi asociaþii comanditaþi se pot obliga la prestaþii în
muncã cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului
social. În schimbul acestui aport, asociaþii au dreptul sã participe, potrivit actului constitutiv, la
împãrþirea beneficiilor ºi a activului social, rãmânând, totodatã, obligaþi sã participe la pierderi.
5. 5 diferente si 5 asemanari intre sistemul dualist si cel unitar la conducerea unei societati comerciale
Sistem UNITAR
-un singur organ de conducere si administrare ( poate exista o singura persoana sau un consiliu
administrativ format dintr-un numar impar de membri)
-un administrator. Nu poate fi si angajat (contractul de reprezentare nu poate fi dublat de contract de

angajare -> confilct de interese)
-daca societatea comerciala este listata la bursa, administratorul nu paote fi influentat.
-directorul poate fi desemnat de consiliul administrativ si preia functia de conducere in timp ce consiliu
administrativ isi ia rolul de supraveghetor ( scaderea raspudnerii)
-administratorul poate fi director
Sistem DUALIST
-administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere
-directorul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere
-directoratul este format din unul mai mai multi membrii , numarul acestora fiind mereu impar
-cand este un singur membru acesta este director general unic
-directorul nu poate fi administrator
6. 5 trasaturi ale societatilor pe capital SA/SCA
Acþionarii, asociaþii comanditari, precum ºi asociaþii în societatea cu rãsundere limitatã rãspund numai
pânã la concurenþa capitalului social subscris.
Societatea pe acþiuni se constituie prin subscriere integralã ºi simultanã a capitalului social de cãtre
semnatarii actului constitutiv sau prin subscripþie publicã.
În cazul unei subscrieri integrale ºi simultane a capitalului social de cãtre toþi semnatarii actului
constitutiv, capitalul social vãrsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenþa
de capital social subscris va fi vãrsatã: a) pentru acþiunile emise pentru un aport în numerar, în termen
de 12 luni de la data înmatriculãrii societãþii; b) pentru acþiunile emise pentru un aport în naturã, în
termen de cel mult 2 ani de la data înmatriculãrii.
Capitalul social al societãþii pe acþiuni sau al societãþii în comanditã pe acþiuni nu poate fi mai mic de
90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o datã la 2 ani, valoarea minimã a capitalului social,
þinând seama de rata de schimb, astfel încât acest cuantum sã reprezinte echivalentul în lei al sumei de
25.000 euro. (2) Cu excepþia cazului în care societatea este transformatã într-o societate de altã formã,
capitalul social al societãþilor prevãzute la alin. (1) nu poate fi redus sub minimul legal decât dacã
valoarea sa este adusã la un nivel cel puþin egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotãrâri de
majorare de capital în acelaºi timp cu hotãrârea de reducere a capitalului. În cazul încãlcãrii acestor
dispoziþii, orice persoanã interesatã se poate adresa instanþei pentru a cere dizolvarea societãþii.
Societatea nu va fi dizolvatã dacã, pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreºti de dizolvare,
capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevãzut de prezenta lege.
(3) Numãrul acþionarilor în societatea pe acþiuni nu poate fi mai mic de 2. În cazul în care societatea are
mai puþin de 2 acþionari pe o perioadã mai lungã de 9 luni, orice persoanã interesatã poate solicita
instanþei dizolvarea societãþii. Societatea nu va fi dizolvatã dacã, pânã la rãmânerea definitivã a
hotãrârii judecãtoreºti de dizolvare, numãrul minim de acþionari prevãzut de prezenta lege este
reconstituit.
7. realizati o comparatie intre SRL si SRL cu asociat unic.
Daca exista asociat unic, acesta are drepturile si obligatiile ce revin adunarii generale a asociatilor;
In societatea care se infiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilit pe
baza unei expertize de specialitate
O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unit decat intr-o singura societate cu
raspundere limitata
Un SRL nu poate avea asociat unic un alt SRL alcatuit dintr-o persoana
Capitalul social al unui SRL nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi
mai mici de 10 lei
Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile
Numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
8. Elementul structural al raportului juridic este:
OBIECTUL
9. Elementul component al normei juridice este:
SABCTIUNEA
10. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza prin:
DECLARAREA JUDECATOREASCA A DECESULUI

11. Relatia sociala reglementata de o norma juridica este:
RAPORT JURIDIC
12. Contractul de inchidere este un act juridic:
BILATERAL
13. Norma de drept ce interzice o naumita conduita este:
PROFITABILA
14. Constituie izvor de drept:
CODUL CIVIl
15. Capacitatea de excerciune restransa incepe de la :
14 ANI
16. Masurile care se pot lua impotriva persoanelor care nu respecta dispozitia normei juridice
sunt prevazute in:
SANCTIUNE
17. Chiria este
FRUCT CIVIL
. SOCIETATE: Vă rog să menționați cele 5 tipuri de societăți reglementate de Legea nr. 31/1990.
a. Societăți de persoane
- societate in nume colectiv
- societate in comandita simpla
b. Societăți de capital
- societate pe actiuni
- societate in comandita pe actiuni
c. societate cu raspundere limitata
2. Care este definitia societății reglementate potrivit Legii nr. 31/1990?
Societatea = grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate si beneficiind de

personalitate juridica, in care asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri, pentru exercitare
unor fapte de comert, in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate.
3. Care sunt aporturile posibile la formarea capitalului social al societăților?
Prin aport se înţelege obligaţia pe care şi-o asumă fiecare asociat de a aduce în societate un anumit
bun, o valoare patrimonială. Aportul în bani este obligatoriu pentru toate tipurile de societăți, în
bunuri este posibil, dar nu obligatoriu, la toate tipurile de societăți. Aportul în industrie/în muncă este
posibil doar la societățile de persoane.
4. Aporturile în bani trebuie să fie neapărat în valoare egală?
Nu neapărat.
5. Care este aportul obligatoriu la toate tipurile de societăți?
În bani.
6. Cum pot fi aduse bunuri ca aport la o societate?

Prin evaluarea lor patrimonială anterioară.
7. Aportul în creanțe este permis la o societate în nume colectiv?
Da. Aportul în creanțe are regimul juridic al unui aport în bunuri și nu este permis de lege în cazul
societăților pe acțiuni constituite prin subscripție publică, a societăților în comandită pe acțiuni și a
societăților cu răspundere limitată. (art. 16 alin. 3 din Legea nr. 31/1990)
8. Aportul în creanțe este permis la SRL?
Nu. Vedeți explicația de la întrebarea nr. 7.
9. Aportul în creanțe este permis la SA?
Numai pentru SA neconstituit prin subscripție publică.
10. Aportul în muncă este permis la SRL?
11. Care este valoarea minima a contribuției în cazul fiecărui tip de societate?
- Societățile de persoane (vedeți întrebarea nr. 1) - creditorii au o garanție suplimentară pentru

recuperarea debitului în răspunderea nelimitată și solidară a asociaților. Din acest motiv nu există o
valoare minimă a capitalului social.
- 25000 euro sau 90000 lei la societățile de capital (vedeți întrebarea nr.. 1)
- 200 lei pentru SRL.
12. Ce înseamnă affectio societatis?
affectio societatis = element esenţial al contractului de societate ce constă în intenţia asociaţilor de

a colabora la realizarea scopului comun care este obţinerea de beneficii ce urmează a fi împărţite
între ei. Presupune intenţia de colaborare voluntară a asociaţilor, de a lucra în comun şi de suporta
toate riscurile activităţii comerciale.
13. Ce sunt dividendele?

Profiturile societăților se pot repartiza actionarilor, proportional cu numarul de actiuni detinute.
Partea din profit distribuita actionarilor se constituie in dividende.
Dividend = parte din profitul unei societati care revine fiecarui actionar la sfarsitul fiecarui exercitiu
financiar, in raport cu actiunile pe care le poseda.
14. Care este tipul de răspundere aferent asociaților/acționarilor în fiecare tip de societate?
- societate in nume colectiv – răspundere nelimitată și solidară
- societate in comandita simpla – asociați comanditați - răspundere nelimitată și solidară
-asociați comanditari – răspundere limitată, în limita aportului la capitalul social
- societate pe actiuni – răspundere limitată, în limita aportului la capitalul social
- societate in comandita pe actiuni - asociați comanditați - răspundere nelimitată și solidară
c. societate cu raspundere limitata - răspundere limitată, în limita aportului la capitalul social
15. Ce măsuri pot lua acționarii în cadrul adunării generale extraordinare a acționarilor?
Art. 113. -Lege 31/1990
Adunarea generală extraordinară se întrunește ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre
pentru:
a) schimbarea formei juridice a societății;
b) mutarea sediului societății;
c) schimbarea obiectului de activitate al societății;
d) înființarea sau desființarea unor sedii secundare: sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte
asemenea unități fără personalitate juridică, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
e) prelungirea duratei societății;
f) majorarea capitalului social;
g) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiune de noi acțiuni;
h) fuziunea cu alte societăți sau divizarea societății;
i) dizolvarea anticipată a societății;
i1) Abrogat(ă)
j) conversia acțiunilor dintr-o categorie în cealaltă;
k) conversia unei categorii de obligațiuni în altă categorie sau în acțiuni;
l) emisiunea de obligațiuni;
m) oricare altă modificare a actului constitutiv sau oricare altă hotărâre pentru care este cerută
aprobarea adunării generale extraordinare.
16. Ce societate poate fi administrată în sistem dualist?
Societatea pe acțiuni. Sistemele de administrare posibile sunt sistemul monist/unitar si cel dualist. In
sistemul monist poate exista un administrator unic sau un consiliu de administratie (format dintr-un
numar impar de administartori), in timp ce sistemul dualist presupune existenţa unui directorat şi a
unui consiliu de supraveghere.
17. Când se impune existența cenzorilor obligatoriu într-un SRL?
Cenzor = persoană abilitată, în principal, să verifice gestiunea unei societăţi. De asemenea,

cenzorul este obligat să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu
registrele; să verifice dacă registrele societăţii sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor
patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare; să facă propuneri cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului.
Potrivit art. 199 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, când numărul asociaților unui SRL este mai mare de
15, se impune numirea cenzorilor. Mandatul cenzorului are o durată de 3 ani.
3. a. Este vorba despre un contract de prestari servicii, motiv pentru care avem doua parti
prestatorul (persoana fizica autorizata) si beneficiarul (societatea comerciala)
b. Continutul raportului juridic este format din drepturile si obligatiile partilor:
PFA - obligatia de a presta serviciile referitoare la curatenie, drept corelativ de a primi o remuneratie
pentru serviciile prestate
societatea - obligatia de a plati remuneratia conform contractului, dreptul de a beneficia de serviciile

de curatenie prestate de PFA
c. Obligatia de plata a pretului este o obligatie de a face. Definitia clasica a acesteia este: îndatorirea
debitorului unui raport juridic da a săvârşi anumite fapte, acţiuni, lucrări sau servicii. Obligaţia de a
face poate fi instantanee, când se execută dintr-o dată, printr-un singur fapt, act, etc. (de ex.
restituirea unui bun împrumutat) sau poate fi succesivă, când se execută în timp, printr-o acţiune
continuă sau prin mai multe acţiuni repetate (de ex. prestarea unei munci, întreţinerea unei
persoane).
Pentru a intelege diferenta fata de celelalte, in special fata de obligatia de a da, cu care ati
confundat-o:
obligaţia de a da, reprezinta îndatorirea debitorului unui raport juridic de obligaţie de a transfera sau
de a constitui, în folosul creditorului, un drept real asupra unui lucru. în raporturile juridice izvorâte
din contractele consensuale, obligaţia de a da un lucru cert se consideră executată în chiar
momentul încheierii contractului, dacă părţile n-au convenit altfel; obligaţia de a da un lucru de gen
se execută însă numai în momentul individualizării lucrului respectiv (prin cântărire, măsurare,
numărare, marcare, etichetare etc.). Pentru a putea executa o obligaţie de a da, debitorul trebuie să
fie titularul dreptului real respectiv (proprietar, uzufructuar etc.) şi să aibă capacitatea de a înstrăina.
Proba executării obligaţiei de a da este în sarcina debitorului şi se face potrivit regulilor care
guvernează dovada actelor juridice. Obligaţia de a da un lucru cert se stinge dacă lucrul piere fortuit
înainte ca debitorul să fi fost pus în întârziere; obligaţia de a da lucruri de gen nu se stinge prin
pieirea lucrului.
obligaţia de a nu face, îndatorirea debitorului unui raport juridic de a se abţine de la săvârşirea unuia
sau mai multor acte sau fapte determinate. îndeplinirea unei asemenea obligaţii negative nu trebuie
dovedită, fiind în sarcina creditorului să probeze - dacă este cazul - faptul pozitiv care învederează
încălcarea obligaţiei. Obligaţia de a nu face nu poate fi supusă unui termen suspensiv şi nu este
susceptibilă de executare silită, nici de întârziere.
d. Este o obligatie afectata de modalitati.
e. Pentru a putea fi executata, este conditionata de indeplinirea anumitor obligatii de catre PFA, fara
acestea, obligatia societatii neputand fi exact cuantificata, calculata.
Obligaţiile
Clasificarea obligaţiilor
Obligaţii pure şi simple şi obligaţii afectate de modalităţi
De regulă, raporturile obligaţionale presupun o executare în întregime, imediată a prestaţiei asumate

de debitor, caz în care obligaţiile sunt pure şi simple. Cu toate acestea, este posibil ca această
prestaţie să fie asumată cu anumite modalităţi, anume termenul și condiția.
Din această perspectivă , obligațiile se clasifică în :
• Obligații pure și simple ( neafectate de modalități)
• Obligații afectate de modalități
Modalitățile obligațiilor
Termenul
Termenul = acel eveniment viitor şi sigur ca realizare până la care este amânată începerea sau
stingerea exerciţiului drepturilor şi executarea obligaţiilor civile corelative.
Ex: 31 ianuarie 2012; 3 luni de la data încheierii contractului; data decesului unei persoane.
Termenele pot fi :
• Termene suspensive; acestea sunt termenele care amână începutul exerciţiului drepturilor şi
executarea obligaţiilor până la îndeplinirea lui; de exemplu, termenul de plată a ratelor de
rambursare ale unui credit bancar;
• Termene extinctive; acestea sunt termenele care amână, până la îndeplinirea lor, stingerea
exerciţiului drepturilor şi executarea obligaţiilor civile corelative; de exemplu, este termen extinctiv
termenul unui contract de închiriere a unui apartament.
Termenele pot fi stabilite:
• fie prin lege;
• fie prin convenţia părţilor;
• fie printr-o hotărâre judecătorească.
Exigibilitate anticipată poate interveni :
• dacă debitorul renunță la termen
• dacă debitorul cade din beneficiul termenului :
• dacă debitorul se află într-o stare de insolvabilitate; aceasta este o stare economică a
debitorului în care activul patrimonial care poate fi supus, potrivit legii, executării silite este inferior
plăţii datoriilor exigibile; o astfel de stare se constată de instanţa de judecată, care poate ţine seama
de diverse împrejurări, cum sunt de exemplu dispariţia intempestivă a debitorului, neplata unor
datorii devenite scadente, declanşarea împotriva debitorului a unor executări silite etc.
• dacă a fost declarată, în condiţiile legii, starea de insolvenţă; aceasta presupune deschiderea
prin hotărâre judecătorească a procedurii insolvenţei; starea de insolvenţă de poate declara în
situaţia în care debitorul nu mai are lichidităţile băneşti necesare pentru a achita creanţele exigibile;
• dacă debitorul, cu intenţie sau din culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanţiile constituite în
favoarea creditorului;
• dacă debitorul, cu intenţie sau din culpă gravă, nu constituie garanţiile promise.
Dacă există mai mulţi debitori solidari, atunci decăderea din termen a unuia dintre aceştia nu atrage
automat şi decăderea din beneficiul termenului şi a celorlalţi co-debitori solidari, decăderea nefiindu-
le opozabilă acestora.
Renunţarea la termen sau decăderea din beneficiul termenului face ca obligaţia să devină exigibilă
anticipat .
Condiţia
Condiţia = un eveniment viitor şi nesigur ca realizare, de care depinde naşterea sau desfiinţarea
dreptului subiectiv civil şi a obligaţiei corelative.
Dacă în cazul termenului, expresia este „când”, în cazul condiţiei, expresia este „dacă”.
Condiţia poate fi, în funcţie de efectele sale:
- condiţie suspensivă, de a cărei producere depinde naşterea drepturilor şi obligaţiilor; un exemplu

este contractul de asigurare pentru incendiu, în care naşterea dreptului la despăgubire este
condiţionată de producerea incendiului;
- condiţie rezolutorie, de a cărei producere depinde desfiinţarea drepturilor şi obligaţiilor; de exemplu

este contractul de închiriere pe care îl încheie o persoană pentru o a doua casă pe care o are şi în
care stipulează că închirierea încetează de îndată, dacă dintr-un motiv independent de voinţa sa,
casa pe care o are este distrusă.
Actele juridice.
Noţiunea de act juridic
Actul juridic = o manifestare de voinţă a persoanei fizice sau juridice cu intenţia de a
produce efecte juridice, respectiv de a naşte, modifica ori stinge un raport juridic concret.
Un sens secundar al termenului act juridic este şi acela de înscris prin care se constată
manifestarea de voinţă, adică suportul material al acesteia.
Clasificarea actelor juridice

Acte unilaterale si contracte
În funcţie de numărul părţilor, actele juridice pot fi:
• acte unilaterale, care exprimă voinţa unei singure persoane ( ex: testamentul)
• contracte, care sunt acte juridice în care se exprimă voinţa a două sau mai multe
persoane.
Contractele pot fi :
• acte juridice bilaterale când exprimă voinţa a două persoane (ex: contractul de
vânzare-cumpărare)
• acte juridice multilaterale, când exprimă voinţa mai multor persoane (ex:
contractul de societate încheiat de 3 sau mai mulţi asociaţi).
Importanţa: autorul unui act unilateral nu poate să determine încetarea efectelor actului prin
simpla lui voinţă (cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege), în timp ce în cazul
contractelor, acordul tuturor părţilor poate determina încetarea efectelor actului juridic încheiat.
Acte constitutive, translative si declarative
După efectele pe care le produc, actele juridice pot fi
• acte constitutive de drepturi, care dau naştere unor drepturi subiective ce nu au existat
anterior ( ex. constituirea unei ipoteci)
• acte translative de drepturi, prin care se transferă drepturi ( de ex. contractul de vânzarecumpărare,
contractul de donaţie)
• acte declarative de drepturi, prin care se consolidează sau conservă un drept care exista
deja ( tranzactia)
Importanta: actele constitutive şi cele translative produc efecte numai pentru viitor, în timp ce
actele declarative confirmă o situaţie de la data existenţei ei.
Acte de conservare, de administrare, de dispozitie
După importanţa lor, actele juridice pot fi:
• acte de conservare, prin care se urmăreşte preîntâmpinarea pierderii unui drept ( ex. un
act de întrerupere a unei prescripţii)
• acte de administrare, prin care se urmăreşte punerea în valoare a unui bun sau a unui
patrimoniu ( ex. închirierea unui bun);
• acte de dispoziţie, care au ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui bun sau constituirea
unor garanţii sau sarcini asupra acelui bun ( ex: contractul de vânzare a unei clădiri).
Importanta: capacitatatea cerută pentru validitatea unui act diferă
Acte patrimoniale și nepatrimoniale
După conţinutul lor, actele juridice se împart în:
• acte patrimoniale, al căror conţinut e evaluabil în bani (ex :contractele de vânzarecumpărare sau
testamentele);
• acte nepatrimoniale, al căror conţinut nu e evaluabil în bani ( ex. convenţia dintre soţi cu
privire la numele pe care să îl poarte după divorţ).
Importanta: efectele juridice ale încetării acestor acte – spre exemplu, problema restituirii
prestaţiilor în caz de nulitate se pune numai în cazul actelor patrimoniale.
Acte strict personale, acte prin reprezentant
După modalitatea încheierii lor, sunt două categorii de acte juridice:
• acte strict personale, care nu pot fi încheiate decât personal, cum sunt de exemplu
testamentul, căsătoria; .
• acte ce pot fi încheiate prin reprezentant, cum este cazul contractului de vânzarecumpărare.
Importanta : diferenţele privind condiţiile de exprimare valabilă a consimţământului la momentul
încheierii actului.
Acte numite și acte nenumite
După reglementarea lor legală, actele juridice se împart în:
• acte numite, care au o denumire şi reglementare legală; un astfel de exemplu este
contractul de vânzare-cumpărare sau cel de împrumut;
• acte nenumite, care nu au denumire stabilită prin lege şi o reglementare proprie ( de ex:
contractul de escrow);
Importanta : pentru a se cunoaște norma juridică care se aplică
În categoria contractelor nenumite nu se includ şi contractele complexe, care sunt contracte ce
reunesc elementele mai multor contract. În acest caz, legea aplicabilă este aceea specifică pentru
fiecare din contractele numite conţinute în clauzele contractului complex.
Acte principale și accesorii
După raportul dintre ele, acele juridice pot fi:
• acte juridice principale, care au o existenţă de sine stătătoare; de exemplu, un contract de
vânzare-cumpărare este un astfel de act;
• acte juridice accesorii, a căror soartă juridică depinde de un alt act juridic; sunt astfel de
exemple contractele de garanţie, prin raport la contractul de vânzare-cumpărare.
Importanță : încetarea valabilităţii sau efectelor unui act principal atrage şi încetarea valabilităţii
ori efectelor actelor accesorii, în timp ce nu este aceeaşi consecinţă în cazul invers.
Acte consensuale, solemne și reale
După modul de formare, actele juridice pot fi:
• Acte consensuale, pentru a căror formare este suficient acordul de voinţă al părţilor fără
nicio cerinţă de formă a acestuia; majoritarea actelor juridice se încadrează în această
categorie;un astfel de act este spre exemplu vânzarea-cumpărarea unui calculator;
• Acte solemne, pentru a căror încheiere valabilă este necesară exprimarea acordului de
voinţă a părţilor într-o anumită formă prevăzută de lege, de exemplu forma scrisă sau cea
autentică; sunt astfel de acte testamentul sau vânzarea-cumpărarea unui teren;
• Acte reale, pentru a căror încheiere valabilă este necesară manifestarea consimţământului
însoţită de predarea efectivă a bunului ce face obiectul actului; sunt astfel de acte spre
exemplu împrumutul de folosinţă sau împrumut de consumaţie sau gajul cu deposedare.
Importanța: condiţiile necesare pentru încheierea valabilă a actului diferă

Acte pure și simple si acte afectate de modalități
După legătura lor cu modalităţile, sunt două categorii de acte juridice:
• acte juridice pure si simple, care nu sunt afectate de modalităţi; vânzarea-cumpărarea cu
plata şi predarea bunului la momentul încheierii contractului; unele acte sunt
incompatibile cu orice modalitate, putând fi numai pure şi simple, cum este de exemplu
căsătoria sau adopţia.
• acte juridice afectate de modalităţi, respectiv care cuprind o modalitate (termen,
condiţie); un exemplu în acest sens este contractul de asigurare, care este afectat de
condiţia producerii riscului.
Importanța: valabilitatea şi efectele juridice ale acestor acte depind de compatibilitatea actului cu
inserarea unei modalităţi sau de existenţa şi tipul modalităţilor.
Contracte cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
În funcţie de scopul urmărit la încheierea lor, contractele se împart în:
• contracte cu titlu oneros, prin care fiecare parte urmăreşte să îşi procure un avantaj în
schimbul obligaţiilor asumat ( de ex. vânzare-cumpărarea)
• contracte cu titlu gratuit, prin care una din părţi urmăreşte să procure celeilalte părţi un
beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj ( de ex: donaţia).
Importanţa : condiţii speciale de valabilitate, cu privire la capacitate sau la formă, în cazul actelor
gratuite
Contracte comutative și contracte aleatorii
Contractele oneroase, la rândul lor, se pot clasifica după criteriul cunoaşterii existenţei şi
întinderii drepturilor părţilor la momentul încheierii lor, în:
• contracte comutative, la care, în momentul încheierii lor, existenţa drepturilor şi
obligaţiilor părţilor este certă, iar întinderea acestora este determinată sau determinabilă (
de ex. vânzarea-cumpărarea)
• contracte aleatorii, care, prin natura lor sau prin voinţa părţilor, oferă cel puţin uneia din
părţi şansa unui câştig şi o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un
eveniment viitor şi incert ( de ex. contractul de asigurare)
Importanța: unele cauze de ineficacitate cum este leziunea, pot opera numai pentru contractele
comutative, nu şi pentru cele aleatorii.
Principiile care guvernează efectele contractelor
Principalele principii care guvernează efectele contractelor (reguli care privesc condiţiile şi
persoanele faţă de care se produc aceste efecte):
• principiul forţei obligatorii,
• principiul irevocabilităţii şi
• principiul relativităţii efectelor actelor juridice civile
• unele mecanisme contractuale specifice unor tipuri de contracte: excepţia de neexecutare
şi riscul contractual.
Principiul forței obligatorii = contractul este obligatoriu faţă de părţile care l-au încheiat; ( art.
1270 alin. (1) C. civ. „contractul (...) are putere de lege”)
Principiul irevocabilității = un act juridic unilateral nu poate înceta prin manifestarea de voinţă,
în sens contrar, a autorului actului, iar un contract nu poate să înceteze prin voinţa doar a uneia din
părţile sale.
Excepţii, în cazurile în care legea permite expres (revocarea contractului de mandat, a contractului
de consignaţie sau a celui de comision etc.)
Principiul relativităţii efectelor actelor juridice = contractul produce efecte numai faţă de părţile
care l-a încheiat, fără să poată să creeze drepturi sau obligaţii pentru terţe persoane.
Principii generale şi speciale în materie de
nulitate a contractelor
prin prisma prevederilor noului cod civil

Dr. Nicoleta Ţăndăreanu
Nulitatea contractului este reglementată în noul cod civil în articolele 1246-1265.
Nulitatea este definită expres ca sancţiune de art. 1246 din NCC – „orice contract
încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus
nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune”.
Deci nulitatea este o sancţiune care lipseşte actul juridic de efectele sale.
După natura interesului ocrotit, nulitatea poate fi: absolută sau relativă.
solută este, potrivit art. 1250, o sancţiune care intervine pentru
încălcarea unei dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general
şi are următorul regim juridic:
cale de
excepţie, deci de părţile din contract ori succesorii lor sau de terţii interesaţi;
ordinea de drept încălcată, fără a se putea imputa acesteia nerespectarea
limitelor investirii;
cazurile anume prevăzute de lege.
absolută.
părţilor de confirmare a contractului lovit de
nulitate absolută dar, acesta trebuie să fie prevăzută expres. Exemplu:
art.1933 prevede că nulitatea societăţii simple se acoperă şi nu va fi
constatată (nulitate absolută) în cazul în care cauza nulităţii a fost înlăturată
înainte de a pune concluzii pe fond. Instanţa sesizată cu o cerere în
constatarea nulităţii este obligată să pună în discuţia părţilor posibilitatea de

remediere a cauzelor de nulitate care afectează contractul de societate şi să
fixeze un termen util pentru acoperirea nulităţii, chiar dacă părţile se
împotrivesc; art. 197 prevede că nulitatea absolută a persoanei juridice se
acoperă în toate cazurile dacă până la închiderea dezbaterilor în faţa primei
instanţe cauza de nulitate a fost înlăturată.
- fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie - oricând, dacă
prin lege nu se prevede altfel. Instanţa o poate invoca numai pe cale de excepţie.
imprescriptibilă.
în cazurile anume prevăzute de lege. Exemplu: în materie de constatare a
nulităţii societăţii, acţiunea pentru constatarea nulităţii absolute este
prescriptibilă în 3 ani de la data încheierii contractului, cu excepţia nulităţii
pentru obiect ilicit care este imprescriptibilă.
neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general;
litatea absolută se constată :
acordul părţilor contractante. Prin acordul părţilor nu pot fi instituite şi
nici suprimate cauze de nulitate, orice convenţie sau clauză contrară fiind
considerată nescrisă.
pentru încălcarea dispoziţiilor legale instituite pentru ocrotirea unui interes

particular - privitoare la capacitatea de exerciţiu, când consimţământul uneia
dintre părţi a fost viciat, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege, şi
are următorul regim juridic:
nulităţii nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege,
contractul este lovit de nulitate relativă.
încălcată. Totuşi, prin excepţie, nulitatea relativă poate fi invocată şi de alte
persoane decât partea din contract al cărui interes a fost lezat şi anume
creditorii debitorului pe calea acţiunii oblice - art. 1560-1561, reprezentantul
sau ocrotitorul legal al celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate
de exerciţiu restrânsă potrivit art. 46 alin.3, procurorul în condiţiile art. 46 alin.4
- când actul s-a încheiat fără autorizarea instanţei de tutelă;
atea relativă poate fi invocată pe cale de acţiune numai în termenul de
prescripţie prevăzut de lege. Nulitatea relativă poate fi opusă - pe cale de
excepţie, de partea căreia i se cere executarea contractului, şi după împlinirea
termenului de prescripţie a dreptului la acţiunea în anulare, adică oricând. Cu
toate acestea, potrivit art. 1223, anulabilitatea pentru leziune nu poate fi opusă
pe cale de excepţie dacă dreptul la acţiune este prescris (dreptul la acţiune se
prescrie în termen de 1 an)
nulitatea relativă se declară :

nici suprimate cauze de nulitate relativă, orice convenţie sau clauză
contrară fiind considerată nescrisă.
După modalitatea de consacrare legislativă, nulitatea poate fi:
o expresă - prevăzută ca atare de o dispoziţie legală
o virtuală - potrivit art. 1253, în afara cazurilor în care legea prevede sancţiunea
nulităţii, contractul se desfiinţează şi atunci când sancţiunea nulităţii absolute sau
relative trebuie aplicată pentru ca scopul dispoziţiei legale încălcate să fie atins.
ctului.
- în măsura în care legea prevede o anumită formă a
contractului aceasta trebuie respectată, sub sancţiunea prevăzută de
dispoziţiile legale aplicabile.
– este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei pe
care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabilă.
– în afara cazurilor anume prevăzute de lege, trebuie să fie încheiat
prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute, convenţiile care
strămută sau constituie drepturi reale ce urmează a fi înscrise în cartea
funciară.
- neînregistrarea la organul fiscal competent în termen de o
lună a contractului de fiducie este sancţionată cu nulitatea absolută.
obiectului contractului.
- obiectul contractului (operaţiunea juridică) trebuie să fie
determinat şi licit, sub sancţiunea nulităţii absolute.
- obiectul obligaţiei (prestaţia la care se angajează
debitorul) trebuie să fie determinat sau determinabil şi licit, sub
sancţiunea nulităţii absolute.
moral al cauzei
contractului (motivul care determină fiecare parte să încheie contractul).
– cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a
contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a
cunoscut-o sau după împrejurări, trebuia să o cunoască.
- contractul de fiducie prin care se realizează o liberalitate indirectă
în folosul beneficiarului este lovit de nulitate absolută pentru că părţile
urmăresc prin intermediul unui contract cu titlu oneros să facă de fapt o
liberalitate şi să eludeze dispoziţiile privind incompatibilităţile în materia
liberalităţilor sau să sustragă de la raport sau reducţiune liberalitatea şi deci
cauza actului juridic este ilicită sau imorală.
- cauza este ilicită şi atunci când contractul este doar mijlocul
pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative (frauda la lege).
juridice cu scop nelucrativ cu ocazia încheierii de către persiana juridică
respectivă a unui act juridic cu un terţ - art.206 alin2 şi 3.
♦ Lipsa capacităţii de a contracta.
▪ Art.44 – actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate
de exerciţiu restrânsă, altele decât cele prevăzute de art. 41 alin.3 şi 43 alin.3 (acte de
conservare, acte de administrare care nu prejudiciază şi acte de dispoziţie de valoare mică),
precum şi cele făcute de tutore fără autorizarea instanţei de tutelă, când aceasta este cerută de
lege, sunt anulabile chiar fără dovedirea unui prejudiciu.
▪ Art. 45 – simpla declaraţie că este capabil să contracteze, făcută de cel lipsit de
capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, nu înlătură anulabilitatea
actului. Dacă însă a folosit manopere dolosive, instanţa, la cererea părţii induse în eroare,
poate considera valabil contractul atunci când apreciază că acesta ar constitui o sancţiune
civilă adecvată.
▪ Art. 211 – sunt anulabile, dacă s-a produs o vătămare, actele încheiate de
reprezentanţii persoanei juridice care nu au capacitate de exerciţiu sau au capacitate de
exerciţiu restrânsă, sau care sunt decăzuţi din dreptul de a exercita o funcţie în cadrul acestor
organe, ori care sunt declaraţi prin lege sau actul constitutiv incompatibili să ocupe o astfel
de funcţie. (Cine o poate invoca? În interesul cui este norma prevăzută? În patrimoniul
cui trebuie să existe vătămarea?)
♦ Consimţământul uneia dintre părţi nu a existat sau a fost viciat.
▪ Art. 1205 – este anulabil contractul încheiat de o persoană care, la momentul
încheierii acestuia se afla, fie numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputinţă de a-şi
da seama de urmările faptei sale. Contractul încheiat de o persoană pusă ulterior sub
interdicţie poate fi anulat dacă, la momentul când actul a fost făcut, cauzele punerii sub
interdicţie existau şi erau îndeobşte cunoscute.
▪ Art.1207 – partea care la momentul încheierii contractului se afla într-o eroare
esenţială poate cere anularea acestuia dacă cealaltă parte ştia sau, după caz, trebuia să ştie că
faptul asupra căruia a purtat eroarea este esenţial pentru încheierea contractului.
▪ Art.1214 alin.2 – partea al cărei consimţământ a fost viciat prin dol poate cere
anularea contractului chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esenţială.
▪ Art. 1216 - poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul
unei temeri justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terţ.
▪ Art.1222 - partea al cărei consimţământ a fost viciat prin leziune poate cere, la
alegerea sa, anularea contractului sau reducerea obligaţiilor sale cu valoarea daunelor interese
la care ar fi îndreptăţită. Acţiunea în anulare este admisibilă numai dacă leziunea depăşeşte
jumătate din valoarea pe care o avea, la momentul încheierii contractului, prestaţia promisă
sau executată de partea lezată, dacă disproporţia subzistă până la data cererii de anulare iar
partea cealaltă nu a acoperit lipsa de echilibru prin reducerea propriei creanţe sau majorarea
propriei obligaţii. Leziunea poate fi invocată şi de persoana majoră.
♦ Încălcarea dispoziţiilor legale instituite pentru ocrotirea unui interes
particular în alte cazuri, anume prevăzute de lege.
- Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulată prin convenţie sau
testament, dacă nu există un interes serios şi legitim. Legea nu prevede natura
nulităţii dar este evident că este instituită pentru ocrotirea unui interes particular,
iar potrivit art. 1252, în cazurile în care natura nulităţii nu este determinată ori nu
reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este lovit de nulitate relativă.
- Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate într-un contract atrage
nulitatea întregului contract dacă a fost determinantă la încheierea acestuia. În
contractele cu titlu oneros, caracterul determinant se prezumă până la proba
contrară.
– Este anulabil contractul de înstrăinare subsecvent încheiat cu nerespectarea
clauzei de inalienabilitate.
alin.1 – Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepţia cazului
în care contractul a fost greşit calificat şi produce alte efecte juridice.

– contractul încheiat de o parte aflată în stare de necesitate poate fi anulat
dacă cealaltă parte a profitat de această împrejurare.
După întinderea efectelor nulitatea poate fi :
● totală – lipsirea întregului contract de efectele sale.
● parţială – lipsirea de efecte a anumitor clauze ale contractului, care contravin
scopului dispoziţiei legale încălcate.
Codul consacră concepţia nulităţii parţiale urmărind în principal lipsirea
contractului numai de acele efecte care contravin dispoziţiilor legale şi producerea celorlalte
efecte conform voinţei părţilor.
Argumente:
● De text:
Art. 1255 - nulitatea unei clauze atrage nulitatea contractului în întregul său numai
dacă clauza a fost esenţială prin natura sa, sau dacă, în lipsa clauzei respective contractul nu
s-ar fi încheiat (Aplicaţie: art. 627 alin. 3 - Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate întrun contract
atrage nulitatea întregului contract dacă a fost determinantă la încheierea acestuia)
● Limitarea efectelor nulităţii în contractele plurilaterale:
Art. 1256 – în cazul contractelor plurilaterale, în care prestaţia fiecărei părţi este făcută
în considerarea unui scop comun, nulitatea contractului în privinţa uneia dintre părţi nu atrage
desfiinţarea în întregime a contractului, afară de cazul în care participarea acesteia este
esenţială pentru existenţa contractului – considerăm că este vorba de nulitatea relativă.
Înlocuirea de drept a clauzelor nule:
clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispoziţiile legale aplicabile, acestea producând
efectele corespunzătoare, contractul fiind menţinut.
●Consacrarea instituţiei clauzelor nescrise
Codul nu dă o definiţie clauzei nescrise ci reglementează numai efectele unei clauze

considerate nescrise.
Încercând o definiţie a clauzei nescrise, având în vedere dispoziţiile art. 1255 alin.3 şi
aplicaţiile concrete în diferite materii ( materia liberalităţilor, materia contractului de fiducie,
materia publicităţii drepturilor reale imobiliare, materia contractului de societate, etc)
putem aprecia că este considerată nescrisă şi deci lipsită de eficacitate, neproducând nici un
efect, orice clauză contrară unei dispoziţii imperative a legii, a cărei încălcare nu este
sancţionată cu nulitatea, ci este considerată astfel de lege.
- Considerăm că, clauza nescrisă nu este o clauză nulă, ci o clauză inexistentă.
- Clauza care încalcă o dispoziţie imperativă a legii este considerată o clauză nescrisă
numai dacă legea o consideră expres nescrisă. Altfel, ea este o clauză nulă sau anulabilă,
(după cum dispoziţia legală încălcată ocroteşte un interes general sau individual)
- Apreciem că, în lipsa unei dispoziţii a legii, clauza considerată nescrisă nu atrage
niciodată nulitatea întregului contract chiar dacă respectiva clauză este esenţială.
- Clauzele nescrise sunt înlocuite de drept cu dispoziţiile legale aplicabile.
meră în art. 1254-1260 aceste efecte:
1. Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată
încheiat (art.1254 alin.1).
2. Prestaţiile efectuate în baza contractului declarat nul sau anulat sunt supuse restituirii (în
natură sau prin echivalent în condiţiile art. 1639-1647), indiferent că au fost executate
succesiv sau au avut caracter continuu. Noua concepţie asupra nulităţii prevede
repunerea în situaţia anterioară şi în cazul contractelor cu executare succesivă. Există
însă şi situaţii, dictate de anumite raţiuni, când prestaţiile efectuate în baza actului nul
sau anulat nu sunt supuse restituirii, sau nu sunt supuse restituirii în integralitate.
(art.1254 alin.3).
3. Desfiinţarea contractului (pentru cauză de nulitate – n.ns.) atrage, în condiţiile legii,

desfiinţarea actelor subsecvente încheiate în baza lui (anularea actelor subsecvente –
n.ns).- (art.1254 alin.2).
4. În cazul nulităţii relative pentru violenţă sau dol, cel al cărui consimţământ a fost viciat
are dreptul şi la daune interese, pe lângă anularea contractului (art.1257).
5. În cazul nulităţii absolute sau relative a unui contract încheiat în formă autentică, partea
prejudiciată are dreptul de a cere repararea prejudiciilor suferite de la notarul public care
a încheiat contractul dacă existenţa cauzei de nulitate rezultă din însuşi textul
contractului (art.1258).
6. Contractul nul poate fi refăcut, în tot sau în parte, cu respectarea tuturor condiţiilor
prevăzute de lege la data refacerii. Contractul refăcut va produce efecte numai pentru
viitor. (art.1259).
7. Contractul nul absolut se converteşte - produce efectele actului juridic pentru care sunt
îndeplinite condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege, cu excepţia cazului în care
părţile au exclus expres conversiunea sau când excluderea reiese în chip neîndoielnic
din scopurile urmărite de părţi la încheierea contractului (art.1260).
- Nulitatea relativă poate fi acoperită prin validarea contractului.
- Nulitatea poate fi acoperită prin:
► adaptarea contractului (în cazul contractului
afectat de anulabilitate pentru eroare - art.1213)
Confirmarea principala formă de validare a contractului, poate fi:
expresă
- obligaţia a fost voluntar executată la data la care se putea face confirmarea.

o Confirmarea trebuie să rezulte din voinţa certă de a renunţa la dreptul de a invoca
nulitatea, ceea ce presupune că cel care confirmă trebuie să cunoască cauza de nulitate.
o Contractul anulabil poate fi confirmat numai dacă în momentul confirmării toate
condiţiile sale de valabilitate sunt întrunite, adică a dispărut cauza de anulabilitate (
minorul a devenit major - art.48, tutorele sau instanţa de tutelă a încuviinţat actul,
violenţa a încetat)
o Actul confirmativ trebuie să cuprindă obiectul, cauza şi natura obligaţiei şi să facă
menţiune despre motivul acţiunii în anulare precum şi despre intenţia de a repara viciul
pe care se întemeiază acea acţiune.
o Efectele confirmării:
opuse, cu excepţia drepturilor dobândite şi conservate de terţii de bună credinţă.
invoca împotriva alteia, confirmarea făcută de una dintre acestea nu împiedică
invocarea nulităţii de către celelalte părţi.
ii relative este prescriptibilă. Termenul de
prescripţie poate fi prescurtat la provocarea oricărei persoane interesate - dispoziţia
urmăreşte eliminarea mai urgentă a stării de incertitudine. Astfel, cel ce are interes
poate soma pe acela care poate invoca nulitatea relativă, fie să valideze contractul,
adică să confirme actul, fie să exercite acţiunea în declararea nulităţii relative. În
acest caz, acţiunea în declararea nulităţii relative a contractului trebuie introdusă în 6
luni de la data punerii în întârziere, sub sancţiunea decăderii. (art. 1263 alin.6)
Care dintre urmatoarele sunt vicii ale consimţamantului unei persoane care incheie un act juridic:
a. lipsa de onestitate a persoanei cu care se contracteaza
b. neseriozitatea persoanei cu care se contracteaza
c. violenta exercitata asupra persoanei respective de persoana cu care contracteaza
Actele juridice bilaterale sunt:

a. acte juridice care au doua parti
b. acte juridice in care ambele parti au obligatii
c. acte juridice care sunt semnate in doua exemplare
O societate al carei obiect de activitate este productia de mobilier incheie doua contracte, ambele pentru o perioada
de un an, de la 1 lanuarie 2020 la 31 decembrie 2020:
a) Un al doilea contract, cu o societate al cărui obiect de activitate este producerea de materiale textile, prin care
această din urma societate se obliga să furnizeze lunar cantitatea de ţesaturi de tapiterie pentru mobilier, in
cantitatile şi culorile care vor fi solicitate expres de societatea producatoare de mobilier pritr-o comanda trimisa in
fiecare luna, in schimbul unui preţ calculat funcţie de pretul fiecarui tip de ţesaturi indicat in lista de preţuri anexa la
contract, preţ care trebuie platit de societatea producatoare de mobilier in data de 1 a lunii pentru livrarile facute in
luna anterioara.
b) Un contract cu o persoană fizică autorizata PFA prin care aceasta se obliga să furnizeze servicii de dezapezire pentru
zona de depozitare exterioara şi pentru parcarea clădirii de birouri a societăţii in fiecare din zilele in care ninge, pentru
preţul de 1000 Iei/zi, plătibil lunar, in prima zi lucrătoare a lunii pentru luna anterioara, prin raport la numarul total de
zile in care au fost efectiv furnizate serviciile de dezapezire;
 Intrebare : obligatia de furnizare de tesaturi de la contractul de la pct a este o obligatie:
a. o obligatie principala sau accesorie, dupa cum este sau nu achitat pretul corespunzator
b. o obligatie principala
c. o obligatie accesorie
 Intrebare : obligatia de plata e pretului contractului de la a) este :
a. o obligatie de mijloace
 Intrebare : dreptul la incasarea pretului de la litera b) este :
a. un drept de creanta
b. un drept real
 Intrebare : obligatia de efectuare a serviciilor de dezapezire din contractul de la litera b) este :
a. afectata de conditie suspensiva
b. neafectata de nicio conditie
c. afectata si de conditie suspensiva si de conditie rezolutorie
d. afectata de conditie rezolutorie
 Intrebare : persoana fizica autorizata PFA este :
a. persoana fizica profesionist
b. persoana fizica fara capacitate
c. persoana fizica cu capacitate restransa
 Intrebare: obligatia de plata a pretului din contractul de la litera a) este :
a. afectata de un termen suspensiv
b. afectata de un termen suspensiv si de un termen extinctiv
c. afectata de un termen extinctiv
Care din următoarele situatii sunt cauze de exonerare de raspundere civila:

a. Lipsa formei scrise a acordului autorului unui fapt ilicit de a plăti despăgubirea
b. Lipsa mijloacelor financiare ale autorului unui fapt ilicit pentru a plătii despăgubirea datorata
c. Lipsa de discernămănt a autorului faptului ilicit,
Care din următoarele situatii sunt fapte juridice:

a. nasterea unui copil
b. casatoria
c. infiintarea unei societati comerciale
GRILE EZER SEMINARII
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
A
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
A si B

B + C sigur
Daca A era cu doar cod civil era ok.

ABC
a) Codul civil
Romaniei
Abc

D

10.O lege intra in vigoare:

c) La data mentionata in cuprinsul ei indiferent daca este publicata sau nu in Monitorul Oficial al
Romaniei


b) Incepe la nastere in toate cazurile
- Nu exista rasp corect

Ac
a. Nu are nicio limitare legala legata de spectrul drepturilor si obligatiilor ce pot fi
dobandite
a.
b.
c.
R: b
a.
b.
c.
R: c
a.
b.
c.
R: b
4. Caracterele raportului juridic civil sunt
a.
b.
c.
R: c
a.
b.
c.
R: c
a.
b.
c.
persoane juridice romane, persoane juridice straine, persoane juridice multinationale, persoane
juridice cu sediul atat in tara cat si in strainatate
R: b
a.
b.
c.
R: a si c

a.
- obligatiile reale
b.
- obligatii reale
c.
R: b
a.
b.
c.
R: a

a) Pot incheia contracte de administrare cu privire la bunurile proprietatea lor daca au
aprobarea reprezentantului legal
A si C

C (a nu e correct ptc avea intotdeauan)



ACD


A

a) La data la care aceasta este promulgata de Presedintele Romaniei urmare a confirmîrii
c) La data mentionata in cuprinsul ei indiferent indiferent de termenul stipulat
A si C
b) un contract real
A si B

a) un bun mobil
b) un bun mobil
ABC

A si B

A
1.Obligația de a stabili un tratament pentru o boala ce afecteaza un pacient reprezintă pentru medic
d. o obligatie de mijloace
2.Capacitatea de exercitiu deplina încetează
a. În cazul în care persoana căsătorită înainte de a împlini 16 ani divorțează
b. Numai prin deces
c. Dacă dispare discernamantul
3.Nu au dreptul sa participe la raporturi juridice de drept al afacerilor
a. Persoanele fizice minore
b. Societatile comerciale înregistrate în străinătate
4.Nulitatea absolută
a. poate fi confirmata dacă toate părțile sunt de acord
b. presupune neîndeplinirea unei condiții pentru încheierea actului juridic civil ce protejează un
interes public
c. intervine în cazul încălcării normelor ce protejează interese private cât și interese publice
5.O întreprindere familială
b. Poate avea angajați dar nu în scopul prestării activităților pentru care întreprinderea este
autorizată
c. Poate avea angajați exclusiv rude sau afini pana la gradul IV

6.Contractul de donație reprezinta
a. un act juridic comutativ
b. un act juridic unilateral
8.Persoanele juridice sunt caracterizate prin
9.Legea română se aplică
10.Pot răspunde pentru datoriile societății și cu bunurile personale
a. asociații din Societatea cu răspundere limitată
b. asociații comanditari din Societatea în comandită pe acțiuni
c. asociații comanditați din Societatea în comandită simplă

11.Pot răspunde pentru datoriile societății și cu bunurile personale
c. asociații din Societatea cu răspundere limitată
12.O parte sociala emisă de o societate cu raspundere limitata reprezintă
b. un bun mobil
c. un bun accesoriu
13.Contractul de vânzare-cumpărare reprezinta
14.Nu au dreptul sa participe la raporturi juridice de drept al afacerilor
15.Sunt societăți de persoane

16.în cazul unui contract de vânzare-cumpărare riscurile se transmit de la vânzător la cumpărător
17.Eroarea ce poartă asupra calității de proprietar a vânzătorului
18.Obligația de a acorda un împrumut in cazul în care paritatea RON-EUR trece de 1 EUR = 5 RON
reprezintă
19. un tablou aflat intr-un apartament reprezinta un bun mobil.

b)Parlament
intern roman sunt:

C. SA
A. de la naștere
C. destinație
B. SNCFR
B. 3 ani
C. dispoziția
B. de a face
Anexa 3
a) solemn
8. Consimtamantul:
contractul:
21. Rezolutiunea:
22. Rezilierea:

Anexa 4
2. Gerantul:
3. Geratul:

Dizolvare
Divizare totala.
inceteaza prin:
Dizolvare
11. Resedinta este:

Multilateral

CAPACITATE JURIDICA
civil.
privat intern.

lor.
SOCIETATI
c) Asociatul unic;

a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;

acțiuni;
acționarilor:
societății;
acționarilor:
b) Decide asupra schimbării obiectului de activitate al societății;
c) Decide înființarea unor sedii secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;
(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale
bunuri.

numit.
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit

a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
GRILA PDF_CRIPTA

 Apartine sistemului de drept romano-germanic;

 cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile juridice stabilite între
profesionişti şi relaţiile dintre aceştia şi orice alte subiecte de drept civil, cu privire la
 exploatarea unei întreprinderi.
 exercitarea sistematică a unei activităţi economice care constă în producerea, administrarea
ori înstrăinarea de bunuri sau prestarea de servicii, fie că are scop lucrativ sau nu;

 dreptului comercial;
6. Dreptul privat:
 se caracterizează prin egalitatea juridică a părţilor;

 sunt ramuri de drept aparţinând dreptului privat;
9. Norma juridică:
 este obligatorie;
10. Este întotdeauna obligatorie, ca element structural al normei juridice:

 niciun răspuns corect;

 sunt norme onerative şi prohibitive;

 impun o anumită conduită, stabilind rezultatul obligatoriu şi modalitatea concretă de
atingere a acelui rezultat

 Imperative;

 stabilesc doar rezultatul obligatoriu, lăsând subiectelor de drept opţiunea de a alege
modalitatea de atingere a acelui rezultat;

 se aplică unei sfere restrânse de relaţii sociale dintr-o ramură de drept;

 fac trimitere la o normă existentă deja;

 la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial sau la o altă dată prevăzută în textul ei;
 numai pentru viitor, cu excepţia legii civile mai favorabile;
19. Abrogarea normei juridice înseamnă ieşirea ei din vigoare ca urmare a:

 împlinirii termenului de ieşire din vigoare a normei juridice;
20. Aplicarea în timp a normelor juridice este guvernată de principiul:

 aplicării imediate a legii noi;
21. O normă juridică adoptată pentru situaţii excepţionale (calamitate, stare de necesitate) iese din
vigoare:
 urmare a încetării cauzei care a determinat situaţia excepţională;

 reprezintă supravieţuirea legii vechi şi aplicarea sa, în anumite situaţii, deşi a apărut o nouă
lege
23. Formularea „în momentul intrării în vigoare a prezentului act normativ se abrogă orice dispoziţie
contrară” reprezintă:
 H

 la bordul navelor şi aeronavelor româneşti;
25. Imunitatea diplomatică de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice străine în România
reprezintă:
 extinderea teritorialităţii legii străine;

 se aplică pentru viitor;

 prin hotărâre de Guvern;
28. O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoana fizică
autorizată, întreprinderea individuală şi cea familială:
 este o normă de drept privat cu vocaţie specială;

 tuturor cetăţenilor români şi străini aflaţi pe teritoriul României;
30. Apatrizii sunt:

 persoane fără nicio cetăţenie.
 explicarea dispoziţiei şi sensului normei juridice astfel încât aceasta să se aplice corect;
32. Interpretarea oficială a unui act normativ se realizează de:

 H

 are forţă juridică obligatorie şi generală;

 este cuprinsă în literatura juridică de specialitate;
35. Interpretarea normei juridice realizată prin lucrări de specialitate juridică publicate este:
 facultativă, neavând forţă juridică.
36. Interpretarea normei juridice de către instanţele de judecată:

 este obligatorie în vederea pronunţării viitoarelor hotărâri judecătoreşti;

 explicarea sensului unei dispoziţii legale prin analiza sintactică şi morfologică a textului

 H
39. Atunci când există neconcordanţe între legislaţia română şi tratatele privind drepturile
fundamentale ale omului la care România este parte:
 au prioritate reglementările internaţionale, chiar dacă legislaţia naţională conţine dispoziţii
mai favorabile

 se va interpreta astfel încât să producă efecte juridice;
41. Argumentul de interpretare conform căruia, atunci când o normă prevede un lucru, se prezumă
că ea neagă contrariul este cunoscut în doctrina juridică ca fiind:
 argumentul per a contrario;
42. Regula de interpretare logică conform căreia excepţia este de strictă interpretare:
 se aplică dispoziţiilor legale care conţin enumerări limitative;
Grile poze:
43. Prestatiile in munca sunt premise cu titlu de aport pentru asociatii din societatea:
 in nume colectiv
44. Numirea cenzorilor este obligator in cadrul unei societati cu raspundere limitata:
 daca numarul asociatilor trece de 15
45. Raspund nelimitat si solidar pentru pasivul social:

 Asociatii din societatea in nume colectiv
46. Fondul de comert este:

 o universalitate juridica
47. Emblema comerciantului:

 are caracter facultativ;
48. Se dizolva si pentru cauze specifice societatilor de persoane:

 H
49. Legea nu solicita un capital minim in vederea constituirii pentru:

 Societatea (simpla) civila
50. Nu poate fi adus ca aport la capitalul social:

 niciun raspuns correct
51. La constituirea unei societati pe actiuni prin subcriptie publica, examineaza si valideaza raportul
de evaluare al expertilor cu privire la aporturile in natura:
 Fondatorii
52. Nationalitatea romana a persoanei juridice este determinate de faptul ca:

 Are sediul in Romania
53. Isi inceteaza existent, concomitant cu infiintarea in locul ei, a unei alte persoane juridice:
 Persoana juridical supusa transformarii
DIN GRILE_DREPT_.pdf DE LA ANEXA 4 (1/2) TREBUIE REZOLVATE!!!!
DIN FOLDER-UL POZE_CRIPTA TREBUIE REZOLVATE!!!

Persoana fizica-profesionist
Pers fizica poate desfasura afaceri in calitate de pers fizica autorizata (PFA), intreprindere individuala
(II) si intreprindere familiala (IF)
Cadrul legal - OUG 44/2008, aprobata de legea nr 182/2016.
Aceste forme de exercitare a afacerilor sunt realizate de catre persoane fizice care trebuie sa se
autorizeze la Registrul Comertului de la sediul profesional. In cazul in care solicitantul doreste sa
conteste decizia registrului comertului se poate adresa judecatoriei din raza teritoriala in care are
sediul profesional. PFA, II si IF nu dobandesc personalitate juridica dupa inregistrare.
Particularitati:
PFA:
 Poate desfasura activitate in 5 domenii CAEN

 Poate angaja cel mult 3 angajati
 Tine contabilitate in partida simpla (primara)
 Desfasoara activitate si in calitate de salariat
 Desfasoara relatii de afaceri prin contracte civile de prestari servicii nefiind salariat pentru
clientii sai
 Are calitatea de asigurat
 Raspunde in fata creditorilor cu patrimoniul de afectatiune (raspundere nelimitata)
 Trebuie sa aiba sediu profesional, poate fi si inchiriat/comodat
II
 Are cel mult 10 domenii CAEN

 Poate angaja cel mult 8 salariati
IF
 Calitatea de membru necesita minim 16 ani

 Calitatea de reprezentant necesita minim 18 ani
 Se constituie in baza unui acord de constituire
 Nu are personalitate juridica
 Nu are patrimoniu propriu
 Nu poate angaja forta de munca
 Inceteaza daca se retrag mai mult de jumatate de membri
 Nr minim de membri: 2
7) C.C. în vârstă de 30 de ani, doreste desfasurarea de activitati contabile in calitate de PFA. În

vederea autorizării sale ca PFA acesta a depus la judecătoria din raza teritorială în care locuieşte
o solicitare, obţinând avizul preşedintelui instanţei şi dobândind personalitate juridică. C.C. a
constituit patrimoniu de afectaţiune din următoarele bunuri: o casă pe care a primit-o ca donaţie
din partea lui R.D. în vârstă de 17 ani, autoturismul personal şi suma de 23000 lei. C.C. a stabilit
împreună cu partenerii săi de afaceri că, în caz de insolvenţă aceştia nu pot să urmărească
bunurile care sunt declarate ca patrimoniu de afectaţiune.
PFA are şi calitatea de angajat prin contract individual de muncă în cadrul unei întreprinderi
familiale. Pentru buna desfăşurare a activităţii PFA C.C. a angajat 5 persoane prin contract
individual de muncă.
Enumeraţi neregulile din speţa prezentată.
-RD nu este major- nu poate face donatia
-maxim de 3 angajati la PFA
-intreprindere familiala?-nu pote fi angajat acolo prin contract individual de munca
-dobandeste personalitate juridica?-cred ca nu se poate
RASPUNSURI:
-se autorizeaza la registrul comertului, nu judecatorie
-nu dobandeste personalitate juridica
-minorul nu poate sa doneze
-raspunde cu intreg patrimoniu, deci bunurile pot fi urmarite

Trei persoane doresc sa înființeze o SA. În acest sens au solicitat judecătoriei din raza
teritorială a sediului social înființarea firmei. Actul constitutiv al societatii a fost alcătuit din
contractul de societate. Acționarii au adus aport în societate urmatoarele: creante, natura si
munca. Aporturile la capitalul social au fost aduse în proporție de 20%, urmând ca diferenta
sa fie vărsată în termen de 24 de luni. Societatea a constituit o filiala si o sucursală, ambele
având personalitate juridică. SA este administrată în sistem dualist de către un Consiliu de
administrație. Capitalul social a fost împărțit în acțiuni în valoare de 10 lei fiecare.
- aportul in munca nu e admis in societati pt ca nu poate fi evaluat
- aport in numerar obligatoriu
- sistem unitar sau dualist->doar la SA
Seminar 5 – Capital social
Actiune = fractiune de capital social, cu valoare minima de 0,1 lei si reprezinta un titlu de
valoare negociabil si transmisibil
Categorii de actiuni:
- nominative: pe care scrie numele titularului
- la purtator: seamana cu bancnotele (un cupon cu valoarea actiunii)
- simple: drepturi obisnuite pt proprietar
- ordinare
- cu divident prioritar
- pe hartie
- electronice
Avantaje: dreptul de informare, de tranzactionare, de dividende
Firma X, SRL are capitalul social impartit in actiuni in valoare de 100 de lei fiecare actiune.
Detinatorii de actiuni au calitatea de creditor al firmei, deoarece detinerea unei actiuni implica
de fapt, imprumutarea firmei respective. Firma a stabilit ca actiunile nu pot fi transmise tertilor
decat intr-un procent de cel putin 1/3 din numarul total al actiunilor. Firma a emis actiuni
nominative, pe suport de hartie. In actul constitutiv al firmei s-a prevazut, printre altele, faptul
ca valoarea actiunilor nu poate fi negociata si nici schimbata ulterior prin actul constitutiv.
Firma X, SRL are capitalul social impartit in actiuni in valoare de 100 de lei fiecare actiune.
Detinatorii de actiuni au calitatea de creditor al firmei, deoarece detinerea unei actiuni implica
de fapt, imprumutarea firmei respective. Firma a stabilit ca actiunile nu pot fi transmise tertilor
decat intr-un procent de cel putin 1/3 din numarul total al actiunilor. Firma a emis actiuni
nominative, pe suport de hartie. In actul constitutiv al firmei s-a prevazut, printre altele, faptul
ca valoarea actiunilor nu poate fi negociata si nici schimbara ulterior prin actul constitutiv.
Seminar 6:
 Sediu secundar
O firma are sediu princ si poate avea sediu/sedii secundare (filiala, sucursala, agentie)
Filiala se inregistreaza la sediul filialei/sucursala se inregistreaza la sediul societatii princ
Filiala are pers juridica, are patrimoniu propriu (distinct de societatea principala), are organe
proprii de conducere.
Sucursala nu are personalitate juridica
 Incetarea existentei unei societati: ajunge la termen(ex. in proiecte), dizolvare,

fuziune (o societate absoarbe alta societate), divizare, nulitatea (se considera ca nu a
existat niciodata)
1. PFA-ul:

absolute- este:
- Onerativa

- La 14 ani


- Constitutia



C.A.E.N.

a. fuziunea;
b. divizarea;
c. transformarea;
d. dizolvarea.




- Dizolvarea
- Scopul

- Stare civila


- Norma imperativa


- Acte marunte

- Obiectul

- maxim 8 salariati

- Guvern


- Nume

- Fructe civile
pentru:

- 5 kg de mere

- obligațiunile

- SRL

- de control



- Transformare
- 90.000 lei

- Partile sociale




- Contract
- SA
- 16 ani

- fructele civile

- Frugifere

- Firma
1. Persoanele fizice in varsta de 18 ani afectate de o boala psihica:
 Pot incheia contracte de închiriere privind bunurile lor cu aprobarea curatorului
 Dacă dispare discernamantul
3.

 Obligatia de a avea in actionariat cel putin o persoana fizica
 Nu poate avea angajați
 Se aplica în completarea contractelor sau a altor acte juridice daca parțile nu au
prevăzut clauze contractuale pentru o anumită situație
 pe perioada cuprinsă între data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei și abrogarea ei
 un act juridic bilateral
 un act juridic bilateral
 un drept real
11. Obligația de a stabili un tratament pentru o boala ce afecteaza un pacient reprezintă pentru
medic:
 o obligație de mijloace
reprezintă:
 o obligație afectată de condiție
13. Un tablou aflat într-un apartament reprezintă:
 Un bun imobil
14. O parte sociala emisă de o societate cu raspundere limitata reprezintă:
 un bun mobil
 Atrag nulitatea relativa
16. Sunt societăți de persoane:
 Societatea în nume colectiv
 asociații din Societatea cu răspundere limitată
18. In cazul unui contract de vânzare-cumpărare riscurile se transmit de la vânzător la cumpărător:
 intervine în cazul încălcării normelor ce protejează interese private cât și interese
publice
 reprezintă un fruct civil
1. Structura normei juridice nu include:
- Ipoteza (are)
- Dizpozitie (are)
- Sanctiunea (are)
- Subiectul
- Consideratie
2. Recoltele culese sunt:
- Bunuri mobile prin anticipatie
3. Contractul pentru schimbul de bunuri:
- Are doua parti/ participant
- Se aseamana cu contractual de vanzare/ cumparare la legi
4. Normele imperative sunt:
- Onerative
- Prohibitive
5. Care sunt elementele principale ale unui act normativ:
- Titlul
- Preambulul (daca este cazul)
- Formula introductiva
- Partea dispozitiva
- Atestarea autenticitatii actului
6. Companiile de capital sunt:
- Societatea pe actiuni
- Societate in comandita pe actiuni
7. Intre varsta de 14 si 18 ani persoanele:
- Au capacitate de exercitiu limitata
8. Dreptul vanzatorului de a primii pretul intr-un contract de vanzare cumparare:
- Are dreptul de a pretinde pretul bunului vandut, pe care insa il poate pretinde doar de la
comparator si nu de la orce alta persoana
9. Capacitatea de folosinta:
- Abilitatea unei persoane de a avea drepturi si obligatii
- Capacitatea dobandita la nastere
10. Principiile ne retroactivitatii :
- Specifica faptul ca legea este aplicata pt viitor
11. Dreptul de proprietate are urmatoarele caracteristici:
- Drept patrimonial
- Drept real
12. Dreptul privat:
- Include norme de drept civil si drept al familiei
13. Persoana fizica autorizata nu poate fi :
- Srl cu unic asociat
- Intreprindere idividuala
- Societate pe actiuni
14. Dreptul afacerilor:
- Ramura a dreptului
- Parte a dreptului privat
15. Un contract de vanzare cumparare este:
- Bilateral
- Contract cu titlu oneros
16. Obligatia de a preda cheile unei casa, ca parte a contractului de vanzare cumparare :
- Nu exista
17. Bunurile si patrimoniu sunt:
- Bunurile se refera la patrimoniu cum se refera partea la un intreb ( bunurile fac parte din
patrimoniu)
18. Partile unui contract sunt:
- Termini specifici precum vanzator comparator
19. Are personalitate juridica:
- SA
SPETA
O societate al carei obiect de activitate este activitatea de hotelarie, pt a asigura serviciu de

curatenie pt hotelul pe care il are in bucuresti incheie un contract cu o pers fizica autorizata care are
o activitate de curatatorie prin care in esenta aceasta pers fizica autorizata isi asuma obligatia ca
timp de un an de zile, anume intre 1 ian 2018 si 1 ian 2019, sa preia zilnic o cantitate de max 100 de
seturi de lenjerie de pat si maxim 100 haine diverse pt un pret pe care societatea de hotelarie se
obliga sa l plateasca lunar pe baza unui calcul facut in functie de cantitatile efectiv in sortimentele si
cu preturile unitare pt fiecare tip de lenjerie de pat sau haine stabilite prin anexa la contract in prima
zi a lunii pt toate serviciile effectuate in luna anterioara.
1. Care sunt participantii la raporul juridic descris in situatia de mai sus?

- Societatea de hotelarie, persoana fizica autorizata
2. Societatea de hotelarie este persoana fizica sau juridica?
- Persoana juridica
3. Persoana fizica autorizata este persoana fizica sau juridica?
- Persoana fizica
4. Care e continutul raportului juridic de mai sus?
- asuma obligatia ca timp de un an de zile, anume intre 1 ian 2018 si 1 ian 2019, sa preia zilnic o
cantitate de max 100 de seturi de lenjerie de pat si maxim 100 haine diverse pt un pret pe care
societatea de hotelarie se obliga sa l plateasca lunar
5. Izvorul juridic de mai sus este un act juridic sau un fapt juridic?
- Act juridic
6. Contractul intre parti este unul principal sau accesoriu?
- Principal
7. Dreptul persoanei fizice autorizate de a primii pretul este un drept real sau un drept de creanta?
- Drept de creanta
8. Obligatia de plata a pretului e o obligatie de a face, de a nu face sau de a da?
- Obligatia de a da
9. Obligatia asumata de societatea de hotelarie de plata a pretului este o obligatie pura si simpla
sau una afectata de modalitati?
- Afectata de modalitati
10. Daca raspunsul la intrebarea anterioara ese acela ca este o obligatie pura si simpla explicate de
ce sau daca raspunsul la intrebarea anterioara este acela ca este o obligatie afectata de
modalitati, descrieti modalitatea.
- timp de un an de zile, anume intre 1 ian 2018 si 1 ian 2019, sa preia zilnic o cantitate de max 100
de seturi de lenjerie de pat si maxim 100 haine diverse pt un pret prin anexa la contract in prima
zi a lunii pt toate serviciile effectuate in luna anterioara.
b)Parlament
intern roman sunt:

C. SA
A. de la naștere
C. destinație
B. SNCFR
B. 3 ani
C. dispoziția
B. de a face
Anexa 3
a) solemn
8. Consimtamantul:
contractul:
21. Rezolvatiunea:
22. Rezilierea:

Anexa 4
7. Gerantul:
8. Geratul:
Dizolvare
Divizare totala.
inceteaza prin:
Dizolvare
11. Resedinta este:

Multilateral

CAPACITATE JURIDICA
civil.
privat intern.

lor.
SOCIETATI
c) Asociatul unic;

a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;

acțiuni;
acționarilor:
societății;
acționarilor:
cenzorii;
societății;
secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;

a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;
(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale

bunuri.
numit.

a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit

mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
Dreptul afacerilor-seminar 1
Definitii:
 Statul
Acceptiunile notiunii de stat:
- (A 2-a acceptiune-juridica) Prin stat se intelege ansamblul de institutii care infaptuiesc

autoritatea de stat
 Dreptul este creat de stat pt a norma relatiile sociale de la nicelul societatii
Acceptiunile notiunii de drept:
- Dreptul obiectiv = totalitatea legilor emise de catre un stat pe parcursul existentei sale si
dreptul pozitiv = actualul cod civil (law)
- Dreptul subiectiv = prerogativa unei persoane de a cere alteia sa dea/sa faca/sa nu faca
ceva, iar in caz de nesupunere, intervine forta de constrangere a statului (rights) => ex.
dreptul la viata
- Dreptul ca stiinta (tehnica, arta)= deptul face parte din cadrul stiintelor sociale
Diviziunea dreptului: diviziunea clasica presupune existenta dreptului public si a dreptului privat.
Dreptul public se caracterizeaza prin faptul ca participantii la raporturile juridice se afla in raport de
subordonare, iar statul intervine de pe pozitie de putere (ex. drept constitutional, drept penal, drept
administrativ, drept fiscal). Participantii se afla in raportul de egalitate juridica, iar statul are de
regula doar un rol de coordonare. (ex. dreptul civil, dreptul muncii). Dreptul afacerilor reprezinta o
pluridisciplina juridica in care se regasesc elemente de drept public si elemente de drept privat care
reglementeaza relatiile dintre profesionisti, pers fizice si juridice.
 Politicul (Parlamentul, Guvernul) are un rol in reglementarea dreputului si se supune

acestuia. Morala: nomele morale, etice, religioase sunt foarte importante deoarece
contribuie la formare fiecarui om. Statul garanteaza doar aplicarea normelor juridice.
Seminar 2
Norma juridica este o regula de conduita generala si obligatorie, fiind impusa in caz de
nerespectare de forta de constrangere a statului.
b) Pot incheia contracte de închiriere privind bunurile lor cu aprobarea curatorului

b) Numai prin deces
3. Nu au dreptul sa participe la raporturi juridice de drept al afacerilor:

c) Persoanele fizice minore

a) Un singur obiect de activitate
d) Patrimoniu propriu format exclusiv din bani
autorizată


a) pe perioada cuprinsă între data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei și abrogarea ei
c) cetățenilor străini aflați pe teritoriul României
c) un act aleatoriu
d) un act aleatoriu
b) un drept real
c) un drept absolut
11. Obligația de a stabili un tratament pentru o boala ce afecteaza un pacient reprezintă pentru medic:
c) o obligație afectata de o conditie
d) o obligație afectata de termen
reprezintă:
13. Un tablou aflat într-un apartament reprezintă:
a) un bun imobil
14. O parte sociala emisă de o societate cu raspundere limitata reprezintă:
a) un bun accesoriu
b) un bun mobil
c) un bun aflat în afara circuitul civil

16. Sunt societăți de persoane:
public
c) reprezinta un product
Salt la conţinutul principal
Panou lateral
1 întrebare
Corect
Marcat 1,00 din 1,00
Întrebare cu flag
Textul întrebării
In materia actiunilor:
a. Pot fi emise numai pe suport de hartie
b. Nu sunt transmisibile
c. Au o valoare de cel putin 5 lei
d. Confera titularului actiunilor calitatea de creditor asupra firmei
e. Sunt titluri negociabile
Feedback
Răspunsul dumneavoastră este corect.

Răspunsul corect este: Sunt titluri negociabile
2 întrebare
Incorect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Are personalitate juridica:

a. Sucursala
b. Societatea in nume colectiv
c. Intreprinderea individuala
d. Agentia
e. Punctul de lucru
Feedback
Răspunsul dumneavoastră este incorect.

Răspunsul corect este: Societatea in nume colectiv
3 întrebare
Incorect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
In materia administrarii societatilor pe actiuni:

a. In sistem dualist este infaptuita de un directorat supravegheat de Consiliul de Supraveghere
b. este realizata de adunarea generala a actionarilor
c. la societatile in comandita pe actiuni este realizata de auditori
d. In sistem unitar este realizata numai de directorat
Feedback

Răspunsul corect este: In sistem dualist este infaptuita de un directorat supravegheat de Consiliul de
Supraveghere
4 întrebare
Incorect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Societatile cu raspundere limitata:

a. Sunt alcatuite, in mod obligatoriu din cel putin doi membri
b. Sunt administrate in mod obligatoriu de catre cenzori
c. Nu pot angaja forta de munca
d. unipersonale, au actul constitutiv alcatuit din statutul de societate
Feedback

Răspunsul corect este: unipersonale, au actul constitutiv alcatuit din statutul de societate
5 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
In materia persoanelor fizice autorizate:

a. pot avea si calitatea de salariat in cadrul unei SRL
b. pot desfasura activitate intr-un numar nelimitat de coduri CAEN
c. pot incadra 8 salariati prin contract individual de munca
d. au personalitate juridica
Feedback

Răspunsul corect este: pot avea si calitatea de salariat in cadrul unei SRL
6 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Reprezinta puterea executiva:

a. Curtea Constitutionala
b. Ministerul Afacerilor Externe
c. Camera Deputatilor
d. Senatul
Feedback

Răspunsul corect este: Ministerul Afacerilor Externe
7 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Sunt afirmatii adevarate cu privire la lege, in calitatea sa de izvor de drept:

a. initiativa legislativa apartine in mod exclusiv Parlamentului
b. respectarea acesteia este facultativa
c. cetatenii pot avea initiativa legislativa in orice domeniu
d. Presedintele statului poate retrimite o singura data legea spre reexaminare de catre Parlament
Feedback

Răspunsul corect este: Presedintele statului poate retrimite o singura data legea spre reexaminare
de catre Parlament
8 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Cu privire la aporturile in societatile de capitaluri:
a. Aportul in munca este permis numai pentru comanditati, deoarece raspund cu intreg patrimoniul
b. Aporturile in natura sunt posibile
c. Aportul in creante este permis in toate situatiile
d. Aporturile in numerar sunt posibile numai daca este mentionat in actul constitutiv
Feedback

Răspunsul corect este: Aporturile in natura sunt posibile
9 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Capacitatea de folosinta:
a. Deplina, confera titularului posibilitatea de a incheia orice act juridic
b. Se poate dobandi anticipat de catre minorul care se casatoreste
c. Restransa, permite incheierea actelor juridice de conservare si de administrare
d. Se dobandeste la data nasterii persoanei
Feedback

Răspunsul corect este: Se dobandeste la data nasterii persoanei
10 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Aplicabilitatea in timp a normei juridice este guvernata de principiul
a. principiul aplicarii legii civile mai favorabile
b. teritorialitatii
c. specialitatii persoanei
d. neretroactivitatii legii
Feedback

Răspunsul corect este: neretroactivitatii legii
21.05.2021 Test Dreptul afacerilor, 21 mai, ora 11.30
Pagina principală / Cursurile mele / Dreptul-S,Sem2(6218gt) / 17 mai - 23 mai

/ Test Dreptul afacerilor, 21 mai, ora 11.30
Început la vineri, 21 mai 2021, 11:30

Status Terminat
Completat la vineri, 21 mai 2021, 11:44
Timp necesar 14 min 47 secs
Puncte 7,00/10,00
Notează 1,40 din maxim 2,00 (70%) posibil
1 întrebare
Corect
In materia persoanelor fizice autorizate:
a. pot incadra 8 salariati prin contract individual de munca
b. pot desfasura activitate intr-un numar nelimitat de coduri CAEN
c. pot avea si calitatea de salariat in cadrul unei SRL


d. au personalitate juridica

Răspunsul corect este: pot avea si calitatea de salariat in cadrul unei SRL
https://online.ase.ro/mod/quiz/review.php?attempt=523794 1/6
2 întrebare
Corect
Reprezinta puterea executiva:
a. Senatul
b. Camera Deputatilor
c. Ministerul Afacerilor Externe


d. Curtea Constitutionala

Răspunsul corect este: Ministerul Afacerilor Externe
3 întrebare
Corect
Aplicabilitatea in timp a normei juridice este guvernata de principiul
a. teritorialitatii
b. principiul aplicarii legii civile mai favorabile
c. specialitatii persoanei
d. neretroactivitatii legii


Răspunsul corect este: neretroactivitatii legii
4 întrebare
Corect
Cu privire la aporturile in societatile de capitaluri:
a. Aportul in creante este permis in toate situatiile
b. Aporturile in numerar sunt posibile numai daca este mentionat in actul constitutiv
c. Aporturile in natura sunt posibile


d. Aportul in munca este permis numai pentru comanditati, deoarece raspund cu intreg
patrimoniul
Răspunsul corect este: Aporturile in natura sunt posibile
5 întrebare
Incorect
In materia administrarii societatilor pe actiuni:
a. este realizata de adunarea generala a actionarilor
b. la societatile in comandita pe actiuni este realizata de auditori
c. In sistem dualist este infaptuita de un directorat supravegheat de Consiliul de

Supraveghere
d. In sistem unitar este realizata numai de directorat
Răspunsul corect este: In sistem dualist este infaptuita de un directorat supravegheat de

Consiliul de Supraveghere
6 întrebare
Corect
In materia actiunilor:
a. Sunt titluri negociabile

b. Confera titularului actiunilor calitatea de creditor asupra firmei
c. Pot fi emise numai pe suport de hartie
d. Nu sunt transmisibile
e. Au o valoare de cel putin 5 lei

Răspunsul corect este: Sunt titluri negociabile
7 întrebare
Corect
Are personalitate juridica:
a. Agentia
b. Societatea in nume colectiv


c. Sucursala
d. Intreprinderea individuala
e. Punctul de lucru

Răspunsul corect este: Societatea in nume colectiv
8 întrebare
Incorect
Sunt afirmatii adevarate cu privire la lege, in calitatea sa de izvor de drept:
a. Presedintele statului poate retrimite o singura data legea spre reexaminare de catre
Parlament
b. cetatenii pot avea initiativa legislativa in orice domeniu
c. initiativa legislativa apartine in mod exclusiv Parlamentului
d. respectarea acesteia este facultativa

Răspunsul corect este: Presedintele statului poate retrimite o singura data legea spre
reexaminare de catre Parlament
9 întrebare
Incorect
Societatile cu raspundere limitata:
a. Sunt administrate in mod obligatoriu de catre cenzori
b. Sunt alcatuite, in mod obligatoriu din cel putin doi membri
c. Nu pot angaja forta de munca
d. unipersonale, au actul constitutiv alcatuit din statutul de societate

Răspunsul corect este: unipersonale, au actul constitutiv alcatuit din statutul de societate
10 întrebare
Corect
Capacitatea de folosinta:
a. Restransa, permite incheierea actelor juridice de conservare si de administrare
b. Se poate dobandi anticipat de catre minorul care se casatoreste
c. Deplina, confera titularului posibilitatea de a incheia orice act juridic
d. Se dobandeste la data nasterii persoanei



Răspunsul corect este: Se dobandeste la data nasterii persoanei
Curs 1
Norme juridice => genereaza raspuns din partea statului
Conceptul de drept
- In sens restrans – o norma de conduita/prerogativa a cuiva (puterea pe care o are persoana
de a cere altor persoane sa aiba o anumita conduita fata de ele)
- In sens larg – un sistem de norme/o stiinta
 Norma de drept = regula de conduita a carei respectare se impune, la nevoie, cu ajutorul
fortei de coercitie (constrangere) a Statului.
 In raport cu alte norme sociale (morale, religioase) diferenta esentiala consta in aceea ca
doar normele de drept por fi impuse cu ajutorul Statului
 Sistem de drept=ansamblu de norme juridice (multitudine de norme interdependente,
structurate, care actioneaza ca un sistem -- ansamblu organizat de elemente)
Distingem 2 mari categorii de norme:

1. Drept intern
In dreptul intern distingem:
a) Drept public – reglementeaza raporturile dintre Stat si cetateni, in care Statul
are o pozitie dominanta
Includem in normele de drept public, dreptul constitutional, administrativ,
financiar, penal, procesual (penal/civil).
b) Drept privat – reglementeaza raporturile dintre persoane, in care partile au
pozitii egale
Includem in normele de drept privat, dreptul civil, al muncii, al familiei,
comercial
2. Drept international (norme de drept adoptate fie de autoritati intime sau norme adoptate
de organisme internationale ..)
- Caracteristicile fundamentale ale normelor (obiect de reglementare) – categoriile sociale de
relatii
- Dreptul afacerilor = un sistem de norme pe care profesionistii activitatilor economice trebuie
sa il aplice si sa il respecte (civil, fiscal, penal etc)
Normele de drept analizate ca o entitate

Norma juridica = norma de conduita sociala reglementata de o autoritate competenta a statului
(in mod exceptional, pot fi delegate atributii de rege si cateva entitati nonstatice, dar care
desfiinteaza activitati de utilitate publica si recunoscute.
“trasaturi esentiale”
1. Generalitate – se aplica tuturor situatiilor reglementate

2. Repetitiva – de cate ori apare situatia, se aplica
3. Obligativitate
4. Impersonalitate – nu ai voie, nu poti adopta norme adresate unei persoane
nominalizate/identificate (se poate pt o functie unica, de ex: presedinte)
Structura normelor juridice:
 IPOTEZA: descrierea situatiei pe care o reglementeaza

 DISPOZITIE: conduita impusa celui care se afla in situatia respectiva
 SANCTIUNE: consecinta negativa pe care trebuie sa o suporte cel ce nu respecta dispozitia
Clasificare:
 Dupa SFERA DE APLICARE:

o Norme generale
o Norme speciale
Totdeauna are prioritate aplicarea normelor speciale in raport cu norma generala.
 Dupa CARACTERUL CONDUITEI

o Norme imperative – conduita prescrisa de ele este obligatorie:
a) Onerative – impun o anumita actiune
b) Prohibitive – interzic o anumita actiune, abtinere
o Norme dispozitive – acele norme pe care partile pot opta/alege sa le aplice:
a) Supletive – suplinesc voita partilor
b) Permisive – stabilesc expres ce este permis partilor
In dreptul administrativ, autoritatea poate sa faca numai ca ii este permis expres de lege (altceva
se considera interzis).
Civil, persoana (fizica/juridica) poate face orice din ceea ce nu este interzis de lege.
Exista norme permisive in raport cu norme imperative.
Izvoare ale dreptului = manifestarile de vointa ale autoritatilor competente si in forma prescrisa de
lege in vederea reglementarii raporturilor sociale.
- Cel mai important izvor: legea in sens restrans (act normativ adoptat de Parlament)
- Legea – in sens larg: toate actele normative
- In ordinea fortei juridice:
1. CONSTITUTIA – cuprinde cele mai generale reguli care se aplica in toate domeniile vietii
sociale (reglementeaza drepturi fundamentale, cele mai importante drepturi cetatenesti,
actele esentiale – organizarea, structura Statului, reguli de baza despre adoptarea legilor)
2. Legile in sens SENS RESTRANS
o ORDINARE Exista diferente de forta juridica, exista diferente in ceea ce
o ORGANICE priveste obiectul de reglementare, procedura de adoptare
Legile organice sunt destinate organizarii activitatilor institutiilor de Stat,

reglementeaza limitarile aduse drepturilor fundamentale, cetateniei.
Curs 2
Izvoarele drepturilor afacerilor:
 Interne – actele normative

 Internationale – tratate, conventii, acorduri la care Romania este parte
In izvoarele interne :
- cel mai important ca forta juridica: Constitutia (reglementari care privesc dreptul de
proprietate, obligativitatea tuturor persoanelor de la plati taxe si impozite, principiul egalitatii,
nediscriminarii)
- Forta juridica imediat inferioara: legile si ordonantele
o Actul juridic de forta inferioara trebuie sa nu contravina actului juridic de forta
superioara
Intre legi si ordonante exista diferente in ceea ce priveste autoritatea care le adopta, mod de
adoptare, durata de timp de supravietuire.
Legi :
a) ORDINARE Diferentale constau in obiectul de reglementare si in mecanismul de

b) ORGANICE adoptare al legiuitorilor
Legile organice:
- Organizarea institutiilor fundamentale ale Statului, se instituie infractiuni/pedepse, se aduc

limitari unor drepturi fundamentale etc
Autoritatea legislativa in Romania: Parlamentul.
Constitutia adoptata de Parlament, delega atributii de legiferare catre guvernul Romaniei in 2

situatii:
1) Apare o urgenta deosebita a unor raporturi sociale si daca ar trece o durata de timp
obisnuita reactia statului ar fi ineficace => Guvernul adopta ordonanta de urgenta
2) Emiterea ordonantelor de guvern (doar in perioada in care Parlamentul este in vacanta
si numai in limitele legii prin care, inainte de plecarea in vacanta, Parlamentul transfera
atributul legislativ guvernului) => LEGE DE ABILITARE
Ordonantele de urgenta + cele simple trebuie supuse aprobarii Parlamentului
De asemenea, in procedura parlamentara (adoptare lege, adoptare lege pt aprobarea ordonantelor)

inainte de premulgarea unei legi se poate face un control de Constitutionalitate.
- Hotararile de Guvern, alte acte administrative cu caracter normativ (hotarari de consiliu

locale/judetene/..)
Actele administrative cu caracter normativ pot fi emise in aplicarea legilor si ordonantelor. In

situatia in care aceste acte normative nu sunt in concordanta cu legile si ordonantele, actele
normative pot fi anulate prin action solutionate intr-o procedura numita CONTENCIOS
ADMINISTRATIV.
Acte cu caracter normativ mai pot fi :
- Instructiunile, ordinele si reglementarile Ministrilor (cu caracter normativ)
Sunt izvoare de drept si uzurile profesionale. In exercitarea unor activitati de catre profesionisti
in cursul timpului s-a ajuns la niste obisnuinte comune, treptat capatand forta juridica, fiind
respectate ca atare si avand sustinerea statului care intervine la nevoie.
Dovada acestor uzuri se poate face teoretic prin oricare mijloc de proba (culegeri de uzante
editate de catre organismele profesionale).
INCOTERMS – reguli adoptate de comercianti, construite in timp
Fara sa fie acte normative, au o influenta covarsitoare si pot fi numite q-izvoare:
 deciziile Curtii Constitutionale

 deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate pentru solutionarea unor recursuri
in interesul legii
 deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate pentru dezlegarea unor probleme de
drept la solicitarea unor instante judecatoresti (hotarari preliminare)
Prin recursul in interesul legii, procurorul general al Romaniei sesizeaza instanta suprema cu
interpretarea neunitara a textelor de lege si solicita acesteia sa stabileasca care este interpretarea
corecta. La fel face si Inalta Curte de Casatie si Justitie in acele hotarari preliminare
(judecatorul nu are in spate o doctrina in aplicarea actului normativ). Din momentul in care
hotararile preliminare se publica in Monitor, aplicarea in mod respectiv e obligatorie.
Izvoarele internationale ale dreptului sunt cele care privesc drepturile internationale
private (conventii, regulamente ale UE, alte tratate/conventii care vizeaza ... si 2 entitati ale
caror hotarari ne-am asumat obligatia de a le respecta:
 hotararile Curtii Europene a Dreptului Omului (CEDO)

Curtea Europeana a dreptului omului actioneaza pt respectarea drepturilor fundamentale
ale omului sanctionand nerespecarea lor indifferent daca aceasta incalcare a fost determinata de
autoritatea legiuitoare, judecatoreasca sau administrativa.
 hotararile Curtii de Justitie a U.E.
Curtea de justitie a UE are rolul de a verifica concordanta dintre prevederile tratatelor
constitutive si actele normative comunitare (fie anuleaza actul normativ comun, fie stabileste
cum trebuie interpretat).
De asemenea poate stabili la sesizarea organizatiei nationale daca legislatia interna incalca sau
nu un act normativ al UE.
Prin aderarea la CEDO si la UE fiecare stat membru si-a asumat obligatia de a-si adapta
legislatia si a stabili ca aceste acte europene nu pot fi incalcate prin adaptarea de legi cu
dispozitia contare. (dr Omului).
Raportul Juridic
Notiunea de raport juridic este o relatie sociala reglementata de lege (o relatie intre
oameni).
Caracteristicile se impart pe 4 planuri:

1. Raportul juridic este o relatie intre oameni (proprietate-om si prerogative)
2. Raportul juridic poate avea
- caracter patrimonial(raport cu continut economic, cu valoare in bani

- caracter nepatrimonial(fara continut economic ex: dreptul la nume, la onoare, buna reputatie
3. cvasitotalitatea, pe plan volutionar - expresia vointei libere a partilor acestui raport

4.caracterul raportului - raportul de egalitate
Curs 3
Participantii la raportul juridic de drept al afacerii:
Exista 2 categorii:
- Persoana juridica : entitate constituita din oameni (presoane fizice) care are un
patrimoniu propriu, un scop determinat si care participa la viata juridica in nume propriu.
- Persoana fizica – om ca titular de drepturi si obligatii. Persoana fizica, in calitate de subiect
de drepturi si obligatii, are capacitate juridica. Capacitatea juridica este aptitudinea
persoanei de a avea si de a-si exercita drepturi, de a avea si de a-si asuma obligatii.
Putem sa discutam despre persoana fizica de la data nasterii (data la care fatul expulzat a
inspirat prima cantitate de aer) pana la acel moment, dpdv juridic exista doar fat – un produs de
conceptie, si nu persoana fizica. De la data nasterii, devenind persoana fizica, copilul dobandeste
capacitate de folosinta, are atitudinea generala si abstracta de a avea drepturi si obligatii. Pana la
14 ani nu poate sa isi exercite drepturile si sa isi asume el insusi obligatiile. Are doar dreptul de
a face acte marunte: cumparare de biscuiti etc. (acestea sunt tot acte juridice, chiar daca sunt facute
de copil in mod direct).
Orice persoana fizica are si o capacitate de exercitiu, adica aptitudinea persoanei fizice de
a-si asuma ea insasi obligatii si de a-si exercita drepturile. In perioada de la nastere la 14 ani,
persoana fizica este lipsita de capacitate de exercitiu, totul se face prin reprezentantul legal (parinti
sau tutori desemnati). Acesta este reprezentat de parintii, dar in anumite situatii sunt titulari.
De la 14 la 18 ani, persoana fizica are o capacitate de exercitiu restransa, ceea ce inseamna

ca poate incheia acte juridice ea insasi, dar asistata de reprezentantul legal sau, dupa caz, cu
incuvintarea prealabila a acestuia.
Exista si situatii in care, ca masura de precautie suplimentara, este necesar acordul autoritatii
tutorale care exista in cadrul oricarei primarii. Exista o exceptie mai importanta: persoanele de 16
ani pot incheia contract de munca. Veniturile obtinute pot fi folosite fara acordul reprezentantului
legal (sau ucenic de la 15 ani).
Sub conditia ca fatul sa se nasca viu, acesta dobandeste drept la mostenire inca de la data
conceperii, desi nu este persoana.
Persoana fizica mai poate fi reprezentata chiar si atunci cand are capacitate deplina (18
ani) de executie de curatori. Curatela se instituie pentru persoanele fizice care nu au capacitate
de executie, care nu au capacitatea fizica de a gestiona propriile afaceri. Pt persoanele fizice,
reprezentantii legali sunt: parinte, tutore si curatori. Mai pot avea reprezentanti conventionali: a
incheia un contract in baza caruia ei isi asuma raspunderea in numele altora.
RJ ORG POLITICA
ASE STAT PERS FIZICA
Constituirea persoanelor juridice se face de catre persoana fizica: direct sau prin alte persoane
juridice.
Persoanele juridice trebuie sa aiba un patrimoniu propriu diferit de al celor care au

constituit-o. Patrimoniul trebuie sa fie folosit in scopul pt care s-a folosit persoana juridica,
actele care nu fac acest scop putand fi anulate.
Categorii de persoane:
 Societatile
o scop comercial
o profesionale (ale specialistilor in insolvente, ale avocatilor si ale medicilor, ale
executarilor judecatoresti)
 Persoane juridice = asociatiile cu scop nepatrimonial, nelucrativ (persoane juridice
constituite cu acordul membrilor, la care nu urmaresc sa obtina un castig in urma muncii,
urmaresc binele colectiv.
 Fundatiile = persoane juridice, unde elementul cel mai important este patrimoniul, scopul
nelucrativ (constituite prin alocarea unui patrimoniu important), folosirea acestui patrimoniu
nefiind patrimonial direct al constituirii fundatiei, ci al pers desemnate de a conduce.
 Institutiile statului participant:
- raporturi in care au pozitie de drept privat (au pozitii egale cu oricare alta persoana fizica
sau juridica)
- raporturi de drept public (raporturi in care sunt supraordonate)
 Regiile autonome = entitati constituite de catre autoritatiile publice in vederea realizarii unor
activitati deosebile pe plan social, politic si militar.
Persoanele juridice pot face numai acele acte care servesc scopului pentru care au fost infiintate.
Actele care exceda acestui scop pot fi anulate. Ca si persoana fizica, ea are capacitate de folosinta.
Prin capacitate de exercitiu a unei persoane juridice se intelege aptitudinea de a-si asuma
drepturile prin reprezentantii sai legali.
Reprezentantul legal = persoana desemnata prin actul constitutiv sau in conformitate cu
regulile constituite in actul constitutiv. Acest reprezentant legal poate sa desemneze si
reprezentanti conventionali sau sa-si delege atributiile de reprezentare unor terti (persoane din
structura functionala a societatii).
Si persoana juridica poate avea o capacitate de folosinta anterior infiintarii sale. Aceasta
capacitate s.n capacitate de folosinta restransa si este limitata la toate actele juridice necesare
infiintarii juridice.
PROFESIONIST= persoana care afirma ca este specializata intr-o anumita categorie de activitati
si care isi castiga mijloacele de existenta din aceste activitati. (ai comertului, ai activitatii medicale,
ai dreptului). Pot fi persoane fizice sau juridice. Odata intrat intr-o categorie de profesionisti se
dobandesc obligatii specifice (unde se vad raporturile cu autoritatiile fiscale). Exista si obligatii
legale de garantare a exercitarii profesiei la un nivel calitativ minim.
Curs 4
Formele de organizare a activitatii desfasurate de persoanele fizice
Reglementarea cadrului este cuprinsa in ordonanta 44/2008.
Exista 3 forme de organizare :
 persoana fizica autorizata (PFA) - cel putin 18 ani si pt domenii unde legea impune atestat
de codificare necesar pentru desfasurarea activitatii declarate.
Persoana fizica autorizata:
- Activitatea desfasurata este propria activitate (forta ta, atitudinile sale de gestionare)
- nu poate angaja alte persoane cu contract de munca, dar poate colabora cu alte persoane
fizice/juridice
- Poate sa constituie prin declaratie expresa inregistrata la Registrul Comertului un
patrimoniu de afectatiune, o masa de bunuri destinata exclusiv activitatii profesionale.
- In situatia in care exista creditori/debitori ale caror creante impotriva PFA sunt nascute din
activitatea profesionala a acestuia, ei se vor indestula cu prioritate din patrimoniul de
afectatiune. Numai in cazul in care acesta este insuficient, se for indrepta si impotriva
patrimoniului persoanei respective.
 intreprindere individuala - cel putin 18 ani, forma de organizare a activitati comerciale
Intreprinderea individuala
- Poate sa angajeze personal cu contract de munca

- Raspunderea patrimoniala este angajata cu prioritate de patrimoniul de afectatiune daca
acesta este constituit
- Poate fi continuata de catre mostenitorii titularului fie in:
o Forma intreprinderii individuale (daca este un singur mostenitor)
o Forma intreprinderii familiale (daca sunt mai multi mostenitori si isi
desemneaza un reprezentant comun pt continuarea activitatii)
 intreprindere familiala - forma de organizare a activitatii economice, de regula comerciala,

constituita de cel putin 2 persoane, membrii ai aceleasi familii lucreaza impreuna in domeniul
activitatii declarate. Reprezentantul / coordonatorul activitatii intreprinderii familiale trebuie
sa aiba cel putin 18 ani iar membrii cel putin 16 ani.
Intreprinderea familiala:
- se constituie din cel putin 2 persoane, membri ai aceleiasi familii, printr-un acord (act scris
intitulat de lege „ACORD”) in care se specifica numele, prenumele membrilor,
reprezentantul, data incheierii, contributia in bunuri si munca a fiecaruia din membri la
constituire si activitate, cota in care se vor imparti beneficiile.
- spre deosebire de societatile comerciale, legea prevede expres ca intreprinderile familiale
raspund conform cotelor de participare la beneficii si pierderi
- nu poate incheia contracte de munca, poate incheia doar contracte de colaborare
- raspunderea pentru datoriile intreprinderii familiale este angajata solitar si indivizibil cu
patrimoniul de afectatiune daca este constituit, daca nu este suficient, se ataca patrimoniul
propriu, conform cotelor
- deciziile din activitatea curenta se iau de reprezentant
!! Nicio forma de organizare nu are personalitate juridica.
Pentru toate 3 formele patrimoniul de afectatiune nu e un nou patrimoniu, nu se incalca

principiul unicitatii si indivizibilitatii patrimoniului, doar se confera un drept de prioritate al
creditorilor in executarea creantelor nascute din activitatea profesionala. Aceasta constituie o
minima protectie a membrilor familiei si chiar a patrimoniului intreprinzatorului.
- fiecare din formele de activitate trebuie sa fie declarata in primul rand la Registrul
Comertului, care emite un certificat de inregistrare si din acel moment poate fi inceputa
activitatea
FONDUL DE COMERT
- se intelege totalitatea bunurilor si a drepturilor utilizate de un comerciant pentru
desfasurarea activitatii
Cuprinde:
o FIRMA – numele comercial (denumirea sub care se desfasoara activitatea)

 In numele persoanei fizice, denumirea este PFA
 Intreprindere individuala
 Intreprindere familiala: nume reprezentant + „intreprindere familiala”
 Societate comerciala: denumire proprie + cuvintele care desemneaza forma
de societate/prescurtarea folosita in acest sens: SNC, SCS, SCA
 In situatia in care comerciantul (pers juridica) este in insolventa, toate actele
trebuie sa cuprinda „Faliment” si expresia corespunzatoare in romana,
engleza, franceza (fie ca e doar in perioada de observare, organizare sau
faliment)
o VADUL COMERCIAL sau CLIENTELA – totalitatea relatiilor comerciale in care
este angrenat comerciantul respectiv cu perspective de mentinere de constanta, impreuna
cu elemente precum situarea intr-un anumit spatiu, a locului in care se desfasoara
activitatea, fie in spatiul fizic/electronic
 clientela – element incorporal – vizeaza relatii
 alte elemente incorporale: marca, emblema, drepturi proprietate intelectuala
o MARCA = element distinctiv care incearca sa comunice publicului caracteristicile

unei marfi intr-o forma sintetica, usor de retinut, de impact.
 Inregistrata la OSIM pt a fi ocrotita
 Un comerciant poate uza de mai multe marci
o EMBLEMA =expresie figurativa, menita sa distinga un comerciant de alt comerciant,
asociind pozitia in piata economica, reputatia comerciantului
 Supusa protectiei
o Drepturi de proprietate intelectuala: brevete de inventie, inovatiile..
o BUNURI CORPORALE: terenuri, utilaje
Firma si clientela sunt cele care ofera stabilitate comerciantului.
Fondul de comert poate fi instrainat in intregul sau/pe componente; pot fi acordate drepturi de
folosinta concomitenta a unor elemente.
Obligatiile profesionale ale comerciantilor:

 Cea mai importanta este de a tine evidentele obligatorii in format scris , fie cand
legea permite in format electronic
Registrul:
 Carta mare (se trec toate operatiunile, incasari si plati)
 De Corespondenta (contracte, adrese)
 Obligata sa intocmeasca pe baza actelor de evidenta primara obligatii financiare
(bilant, balanta) si fise ale clientului (incasari si plati, datorii si debite)
 Obligata sa depuna la autoritatile fiscale in termenele prevazute declaratii si situatii
financiare
 Obligata sa desfasoare doar acele activitati aducatoare de venituri, pe care le-au
declarat ca atare la Registrul Comertului iar daca legea impune autorizari
prealabile, sa nu le desfasoare decat dupa obtinerea lor.
Curs 5
Societatile comerciale (SC)
Prin societate in sens juridic intelegem doua sau mai multe persoane care pun in comun bani,
bunuri, cunostinte specifice, prestatii in munca, drepturi de proprietate intelectuala si se
inteleg sa coopereze pt a imparti beneficiile sau care se pot folosi de economiile care pot rezulta.
Societatea nu e definita ca atare in lege, dar definitia rezulta din art. 1808 din Cod Penal.
Sunt regelmentate urmatoarele forme de societate. :
 Societate simpla
 Societate in participatie
 Societate in Comandita Simpla (SCS)
 Societate cu Raspundere Limitata (SRL)
 Societate pe Actiuni (SA)
 Societate in Comandita pe Actiuni (SCA)
 Societate Cooperative (SC)
 Societati reglementate prin acte comunitare: Societate Europeana
Exista si forme de societate reglementate prin acte comunitare (Societate Europeana). Nu

toate societatile au personalitate juridica, asta inseamna ca de patrimoniul social se poate discuta
numai in cazul societatilor cu personalitate juridica. In cazul celor fara personalitate juridica,
urmeaza raspunderea asociatilor, regimul bunurilor de drept comun in materie de contracte si
raspunderii juridice in exceptiile prevazute de art 1881-1849.
Societatea se constituie prin contract, forma scrisa fiind necesara doar pt dovedirea
existentei societatii. Forma scrisa atunci cand legea prevede expres, este reglementata si
advalididata.Contractul de constituire este anulat daca nu exista.
In cazul societatilor cu personalitate juridica este obligatorie forma scrisa pt ca se

transfera parti din patrimoniul fiecaruia.
Cadrul general al reglementarii societatii este codul civil, astfel incat, in cazul SC care sunt
reglementate de legea 31/1990, o eventuala lipsa de reglementare speciala se completeaza prin
apelarea dispozitiilor din codul civil.
Societatea simpla si societatea in pariticipatie sunt reglementate in codul civil.
Sectiunea care consemneaza societatea in participatie se numeste asociere in participatiune.
Exista 2 tipuri de societati de participatiune:
 De capitaluri – se caracterizeaza prin aceea ca elementul determinant atat la constituirea

societatii cat si pt construirea de relatii intre societati si terti este capitalul social, in special
dimensiunea lui, dar si componenta
Fiind un element determinant, raspunderea societatii fata de terti nu poate fi angajata

decat in limita capitalului propriu a patrimoniului social.
Societati de capitaluri: SA si SCA
 De persoana – elementul determinant este increderea in bonitatea, in calitatile profesionale

si manageriale ale asociatilor.
Cea mai importanta consecinta este ca raspunderea pt. obligatiile sociale este antrenata
inclusiv cu bunurile de proprietate ale asociatilor (in masura in care patrimoniul social este
insuficient)
Societati de persoane: SNC (societate in nume colectiv) si SCS
Societati mixte: SRL (se apropie mai mult de Societatea de Capitaluri)
In materia SC dreptul comun il constituie reglementarea SNC.
Regimul juridic al SNC

- Se constituie prin act autentic de catre 2 sau mai multe persoane
- Nu exista conditie de capital minim, dar capitalul initial trebuie sa fie suficient pt
inceperea si desfasurarea activitatilor propuse
- Detinerile de capital social ale asociatiilor se numesc parti de interes si se exprima initial
in valoare absoluta si procentuala, iar dupa inceperea actiunii, numai procentual
- Nu este obligatoriu ca partile de interes sa coincida cu valoarea contributiei la capitalul
social
- Raspunderea asociatiilor este limitata la aportul lor, respectiv ei raspund solidar intre ei
pt obligatiile societatii, daca patrimoniul societatii este insuficient
- Hotararile se iau in unanimitate
- Administrator poate fi doar unul dintre asociati
Societate in comandita simpla

- Se constituie prin act autentic de cel putin 2 persoane, dintre care cel putin unul este asociat
comanditor (=aduce aportul cel mai important la constituirea societatii) si cel putin 1 este
asociat comanditat (=cel cu idei si forta de munca, fara bani, dar cu capacitati manageriale)
- Ex: Kaufland
- Raspunderea asociatului comanditor este limitata la aportul sau, in timp ce raspunderea
asociatului comanditat este nelimitata
- Diviziunile capitalului social se numesc parti de interes
- Nu este prevazut un nr max de asociati (dar nu poate fi foarte mare)
- Administratorul este o un asociat comanditat
Societate pe actiuni
- Constituita din 2 sau mai multe persoane (chiar si mii)
- Actul de constituire este un act scris
- Forma autentica se impune doar daca se aduc aporturi in imobile
- Daca se constituie prin subscriptie publica, capitalul este divizat in parti egale numite
actiuni. Acestea sunt indivizibile si confera drepturi si obligatii egale.
- Capitalul minim este de 20 000 lei
- Administratorul poate fi oricare asociat sau chiar o terta persoana
- Este obligatoriu ca SA sa-si constituie si un mecanism de verificare a activitatii societatii si
a conducatorilor acesteia, fie ca este vorba de o comisie de cenzori, sau auditori
- Constituirea unei SA se poate face:
o Cu constituire instantanee – incheierea unui contract de catre toti asociatii
o Cu constituire prin subscriptie publica – ofera un capital mult mai mare, cateva
persoane care isi asuma calitatea de fondatori ai societatii, intocmesc ceea ce se
numeste prospect intr-o forma autentica si care cuprinde elemente de baza ale
urmatoarei SA (valoarea fiecarei actiuni in parte, dar si obiectele ce deriva din acestea,
regulamente privind desemnarea conducatorilor) si publica prospectul. Se stabileste ca
cei care doresc sa devina actionari sa fie multiplu al nr de actiuni achizitionate, se
stabileste o data a subscrierilor. Adunarea va hotari cu privire la continutul actului
constitutiv care poate fi diferit de cel din propunerea din prospect. Cei care nu sunt de
acord cu hotararile adunarii, isi retrag banii. Aceasta adunare numeste si primele
organe de conducere si de control intern.
Regimul actiunilor
Actiunile pot fi:
o Nominative = actiuni ale carui detinator contine numele actionarului

Sunt de 2 feluri:
 Actiuni materializate = inscrisuri care contin elemente de identificare a societatii,
valoarea actiunii, capitalul social, numele actionarului, semnatura administratorului
Actiunile materializate se transmit prin mentiune facuta pe verso sau pe un alonj

(prelungire) care cuprinde numele noului proprietar, semnatura fostului proprietar si prin
inscrierile in Regimul Actionarilor semnatura administratorului.
 Actiuni dematerializate = nu sunt emise in forma scrisa
Administratorul emite un certificat de actionar care atesta nr si valoarea actiunilor la

un moment dat asa cum rezulta din Regimul Actionarilor.
Certificatul este dovada actiunilor.
Aceeasi valoare o are si extrasul (de care adm)
Marele avantaj al celor dematerializate este acela ca pot fi tranzactionate de bursa.
Pentru participarea la Adunarea Generala se anunta o data de referinta, adica o data
ulterioara convocarii adunarii, dar anterioara adunarii. Au drept de vot doar cei care erau
actionari la acea data.
o La purtator = inscrisuri care contin un minim de informatii despre societate si despre

valoarea lor (numele societatii, valoare cap social, valoarea actiunii, numarul Monitorului
Oficial in care s-a publicat actul constitutuirii, semnaturile administratorului si nr de ordine al
actiunii). Se pot transfera fara nicio formalitate.
Nu contin numele detinatorului
Valoarea unei actiuni nu poate fi mai < 1 leu.

Conducerea SA
Clasic conducerea este asigurata de catre un administrator sau un nr impar de
administratori. Se numeste sistemul unitar. Organul suprem de conducere este AGA, iar organul
executiv este Consiliul de Administratie.
Exista si alt sistem numit sistem DUALIST, care a luat nastere in sec XX ca urmare a
socializarii capitalului (distribuirea capitalului la un nr foarte mare de actionari).
Avem 3 organe de conducere:
 AGA = Adunare Generala

 Consiliul de supraveghere numit de persoane din AGA
 Un directorat numit de AGA
Consiliul de supraveghere este reprezentantul AGA in raport cu Directoratul. Membrii

directoratului sunt echivalentul administratorilor.
Consiliul primeste rapoarte de la directorat, le verifica si poate sa-i demita.
Membru al directoratului este diferit de Director ca personal executiv (manager)

Reprezentarea acestor societati in relatiile cu tertii se face prin administrator cu un asemenea drept
in cazul societatilor cu regim unitar, iar in cazul societatilor cu regim dualist, este Directorul, care
poata sa delege aceasta atributie Directorului General (executiv).
Curs 6
Sistemul clasic de control intern, este acela de control prin cenzori.
Cenzorii sunt constituiti dintr-o comisie, un nr impar de persoane, cel putin 3, dintre care cel
putin unul sa fie contabil autorizat sau contabil expert.
Cenzorii au 2 atributii:
- Verificarea situatiilor financiare, regularitatea, corectitudinea intocmirilor, fiind obligati sa

prezinte un raport in acest sens, care se dezbate in adunarea generala de aprobare a
rezultatelor financiare anual
- Verificarea activitatii administratorilor a legalitatii operatiunilor acestora, la cererea
actionarilor. Atunci cand constata deficiente, propun intrunirea adunarii generale iar
administratorii pot convoca direct adunarea.
Pentru SA, al caror volum de activitate este >500.000 euro/an, este obligatoriu ca situatiile
financiare sa fie auditate, de auditori externi, angajati cu contract.
Cenzorii pot sa fie si asociati, auditorii nu. Auditorii trebuie sa fie autorizati de Ministerul
Finantelor.
In cazul soc. cu sistem dualist, este obligatoriu sa fie desmnati auditori externi.
SRL
Are caracteristici duale, atat de soc. de persoane cat si de soc. de capital. Minimul de capital
este de 200 Lei, ceea ce ii confera increderea de persoane. Asociatii raspund limitat la aportul pe
care l-au adus(soc. de capital).
Spre deosebire de toate celelalte forme de soc., aceasta poate fi infiintata chiar si de un singur
asociat.
Societatea este o creatie a poporului german, ca o solutie de despartire a raspunderii persoanelor

fizice, de cea a patrimoniului unei persoane juridice. (Soc. unipersonala)
Spre deosebire de soc. de capitaluri, nu avem decat adunare generala. Nu exista institutie a
adunarii generale extraordinara.
SRL, nu poate avea mai mult de 50 de asociati. Daca are peste 15 asociati este obligata sa aiba
cenzor, dupa aceleasi reguli ca la soc pe actionari. La o activitate cu un volum de peste 500.000
Euro, trebuie sa aibe un auditor extern. Organul executiv = administrator.
INCETAREA SOCIETATILOR
Pentru ca persoana juridica, societate comerciala sa dispara, se parcurg 3 etape.
Dizolvarea, poate fi amiabila, prin hotararea asociatilor, poate fi dispusa de o instanta

judecatoreasca, atunci cand neintelegerile dintre asociati sunt atat de grave incat activitatea nu mai
poate continua. Sau poate fi dispusa ca sanctiune penala in cazul in care reprezentantii legali ai soc
au savarsit actiuni ce antreneaza si raspunderea penala a persoanei juridice.
Alte situatii:
1 Exista si dizolvarea in procedura insolventei.
2 Mai rar, se dizolva prin reducerea capitalului sub limita impusa de lege, si necompletarea lui in
termen de 6 luni.
3 Prin reducerea nr de asociati, prevazut de lege.
4 Prin constatarea caracterului ilicit al obiectului de activitate.
In cazul SRL daca ramane un singur asociat, prin retragere/deces/punere sub interdictie, a
celuilalt sau celorlalti asociati, soc poate continua, daca exista clauza de continuare cu asociat
unic sau daca asociatul ramas, hotaraste expres in acest sens. Sau poate exista cu mostenitorii
asociatului decedat daca se prevede in actul constitutiv, sau daca asociatul ramas, este de acord.
Declararea dizolvarii, in oricare din variante, are ca efect inceperea procesului de lichidare.
Lichidare, recuperarea tuturor creantelor, plata tuturor debitelor, ducerea la sfarsit a
tuturor contractelor in care era angajata soc in momentul dizolvarii, eventual incheierea de noi
contracte, dar numai in scopul continuarii finalizarii operatiunilor in curs.
In procedura insolventei, lichidarea este realizata de administratori judiciari si este

supravegheata de catre judecatorul silic.
In cazul lichidarii amiabile, sau in cazul oricarei alte lichidari, asociatii denumesc un
lichidator sau instanta il poate denumi. Acesta conduce societatea pana la finalizarea anchetei. La
final se intocmeste un raport de lichidare in care se constata ce a mai ramas, datorii neplatite de
societate, sau sume de bani/bunuri ramase in proprietatea societatii.
In cazul societatilor de persoane, datoriile soc la cererea creditorilor vor fi preluate de

asociati. Daca au ramas bunuri, fie se impart intre asociati in cotele corespunzatoare participarii
la capitalul social fie se vand si sumele de bani se impart corespunzator.
Radierea
Cand s-a constatat terminata lichidarea, societatea este radiata din Registrul Comertului.
Insolventa este acea stare a unei societati in care lichiditatile pe care le are la dispozitie sunt
insuficiente pentru plata datoriilor scadente. Nu conteaza valoarea patrimoniului.
Poate fi declarata la cererea societatii, sau la cererea unui creditor interesat.
Declararea insolventei se face printr-o hotarare a judecatorului sintic, care lucreaza la

tribunal.
Ca urmarea declararii insolventei, soc trece prin:
o Perioada de observatie, activitatea este condusa fie de administratorul statutar sub

supravegherea unui administrator judiciar fie de catre administratorul judiciar daca i s-a
ridicat dreptul de administrare, administratorului statutar.
In perioada de observatie, soc isi desfasoara activitatile curente, se intocmeste tabelul

creditorilor, se promoveaza actiunile in recuperarea creantelor. Si cel mai important,
inceteaza curgerea penalizarilor si dobanzilor pt datoriile societatilor. Si se suspenda
judecata cauzelor civile in care societatea este parata, reclamantii fiind obligati sa se inscrie in
tabelul creditorilor.
Tot in aceasta perioda, societatea poate sa propuna un plan de reorganizare al activitatii, iar
daca planul este aprobat inclusiv de judecatorul sintic, acesta devine obligatoriu. Totodata este
titlu executoriu pentru creditorii recunoscuti prin planul de reorganizare.
Fie ca esueaza sau nu se propune un plan de reorganizare, daca se constata ca bunurile si

sumele de bani ale societatii, sunt de val. mai mica decat creantele acesteia, judecatorul sintic,
dispune intrarea in FALIMENT.
o Falimentul este etapa in care se realizeaza operatiuni ca in cazul lichidarii voluntare. =>
Radierea
Curs 7
ACTE SI FAPTE JURIDICE
Actele jurdidice = manifesari de vointa exprimate in vederea producerii de efecte

juridice, adica pentru a da nastere unor raporturi juridice, pt a le modifica sau extinde.
Spre deosebire de actele juridice, faptele juridice sunt actiuni sau inactiuni care produc
efecte juridice. Acestea pot fi savarsite cu sau fara intentia de a produce acele efecte.
ACTELE JURIDICE
Notiune de act juridic mai are si un alt sens si anume acela de inscris adica de instrument
probator al manifestarii de vointa cu scopul de a produce efecte juridice. Inscrisul acesta nu
inseamna neaprat semne pe o foaie de hartie, inseamna informatie pe un suport material.
Clasificari:
*Clasificarile sunt necesare pt a stabili regimul juridic, regulile care se aplica fiecarei
categorii de acte juridice in cazul in care partile raportului juridic respectiv nu au prevazut
exhaustiv drepturile si obligatiile lor.
Acte juridice:
1. Dupa NR DE PARTI al actului juridic:
 acte UNILATERALE - unde pt producerea efectelor este suficienta manifestarea de

vointa a unei singure pers. (ex: oferta de a contracta)
 acte BILATERALE - acelea pt care este necesara manifestarea de vointa a doua
persoane (ex: diversele categorii de contracte, contractul de donatie*)
 acte MULTILATERALE - acelea pt care este necesara manifestarea de vointa a 3 sau
mai multe persoane
2. Dupa SCOPUL lor:
 acte cu TITLU GRATUIT- acte juridice prin care se numeste dobandirea unui folos
patrimonial, a unui castig ;
Aici distingem 2 categorii de acte: liberalitatile si actele dezinteresate.
Liberalitatile = actele prin care se produce un transfer patrimonial (ex:donatia), iar
actele dezinteresate sunt cele prin care nu vizeaza si nu se produce un transfer
patrimonial (ex: mandat cu titlu gratuit).
 acte cu TITILU DIRECT - prin care nu se urmareste obtinerea unui castig
3. Dupa cum se cunoaste sau nu intinderea exacta a obligatiilor la data incheierii actului juridic,
se disting:
 acte COMUTATIVE - este comutativ actul prin care se cunoaste de la inceput intinderea
drepturilor si obligatiilor (donatia, chiria,renta etc)
 acte ALEATORII - sunt aleatorii actele care dau nastere unor obligatiii ale caror intindere
nu este cunoscuta in totalitate la data actului.
4. dupa CONTINUTUL ECONOMIC

 acte PATRIMONIALE = cu continut economic
 acte NEPATRIMONIALE = fara continut economic
5. dupa EFECTELE actelor juridice:

 acte constitutive de drepturi
 acte declarative de drepturi (ex: partajul)
 acte translative de drepturi
6.dupa IMPORTANTA actelor juridice:

 actul de conservare - prin aceste acte se tinde la mentinerea drepturilor in starea in care
sunt
*astea pot fi facute d eun sg copropritar si sunt valabile
 actul de administrare - prin aceste acte se pun in valoare drepturile repsective
*astea pot fi facute de un sg copropritar si sunt valabile
 acte de dispozitie - actele prin care se nasc sau se sting drepturi (ele produc cele mia mari
efecte)(ex: contract de vanzare-cumparare)
*aici nu pot fi facute decat de toti proprietarii,daca sunt facute de un singur
copropritar nu este valabil
7.dupa FORMA actelor juridice:

 acte consensuale-este suficienta exprimarea vointei, nu conteaza forma(verbala scrisa etc)
 acte solemne-sunt valabile numai daca se respecta formele prescrise de lege
 acte reale-se considera valabile numai daca are loc si redarea obiectului material al
dreptului transferat
8. dupa momentu in care se produce efectul actului juridic

 acte mortis-cauza (ex:testamentul)
 acte inter-vivos
9. dupa modul de executare a actelor:

 acte juridice care se executa succesiv
 acte “uno ictu” – adica printr un singur act, printr-o singura actiune
Conditiile actelor juridice:

Prin conditiile actelor juridice intelegem elementele componente ale acestora si sunt
enumerate clar in actul civil in 1829 alin.2:
1. capacitatea de a contracta , respectiv de a incheia acte juridice
2. Consimtamantul
3. un obiect determinat si ligit
4. cauza iligita si morala
Prin consimtamant se intelege vointa reala exteriorizata adusa la cunostinta destinatarului
actului juridic.
Capacitate insemana prerogativa convenita de lege de a dispune de dreptul ce face obiectul
actului juridic.
Prin obiect al actului juridic se intelege un drept si corelativ, atunci cand e cazul, o
obligatie. Cel mai adesea, cand vorbim de drept se refera la un bun material, deci avem o distinctie
intre obiectul al actului juridic si un bun material al dreptului care consta intr un bun cu valoare
economica cu privire la care exista acele drepturi si obligatii.( adica de ex: obiectul actului juridic al
unul contract de vaznare cumparare este dreptul asupra acelui bun, nu bunul in sine, bunul in sine
este doar bunul material al dreptului)
Prin cauza actului juridic se intelege scopul pe care il urmareste persoana care incheie acel
act.
 Despre capacitate:
{
Nu orice persoana care are capacitate deplina de exercitiu poate sa incheie orice act juridic,
exista limitari ale capactiatii de folosinta si automat se rasfrang asupra capacitatii de excercitiu, a
caror necesitate este impusa de protectia unor interese publice sau de protectia intereselor minorilor
sau celor pusi sub interdictie.
Incalcarea regulilor privind capacitatea de folosinta conduce la nulitatea actului juridic,
incalcarea reglilor referitoatre la capacitatea de exercitiu conduce la nulitatea relativa a actului
juridic.
In raporturile de drept private este interzis tot ceea ce legea nu permite expres, iar in
raporturile de drept public este permis tot ceea ce legea permite, in restu sunt nule. .....???????
 Despre consimtamant :
Vointa aceasta (exteriorizata) trebuie sa fie manifestata in mod liber , fara sa fie afectata de vicii
sau de lipsa discernamantului ( art. 1204).
Discernamantul este capacitatea persoanei de a reprezenta consecintele actelor sau faptelor
juridice. Lipsa discernamantului este prezumata la minoriii de pana la 14 ani, nu au o reprezentare
corecta a realitatii. Intre 14 si 18 ani lipsa discernamantului nu mai este prezumata, dar ca masuri de
protectie sunt prevazute niste preventi, iar peste 18 ani existeta discernamantului este prezumata.
Discernamantul se refera la o stare fizica, este o chestiune de fapt. Prezumtia de existenta a
discernamantului poate fi rasturnata. in cazurile cele mai grave cnad datorita unor afectiuni,
persoana de peste 14 ani nu poate sa aibe o reprezentare corecta arealitatii,aceasta este pusa sub
interdictie prin hotarare judecatoreasca efectul fiind lipsirea de capacitate de exercitiu.Lipsa
discernamantului poate fi si temporala,datorata fie unor cauze medicale fie unor cauze externe
organismului.
Viciile (art 1206 cod civil) si acestea sunt: eroarea,dolul, violenta, leziunea.
Consimtamantul este viciat cand este dat din eroare( ex cand vrei sa cumperi o masina si nu o
verifici bine; nu iti intrezice nimeni sa nu i faci proba sa o duci la mecanic la verificare, daca tu nu o
faci e eroarea ta ) daca eroarea este esentiala actul e nul ,daca nu e esentiala e valabil ), surprins din
dol sau smuls prin violenta.
Curs 8
Eroarea
Eroarea este viciul de consimtamant care consta in reprezentarea gresita a realitatii ce nu
este provocata de un tert si poate sa cada asupra unor elemente sau imprejurari esentiale pentru
incheierea contractului.
Sunt considerate esentiale erorile care poarta asupra obiectului sau naturii contractului,
asupra identitatii obiectului prestatiei, asupra identitatii persoanei, asupra unor calitati ale prestatiei
sau asupra unor calitati ale persoanei in lipsa carora contractul nu s-ar fi incheiat. In toate aceste
cazuri contractul este anulabil.
In actualul cod a mai fost introdusa si eroarea in drept care priveste nu doar natura
contractului ci si aplicabilitatea unor norme de drept determinante pt incheierea contractului.
Dolul
Dolul consta in inducerea in eroare cu buna stiinta a unei persoane in scopul de a incheia un
act juridic. Inducerile in eroare frauduloase pot sa provina fie de la un tert fata de actul juridic fie de
la una din celelalte parti ale actului juridic si pot sa conste intr-o actiune de prezentare falsa a
realitatii sau dimpotriva intr-o inactiune, in omisiunea de informare asupra unor imprejurari pe care
potrivit actului juridic partre trebuia sa le aduca la cunostinta celorlalte parti. In acest caz actul
juridic este anulabil indiferent daca imprejurarile sunt sau nu esentiale pt incheierea actului
respectiv.
Violenta
Violenta consta in temerea insuflata fara drept unei persoane pt a o determina sa incheie sau
sa modifice un act juridic. Temerea aceasta poate sa fie insuflata prin actiuni fizice (constrangeri
fizice) sau prin simple amenintari (actiuni de natura psihica). Actiunile trbuie sa fie de asemenea
natura incat sa aiba aptitudinea de a crea convingerea ca este pusa in pericol grav sanatatea,
integritatea fizica , viata, onoarea, bunurile persoanei care incheie actul juridic, sau al unui apropiat
al acesteia. In penal se numeste santaj. Si in acest caz contractul este anulabil.
Violenta poate fi aplicata nu doar de cel intersat de incheierea/anularea actului juridic ci si

de catre un tert. Pt a fi considerata viciu de consimtamant este necesar ca partea asupra careia nu s-a
exercitat violenta sa fi cunoscut sau sa fi trebuit sa cunoasca acest lucru. Regula este o expresie a
principiului bunei credinte.
Leziunea
Leziunea este aplicabila in special minorilor. Esenta leziunii consta in disproportia dintre
prestatiile corelative in contractele . Pt a fi considerat viciu de consimtamant trebuie ca aceasta sa
fie provocata de o parte care fie profita de lipsa de cunostinte a celeilalte parti fie de lipsa de
experienta a celeilalte parti, fie de starea de nevoie in care se afla cealalta parte.
In cazul persoanelor majore poate sa conduca la nulitatea contractului doar daca prestatia
corelativa este de o valoare mai mica decat jumatate din valoarea prestatiei lezionale. Atunci cand
nu este minor sau nu este la jumatate din valoare, contractul nu este anulat ci se poate reevaluat
pentru a se asigura un echilibru.
Un alt element al actului juridic este OBIECTUL

Prin obiect al contractului se intelege operatiunea juridica, dreptul asupra caruia dispun
partile actului juridic.
Conditiile obiectului sunt urmatoarele: sa fie ilicit, determinat sau determinabil, sa fie
posibil. Este ilicit cand nu contravine legii, este determinat cand drepturile si obligatiile sunt
descrise suficient pt a fi duse la indeplinire, este determinabil atunci cand sunt enuntate suficiente
criterii sau imprejurari care servesc la determinarea acestuia, este posibil adica nivelul tehnologiei
sa permita indeplinirea obligatiilor, exercitarea drepturilor. Posibilitatea se priveste raportat la ceea
ce au competenta, resursele financiare, tehnologice cei care contracteaza. Posibilitatea trebuie sa fie
concreta, nu abstracta.
Cauza
Prin cauza se intelege scopul incheierii actului juridic, motivul care conduce la acesta. Avem
3 conditii: cauza trebuie sa existe, sa fie ilicita, sa fie morala.
O cauza poate sa fie ilicita si atunci cand scopul real este acela de a eluda aplicarea unor
norme de drept imperative desi la nivelul aparentelor actul juridic corespunde legii, procedeu numit
frauda la lege. In acest caz trebuie realizata distincia intre cauza mediata si cauza imediat, adica
intre cauza reala(mediata) si cauza aparenta(imediata).
Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului iar daca este ilicita sau imorala sanciunea este
nulitatea.
Forma
Forma se intalneste in special la actele solemne.
Anulabilitatea este sanctiunea incalcarii unor reguli privind conditiile actului juridic care
sunt destinate sa ocroteasca interesul particular(in acest caz discutam de o nulitate relativa, ce poate
fi invocata numai de catre acela al carui interes este ocrotit, nu din oficiu de catre o instanta).
Spre deosebire, nulitatea sau nulitatea absoluta este sanciunea incalcarii unor reguli
privind conditiile actului juridic care vizeaza ordinea publica, ocrotirea unui interes general. Poate fi
invocata de orice persoana interesata, chiar si de un tert fata de actul juridic dar si de catre o instanta
din oficiu.
Ca regula, actele anulabile pot fi confirmate de catre parti in timp ce actele nule absolut nu
pot fi confirmate. Frauda la lege este caz de nulitate absoluta.
Actul juridic unilateral

Este unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de vointa a autorului sau.
Sunt reglementate 2 asemenea acte unilaterale: promisiunea unilaterala, promisiunea publica de
recompensa.
Este promisiunea unilaterala cea facuta cu promisiunea emitentului de a se obliga indiferent

daca aceasta promisiune este acceptata sau nu. De exemplu oferta de a contracta.
Promisiunea publica de recompensa este facuta cu sau fara termen. Emitentul se obliga sa
ofere recompensa pentru cel care a realizat cererea indiferent de modul in care a luat cunostinta de
recompensa.
Curs 9
FAPTUL JURIDIC ILICIT
Verificare: Acte – Fapte juridice
Codul civil reglementeaza gestiunea de afaceri, plata nedatorata si imbogatirea justa a acesteia.
2003. Exista gestiune de afaceri atunci cand fara sa fie obligata o persoana numita gerant,
gestioneaza in mod voluntar afacerile altei persoane numita gerat care nu cunoaste existenta
gestiunii sau care cunoscand gestiunea nu este in masura sa desemneze un mandatar ori sa se
ingrijasca in alt fel de afacerile sale. (Ex: vecinul, persoana care traieste singura, este internata in
spital 2 sapt. si vine somatie ca se inchide curentul iar noi platim in numele lui si avem dreptul sa ii
cerem bani)
Gerantul are obligatia sa il instiinteze pe gerat despre gestiune de indata ce acest lucru este
posibil. In situatia in care gerantul se obliga fata de terte persoane pentru realizarea gestiunii se nasc
obligatii fata de acei terti atat in sarcina geratului, cat si in sarcina gerantului.
Geratul este obligat sa acopere toate cheltuielile necesare si utile gestiunii. Reglementarea este
de la 1330 - 1340 inclusiv.
Plata nedatorata 1341, o defineste indirect. Prin plata nedatorata se intelege fie plata unei
sume de bani, fie un alt mod de indeplinire a unei obligatii cu privire la care pretinsul creditor
este convins ca exista, desi ea ori nu a existat niciodata, ori a fost stinsa intr-unul din modurile
prevazute de lege. Plata, da nastere ca obligatie de restituire din partea celui care a primit-o.
Imbogatirea fara justa cauza, 1345-1348, definita “Cel care in mod neimputabil s-a imbogatit
fara justa cauza in detrimentul altuia este obligat la restituire”. (contract achizitie publica, DNA
spune ca s-a facut un abuz in serviciu pentru supraevaluarea lucrarilor, si sunt obligati sa restituie
banii, dar ei pot da in judecata firma SRL pentru recuperarea banilor).
Imbogatirea fara justa cauza este institutia juridica la care cel pagubit(patrimoniu--) poate sa il
apeleze doar daca nu exista o alta reglementare care sa ii permita sa ajunga la acelasi rezultat.
Raspunderea juridica
Prin raspundere juridica in general, se intelege asumarea consecintelor unor fapte contrare legii si
inlaturarea consecintelor negative a acestora, eventual corelativ cu suportarea unor sanctiuni de
natura personala. Pentru fiecare ramura de drept, exista o anumita categorie de institutii juridice
care reglementeaza natura sanctiunilor ce pot fi suportate de catre acela care a incalcat legea. Putem
discuta astfel despre o raspundere de drept civil, raspundere de drept administrativ, raspundere de
dreptul muncii si o raspundere penala.
Raspunderea penala – Raspund penal pentru savarsirea unor fapte antisociale calificate expres de
catre legiuitor ca si infractiuni atat persoanele fizice cat si persoanele juridice. Specificul
sanctiunilor este acela ca sunt exclusiv de natura personala.
Persoana fizica poate fi condamnata la plata unei amenzi penale, poate fi condamnata la inchisoare
15zile – 30ani, poate fi condamnata la detentie pe viata si tot ca sanctiune penala i se pot interzice
anumite drepturi(vot, de a fi ales..).
Persoana juridica poate fi condamnata in cazul in care prepusii sai savarsesc infractiuni in
exercitarea functiilor ce le-au fost incredintate, poate fi condamnata la plata unei amenzi,
suspendarea activitatii pe o perioada, interzicerea desfasurarii anumitor activitati sau poate fi
dizolvata.
Rapunderea de dreptul muncii – Exista 2 categorii de sanctiuni:
a) Sanctiuni personale
a. Desfacerea contractului de munca sau o masura similara (trecerea in rezerva-
militari, excludere – magistrati)
b. Interdictia de promovare pentru o perioada sau total (functionari publici)
c. Suspendarea din functie pentru o anumita perioada
d. Mutarea disciplinara
e. Retrogradarea definitiva sau temporara
b) Sanctiuni pecuniare (patrimoniale)
a. Reducerea salariului pentru o perioada de timp
b.
Sunt aplicate atunci cand angajatul incalca normele care ii stabilesc atributiile si modul de
exercitare a lor. Atunci cand s-a produs o paguba de catre angajat, poate fi antrenata o raspundere
civila (exclusiv patrimoniala).
Raspunderea de drept administrativ – Antrenata pentru incalcarea normelor de drept administrativ si

fiscal. Sanctiunile se aplica pentru fapte antisociale a caror gravitate este mai restransa decat cea a
infractiunilor si care sunt denumite de legiuitor contraventii.
Exista si raspundere de drept administrativ care se antreneaza pentru incalcari ale unor legi speciale
precum cele in materi electorala in care desi fapta nu este calificata ca si contaventie, determina
luarea unor masuri care limiteaza exercitarea unor drepturi.
Sanctiunile contraventionale:
a) Pecuniare
b) Nepecuniare
a. Advertismentul
b. Interzicerea temporara a exercitarii unor drepturi
Raspunderea de drept civil – Are natura preponderent pecuniara si are ca principal temei acoperirea
daunelor produse prin fapta ilicita. In cadrul raspunderii civile, exista si masuri nonpecuniare ca
sanctiune pentru incalcarea legii al caror caracter este deasemenea preponderent reparator de
prejudiciu.
Prin incalcarea legii civile intelegem incalcarea unei norme dintr-o lege cat si incalcarea
contractului legal incheiat.
Din acest punct de vedere distingem:
a) Raspunderea pentru fapta ilicita

b) Raspunderea contractuala
Curs 11
Curs 11
Contractul ca act juridic
Prin contract se intelege acordul de vointa a 2 sau mai multe persoane in scopul de a da
nastere, de a modifica sau de a stinge raporturi juridice.
Contractele sunt acte juridice de cele mai multe ori bilaterale, dar si unilaterale(donatiile).
Regimul contractelor este --------- cu caracter general cu art. ----- din care codul civil
respectiv din capitolul 1 din titlul 2 al cartii a 5-a.
Pentru contractele care sunt reglementate in mod special fie de catre codul civil(contract de
vanzare-cumparare, de inchiriere, de arenda, entreprinsa).
Se aplica cu prioritate dispozitiile din reglementarea speciala, iar in masura in care nu exista
astfel de dispozitii se aplica in regelementarea generala.
Contractele care sunt ------- au si o denumire data de legiuitor si de aceea sunt considerate
contracte numite.Celelalte contracte sunt nenumite.
Pentru a stabili natura juridica a unui contract si pt a determina dispozitiile, de -----

denumirea data de parti contractului, poate fi luata in considerare, dar nu este unicul
element.Esentiale sunt prevederile complete ale contractului respectiv.
Exista principiile de vointa => ----partile sunt privite sa incheie orice contract si sa
determine continutul acestuia.Este necesar ca dispozitiile contractuale sa nu incalce ordinea publica
si bunele moravuri.
Nu se incalca principiile de vointa nici in cazul contractelor de adeziune(in cazul

contractelor cadru sau a celor incheiate cu consumatori).Desi in aceste situatii persoana care
declanseaza procedurile de incheiere a contractului prin oferta impune forma si continutul
contarctului, fiind nenegociabile dupa caz toate clauzele, celelalte parti sunt libere sa accepte sau nu
oferta.
Contractele de achizitie publica respectivele contracte incheiate cu autoritatile publice pt

achizitionarea de bunuri, prestare de servicii, exista norme obligatorii stabilite de legiuitori de la
care niciuna din parti nu poate deroga.
Intr-una din categoriile de incheiere a procedurilor acestor contracte se pot incheia--------

privind aspecte tehnice ca durata, calitate, cantitate etc si privind pretul.
In alta categorie de proceduri nu se negociaza nimic.Oferta publicata ------ nu poate fi

modificata nici macar de autoritati.
Contractul va fi atribuit celui care ofera conditiile cele mai favorabile.
Nici in acest caz nu este privata libertatea de vointa; difera dupa caz doar elementele ce pot
fi negociate si modul de manifestare al acestei libertati.
Formarea contractului cu caracter social
1. Formularea unei oferte
Oferta trebuie sa contina elemente de baza ale viitorului contract ai carui terti interesati sa
poata decide daca accepta oferta sau daca incep negocierile.
Contractele negociate
Oferta poate fi emisa de catre o persoana determinata sau poate fi o oferta generala. In cazul
celei transmise de o persoana determinata, cei ce o primesc au obligatia de confidentialitate, in
masura in care ofertantul specifica acest lucru sau este evident din contract ca informatia este
confidentiala.
In cazul negocierilor, partile stabilesc clauzele initiale si cele care reprezinta importanta
determinanta pentru incheierea contractelor, putand fi lasate detalii semnificante pt rezultatle
ulterioare.
Daca s-a intalnit asupra elementului esential si asupra contractului, in cazul neintelegerii
elementului secundar, decizia poate fi luata de o persoana dintre parti sau de instanta.
Persoanele angajate in negocierea contractului au 2 obligatii:
- De a negocia cu buna credinta

- De a pastra confidentialitatea
Nerespectarea lor da nastere unei obligatii de reparare a prejudiciului.

Obligatiile negocierii cu buna credinta implica intentia reala de a incheia contractul si
obligatiile de a nu inchide negocierile fara o justificare.
Momentul incheierii contractului este acela in care acceptarea a ajuns la ofertant. Nu ne

intereseaza daca ofertantul a luat sau nu cunostinta in situatia in care contractul nu se incheie in
acelasi loc si imprejurari; locul incheierii contractului este acela in care se afla ofertantul in
momentul in care a ajuns acceptarea la el.
Locul determina competenta instantei care trebuie sa rezove orice fel de problema legata de
contract.
In cazul contractelor cu consumatori in care nu exista negociere (sau foarte rar), oferta este
adresata unor persoane nedeterminate.
Daca nu este specificata intentia de negociere de catre ofertant , contractul se considera

incheiat in momentul in care cel interesat a acceptat oferta.
Dupa incheierea contractului se incepe executarea lui.
Efectele contractului
Contractul valabil incheiat are putere asupra partilor contractuale.Obligatiile sunt nu numai
acelea prevazute in textul contractului ci si cele prevazute in legile cu care se completeaza
dispozitiile.
In situatia in care intre parti nu mai exista raporturi contractuale trebuie specificate practicile
stabilite intre parti.
Pe parcursul executarii contractului pot interveni modificari care nu au fost prevazute de

catre parti.
Daca nu exista un caz de forta majora(o situatie cu totul neprevazuta care nu depinde de
vointa de conduita a niciuneia dintre parti)---------(o situatie pe care puteau sa o prevada, dar era
putin probabil ca se va produce).Astfel obligatiile contarctului trebuie indeplinite chiar daca apar
modificari.
Daca executarea unei obligatii devine excesiv de ---------- datorita unor schimbari
exceptionale si care face justa -------- la ---------------
Daca o parte este in dificultate in executarea obligatiilor, cealalta trebuie sa coopereze pentru
a ajuta la depasirea dificultatilor, ideea de baza fiind salvarea contractului.
In cazul neexecutarii obligatiilor, contractul poate fi desfiintat.Este reglementata in noul cod

civil si cesiunea contractului ( transferul tuturor teremenilor si obligatiilor).
Nu se poate realiza decat cu acordul tuturor contractantilor.
Este vorba de desfiintarea unui contract si incheierea unui alt contract cu exact aceleasi
clauze.
Contractul se incheie fie prin acordul partilor, fie la ajungerea la termen, fie prin desfiintarea
lui de catre instanta, fie prin anulare.
Grile Centralizate DA
Grile Seminarii
a.
generalitatea, legalitatea, impersonalitatea, egalitatea capacitatii civile de folosinta,
universalitatea
b.
c.
a.
b.
c.
a.
b.
c.

a.
b.
c.
a.
b.
c.
a.
persoane juridice straine, persoane juridice romane, persoane juridice cu sediul in
strainatate
b.
c.
persoane juridice romane, persoane juridice straine, persoane juridice multinationale,
persoane juridice cu sediul atat in tara cat si in strainatate
7. Drepturile patrimoniale -Dpdv al profului si a. e corect
a.
b.
c.
sunt acele drepturi care pot fi exprimate baneste in functie de continut fiind reale si de
creanta
a.
- obligatiile reale
b.
- obligatii reale
c.
a.
b.
c.

1. Pot incheia contracte de administrare cu privire la bunurile proprietatea lor
daca au aprobarea reprezentantului legal
2. Pot incheia exclusiv contracte de donatie privind bunurile lor
3. Pot incheia contracte individuale de munca
4. Niciun răspuns corect
2. Capacitatea de exercitiu deplina: \

1. Incepe intotdeauna la varsta de 18 ani
2. Incepe la varsta de 16 ani daca persoana in cauza incheie un contract
individual de munca
3. Este strans legata de existenta discernamantului
3. Pot participa la raporturi juridice de drept al afacerilor: c

1. Doar profesionistii inregistrati legal la autoritatile publice competente
2. Exclusiv Societatile comerciale înregistrate în România
3. Persoanele fizice autorizate

1. Hotărârile pronunțate de instanțele de judecată de grad inferior
2. Hotararile de Guvern
3. Directivele Europene
4. Niciuna din variantele de mai sus
5. Persoanele juridice sunt caracterizate prin: a, c, d
1. Obiect de activitate
2. Obligatia de a avea in actionariat cel putin o persoana fizica
3. Obligatia de a avea organe de reprezentare
4. Patrimoniu propriu
6. Pot fi membri ai unei intreprinderi familiale: b

1. Numai membri unei familii care au varsta de peste 18 ani
2. Rudele si afinii de pana la gradul IV
3. Orice persoana care are capacitatea de a presta munca
7. Norma juridica permisiva: a

1. Nici nu obliga si nici nu interzice un anumit comportament
1. Permite subiectului de drept sa isi aleaga conduita de urmat
2. Stabileste in concret rezultatul de atins
8. O lege intra in vigoare: d

1. La data la care aceasta este promulgata de Presedintele Romaniei urmare a
confirmîrii constituționalității de către Curtea Constituțională
1. La data la care aceasta este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei
2. La data mentionata in cuprinsul ei indiferent indiferent de termenul stipulat

b) un contract real
a) un bun mobil
b) un bun mobil

1. Atrag nulitatea absoluta

2. Atrag nulitatea relativa
3. afecteaza valabilitatea actului juridic numai pentru viitor

1. Dreptul public
2. Dreptul privat
1. Dreptul public
2. Dreptul privat
1. Dreptul public
2. Dreptul privat

1. Exclusiv prin Codul civil
2. Legile si hotararile de Guvern ce reglementeaza domeniul comercial
3. Constitutia Romaniei

1. Posibilitatea Statului de a interveni si de a asigura respectarea acesteia
2. Aplicabilitatea in toate ramurile activitatii sociale
3. Reglementarea acesteia prin intermediul actelor normative
4. Posibilitatea de transmitere prin viu grai
1. Codul civil
2. Constitutia Romaniei
3. Orice lege adoptata de Parlamentul Romaniei sau act cu caracter normativ
emis de Guvernul Romaniei
4. Exclusiv prin acte ce provin de Parlamentul Romaniei indifferent de forma de
exteriorizare

1. La momentul adoptarii ei de catre Parlament
2. La momentul promulagrii de catre Presedintele Romaniei
3. La momentul publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei
8. Norma juridica: “Cetatenii vor beneficia de scutiri de la plata impozitului in

conditiile ce vor fi reglementate printr-un act juridic ce urmeaza a fi adoptata
de Guvernul Romaniei” reprezinta:
1. O norma juridica de trimitere
2. O norma juridica in alb
3. O norma juridica determinata

1. Nici nu obliga si nici nu interzice un anumit comportament
2. Permite subiectului de drept sa isi aleaga conduita de urmat

1. La data la care aceasta este promulgata de Presedintele Romaniei
2. La data la care aceasta este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei
3. La data mentionata in cuprinsul ei indiferent daca este publicata sau nu in

1. Atunci cand ajunge la termen
2. Atunci cand nu mai este de actualitate
3. Atunci cand este inlocuita de o alta lege
12. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice: nicio varianta

1. Incepe la varsta de 18 ani sau 16 ani in cazul persoanelor casatorite
2. Incepe la nastere in toate cazurile
3. Determina posibilitatea de exercitare efectiva a drepturilor si obligatiilor
4. Depinde de existenta discernamantului

1. Poate incepe si de la varsta de 14 ani daca exista discernamant complet
format
2. Incepe la varsta de 18 ani in toate cazurile
3. Poate inceta in cazul pierderii discernamantului

1. Nu are nicio limitare legala legata de spectrul drepturilor si obligatiilor
ce pot fi dobandite
2. Incepe de la momentul incheierii contractului de societate
3. Incepe de la momentul inregistrarii la Registrul Comertului
4. Incepe de la momentul stabilit de catre asociati
Primul set grile test

1. Pot incheia contracte de reparații cu privire la bunurile aflate în proprietatea
lor
2. Pot incheia contracte de închiriere privind bunurile lor
3. Pot incheia contracte individuale de munca
4. Niciun răspuns corect

1. În cazul în care persoana căsătorită înainte de a împlini 16 ani divorțează
2. Numai prin deces
3. Dacă dispare discernamantul

1. profesionistii inregistrati legal la autoritatile publice competente
2. Societatile comerciale înregistrate în străinătate
3. Persoanele fizice
4. Niciuna din variante

1. Obiect de activitate
2. Obligatia de a avea in actionariat cel putin o persoana fizica
3. Obligatia de a avea organe de reprezentare
4. Patrimoniu propriu
1. Nu poate avea angajați
2. Poate avea angajați exclusiv rude sau afini pana la gradul IV
3. Poate avea angajați dar nu în scopul prestării activităților pentru care
întreprinderea este autorizată
1. interzice un anumit comportament
1. se aplica în completarea contractelor sau a altor acte juridice daca parțile nu
au prevăzut clauze contractuale pentru o anumită situație

1. pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare și abrogarea ei
1. cetățenilor români indiferent de locul unde se află
2. și cetățenilor străini aflați pe teritoriul României
d) o liberalitate

b) un drept real
c) un drept absolut
reprezintă:
a) un bun mobil

b) un bun mobil
1. Atrag nulitatea absoluta

2. Atrag nulitatea relativa
3. afecteaza valabilitatea actului juridic numai pentru viitor

c) presupune neîndeplinirea unei condiții pentru încheierea actului juridic civil ce protejează un
interes obștesc
Test 1084
Obligația de a acorda un împrumut in cazul în care paritatea RON-EUR trece de 1 EUR = 5 RON
reprezintă
Grila din primul test de test
Eroarea ce poartă asupra calității de proprietar a vânzătorului
în cazul unui contract de vânzare-cumpărare riscurile se transmit de la vânzător la cumpărător

Sunt societăți de persoane
Contractul de vânzare-cumpărare reprezinta

O parte sociala emisă de o societate cu raspundere limitata reprezintă
b. un bun mobil
c. un bun accesoriu
c. asociații din Societatea cu răspundere limitata
Legea română se aplică
Persoanele juridice sunt caracterizate prin

Persoanele fizice in varsta de 18 ani afectate de o boala psihica
Un tablou aflat intr-un apartament reprezinta:
R: un bun mobil
Obligatia de a stabili un tratament pt o boala ce afecteaza un pacient reprezinta pentru medic:
R: oblicatie de mijloace

b) Numai prin deces


autorizată


d) o liberalitate
b) un drept real
c) un drept absolut
reprezintă:

a) un bun mobil
b) un bun mobil



obștesc

Fărtăeș Diana-Elena, grupa 1080, seria C


b) Numai prin deces


autorizată


d) o liberalitate
b) un drept real
c) un drept absolut
reprezintă:

a) un bun mobil
b) un bun mobil

obștesc

c) Obligatia de a avea organe de
reprezentare
a) Pot incheia contracte de
administrare cu privire la bunurile
proprietatea lor daca au aprobarea
6. Pot fi membri ai unei intreprinderi
reprezentantului legal
familiale:
b) Pot incheia exclusiv contracte de
a) Numai membri unei familii care au
donatie privind bunurile lor
varsta de peste 18 ani
c) Pot incheia contracte individuale de
munca
c) Orice persoana care are capacitatea
de a presta munca

a) Nici nu obliga si nici nu interzice un
b) Incepe la varsta de 16 ani daca
anumit comportament
persoana in cauza incheie un contract
b) Permite subiectului de drept sa isi
individual de munca
aleaga conduita de urmat
c) Este strans legata de existenta
c) Stabileste in concret rezultatul de
discernamantului
atins
3. Pot participa la raporturi juridice de

drept al afacerilor:
a) La data la care aceasta este promulgata
a) Doar profesionistii inregistrati legal la
de Presedintele Romaniei urmare a
autoritatile publice competente
confirmîrii constituționalității de către
b) Exclusiv Societatile comerciale
Curtea Constituțională
înregistrate în România
b) La data la care aceasta este publicata in
c) La data mentionata in cuprinsul ei
indiferent indiferent de termenul
4. Care dintre cele de mai jos nu stipulat
reprezinta izvor de drept: (actul d) Niciuna din variantele de mai sus
normative, constitutia, legea, decretele,
ordonantele guvernului, hotararile
guvernului, actele normative, cutuma?)
a) Hotărârile pronunțate de instanțele 9. Testamentul reprezinta:
de judecată de grad inferior ???
b) Hotararile de Guvern a) un act juridic bilateral
5. Persoanele juridice sunt caracterizate
prin:
10. Contractul de vânzare a unui teren
b) Obligatia de a avea in actionariat cel
reprezinta:
putin o persoana fizica
c) un contract solemn a) Atrag nulitatea absoluta

c) afecteaza valabilitatea actului juridic
numai pentru viitor
11. In cazul unei comenzi plasate prin

corespondență, contractul se considera a fi
16. Sunt caracterizate prin lipsa unui capital
incheiat:
social minim:
a) la momentul la care ofertantul a luat
a) Societatea cu răspundere limitată (nu mai
cunostinta de acceptarea ofertei sale (prin
avem nevoie nici de 200)
online)
b) la momentul la care ofertantul a primit
acceptarea ofertarea sale c) Societatea pe acțiuni
c) la momentul la care cumparatorul a transmis

acceptarea ofertei
17. Pot răspunde pentru datoriile societății și cu
bunurile personale asociații din:
12. Contractul privind depozitarea unui bun a) Societatea cu răspundere limitată

este:
b) un contract real
18. în cazul unui contract de vânzare-cumpărare
d) un contract accesoriu riscurile se transmit de la vânzător la
cumpărător:

13. Un calorifer instalat într-un apartament
reprezintă: b) intotdeauna la momentul încheierii
contractului
a) un bun mobil
c) la momentul predării bunului daca partile
stabilesc in acest sens

14. O acțiune la purtător(au nr unic de
identificare ) emisă de societatea Alpha SRL
reprezintă: b) intervine si in cazul fraudei la lege
a) un bun individual determinat c) presupune neîndeplinirea unei condiții

pentru încheierea actului juridic civil
b) un bun mobil

20. Chiria percepută pentru închirierea unui
apartament:
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
a) Dreptul public
b) Dreptul privat

a) Exclusiv prin Codul civil = fara exclusive era corect
Explicatie: La orice ramura din drept trebuie sa avem mai multe surse pentru ca toate normele din
toate ramurile se imbina. Constitutia Romaniei este izvor la orice ramura a dreptului ptr ca in
Constitutie gasesti norme care sunt de aplicare generala in ramurile dreptului, mai ales in drepturi
fundamentale. Domeniul commercial este vizat de ramura dreptului afacerilor.

a) Posibilitatea Statului de a interveni si de a asigura respectarea acesteia=posibilitatea
de a apela la forta coercitiva a statului este diferenta principala dintre norma juridica si
celelalte norme
b) Aplicabilitatea in toate ramurile activitatii sociale (ar putea fi aplicata a orice norma
deci nu e o diferenta) - n-am inteles de ce este correct dar este
d) Posibilitatea de transmitere prin viu grai (ar putea fi aplicata a orice norma deci nu e o
diferenta)

a) Codul civil
c) Orice lege adoptata de Parlamentul Romaniei sau act cu caracter normativ emis de
Guvernul Romaniei
d) Exclusiv prin acte ce provin de Parlamentul Romaniei indiferent de forma de
exteriorizare = correct fara exclusive si fara orice forma de exteriozare
A B si C sunt izvore ale dreptului, surse in care iti gasesti normele juridice pe care sa le aplici prin
intermediul institutiilor de drept. Codul Civil este o lege de fapt care se aplica cuprinzand norme
juridice care se refera la relatiile intre persoane fizice si private, patrimoniale si nepatrimoniale si
se refera la contracte, la drepturi reale de folosinta, de proprietate, inchiriere, teoria generala a
obligatiilor. Constitutia Romaniei este baza si izvor pentru orice ramura de drept. Legile
Parlamentului si actele normative. D nu este ptr ca poate sa fi o declaratie politica care nu are nicio
valoare juridica. La D zice si ca “exclusive prin acte de la ”parlament” si nu este asa ca sutn si acte
normative care provin de la govern(hotarari de guver ordonate si ordonante de urgenta) sau
ordine ale ministrilor sau acte de consiliu local/judetean.

c) La momentul publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei = minim 3 zile de la publicare
1. Reprezinta elemente ale raportului juridic:
a) Patrimoniul
b) Subiectele = partile
c) Drepturile si obligatiile = continutul
Si obiectul
2. Sunt persoane juridice:

a) Asociatii unici din cadrul societatilor cu raspundere limitata
b) Asociatiile
c) Partidele politice = asa cred
3. Sunt elemente constitutive ale persoanei juridice:

a) Patrimoniul propriu
b) Organizarea proprie
c) Obiectul de activitate
a) Incepe la varsta de 18 ani sau 16 ani in cazul persoanelor casatorite = la capacitatea de
exercitiu
b) Incepe la nastere in toate cazurile = nu este corect in toate cazurile
c) Determina posibilitatea de exercitare efectiva a drepturilor si obligatiilor = la
capacitatea de exercitiu
d) Depinde de existenta discernamantului = la capacitatea de exercitiu

a) Poate incepe si de la varsta de 14 ani daca exista discernamant complet format (era
corect daca este cu 16)
b) Incepe la varsta de 18 ani in toate cazurile = nu este corect in toate cazurile ptr ca
poate fi si de la 16

dobandite
1. Structura raportului juridic este alcatuita din urmatoarele elemente: parti, continut, obiect
a.
b.
c.

a.
b.
c.
3 Drepturile patrimoniale
a.
b.
c.
sunt acele drepturi care pot fi exprimate baneste in functie de continut fiind reale si de
creanta

a.
- obligatiile reale
b.
- obligatii reale

c.

a.

b.
- obligatii de mijloace –> nu au legatura

c.

- obligatii obisnuite -> tin de opozabilitate
6. In raport cu natura lor si clasificarea data de lege bunurile imobile sunt:

a.
- imobile prin natura lor
- imobile prin obiectul la care se aplica

b.
- imobile prin anticipatie

c.
- imobile dobandite prin uzucapiune
7. Bunurile mobile potrivit clasificarii facute de Codul Civil sunt:

a.
- mobile prin natura lor

b.
- mobile prin efectele posesiunii

c.
- mobile prin natura lor
- mobile prin obiectul la care se aplica
8. Bunurile fungibile sunt acele bunuri:

a.
care in executarea unei obligatii pot fi inlocuite cu altele
b.
nu pot fi inlocuite cu altele
c.
sunt bunuri care produc periodic fructe
9. Bunurile frugifere sunt:

a.
bunuri ce produc periodic fructe civile
b.
bunuri ce nu produc fructe civile
c.
bunuri care, in executarea unei obligatii nu pot fi inlocuite unele cu altele
10. Bunurile determinate generic sunt acele bunuri care :

a.
sunt indicate numai anumite insusiri si caracteristici ale speciei sau categoriei din care fac
parte
b.
sunt bunuri in care particularizarea sau individualizarea lor se face prin numarare,
cantarire, masurare
c.
sunt bunuri ce pot fi inlocuite in executarea obligatiilor
Aplicații – Dr. Afacerilor 22 -29 Aprilie
1. O societate comercială are 5 asociați cu părți sociale diferite, unul deținând 50% din
totalul părților sociale. Ce fel de contract de societate au semnat?
a) Unilateral
b) Bilateral
c) Multilateral

d) accesoriu
3. Rezoluțiunea:
4. Rezilierea:
c) Este o modalitate de încetare a contractelor cu executare succesivă(contract de
inchiriere)
5. Apa:
a) Un fruct natural(fara sa intervina omul)
b) Un product
c) Un fruct civil
d) Un fruct industrial(interventia omului)

a) Bunuri imobile după natura lor(pt proprietar)
c) bunuri mobile
d) bunuri mobile prin anticipație(pt cumparator)


a) Incorporal
b) Fungibil
c) Neconsumptibil
d) Accesoriu





care o absoarbe
c) Societatea rezultantă ca urmare a fuziunii va deveni debitor pentru datoriile
fostei societăți
d) Nici o variantă
b) Nu presupune absorbția unei Sucursale, întrucât la operațiune participă cel puțin
2 societăți comerciale
16. O fuziune între o persoană juridică cu scop nepatrimonial(fundatii, asociatii) și o

societate cu scop patrimonial:
b) Nu este legală

persoane juridice care există deja, cu efectul disparitiei persoanei juridice
inițiale
c) Prin desprinderea unei părți din patrimoniul unei persoane juridice, care
continuă să existe
fundație
rezulta persoane juridice noi de alt tip decât cel din care face parte societatea
inițială
II. Spețe:
1. Între Anton și Bucur a intervenit un contract de vânzare-cumpărare a unui teren.
Cumpărătorul, Bucur, solicită predarea actelor de proprietate a terenului.
Vânzătorul, Anton, refuză să efectueze o astfel de predare, arătând că contractul
nu a fost încheiat în formă scrisă, autentificată la notar. Ca urmare, Bucur
solicită rezoluțiunea contractului. Arătați dacă:
a) Instanța poate să pronunțe rezoluțiunea. Motivați
b) Care sunt asemănările sau deosebirile dintre reziliere, rezoluțiune și nulitatea
unui contract? Arătați care dintre acestea poate interveni în speță.
c) Identificați elementele raportului juridic prezentat în speță
Răspuns:
a) Rezoluțiunea poate fi dispusă ca sancțiune numai pentru neexecutarea
prevederilor contractuale. Or, în speță, nu se pune problema neexecutării, ci
a încheierii deficitare a contractului. Deci instanța nu poate dispune
rezoluțiunea.
b) Rezilierea poate interveni în cazul contractelor cu executare succesivă;
Rezoluțiunea poate interveni în cazul contractelor cu executare dintr-o dată.
Nulitatea poate interveni pentru nerespectarea condițiilor legale la
încheierea unui contract. În speță este vorba despre un contract solemn, a
cărui valabiltate depinde de respectarea formei scrise, autentificate la
notariat. Astfel, este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa
formei pe care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa
valabilă, așa cum este cazul contractului din speță.
c) Elementele raportului juridic sunt părțile, conținutul și obiectul. Raportul
juridic din speță se referă la la un contract de vânzare-cumpărare.
2. La 1 martie 2018, societatea Alfa SRL, cu sediul în Str. Florilor, nr. 1, din Bacău.
Societatea a încheiat un contract de închiriere a echipamentelor necesare
desfășurării activității de la Anton, pentru intervalul 1 aprilie 2018-31 martie
2019. Societatea Alfa efectuează plata chiriei conform contractului, dar la data
de 1 iulie 2018, Anton solicită restituirea echipamentelor, deoarece tocmai a
constatat că la acelașii sediu din Str. Florilor, nr. 1 funcționează și o altă
societate Beta SRL, având același obiect de activitate. Imobilul, prin structura
lui și suprafața sa utilă, nu permite funcționarea mai multor societăți în încăperi
diferite sau în spații distinct partajate. Anton se teme că echipamentele puse la
dispoziție potrivit contractului de închiriere vor fi utilizate și de către cealaltă
societate situată la același sediu. Anton solicită în instanță anularea contractului
de închiriere.
Cerințe:
a) Arătați dacă Anton va obține în instanță anularea contractului de închiriere și
dacă, în condițiile în care chiria a fost plătită, va putea cere restituirea
echipamentelor
b) Arătați dacă în cauză este vorba despre anularea contractului de închiriere
sau de rezilierea acestuia. Explicați!
Răspuns:
a) Potrivit art. 17 alin. (4) din Legea Societăților Comerciale nr. 31/1990, la
același sediu vor putea funcționa mai multe societăți numai dacă
imobilul, prin structura lui și suprafața sa utilă, permite funcționarea mai
multor societăți în încăperi diferite sau în spații distinct partajate.
Problema se pune cu prilejul înmatriculării societății, când se prezintă la
sediul Oficiului Registrului Comerțului, o declarație pe proprie
răspundere în formă autentică privind respectarea condițiilor referitoare a
sediul social. Anton nu poate cenzura înmatricularea societății.
b) Un contract de închiriere poate înceta prin reziliere, cu plata de daune-
interese, la inițiativa locatorului, doar dacă locatarul nu își îndeplinește
obligațiile asumate prin contrat sau le îndeplinește în mod
necorespunzător. Nulitatea nu poate interveni decâ în ipoteza în care
contractul a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale. Ca urmare,
odată încheiat în mod valabil, un contract de închiriere nu poate fi anulat,
ci doar, în măsura în care nu sunt executate obligațiile contractual, supus
rezilierii.
3. Părțile contractului individual de muncă au convenit inserarea unei clauze de

neconcurență. Potrivit acesteia, salariatul nu va putea desfășura activități
concurente cu ale societății nici pe parcursul executării contractului și nici după
încetarea acestuia. Se consideră activitate concurentă, activitatea prestată în
folosul oricărei societăți cu un obiect de activitate identic sau similar cu al
angajatorului. In schimb, angajatorul se obligă la plata unei indemnizații egale
cu 25% din salariul de bază pe toată durata contractului de muncă . Dacă
salariatul încalcă obligația de neconcurență, acesta se obligă la plata de penalități
într-un cuantum reprezentând echivalentul în lei a sumei de 5000 euro, stabilit
potrivit cursului BNR leu/euro din data efectuării plății.
Cerințe:
a) Arătați dacă înțelegerea de mai sus poate produce efecte juridice
b) Reformulați prevederile de mai sus pentru a le aduce în concordanță cu
normele legale.
Răspuns:
a) Înțelegerea prezentată nu poate produce efecte juridice. Clauza de neconcurență
nu privește activitatea de pe parcursul contractului de muncă, ci cea de după ce
acesta se va fi sfârșit. Clauza de neconcurență își poate produce efectele pentru o
perioadă de maximum 2 ani de la data încetării contractului individual de muncă
b) Pentru a fi valabilă, clauza trebuie să cuprindă nominalizarea terților la care fostul
salariat nu se va putea angaja. Potrivit art. 21 din Codul Muncii, clauza de
neconcurență își produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual
de muncă sunt prevăzute în mod concret activitățile ce sunt înterzise salariatului la
data încetării contractului, cuantumul indemnizației lunare de neconcurență,
perioada pentru care își produce efectele clauza de neconcurență, terții în favoarea
cărora se interzice prestarea activității, precum și aria geografică unde salariatul
poate fi în reală competiție cu angajatorul. Într-o clauză de neconcurență nu se pot
insera clauze penale. În cazul neresectării, cu vinovăție, a clauzei de neconcurență,
salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizației și după caz la daune interese
corespunzătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Așadar, nu este
legală inserarea clauzei prin care salariatul se obligă la plata de penalități într-un
cuantum reprezentând echivalentul în lei a a sumei de 5000 euro, stabilit potrivit
cursului BNR leu/euro din data efectuării plății – clauza penală nefiind permisă în
dreptul muncii.
Exerciții – conținutul și obiectul raportului juridic civil. Clasificarea drepturilor și obligațiilor civile


a. Sunt bunuri care prin natura lor sunt mobile, dar datorită destinației lor sunt
considerate imobile
terenurile,construcțiile fixe, etc

c. Drepturile dobândite asupra unor bunuri mobile prin anticipație sunt drepturi
mobiliare, dar vor trebui notate în Cartea Funciară pentru opozabilitatea lor față de
terți

b. Nu se impune înscrierea înstrăinării în cartea funciară, întrucât posesorul bunului
mobil se bucură de prezumția e proprietate
transmisiunii
7. O pictură celebră:

a. Deși este o vânzare a unor bunuri de gen, are ca obiect un bun determinat îndividual
c. Transferul dreptului de proprietate se face odată ce bunurile au fost individualizate
prin cântărire, măsurare sau numărare (pentru 10 tone de cereale)

obligații)
b. Bunurilor nefungibile (adică acelea care nu pot fi înlocuite unele cu altele în executarea
unei obligații)

a. Sunt fructe naturale( fara interventia omului)
b. Sunt fructe industriale( prin interventia omului)
c. Sunt fructe civile ( veniturile rezultate din folosirea bunului)

tuturor celorlalți
b) Sunt drepturile personal nepatrimoniale(dreptul la nume; dreptul la respectarea vieții
private)
etc)

a) Obligația de a strămuta un drept real privind un bun (adică obligația vânzătorului de a
b) Obligația vânzătorului de a preda lucrul vândut cumpărătorului(„de a face”)
d) Nici o variantă
„de a face” = de a preda bunul
Exerciții – Subiectele raportului juridic civil. Capacitate civilă. Persoane fizice
1. Sunt elemente ale structurii raportului juridic civil:



a) Prin poziția de egalitate juridica a părților raportului juridic
proprietate


b) Un raport juridic civil care nu are conținut economic (evaluabil în bani)->
nepatrimonial

juridic civil


d) nici o variantă
9. Patronul X moare. El are doi fii și o soție care este însărcinată. După moartea
lui S, soția aduce pe lume o fetiță:


c) În cazul minorilor care au împlinit 16 ani, cu încuviințarea instanței de tutelă
și pentru motive temeinice( instanța de tutelă este o instanță specializată care
are această competență potrivit legii)

13. Identificați în ce situație persoana lipsită de capacitate de exercițiu poate încheia

și singur anumite acte prevăzute de lege.( exceptii: acte de conservare si acte de
dispozitie de mica valoare)
14. În cazul în care căsătoria unui minor care se căsătorește la 16 ani este anulată:

15. Capacitatea restrânsă de exercițiu în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14

ani, presupune:
d) Că este posibil ca minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă să facă singur acte
de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum și acte de
lor.
II. Speță:
Minorul Claudiu (în vârstă de 17 ani) este un foarte cunoscut pictor. În data de 1
martie 2012, Claudiu încheie singur un contract cu colecționarul Paul, prin care s-a
prevăzut realizarea de către Claudiu a unui tablou pentru suma de 10.000 lei. Dorel, tatăl lui
Claudiu, a luat cunoștință de existența acestui contract la data de 1 iunie 2012, când Paul s-a
prezentat la domiciliul lui Claudiu, iar acesta din urmă a prezentat tabloul executat. Întrucât,
cu această ocazie, Paul nu a plătit și prețul convenit, Dorel i-a cerut această plată printr-o
notificare transmisă prin fax ziua următoare. Paul i-a plătit prețul lui Claudiu la data de 5
iunie 2012. În aceeași zi, Claudiu a încheiat cu societatea SUCCES, un contract de
asigurare privind 6 tablouri care îi aparțineau și care se aflau în depozit la Muzeul Național
de Artă, fiind expuse sub pază permanente. Prima de asigurare stabilită era de 6000 lei/
lună, Claudiu plătind la încheierea contractului prima aferentă primei luni, cu bani dintre cei
plătiți de Paul. La 1 august 2012, Dorel cheamă în judecată pe Paul, pe societatea Succes și
pe Anton, cerând anularea contractelor încheiate de Claudiu cu aceste persoane și restituirea
tabloului predat de Paul precum și a sumelor de bani plătite societății Succes și lui Anton.
În motivare, Dorel a arătat că cele 2 contracte sunt acte de dispoziție, astfel încât, având în
vedere incapacitatea lui Claudiu, erau necesare încuviințarea sa și a instanței de tutelă.
Cerințe:
1. Precizați dacă contractul de asigurare încheiat de Claudiu cu societatea Succes poate
fi calificat drept un act de conservare, astfel încât să poată fi încheiat în mod
valabil de către Claudiu (care nu are încă capacitate deplină de exercițiu)
2. Precizați dacă contractul încheiat între Claudiu și colecționarul Paul, poate fi
calificat drept un act de dispoziție? Este acesta încheiat cu respectarea condițiilor
privind capacitatea de exercițiu a lui Claudiu?
3. Precizați în cazul persoanelor fizice cu capacitate de exercițiu restrânsă, care este
soluția privind încheierea de acte de dispoziție și de conservare a propriului
patrimoniu.
4. Ce va decide instanța de judecată?
Aplicații: Dreptul Afacerilor – exerciții recapitulative

e) Orice relație socială
f) O relație socială în care conduita părților este reglementată prin norme de drept
g) O relație socială în care părțile nu se găsesc întotdeauna pe poziții de egalitate
juridică
h) Nici o variată corectă

e) Un raport juridic civil care are conținut economic (evaluabil în bani)
f) Un raport juridic civil care nu are conținut economic (evaluabil în bani) –
nepatrimonial ( dreptul la viata)
g) Un contract de vânzare-cumpărare
h) Un contract de închiriere

d) Decesul persoanei
e) La data rămânerii definitive a hotărârii de declarare a morții unei persoane
f) La împlinirea vârstei de 18 ani

d) Persoanele fizice cu vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani
e) Minorul care se căsătorește (de la 16 ani)
f) Doar minorii cu vârsta cuprinsă între 16 – 18 ani
g) Capacitatea de exercițiu se dobândeste de la naștere

21. Identificați care afirmații sunt adevărate sau false:

a) Raporturile juridice nepatrimoniale intră în categoria raporturilor juridice civile
A
b) Persoana juridică fără scop lucrativ urmărește în desfășurarea activității
obținerea de profit F
c) Sucursala este un dezmembrământ al societății care poate avea personalitate
juridică F
d) Fuziunea între o persoană juridică cu scop nepatrimonial și o persoană juridică
cu scop patrimonial nu este legală A
e) Subiectul, conținutul și obiectul formează structura raportului juridic civil A

b. Act juridic bilateral ( vanzare-cumparare)
e. Act juridic cu titlu oneros( inchiriere, vanzare-cumparare)

d. Nici o variantă
a) Solemn (presupune forma scrisa)
b) Consensual (doar acordul partilor)
c) Accesoriu
b) Produce efecte pe parcursul derulării CIM (F) -> produce efecte dupa
a) Pentru neexecutarea contractului cu executare succesivă ->Rezilierea
b) Pentru neexecutarea contractului cu executare dintr-o dată -> Rezolutiune
d) Nici o variată
activitate
c) Dacă contractul de închiriere nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale
d) Dacă ambele părți ale contractului de închiriere (locator și locatar) nu și-au
31. Dacă la constituirea unei societăți comerciale, se aduce ca aport la capitalul social
un teren (bun imobil):
d) Nici o variantă
d) Nici o variantă
34. O persoană fizică autorizată:
d) Are dreptul să angajeze cel mult 3 persoane cu CIM
Obiectul raportului juridic civil. Clasificarea bunurilor
A. Noțiune:
Obiect al raportului juridic civil:
i) Conduita (comportamentul) părților raportului juridic, adică acțiunea sau abținerea la

care este îndreptățit subiectul activ și cea la care este obligat subiectul pasiv.
ii) Bunul material –este considerat obiect derivat al raportului juridic (întrucât, de regulă
în raporturile patrimoniale prestațiile părților privesc operațiuni care se referă la
bunuri materiale)
Exemplificăm sub acest aspect contractul de vânzare-cumpărare, astfel:
- Vânzătorul este debitor în privința obligațiilor: de a preda bunul în materialitatea lui,

de a-l garanta pe cumpărător n privința acestui bun, de transfera proprietatea
asupra lucrului vândut
- Cumpărătorul este debitor în privința obligației de plată a prețului și de preluare a
bunului
Deci conduita subiectului pasiv (al debitorului) constă într-o obligație în sens de prestație!!!
B. Clasificarea bunurilor:
1. În funcție de posibilitatea de a se deplasa:

- Bunuri mobile, care sunt de 3 feluri:
a) mobile prin natura lor (sunt cele susceptibile de deplasare de la un loc la altul)
Exemplu: animalele, mașina, navele, aeronavele, etc
b) mobile prin anticipație (sunt cele care prin natura lor sunt imobile, dar pe care
părțile le privesc ca mobile în vederea detașării lor viitoare, adică se anticipează
caracterul lor juridic viitor, cel mobiliar).
Exemplu: bogățiile solului și subsolului, recoltele neculese, plantațiile, etc.
c) mobile prin determinarea legii (în cazul bunurilor care nu au o existență
materială concretă fiind „invizibile”. În această categorie intră toate drepturile
care se referă la un bun mobil: drepturile reale (mai puțin dreptul de
proprietate) asupra unui bun mobil, drepturile de creanță privind un bun mobil
sau imobil, drepturile intelectuale, acțiunile în justiție privitoare la un bun mobil,
etc
- Bunuri imobile, care sunt de 3 feluri:

a) Imobile prin natura lor (nemișcătoare, care au așezare fixă și stabilă).
Exemplu: pomii pe picior, recoltele prinse în rădăcini (atâta timp cât sunt
încorporate în sol), fructele prinse de pomi, terenurile, izvoarele și cursurile de
apă, construcțiile și orice alte lucrări fixate pe pământ cu caracter permanent,
etc.
b) Imobile prin destinație: acele bunuri care prin natura lor sunt mobile, dar
datorită destinației lor sunt considerate imobile (adică bunul mobil prin natură
servește la întrebuințarea bunului imobil și prin încorporare devine imobil).
Exemplu: cărămizile folosite pentru ridicarea unei clădiri, oglinzi prinse în zid,
ferestre, prize, țiglă, tablă, etc
c) Imobile prin obiectul la care se aplică: intră drepturile reale ( fără dreptul de
proprietate) care se referă la bunurile imobile și acțiunile în justiție pentru
realizarea lor.
Exemplu: dreptul de uzufruct asupra bunurilor imobile
 Importanța acestei clasificări:

- Bunurile mobile se înstrăinează prin simplul acord de voință
- Bunurile imobile se înstrăinează în mod obligatoriu prin încheierea contractului în
formă autentică la notar, nerespectarea acestei condiții atrăgând nulitatea actului
juridic.
- Dobândirea bunurilor mobile nu se înregistrează în nici o evidență, în timp ce
dobândirea bunurilor imobile se înregistrează în Cartea Funciară, acesta fiind
momentul dobândirii efective a calității de proprietar asupra bunului imobil
- Competența judecării cererilor de chemare în judecată privind bunurile imobile
aparține instanței de la domiciliul (sediul pârâtului). În cazul bunurilor imobile,
competența teritorială revine instanței unde se află imobilul.
2. În funcție de posibilitatea bunurilor de a face obiectul actelor juridice, de a fi

înstrăinate:
- Bunuri aflate în circuitul civil (care își pot schimba proprietarul fiind înstrăinate prin
vânzare, donație sau schimb).
- Bunuri scoase din circuitul civil ( aflate în domeniul public al statului și care nu pot fi
donate, vândute sau schimbate întrucât aparțin tuturor cetățenilor, iar statul în
calitate de administrator nu le poate înstrăina).
Exemplu: Palatul Parlamentului este inalienabil
3. În funcție de posibilitatea de a fi percepute material:

- Bunuri corporale ( acele bunuri care au o existență materială, putând fi identificate
prin culoare, formă, greutate, etc)
Exemplu: construcțiile, autoturismele, calculatoarele, cărțile, etc
- Bunuri necorporale (nu au o existență materială – corp, substanță, dar au o valoare
economică în patrimoniul unei persoane).
Exemplu: dezmembrămintele dreptului de proprietate, drepturile de creanță,
acțiunile în justiție, drepturile intelectuale, etc.
4. În funcție de posibilitatea de a folosi în mod repetat bunul fără a-și consuma

substanța, există:
- Bunuri consumptibile (care prin utilizare se epuizează).
Exemplu: produsele alimentare, băuturile, carburanții, banii, etc.
- Bunuri neconsumptibile (acele bunuri mobile care pot fi întrebuințate în mod
continuu și care, prin utilizare nu dispar).
Exemplu: hainele, mobilierul, etc.
5. În funcție de posibilitatea bunurilor de a fi divizate, păstrându-și calitățile inițiale:

- Bunuri divizibile (care se pot împărți, iar prin divizare păstrează calitățile bunului
inițial).
Exemplu: ciocolata
- Bunuri indivizibile (care nu se pot diviza, fără să li se schimbe destinația).
Exemplu: un costum, un scaun, etc.
6. În funcție de posibilitatea bunurilor de a fi înlocuite cu alte bunuri în exercitarea unei

obligații:
- Bunuri fungibile (care pot fi înlocuite cu bunuri asemănătoare în executarea unei
obligații).
Exemplu: banii, țigările, alimentele de un anumit fel, etc.
- Bunuri nefungibile (care nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor).
Exemplu: un tablou, o mobilă executată la comandă specială, un cal de cursă, o
monedă de aur antică, etc.
7. În funcție de posibilitatea bunurilor de a produce fructe:

- Bunuri frugifere (acele bunuri care produc alte bunuri numite fructe, fără
consumarea substanței lor).
Exemplu: fructele civile – chiriile, dobânzile, dividendele, etc.
- Bunuri nefrugifere (acele bunuri care produc alte bunuri numite fructe, fără
consumarea substanței lor).
8. În funcție de gradul de determinare:

- Bunuri determinate generic sau de gen (care sunt particularizate față de celelalte
bunuri printr-o anumită trăsătură)
- Bunuri individual determinate ( prin mai multe trăsături sunt particularizate față de
bunurile din categoria căreia îi aparțin și față de toate celelalte bunuri în general).
9. Bunurile se mai clasifică:

- Bunuri sesizabile (acele bunuri care pot fi urmărite în cadrul executării silite a
debitorului)
- Bunuri insesizabile (acele bunuri care nu pot fi urmărite în cadrul executării silite a
debitorului)
Exemplu: obiectele de cult dacă nu sunt mai multe de aceeași valoare, obiectele
indispensabile persoanelor cu handicap și cele destinate îngrijirii bolnavilor,
alimentele necesare debitorului și familiei sale pe timp de 3 luni, etc.
10. Bunurile se mai clasifică:

- Bunuri principale (sunt acele bunuri care, având o întrebuințare în dependență, nu
sunt destinate să servească la utilizarea altor bunuri)
- Bunuri accesorii ( sunt acele bunuri care nu pot fi utile decât prin intermediul altor
bunuri de care sunt intim legate)
Exemplu: cutiile pentru instrumente muzicale, supracoperta unei cărți, cheile de la
lacăt.
1. Explicați ce înseamnă capacitatea civilă, sub ambele aspecte ( capacitate de exercițiu și

de folosință)
Capacitatea civilă este o parte a capacității juridice, care constă în aptitudinea
persoanei de a-și exercita drepturile civile și de a-și asuma obligații civile, prin încheierea
de acte juridice. Ea se împarte în capacitate de folosință și capacitate de exercițiu.
Capacitatea de folosință reprezintă aptitudinea persoanei de a avea drepturi si
obligatii civile. Aceasta începe de la nașterea persoanei fizice și încetează odată cu moartea
sa.
Capacitatea de exercitiu reprezintă aptitudinea persoanei de a încheia singură acte
juridice civile. Pentru cei care nu au capacitate de exercițiu, actele juridice se încheie, în
numele acestora, de reprezentanții lor legali, în condițiile prevăzute de lege.
2. Explicați ce capacitate de exercițiu au persoanele cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani și ce

acte pot încheia singuri.
Persoanele cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani au capacitate de exercițiu restrânsă
aceasta presupunând că pot încheia actele juridice de dispoziție prin care dobândesc
drepturi și își asumă obligații, dar cu încuviințarea prealabilă a părinților sau a tutorelui
chemat potrivit legii sa le asigure ocrotirea. Este posibil ca minorul cu capacitate de
exercițiu restrânsă să facă singur acte de conservare, acte de administrare care nu îl
prejudiciază, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se
execută la data încheierii lor.
Aceste persoane cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani pot căpăta capacitate deplină în
următoarele situații:
a. În general la vârsta de 18 ani
b. În cazul minorilor care se căsătoresc
c. În cazul minorilor care au împlinit 16 ani, cu încuviințarea instanței de tutelă și
pentru motive temeinice
3. Precizați ce capacitate de exercițiu au minorii care s-au căsătorit valabil și cei care au
încheiat cu bună-credință o căsătorie nulă.
Prin căsătorie minorul dobândește capacitate deplină de exercițiu. Dacă această
căsătorie a fost cu bună-credință, minorul păstrează capacitate deplină de exercițiu și după
anularea căsătoriei.
4. Care este corelația dintre capacitatea de folosință a persoanei fizice și cea a persoanei
juridice?
Persoanele juridice care sunt supuse înregistrării dobândesc capacitatea de folosinţă
de la data înregistrării lor. Persoanele juridice nesupuse înregistrării dobândesc capacitatea
de folosinţă, în funcţie de modul de înfiinţare aplicabil, după caz, de la data actului de
înfiinţare, de la data autorizării constituirii lor sau de la data îndeplinirii altei cerinţe pe care
legea o prevede.
Capacitatea de folosință a persoanelor fizice începe chiar din momentul concepției,
cu o condiție: ca ființa umană să se nască vie.
Exerciții – Subiectele raportului juridic civil. Capacitate civilă. Persoane fizice

Răspunsul corect este a) și c), întrucât varianta de la c) definește conținutul raportului

juridic.
Răspunsul corect este a și b, întrucât nu orice relație socială reprezintă raport juridic. Este
nevoie de o normă juridică aplicabilă raportului respectiv și care să reglementeze relația
socială respectivă (de exemplu contractul de vânzare-cumpărare reprezintă un raport juridic,
în cazul căruia conduita vanzătorului și cumpărătorului este reglementată de dispozițiile
normative aplicabile vânzării). În cadrul raporturilor juridice civile intră raporturile personal
nepatrimoniale (adică cele care nu au un conținut evaluabil în bani – de exemplu convenția
dintre soți cu privire la stabilirea numelui copilului vizează drepturi personale și nu are
caracter patrimonial), dar și cele patrimoniale (adică cele care au conținut patrimonial – de
exemplu contractul de închiriere, de vanzare- cumpărare).

proprietate
Răspunsul corect este a și b. Sunt practic 2 princpii fundamentale aplicabile dreptului civil
și implicit raporturilor juridice civile.
Răspunsul corect este b și d, din aceleași motive enunțate mai sus.

Răspunsul corect este a,c,d din aceleași considerente de la grila 2.

juridic civil
Răspunsul corect este d). Așadar în categoria subiectelor raporturilor juridice
civile întră și profesioniștii (comercianți sau necomercianți). Practic participarea
profesioniștilor la raporturile juridice civile le conferă acestora particularitatea
că ele devin raporturi juridice de dreptul afacerilor. Profesioniștii sunt de 2
feluri: comercianți și necomercianți. În categoria profesioniștilor comercianți
intră: persoane fizice (PFA-persoane fizice autorizate, întreprinderile
individuale, întreprinderile familiale, iar actul normativ care reglementează
statutul acestora este OUG. 44/2008) și persoanele juridice (în general
societățile comerciale, companii naționale, societăți naționale, etc). De
asemenea, în categoria profesioniștilor necomercianți, intră persoanele care
desfășoară profesii liberale, în baza unei autorizări de la autoritatea din domeniu.
(de exemplu Consiliul Medierii, pentru mediatori; Baroul București pentru
avocații din București, etc)

Răspunsul corect este a, b, e. Capacitatea civilă presupune 2 componente:
capacitatea de folosință (adică aptitudinea persoanei de a fi titulară de drepturi și
obligații) și capacitatea de exercițiu (adică aptitudinea persoanei de a-și asupra
dreptri și obligații, adică de a încheia acte juridice). Si persoana juridică are
capacitate civilă (adică este titulară de drepturi și obligații și încheie acte juridice
prin reprezentanții săi).
d) nici o variantă
Răspunsul corect este a) și c)
9. Patronul X moare. El are doi fii și o soție care este însărcinată. După moartea
lui S, soția aduce pe lume o fetiță:
Răspunsul corect este b, ca urmare a excepției care prevede în cazul persoanelor fizice
dobândirea capacității de folosință de la concepție, sub o singură condiție: ca ființa umană
să se nască vie.

Răspunsul corect este a și b, întrucât decesul se declară și prin hotărâre judecătorească.

c) În cazul minorilor care au împlinit 16 ani, cu încuviințarea instanței de tutelă
și pentru motive temeinice( instanța de tutelă este o instanță specializată care
are această competență potrivit legii)
Răspunsul corect este a, b, c. Nu poate fi și varianța d, întrucât este nevoie de încuviințarea
instanței de tutelă.
Răspunsul corect a și b.
13. Identificați în ce situație persoana lipsită de capacitate de exercițiu poate încheia

și singur anumite acte prevăzute de lege.
Persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sunt minorii care nu au împlinit 14

ani. Pentru aceștia din urmă, actele juridice se încheie de către reprezentanții lor
legali în numele acestora, respectiv de părinți sau tutore. Cu toate acestea,
persoana lipsită de capacitate de exercițiu poate încheia singură actele anume
prevăzute de lege, actele de conservare, precum și actele de dispoziție de mică
valoare, cu caracter curent și care se execută la momentul încheierii lor. ( De
exemplu cumpararea unui covrig de către minor reprezintă un act de dispoziție de
mică valoare).

Răspunsul corect este b. Doar dacă era de rea-credință (adică folosea căsătoria în
scop fraudulos) pierdea capacitatea de exercițiu deplină și revenea la cea
restrânsă.

ani, presupune:
lor.
Răspunsul corect b și d, pornind de la considerentele mentionate la exercițiul 13.
II. Speță:
Minorul Claudiu (în vârstă de 17 ani) este un foarte cunoscut pictor. În data de 1
martie 2012, Claudiu încheie singur un contract cu colecționarul Paul, prin care s-a
prevăzut realizarea de către Claudiu a unui tablou pentru suma de 10.000 lei. Dorel, tatăl lui
Claudiu, a luat cunoștință de existența acestui contract la data de 1 iunie 2012, când Paul s-a
prezentat la domiciliul lui Claudiu, iar acesta din urmă a prezentat tabloul executat. Întrucât,
cu această ocazie, Paul nu a plătit și prețul convenit, Dorel i-a cerut această plată printr-o
notificare transmisă prin fax ziua următoare. Paul i-a plătit prețul lui Claudiu la data de 5
iunie 2012. În aceeași zi, Claudiu a încheiat cu societatea SUCCES, un contract de
asigurare privind 6 tablouri care îi aparțineau și care se aflau în depozit la Muzeul Național
de Artă, fiind expuse sub pază permanente. Prima de asigurare stabilită era de 6000 lei/
lună, Claudiu plătind la încheierea contractului prima aferentă primei luni, cu bani dintre cei
plătiți de Paul. La 1 august 2012, Dorel cheamă în judecată pe Paul, pe societatea Succes și
pe Anton, cerând anularea contractelor încheiate de Claudiu cu aceste persoane și restituirea
tabloului predat de Paul precum și a sumelor de bani plătite societății Succes și lui Anton.
În motivare, Dorel a arătat că cele 2 contracte sunt acte de dispoziție, astfel încât, având în
vedere incapacitatea lui Claudiu, erau necesare încuviințarea sa și a instanței de tutelă.
Cerințe:
1. Precizați dacă contractul de asigurare încheiat de Claudiu cu societatea Succes poate
fi calificat drept un act de conservare, astfel încât să poată fi încheiat în mod
valabil de către Claudiu (care nu are încă capacitate deplină de exercițiu)
2. Precizați dacă contractul încheiat între Claudiu și colecționarul Paul, poate fi
calificat drept un act de dispoziție? Este acesta încheiat cu respectarea condițiilor
privind capacitatea de exercițiu a lui Claudiu?
3. Precizați în cazul persoanelor fizice cu capacitate de exercițiu restrânsă, care este
soluția privind încheierea de acte de dispoziție și de conservare a propriului
patrimoniu.
4. Ce va decide instanța de judecată?
Rezolvare:
a. Contratul de asigurare încheiat de Claudiu cu societatea Succes nu poate fi
calificat drept act de conservare. Actul trebuia să fie necesar pentru
preîntâmpinarea pierderii unui drept. Dar în speță tablourile se aflau la
depozitul unei instituții aflate sub pază, neexistând perspectiva pieirii
acestora. Mai mult decât atât, contractul nu este unul prin care minorul
dispune doar de veniturile realizate prin îndeletnicirile sale, ci creează
obligații care să fie executate în viitor care au ca obiect plata unor sume de
bani care nu sunt acoperite din veniturile realizate de minor din vânzarea
tabloului. (art. 42 alin. 2 din Cod civil).
b. Contractul încheiat între Claudiu și colecționarul Paul (care este un contract
de antrepriză) ar trebui calificat drept un act de dispoziție (în sensul art. 144
C. civ). Pe de altă parte, contractul de antrepriză din speță este încheiat în
legătură cu îndeletnicirile artistice ale minorului, în sensul art. 42 alin (1)
Cod civil. Pe cale de consecință, deși contractul încheiat între Claudiu și
colecționarul Paul este un act de dispoziție, acesta poate fi încheiat cu
încuviințarea ocrotitorului, nefiind necesară în acest caz și încuviințarea
instanței de tutelă. Din speță reiese că Paul și-a dat ulterior consimțământul
cu privire la încheierea contractului dintre Claudiu și colecționarul Paul, așa
încât s-au respectat în privința acestuia condițiile prevăzute de lege.
c. Persoanele fizice cu capacitate de exercițiu limitată pot încheia acte de
dispoziție numai cu încuviințarea părinților sau după caz, a tutorelui, iar în
cazurile prevăzute de lege și cu autorizarea instanței de tutelă. Este posibil
totuși pentru minorul cu capacitate de exercițiu limitată să facă singur acte
de conservare, acte de administrare care nu îl prejududiciază, precum și acte
de dispoziție de mică valoare cu caracter curent și care se execută la data
încheierii lor.
d. Instanța va admite în parte acțiunea și va anula doar contractul de asigurare.
Exerciții – conținutul și obiectul raportului juridic civil. Clasificarea drepturilor și obligațiilor civile

e. Drepturile și obligațiile subiectelor de drept ale raportului juridic respectiv
f. Acțiunile sau inacțiunile pe care subiectul activ le poate pretinde, iar subiectul pasiv
g. Temeiul de drept al raportului juridic respectiv
h. Bunurile ca exprimare materială a prestațiilor la care este obligat subiectul pasiv
Răspunsul corect este b și d, întrucât prin obiectul raportului juridic înțelegem 2
accepțiuni: una care se referă la prestațiile părților (subiectului pasiv), iar cea de a
doua accepțiune se referă la bunuri (care sunt lucrurile corporale sau necorporale).
De regulă, în raporturile patrimoniale prestațiile părților privesc operațiuni care se
referă la bunuri materiale.
Atenție! – Numai acele lucruri cu privire la care persoanele fizice sau juridice pot
avea anumite drepturi pot constitui bunuri (de exemplu dreptul de proprietate face
ca un lucru să devină bun)

d. Este un bun, în sensul de obiect derivat al raportului juridic
e. Nu este un bun, în sensul de obiect derivat al raportului juridic
f. Este cel care permite lucrurilor să devină bunuri în sens juridic
Răspunsul corect este c, din considerentele expuse mai sus.

d. Intră în categoria bunurilor corporale
e. Intră în categoria bunurilor incorporale
f. Intră în categoria bunurilor mobile
Răspunsul corect este b, întrucât nu are existență materială, dar au o valoare

economică).
d. Sunt bunuri care prin natura lor sunt mobile, dar datorită destinației lor sunt
considerate imobile
e. În această categorie intră de exemplu pomii pe picior, recoltele prinse în rădăcini,
f. În această categorie intră drepturile reale (în afara dreptului de proprietate) care se
Răspunsul corect este a, întrucât varianta de la b corespunde bunurilor imobile
prin natura lor.
d. Sunt considerate bunuri imobile numai în raport cu proprietarul pământului
e. Prin natura lor sunt imobile, dar devin mobile prin anticipație față de cel care le
f. Drepturile dobândite asupra unor bunuri mobile prin anticipație sunt drepturi
mobiliare, dar vor trebui notate în Cartea Funciară pentru opozabilitatea lor față de
terți
Răspunsul corect este a, b și c. Este corectă și varianta de la c), întrucât este
vorba despre un bun mobil prin anticipație și nu un bun mobil prin natura lui,
caz în care nu trebuie înscris în Cartea Funciară.
d. Înstrăinarea acestora se face prin înscrierea în cartea funciară
e. Nu se impune înscrierea înstrăinării în cartea funciară, întrucât posesorul bunului
mobil se bucură de prezumția de proprietate
f. Înstrăinarea acestora presupune forma autentică al înscrisului constatator al
transmisiunii
Răspunsul corect este a), întrucât nu este vorba despre un bun imobil, iar pentru
opozabilitatea dreptului asupra unui bun mobil nu este nevoie de îndeplinirea
vreunei forme de publicitate, simpla posesie prezumând proprietatea.
d. Intră în categoria bunurilor determinate prin caractere individuale
e. Intră în categoria bunurilor determinate prin caractere generice
f. Este un bun incorporal
Răspunsul corect este a), întrucât este vorba despre un bun unicat care se
deosebește de bunurile asemănătoare.
d. Deși este o vânzare a unor bunuri de gen, are ca obiect un bun determinat individual
e. Transferul dreptului de proprietate se face odată ce contractul a fost încheiat, chiar
f. Transferul dreptului de proprietate se face odată ce bunurile au fost individualizate
prin cântărire, măsurare sau numărare
Răspunsul corect este a și b, întrucât este vorba despre o vânzare în bloc.
Așadar, vânzarea a 10 tone de grâu este o vânzare de bunuri de gen, vânzarea
având un obiect determinat generic, transferul dreptului de proprietate fâcându-
se la momentul cântăririi cerealelor. Dacă însă vânzarea privește toată cantitatea
de cereale aflată în silozul vânzătorului, la un preț global, aceasta este o vanzare
a unor bunuri de gen, dar care are ca obiect un bun individual determinat
(vânzarea în bloc, adică tot silozul vânzătorului), transferul proprietății făcându-
se la momentul încheierii contractului, chiar dacă bunurile nu au fost
individualizate, măsurate, numărate.
e. Bunurilor fungibile ( adică acelea care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei
obligații)
f. Bunurilor nefungibile (adică acelea care nu pot fi înlocuite unele cu altele în executarea
unei obligații)
g. Este un bun imobil prin anticipație
h. Este un bun mobil prin anticipație
Răspunsul corect este a. Un bun fungibil este un bun care poate fi înlocuit cu
altul în executarea obligației. Deci banii au o fungibilitate absolută, în sensul în
care aceștia au aptitudinea de a înlocui orice alte bunuri prin plată.

d. Sunt fructe naturale
e. Sunt fructe industriale
f. Sunt fructe civile
Răspunsul corect este c, întrucât este vorba despre venituri rezultate din
folosirea bunului de către o altă persoană, în virtutea unui act juridic.(de
exemplu despre un contract de închiriere, cum este cazul chiriilor)
e) Sunt acelea în care titularul este îndreptățit să-și exercite dreptul său cu excluderea
tuturor celorlalți
f) Sunt drepturile personal nepatrimoniale (dreptul la nume; dreptul la respectarea vieții
private)
g) Drepturile reale principale și cele derivate(dreptul de proprietate, dreptul de ipotecă,
etc)
h) Toate variantele sunt corecte
Răspunsul corect este d). Practic după criteriul opozabilității lor, drepturile sunt
absolute și relative. Un exemplu de drept absolut este dreptul de proprietate -
adică proprietarul poate pretinde oricărei alte persoane să îi respecte dreptul și să
nu facă nimic de natură să-i tulbure dreptul său de proprietate. Drepturile
relative relevă o opozabilitate doar față de o anumită persoană determinată ( de
exemplu dreptul vânzătorului de a pretinde prețul bunului vândut doar de la
vânzător, deci este un drept relativ).
e) Obligația de strămuta un drept real privind un bun (adică obligația vânzătorului de a
f) Obligația vânzătorului de a preda lucrul vândut cumpărătorului
g) De obicei, este cu executare imediată
h) Nici o variantă
Răspunsul corect este a și c. Varianta b se exclude, întrucât este vorba despre o
obligație de a face.
Obligația de a da reprezintă îndatorirea de a constitui sau a strămuta un drept
real privind un bun, fiind vorba despre o prestație pozitivă. ( De exemplu
obligația vânzătorului de a transmite cumpărătorului dreptul de proprietate
asupra bunului vândut). De obicei, obligația de a da este cu executare imediată,
cu excepția situației privind bunurile de gen (descrise mai sus), caz în care
executarea obligației are loc numai după individualizarea, măsurarea, cântărirea
lor.
1. Răspund nelimitat si solidar: b) Societatea în comandită simplă;

a) Asociații comanditari; c) Societatea pe acțiuni;
b) Asociații comanditați; d) Societatea în comandită pe
c) Asociatul unic; acțiuni;
d) Nici un răspuns corect. e) Societatea cu răspundere limitată.
2. Aportul obligatoriu la constituirea 6. Societatea care poate fi deținută de
unei societăți este în: un număr maxim de 50 de asociați este:
a) bani; a) Societatea în nume colectiv;
b) bunuri; b) Societatea în comandită simplă;
c) industrie;

într-o societate în nume colectiv este
de:
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
4. Societatea care poate fi deținută de

un asociat unic este:
d) Societatea în comandită
pe acțiuni;
e) Societatea cu răspundere
limitată.
5. Societatea care poate fi administrată

în sistem dualist este:
d) Societatea în comandită
pe acțiuni;
e) Societatea cu răspundere
limitată.
7. Adunarea general extraordinară

a acționarilor:
a) Aprobă situațiile financiare
ale societății;
sediului social al
societății;
8. Adunarea general ordinară

a acționarilor:
a) Numește administratorii
și cenzorii;
b) Decide asupra
schimbării obiectului de
activitate al societății;
c) Decide înființarea unor
sedii secundare;
9. Durata mandatului cenzorilor este de:

a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
10. Valoarea minima a unei acțiuni

într- o societate pe acțiuni este:
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;
Explicatii profa
3d- nu avem minim la societatile de persoane. b ar fi fost pentru SRL
4e. Ce vreau sa mai retineti aici este ca o persoana nu poate fi asociat unic decat la un singur SRL cu asociat unic. Daca vrea
sa mai constitutie un SRL, trebuie sa mai gaseasca un asociat, indiferent cat de putin din capital va avea acesta din urma.
Totodata, pentru ca societatile pot fi asociati in alte societati la randul lor, un SRL cu asociat unic nu poate fi unic asociat
intr-un alt SRL.
la 10
Valoarea minima a unei actiuni este de 0,1 lei. Valoarea minima a unei parti sociale in SRL este de 10 lei si valoarea
minima a unei obligatiuni (pe care le avem doar la SA) este de 2,5 lei.
Obligaţiunile sunt titluri de valoare (de credit) emise de societate în schimbul sumelor de bani împrumutate, care
încorporează îndatorirea societăţii de a rambursa aceste sume şi de a plăti dobânzile aferente. Potrivit legii,
obligaţiunile sunt de două feluri: obligaţiuni nominative şi obligaţiuni la purtător.
Obligaţiunile nominative sunt cele care cuprind elementele de identificare ale obligatorului şi pot fi emise în formă
materială, pe suport de hârtie sau în formă dematerializată, prin înscriere în cont [art. 167 alin. (3) din Legea nr.
31/1990].
Obligaţiunile la purtător nu cuprind elementele de identificare ale titularului şi pot fi transmise prin simpla tradiţiune a
titlului.
1085:
1. Donatia este un act juridic:
a) unilateral
b) bilateral
c) multilateral
2. Implică eroarea celui care o realizează:
a) gestiunea de afaceri
b) îmbogățirea fără justă cauză
c) plata nedatorată
1. Prejudiciul produs de elev în clasă atrage răspunderea:
a) părinților
b) pofesorului
c) maistrului
2. Cine plăteste pentru stricăciunile provocate de animalul de companie?
a) proprietarul
b) cel care are în grijă animalul
c) ambele variante de mai sus (a+b)
1084:
1. Implică o datorie prealabilă:
b) plata
c) îmbogățirea fără justă cauză.
Plata este cea mai uzitată modalitate de executare a unei obligații - deci trebuie să
fie precedată de o obligație valabilă
În caz contrar, putem vorbi despre o plată nedatorată.
2. Răspunderea este de regulă
a) pentru faptele proprii
b) pentru faptele altei persoane
c) pentru pagubele provocate de animale
Regula - persoanele fizice și persoanele juridice răspund pentru faptele lor proprii.
Excepția - răspunderea pentru prejudiciile produse de alte persoane / de animale /
de bunuri
1. Implică o datorie prealabilă:

b) plata
c) îmbogățirea fără justă cauză.
Plata este cea mai uzitată modalitate de executare a unei obligații - deci trebuie să
fie precedată de o obligație valabilă
În caz contrar, putem vorbi despre o plată nedatorată.
2. Răspunderea este de regulă
a) pentru faptele proprii
b) pentru faptele altei persoane
c) pentru pagubele provocate de animale
Regula - persoanele fizice și persoanele juridice răspund pentru faptele lor proprii.
Excepția - răspunderea pentru prejudiciile produse de alte persoane / de animale /
de bunuri
GRILE: 23.03-29.03
1081:
 Contractul de vânzare cumpărare este un contract solemn ?
a. are ca obiect un computer.

b. are ca obiect un autoturism
c. are ca obiect un teren
In cele 3 cazuri cand se incheie valabil contractul - adica în ce moment cumpărătorul devine
proprietarul bunului?
De fapt, vanzarea-cumpărarea este solemnă atât în cazul terenului cât și cazul autoturismului
- autovehiculele trebuie înmatriculate de poliția rutieră pentru a putea circula pe drumurile
publice. În acest caz - cumpărătorul devine poprietar de la data acordului de voință care poate fi
exprimat verbal.
Foarte corect, înstrăinarea -vânzare, schimb, donație etc.- imobilelor (clădiri, terenuri, construcții
de orice fel- o statuie etc.) se face valabil numai în baza unui contract care trebuie să îndeplinește
anumite formalități /solemnități:
- un înscris (document) încheiat în formă autentică (autentificarea realizată de notarul public)
- după care acesta este înregistrat (întabulat) în Cartea Funciară (adică sunt îndeplinite formalități
de publicitate imobiliară)

Când este eroare și când este dol?
- X negociază cu Y în vederea achiziționării unui apartament.
Însă :
- Y nu este nici proprietarul ap. nici împuternicit de proprietar să vândă ap.
- Y nu are un ap. ci o garsonieră în acel bloc.
- Y îi prezintă lui X un act de proprietate asupra ap în discuție care nu este înregistrat la Cartea
Funciară.
R: Dolul afectează consimțământul lui X doar în cazul în care Y îi arată acel act de proprietate -
eroarea este autoprovocata- te afli în eroare pentru că TU nu ești atent la situația de fapt, la
elementele tranzacției
dolul este provocat de cealaltă parte - celălalt te convinge să închei tranzacția
1080:
 La ce moment trebuie să fie viciat consimțământul uneia dintre părțile contractului?
a . anterior încheierii contractului
b. ulterior încheierii contractului
c. la momentul negocierii contractului
R:
De fapt exprimarea mea este ușor deficitară întrucât anterior încheierii contractului poate fi
înțeles ca fiind în timpul negocierii contractului.
dar cel mai corect răspuns este c - în timpul negocierilor
a, poate fi acceptat drept variantă corectă, dar se pune problema care este intervalul de timp
relevant anterior contractului? 1 an ?
6.04-12.04
1081:
1. Pot fi transmise la o altă valoare decît cea nominală:
a) părțile sociale emise de SNC,
b) acțiunile emise de SA,
c) părțile sociale emise de SRL,
2. Au o valoare de minim 2,5 lei:

a) părțile sociale
b) acțiunile,
c) obligațiunile
3. Dau dreptul la încasarea de dobânzi:

a) părțile sociale
b) acțiunile,
c) obligațiunile
4. Valoarea minimă obligatorie a capitalului social al unei SNC este de

a) 200 lei,
b) 90.000 lei,
c) 25.000 euro
1. Are caracter intuitu personae:

a) SNC
b) SA
c) SRL
2. O SRL poate fi înființată valabil de:

a) o persoană,
b) 10 persoane,
c) 100 persoane,
3. Consiliul de administrație al unei SA corespunde sistemului de administrare

a) unilateral
b) unipersonal,
c) dualist,
4. Durata minimă pentru care este numit un administrator (durata mandatului) este de:
a) 4 ani
b) 3 ani
c) 2 ani
1. Răspund pentru obligațiile societății:
a) asociații,
b) acționarii,
c) administratorii,
d) cenzorii,
e) niciun răspuns corect
2. Răspund limitat:
a) asociații din SNC,
b) asociații din SCS,
c) asociații din SRL,
3. Răspund nelimitat:
a) asociații din SNC,
b) asociații din SCS,
c) aosicații din SRL
d) niciun răspuns correct
1. Trebuie să fie aduse la constituirea oricărui tip de societate:

a) aporturile în numerar,
b) aporturile în creanțe,
c) aporturile în natură,
d) aporturile în muncă,
2. Pot fi aduse la constituirea oricărui tip de societate:
a) aporturile în numerar,
b) aporturile în creanțe,
c) aporturile în natură,
d) aporturile în muncă,
3. Nu intră în cuantumul valoric al capitalului social:

a) aportul în numerar,
b) aportul în creanțe,
c) aportul în natură,
d) aportul în muncă,
1. Trebuie să fie adus la înființarea oricărei societăți, indiferent de tipul ei:

a) aport în numerar,
b) aport în natură,
c) aport în creanțe,
d) aport în muncă,
e) niciun răspuns corect.
Aportul în numerar este obligatoriu = banii sunt necesari pentru înființarea societății
2. Poate fi adus la înființarea oricărei societăți, indiferent de tipul ei:

Aportul în natură poate să fie adus în orice societate = poate să lipsească
3. Nu intră în cuantumul capitalului social (contravaloarea acestui aport nu se adaugă la valoarea

capitalului social):
4. Legea prevede o valoare minimă obligatorie a capitalului social, în cazul:

a) SNC,
b) SCS)
c) SCA
d) SA
e) SRL
Sunt societăți de capital sau mixte
5. Legea prevede o valoare minimă obligatorie pentru o parte socială, în cazul:

a) SNC,
b) SCS)
c) SCA
d) SA
e) SRL
Este o societate mixtă
1. Actul constitutiv conține cu precădere contractul de societate în cazul:

a) SNC,
b) SCS,
c) SCA,
d) SA
e) SRL
f) niciun răspuns corect.
SNC și SCS sunt societăți de persoane
1. Actul constitutiv reprezintă exclusiv un statut în cazul:

a) SNC,
b) SCS,
c) SCA,
d) SA
e) SRL
Singura societate al cărei act constitutiv conține doar statutul = act juridic unilateral este SRL
cu asociat unic.
Prin urmare, răspunsul e) SRL nu este corect pentru că este incomplet, adică nu se face
distincție între cele 2 forme de SRL : SRL cu mai mulți asociați, respectiv SRL cu asociat unic
3. Actul constitutiv trebuie să fie autentificat în cazul

a) SNC,
b) SCS,
c) SCA,
d) SA
e) SRL
SNC și SCS sunt societăți de persoane
4. Actul constitutiv are caracter unilateral în cazul:

a) SNC,
b) SCS,
c) SCA,
d) SA
e) SRL
Singura societate al cărei act constitutiv este un act juridic unilateral = care provine de la o
singură persoană este SRL cu asociat unic.
Prin urmare, răspunsul e) SRL nu este corect pentru că este incomplet, adică nu se face
distincție între cele 2 forme de SRL : SRL cu mai mulți asociați, respectiv SRL cu asociat unic
5. Trebuie încheiat un acord de constituire în cazul:

a) PFA
b) întreprindere individuală
c) întreprindere familială
Singura formă de organizare a activității economice de o pf care implică mai multe persoane =
care necesită un acord - este întreprinderea familială
1. Raportul dintre societate și cenzori este guvernat de prevederile referitoare la:
a) contractul de comision,
b) contractul de muncă,
c) contractul de intermediere,
d) contractul de mandat,
2. Raportul dintre societate și administratori este guvernat de prevederile referitoare la:

a) contractul de comision,
b) contractul de muncă,
c) contractul de intermediere,
d) contractul de mandat,
3. Administratorii sunt numiți de AGA pe o perioadă dee:

a) 2 ani,
b) 3 ani,
c) 4 ani
4. Cenzorii sunt numiți de AGA pe o perioadă dee:

a) 2 ani,
b) 3 ani,
c) 4 ani
1083:
1. Răspund pentru obligațiile societății:
a) asociații,
b) administratorii,
c) cenzorii
2. Constituie o formă asociativă:

a) PFA,
b) întreprindere individuală,
c) întreprindere familială,
3. Pot aduce aporturi în creanțe:

a) asociații unei SNC,
b) aociații unei SRL,
c) asociații comanditari ai unei SCS,
1. Se poate constitui prin subscripție publică:

a) SA
b) SNC
c) SRL
2. O pj se identifică în cadrul raporturilor juridice cu:
a) cetățenia,
b) CUI,
c) nume
3. Emite acțiuni:
a) SCA
b) SNC
c) SRL
4. Capitalul social poate fi vărsat în mai multe etape, la înființarea unei:

a) SA
b) SNC
c) SRL
1. Societățile de persoane se caracterizează printr-una din următoarele trăsături:

a) un capital minim prevăzut de lege,
b) numirea obligatorie a cenzorilor,
c) emiterea de părți sociale,
2. Alegeți afirmația corectă:

a) părțile sociale sunt titluri de valoare negociabile,
b) valoare minimă obligatorie a unei părți sociale emisă de SRL este de 10 lei,
c) SCS emite și obligațiuni,
3. În relațiile cu terții, o societate este reprezentată de:

a) administratori,
b) asociați,
c) auditori,
4. Alegeţi afirmaţia corectă, iar pentru cele incorecte enunţaţi corespunzător răspunsul corect:
a) SRL este obligată să verse jumătate din capitalul social subscris la data constituirii;
b) CA al unei SA stabileşte politicile contabile şi sistemul de control financiar şi aprobă
planificarea financiară;
c) AGA poate aproba situaţiile financiare numai dacă acestea sunt însoţite de raportul
cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari;
d) Cenzorii au dreptul să împuternicească persoane cu calitatea de expert contabil pentru a le
exercita mandatul;
e) În cazul SA organizate potrivit sistemului dualist, lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub
controlul auditorilor;
f) În cazul SA organizate potrivit sistemului unitar, lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul
sub controlul cenzorilor.
5. O SRL poate avea:

a) minim 2 asociați,
b) maxim 20 de asociați
c) numai un asociat
SRL poate fi pluripersonală sau unipersonală. Cum nu se precizează în grilă, răspunsul corect
nu poate fi decât d
a) sucursala,
b) filiala,
c) reprezentanța
Sucursala și reprezentața sunt sedii secundare, nu au personalitate juridică
2. Trebuie evaluate de un expert la momentul înființării societății:

a) aportul în numerar,
b) aportul în natură,
c) aportul în creanțe,
d) aportul în muncă.
Legea urmărește ca asociații să nu supraevalueze contravaloarea bunurilor pe care le transmit
societății.
3. Obligațiunile pot fi emise de :

a) SNC
b) SCS
c) SCA
d) SA
e) SRL
Numai societățile de capital emit obligațiuni
4. Titularii de obligațiuni au dreptul să încaseze pe lângă contravaloarea obligațiunilor și

a) dividende
b) redevențe,
c) dobânzi,
d) comisioane
Obligațiunile sunt emise pentru a atrage împrumuturi de la terți
1085:
1. Alegeti afirmatia corecta:
a) patrimoniul reprezinta o universalitate de fapt,
b) o persoana -pf sau pj- are un singur patrimoniu
c) patrimoniul cuprinde drepturi si obligatii cu continut economic,
d) niciun raspuns corect.
2. Calitatile personale ale asociatului sunt importante in cadrul unei:

a) SA
b) SCA
c) SRL
3. Trebuie sa se inregistreze in Registrul comertului

a) avocatul
b) croitorul
c) jandarmul
1. Capacitatea de folosinta a societatii incepe din momentul

a) semnarii actului constitutiv,
b) inmatricularii in Registrul comertului
c) desemnarii administratorului
2. Pot fi transmise la o valoare mai mica decat cea nominala:

a) partile sociale,
b) actiunile
c) obligatiunile
3. Poate sa nu aiba capacitate deplina de exercitiu

a) fondatorul
b) administratorul
c) cenzorul
Daca in loc de fondator este mentionat asociatul, se schimba solutia !!!

4. Poate sa nu aiba capacitate deplina de exercitiu
a) asociatul
b) administratorul
c) cenzorul
1084:
6. Rosiile sunt fructe:
a) naturale,
b) industriale,
c) civile,
7. Tabla din amfiteatru, este un bun mobil

a) prin natura lui,
b) prin determinarea legii,
c) prin destinatie
8. Are scop lucrativ:

a) ASE
b) Asociatia studenteasca …
c) Sindicatul …
9. Constituie organul de decizie al SRL:

a) AGA,
b) CA
c) directori
10. Cenzorii sunt numiti pe o perioada de :

a) 4 ani,
b) 3 ani,
c) 2 ani,
1. Este o universalitate de fapt

a) fondul de comert
b) patrimoniul de afectatiune
c) fiducia
2. In cazul in care societatea nu isi achita datoriile, creditorul il urmareste pe:

a) administrator
b) asociatul comanditar,
c) cenzor
3) Legea nu prevede o valoare minima obligatorie pentru:

a) actiunile emise de SA,
b) obligatiunile emise de SCA,
c) partile sociale emise de SRL
4. Reprezinta un mijloc de individualizare:

a) vadul comercial,
b) emblema,
c) clientela
5. In principiu nu pot fi transmise tertilor>

a) partile sociale,
b) actiunile,
c) obligatiunile,
27.04-3.05
1081:
1. Este element de identificare:
a) clientela,
b) vadul comercial,
c) firma,
2. Care este cel mai important element al fondului de comerț? (din punct de vedere al afacerii)
a) clientela,
b) vadul comercial,
c) firma,
3. Deosebește un profesionist de toți ceilalți profesioniști

a) firma,
b) emblema,
c) marca
emblema deosebește :
- un profesionist de alții de același fel (Catena/Help net) sau
- un loc de desfășurare a activității de alt loc cu aceeași destinație (chioșcul x de chioșcul y)
marca desosebește:
- un produs de alt produs de același fel (săpunul x de săpunul y),
- un serviciu de alt serviciu (transportul în comun din București -STB de cel din Constanța-STC),
1. Fereastra este bun imobil:
a) prin natură,
c) prin determinarea legii
La momentul inițial fereastra este bun mobil = o ramă=geam;
fereastra nu are un scop funcțional în sine - ci servește utilizării apartamentului/sălii de curs etc.
2. Se înscrie în Cartea funciară, transmiterea:

a) unui apartament,
b) unui telefon mobil,
c) unui autoturism
Apartamentul este un bun imobil, a cărei transmitere (vânzare, donație, uzufruct etc.) trebuie să
fie întabulată = înscrisă în Cartea funciară.
3. Roșiile sunt fructe:

a) naturale,
b) industriale,
c) civile,
Conceptul de frunct industrial se referă la bunurile produse de un bun repetat cu efect al
activității omului. (sensul inițial al cuvântului industrie=munca omului).
Fructele naturale sunt produse spontan. (de la Dumnezeu)
1. Poate forma obiectul unui comodat:

a) un apartament,
b) o mașină,
c) un kg.de făină
Bunul trebuie să fie neconsumptibil
2. Aparține domeniul public al Primăriei sectorului 2

a) sediul primăriei,
b) mașinile primăriei,
c) mobilierul din primărie,
Bunurile din domeniul public sunt cele prevăzute în Constituție. Pentru ca un imobil să aparțină
domeniului public trebuie să fie de patrimoniu.
N.B.!!! statul și autoritățile administrativ-teritoriale au 2 categorii de bunuri = 2 domenii
- domeniul public - bunurile nu pot fi vândute
- domeniul privat - bunurile pot fi vândute
3. Stofa se consideră vândută în momentul în care:

a) se solicită,
b) este plătită,
c) este măsurată
Nu pot să vând niște stofă - ci doar 1 metru de stofă.
Nu pot să plătesc niște bani - ci 100 lei.
Bunurile de gen trebuie să fie individualizate prin: măsurare, cântărire, numărare.
Stofa trebuie măsurată.
Banii trebuie numărați.
1080:
1. Poate fi închiriat:
a) bun consumptibil,
b) bun de gen,
c) bun accesoriu
De regulă bunurile accesorii nu pot fi utilizate singure - ele sunt concepute să faciliteze
utilizarea unui bun principal. Pot să închiriez doar cablul de conectare la rețeaua electrică al
computerului?
Nu neg că în mod excepțional bunurile accesorii pot fi detașate de bunul principal inițial dar
ele sunt utilizate în conexiune cu un alt bun principal - de ex. încărcătorul telefonului.
Dar lege operează cu situațiile care apar de regulă - cu majoritatea.
2. Camioneta este un bun mobil:

a) prin determniarea legii,
b) prin natura lui,
c) prin anticipare,
Bunul mobil prin anticipare este bunul care își schimbă statutul din imobil - inițial- în mobil-
ulterior în raport cu o convenție.
De pildă - la 15 mai - se încheie contractul de vânzare-cumpărare cu privire la recolta de mere
din anul în curs. (merele urmează să fie culese în toamnă.) Ori în mai fructele sunt imobile =
fiind prinse de arbore, însă părțile au în vedere merele culese - bunuri mobile prin anticipare.
3. Merele sunt fructe:

a) naturale
b) industriale,
c) civile
Fructele civile sunt întotdeauna sume de bani primite de proprietar de la persoanele care
utilizează bunurile lui.
a) accesorii,
b) nefungibile,
c) de gen
2. Trebuie întabulat (= înregistrat în Cartea funciară) dreptul de proprietate asupra:
a) autoturismului,
b) computerului,
c) livezii
3. Intră în categoria productelor:

a) cheresteaua,
b) merele,
c) dobânzile
În acest caz trebuie să vedem natura bunului din care rezultă bunurile analizate (adică
variantele de răspuns).
Productele rezultă din bunuri nefrugifere, prin consumarea substanței bunurilor acestora din
urmă.
Astfel, în fiecare an mărul va produce mere , banii din bancă produc dobânzi.
Dar bușteanul o dată tăiat încetează să existe - își consumă substanța prin obținerea de
cherestea.
1. Dreptul de ipotecă asupra apartamentului este:
a) absolut,
b) principal,
c) personal-nepatrimonial,
Dreptul de ipotecă este un drept real, opozabil tuturor. Din acest motiv, conferă titularului lui -
creditorul ipotecar dreptul de a urmări bunul. Avem următoarea situație: Pe durata contractului
de ipotecă și cu acordul creditorului, debitorul vinde lui X apartamentul ipotecat. După această
operațiune, nu mai plătește creditul. Ce va face creditorul? Va executa silit ipoteca, adică va
scoate la vânzare prin licitație apartamentul. X - noul proprietar, care nu are nicio legătură cu
împrumutul (este terț față de contractul de credit dintre creditor și debitorul) NU se poate opune
executării silite !
2. Obligația zugravului de a vărui este o obligație,

a) de a da,
b) de a face,
c) de a nu face
este o prestare de servicii
3. Obligația angajatorului de a plăti lunar salariul angajatului este:

a) simplă,
b) pură,
c) complexă
salariul se încasează lunar - deci obligația este afectată de termen.
1. O aplicație pentru telefonul mobil este un bun:

a) fungibil,
b) consumptibil,
c) corporal,
2. Este accesoriu:
a) cureaua de la ceas,
b) cureaua de la servietă,
c) cureaua de la fustă/pantalon
Nicio curea nu poate fi utilizată singură - ca atare. Ci este destinată să ajute în utilizarea altui
bun (care prin raportare este principal.)
3. Intră în domeniul public al comunei X

a) clădirea primăriei din comună,
b) rețeaua electrică din comună,
c) islazul comunal,
Bunurile din domeniul public NU pot fi înstrăinate (de ex. vândute sau schimbate). Acestea sunt
cele enumerate de Constituție.
Problema este că statul și unitățile administrativ-teritoriale (oraș, comună, județ) au 2 categorii
de domenii
- domeniul public - bunuri inalienabile (= nu pot fi înstrăinate)
- domeniul privat - bunuri care pot fi înstrăinate.
În grilă, clădirea se poate afla într-unul din cele 2 domenii - deci pentru siguranță nu este o
variantă corectă. - e ambiguă
1. X îl trimite pe Y să cumpere o pîine. Ce fel de obligație îi revine lui Y:

a) de a da,
b) de mijloace
c) complexă,
Obligația lui Y de a cumpăra pâine, adică de a-i face un serviciu lui X:
- nu este de a da (pentru că pâinea nu este niciun moment bunul lui Y - X i-a dat banii pe pâine)
- nu este de mijloace - X are nevoie de pîinea aceea și, pe de altă parte stă în puterea lui X
integral să își execute obligația
- nu este complexă - întrucât implică 1 creditor, 1 debitor și o prestație și nu este afectată nici de
termen nici de condiție.
2. Promisiunea lui Z că până la 15.05. termină de amenajat camera lui X este o obligație:
a) de a da,
b) de mijloace
c) complexă,
- este complexă - are un termen de îndeplinire.
3. Plata este o modalitate de executare:

a) silită
b) prin echivalent bănesc,
c) în natură
1. Reprezintă o obligație de a da:
a) obligația vânzătorului de a preda bunul pe care îl vinde,
b) obligația vânzătorului de a-i transmite cumpărătorului bunul în proprietate,
c) obligația vânzătorului de a-i garanta cumpărătorului un bun de calitate,
2. Este o obligație de rezultat

a) obligația consultantului de a soluționa problema clientului său,
b) obligația instalatorului de a monta robinetul de la duș
c) obligația profesorului de a preda cursul din ziua de 7 mai
3. Obligația salariatului de a lucra este o obligație

a) simplă,
b) pură
c) complexă
a) creditorului,
b) debitorului,
c) ambilor
d) niciun răpuns corect
2. Recunoașterea datoriei de către debitor conduce la :

aI suspendarea prescripției extinctive,
b) întreruperea prescriției extinctive,
c) repunerea în termenul de prescripție exctinctivă,
d) niciun răpuns corect
3. Repunerea în termenul de prescripție poate fi făcută de

a) creditor
b) debitor
c) judecător
d) niciun răpuns corect.
1. Obligația de predare a cursului este:

a) de a da,
b) de mijloace
c) simplă
2. Termenul de prescriere a impozitului pe venit este de

a) 5 ani,
b) 3 ani,
c) 1 an,
3. Plata este o excutare a obligațiilor care se realizează:

a) de bună voie,
b) silită
c) la scadență
1. Obligația angajatorului de a plăti salariul este o obligație
a) simplă,
b) pură,
c) complexă
Salariul se plătește lunar = este o obligație afectată de termen.
2. Promisiunea lui X față de Y de a cumpăra o pâine și de a duce covorul la curățat este o
obligație complexă pentru că implică:
a) mai mulți creditori,
b) mai mulți debitori,
c) mai multe prestații,
Sunt 2 prestații : să cumpere pâine, să ducă la curățătorie covorul
3. Obligația croitoresei de a repara cămașa este o obligație :

a) de a da,
b) de a face,
c) de a nu face,
este o prestare de serviciu - pe care numai debitoarea (croitoreasa) o poate îndeplini
de regulă, obligațiile de a face sunt obligații intuitu personae
1. Intârzierea în îndeplinirea obligației atrage plata daunelor-interese :
a) moratorii,
b) compensatorii,
c) cominatorii)
2. Este necesară asumarea unei obligații înainte de :

a) plata datorată,
b) plata nedatorată,
c) ambele variante (a+b),
3. Reprezintă o executare voluntară și în natură:

a) plata datorată,
b) plata nedatorată,
c) ambele variante (a+b),
N.B.!!!!
plata datorată
= stinge o obligație preexistentă efectuării ei,
= este o executare voluntară și în natură.
plata nedatorată
= nu este precedată de nicio obligație - acesta este motivul pentru care nu se datorează
= este un fapt juridic
Accidentul de circulație este:
a) eveniment
b) fapt juridic
c) act juridic
Accidentul de circulație este produs de o altă persoană (în 95% din cazuri) deci este o acțiune
omenească produsă fără intenție / din culpă=din greșeală

a) act juridic
b) fapt juridic
c) executarea obligației
N.B.!!!
Nu confundați între:
- plata = excutarea voluntară și în natură a obligației
- plata nedatorată = fapt juridic
1. Cauzele de suspendare / întrerupere ale prescripției extinctive sunt stabilite de :
a) creditor,
b) debitor,
c) instanța de judecată
Cauzele de suspendare sau întrerupere sunt prevăzute de lege - C.civ.
2. Repunerea în termenul de prescripție extinctivă este încuviințată de

a) creditor,
b) debitor,
c) instanța de judecată
Dar dacă la data de 01.01.2020 începe să curgă termenul de prescripție. La data de 01.03.2020
creditorul îi trimite debitorului o notificare prin intermendiul unui executor jurdecătoresc prin
care îl somează ca până la 01.06.2020 să-și achite datoria. Cât timp mai are la dispoziție
creditorul să-l dea în judecată pe debitor?
a) 3 ani,
b) 2 ani și 10 luni,
c) 2 ani,
d niciun răspuns corect.
1. Reprezinte termenul general de prescripție:

a) 2 ani,
b) 5 ani,
c) 3 ani
2. La data de 01.01.2020 începe să curgă termenul de prescripție. La data de 01.03.2020 se

declară stare de urgență determinată de pandemia virusologică care durează până la 01.06.2020.
Cât timp mai are la dispoziție creditorul să-l dea în judecată pe debitor?
a) 3 ani,
b) 2 ani și 10 luni,
c) 2 ani,
d niciun răspuns corect.
Starea de urgență reprezintă un caz de forță majoră, calificat de lege drept cauză de suspendare
a cursului preescripției extinctive.
Deci în caz de suspendare - cursul se reia de la momentul la care s-a oprit (prin declararea
stării de urgență).
N.B.!!!
Nu intră în calcul durata cauzei de suspendare = cele 3 luni cât a durat starea de urgență
1. Prescripția extinctivă conduce la stingerea:
a) dreptului la chemarea în judecată a debitorului,
b) dreptul material încălcat de debitor prin neexecutarea obligației corelative,
c) dreptul instanței de a impune ordinea socială
Dreptul la acțiune constă în dreptul de a-l chema (da) în judecată pe debitor.
2. Împlinirea termenului de prescripția extinctivă trebuie invocată de:
a) creditor,
b) debitor,
c) instanța
Foarte corect. Debitorul are dreptul să arate că dreptul la acțiune este prescris/stins. El este cel
care are interesul să sc
ape de process
. 1. Accidentul de circulație este:

a) fapt juridic
b) act juridic
c) eveniment
Accidentul este acțiune omenească produsă fără intenția de a fi produsă.
2. X cumpără un covrig este

a) fapt juridic
b) act juridic
c) eveniment
X vrea să mănânce - deci vrea să cumpere covigul = acțiune omenească făcută cu intenție.
3. Situația în care chiriașul repară o ușă din apartament închiriat este:

b) îmbogățire fără justă cauză
c) plată nedatorată
d)niciun răspuns corect.
Deși nu au stabilit nimic în acest sens, chiriașul investește o sumă de bani în ușa care îi va
aparține proprietarului apartamentului. Practic contravaloarea ușii iese din patrimoniul
chiriașului și intră în patrimoniul proprietarului.
1. Împlinirea termenului de prescripție extinctivă îl favorizează pe

a) creditor,
b) debitor,
c) terț,
Prescripția extinctivă este o sancțiune aplicată creditorului care nu îl urmărește silit pe debitor.
Deci cel care câștigă, nu mai poate fi obligat să-și execute obligațile este debitorul.
2. Prescripția extinctivă poate fi invocată de

a) debitor,
b) instanța de judecată
c) creditor,
Debitorul are interesul să arate instanței că acțiunea este formulată fără drept de creditor, și în
consecință trebuie respinsă.
3. Repunerea în termen intervine

a) prin renegocierea creditorului cu debitorul,
b) prin încuviințarea instanței, la cererea creditorului,
c) prin executarea obligației de către un terț
De această dată, creditorul solicită instanței să nu aplice sancțiunea adică să considere că
dreptul său la acțiune nu s-a prescris.
1. Obligația de plată a impozitelor/taxelor se prescrie în termen de :
a) 2 ani,
b) 3 ani,
c) 5 ani,
Obligațiile fiscale sunt speciale și în consecință se prescriu într-un termen special de prescripție
extinctivă.
2. Impozitul pe venitul din drepturi de autor încasat în 2020 se prescrie la data de :

a) 2022,
b) 2023,
c) 2025,
d) 2026.
Data de la care curge termenul de prescripție este data de la care debitorul trebuie să execute
obligația.
Obligația de plata a impozitului se execută în anul următor anului fiscal în care a fost încasat
venitul pentru care se datorează impozit.
Astfel, pentru venitul încasat în 2020, se plătește impozit în 2021
2021+5=2026.
Simulareeeeee
a. părțile sociale
b. acțiunile
c. obligațiunile
d. niciun răspuns corect

a. niciun răspuns corect
b. de a da
c. de a face
d. de a nu face

a. de la naștere
b. niciun răspuns corect
c. de la 14 ani
d. da la 18 ani

b. SNC
c. SA
d. SRL

a. determinarea legii
c. destinație
d. natura lui

a. un drept patrimonial
b. un drept absolut
c. un drept real

a. părțile
b. obiectul
c. niciun răspuns corect
d. dispoziția
a. părțile sociale
c. acțiunile
d. obligațiunile
Feedback
Răspunsul corect este: părțile sociale
Are scop lucrativ:

a. ASE
b. Biserica Ortodoxă Română
d. SNCFR
Feedback
Răspunsul corect este: SNCFR
4 întrebare
Incorect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
a. un drept patrimonial
b. un drept absolut
c. un drept real

Feedback
Răspunsul corect este: un drept patrimonial
5 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
a. părțile
b. obiectul

d. dispoziția
Feedback
Răspunsul corect este: dispoziția

b. acțiunile
c. obligațiunile
d. părțile sociale
Feedback
a. de a face
b. de a nu face
d. de a da
Feedback
Răspunsul corect este: de a face
b. natura lui
c. destinație
d. determinarea legii
Feedback
Răspunsul corect este: destinație
b)Parlament
intern roman sunt:

C. SA
A. de la naștere
C. destinație

B. SNCFR
B. 3 ani
C. dispoziția
B. de a face
Anexa 3
a) solemn
8. Consimtamantul:

contractul:

21. Rezolvatiunea:
22. Rezilierea:
Anexa 4
2. Gerantul:
3. Geratul:

Dizolvare
Divizare totala.
inceteaza prin:
Dizolvare

11. Resedinta este:

Multilateral

CAPACITATE JURIDICA
civil.
privat intern.
lor.
SOCIETATI
c) Asociatul unic;
a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;
acțiuni;

acționarilor:
societății;
acționarilor:
cenzorii;
societății;
secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;

(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale
bunuri.
numit.
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real

a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
1. PFA-ul:

absolute- este:
- Onerativa

- La 14 ani


- Constitutia



C.A.E.N.

a. fuziunea;
b. divizarea;
c. transformarea;
d. dizolvarea.




- Dizolvarea

- Scopul
- Stare civila


- Norma imperativa


- Acte marunte

- Obiectul

- maxim 8 salariati

- Guvern


- Nume

- Fructe civile
pentru:

- 5 kg de mere

- obligațiunile

- SRL

- de control



- Transformare
- 90.000 lei

- Partile sociale




- Contract
- SA
- 16 ani

- fructele civile

- Frugifere

- Firma
GRILE DREPT
Test seminar 2021

a) Pot incheia contracte de reparatii cu privire la bunurile aflate in proprietatea lor
b) Pot incheia contracte de inchiriere privind bunurile lor
d) Niciun raspuns correct
2. Capacitatea de exercitiu deplina inceteaza:

a) In cazul in care persoana casatorita inainte de a implini 16 divorteaza
b) Numai prin deces
c) Daca dispare discernamantul
3. Nu pot participa la raporturi juridice de drept al afacerilor:

a) Profesionistii inregistrati legal la autoritatile publice competente
b) Societatile comerciale inregistrate in strainatate

a) Nu poate avea angajati
b) Poate avea angajati exclusive rude sau afini la gradul IV
c) Poate avea angajati dar nu in scopul prestarii activitatilor pentru care intreprinderea
este autorizata

a) Interzice un anumit comportament
b) Se aplica in completarea contractelor sau a altor acte juridice daca partile nu au
prevazut clauze contractuale pentru o anumita situatie
7. Legea romana se aplica:

a) Pe perioada cuprinsa intre data intrarii in vigoare si abrogarea ei
b) Cetatenilor romani indifferent de locul unde se afla
c) Si cetatenilor straini aflati pe teritoriul Romaniei
8. Contractul de vanzare-cumparare reprezinta:
a) Un act juridic bilateral
b) Un act juridic unilateral
c) Un contract bilateral
d) Un contract unilateral
9. Contractul de donatie reprezinta:

a) Un act juridic bilateral
b) Un act juridic unilateral
c) Un act juridic dezinteresat
d) O liberalitate
10. Dreptul de mostenire este:

a) Un drept patrimonial
b) Un drept real
c) Un drept absolut
11. Obligatia de a confectiona o statuie conform cerintelor clientului reprezinta:

a) O obligatie de rezultat
b) O obligatie de mijloace
c) O obligatie pozitiva
d) O obligatie de a da
12. Obligatia de a acorda un imprumut in cazul in care paritatea RON-EUR trece de 1 EUR =
5 RON reprezinta:
a) O obligatie pura si simpla
b) O obligatie afectata de termen
c) O obligatie afectata de conditie
13. Un bibelou asezat pe o masa intr-un apartament reprezinta:

a) Un bun mobil
b) Un bun imobil prin destinatie
c) Un bun imobil prin determinarea legii
14. O actiune emisa de o societate tranzactionata la Bursa reprezinta:

a) Un bun individual determinat
b) Un bun mobil
c) Un bun aflat in circuitul civil
15. Eroarea ce poarta asupra calitatii de proprietar a vanzatorului poate atrage:

c) Afecteaza valabilitatea actului juridic numai pentru viitor

a) Societatea cu raspundere limitata
c) Societate pe actiuni
17. Pot raspunde pentru datoriile societatii si cu bunurile personale:

a) Asociatii din societatea cu raspundere limitata
b) Asociatii comanditati din societatea in comandita simpla
c) Asociatii comanditari din societatea in comandita pe actiuni
18. In cazul unui contract de vanzare-cumparare riscurile se transmit de la vanzator la

comparator:
a) La momentul finalizarii negocierilor
b) La momentul incheierii contractului
c) La momentul predarii bunului, indifferent de prevederile contractuale

a) Poate fi confirmata daca toate partile sunt de accord
b) Intervene in cazul incalcarii normelor ce protejeaza interese private cat si interese
publice
c) Presupune neindeplnirea unei conditii pentru incheierea actului juridic civil ce
protejeaza un interes obstesc
20. Chiria perceputa pentru inchirierea unui apartament:

a) Reprezinta un fruct civil
b) Reprezinta un fruct industrial

a) Pot incheia contracte de reparatii cu privier la bunurile aflate in proprietatea lor
b) Pot incheia contracte de inchiriere privind bunurile lor cu aprobarea curatorului
22. Nu au dreptul sa participle la raporturi juridice de drept al afacerilor:

a) Profesionistii inregistrati legal la autoritatile publice competente
b) Societatile comerciale inregistrate in strainatate
c) Persoanele fizice minore

a) Un singur obiect de activitate
d) Patrimoniu propriu format exclusive din bani
24. Obligatia de a stabili un tratament pentru o boala ce afecteaza un pacient reprezinta

pentru medic:
a) O obligatie de rezultat
b) O obligatie de mijloace
c) O obligatie afectata de o conditie
d) O obligatie afectata de termen
25. Un tablou aflat intr-un apartament reprezinta:

a) Un bun imobil
b) Un bun imobil prin destinatie
c) Un bun imobil prin determinarea legii
26. O parte sociala emisa de o societate cu raspundere limitata reprezinta:

a) Un bun accesoriu
b) Un bun mobil
c) Un bun aflat in afara circuitului civil
27. Sunt societati de persoane:

a) Societatea cu raspundere limitata
Grile ani anteriori

28. Potrivit art. 1881 alin. 2 din Codul civil, “fiecare asociat contribuie la suportarea
pierderilor proportional cu participarea la distributia beneficiului, daca prin contract nu
s-a stabilit altfel”. Aceasta este o norma:
a) Supletiva
b) Prohibitiva
c) Imperativa
d) Permisiva

a) O ramura de drept public intern
b) O ramura de drept privat ca si dreptul financiar
c) Presupune un raport juridic in care partile sunt pe pozitie de egalitate juridica
d) In cee ace priveste partile raportului juridic reglementat de normele de drept penal,
acestea sunt identice cu cele din dreptul civil
30. Capacitatea restransa de exercitiu incepe:

a) In momentul implinirii varstei de 16 ani
b) Din momentul nasterii
c) In momemntul implinirii varstei de 14 ani
d) La momentul ajungerii la majorat
31. O lege poate intra in vigoare:

a) La data adoptarii ei
b) Dupa doua zile de la momentul publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei
c) Dupa 3 zile de la momentul publicarii ei intr-un ziar local de mare influenta
d) De la data mentionata in cuprinsul sau
32. In cazul persoanei juridice:
a) Capacitatea de folosinta coincide cu capacitatea de exercitiu
b) Capacitatea de exercitiu este intotdeauna dobandita prin actul constitutive
c) Organele de conducere nu pot fi decat unipersonale
d) Se poate vorbi despre o capacitate de folosinta anticipate
33. Diviziunea dreptului care reglementeaza relatiile sociale dintre persoane apartinand mai
multor state si care detin bunuri aflate in state diferie este:
a) Dreptul public intern
b) Dreptul international public
c) Dreptul international privat
d) Dreptul privat intern

a) Se poate vorbi despre o capacitate de flosinta anticipate
b) Organele de conducere nu pot fi decat unipersonale
c) Capacitate de exercitiu este intodeauna dobandita prin actul constitutive
d) Capacitatea de folosinta coincide cu capacitatea de exercitiu
35. Potrivit art. 33 alin. 3 din Constitutie, “Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii
spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea
mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor
culturale si artistice ale Romaniei in lume”. Aceasta este o norma:
a) Prohibitiva
b) Onerativa
c) Permisiva
d) Supletiva
36. Au capacitate restransa de exercitiu:

a) Persoanele lipsite de capacitate de folosinta
b) Minorii cu varste mai mici de 14 ani
c) Persoanele cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani
d) Persoanele disparate, de la momentul disparitiei lor
37. Prin raport juridic se intelege:

a) Manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice
b) Relatiile sociale patrimoniale sau nepatrimoniale reglementate de norma de drept
c) Norma de drept aplicabila intr-un caz determinat
d) Relatiile sociale manifestate prin totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor pe
care le au partile
38. Raspund nelimitat si solidar:

a) Asociatii comanditari
b) Asociatii comanditati
c) Asociatul unic
d) Nici un raspuns correct
39. Aportul obligatoriu la constituirea unei societati este in:

a) Bani
b) Bunuri
c) Industrie
40. Valoarea minima a capitalului social:

a) 90 000 lei
b) 200 lei
c) 25 000 euro
41. Societatea care poate fi detinuta de un asociat unic este:

a) Societate in nume colectiv
b) Societate in comandita simpla
d) Societate in comandita pe actiuni
e) Societate cu raspundere limitata
42. Societatea care poate fi administrate in sistem dualist este:

a) Societatea in nume colectiv
d) Societatea in comandita pe actiuni
43. Societatea care poate fi detinuta de un numar maxim de 50 de asociati este:

b) Societatea in comandita simpla
c) Societatea pe actiuni
44. Adunarea generala extraordinara a actionarilor:

a) Aproba situatiile financiare ale societatii
b) Aproba balanta
c) Decide asupra schimbarii sediului social al societatii
45. Adunarea generala ordinara a actionarilor:

a) Numeste administratorii si cenzorii
b) Decide asupra schimbarii obiectului de activitate al societatii
c) Decide infiintarea unor sedii secundare

a) 3 ani
b) 4 ani
c) 5 ani
47. Valoarea minima a unei actiuni intr-o societate pe actiuni este:
a) 2.5 lei
b) 0.1 lei
c) 10 lei
48. Sunt izvoare ale dreptului:

a) Hotararile adunarilor generale
b) Hotararile consiliilor locale
c) Hotararile judecatoresti
49. Din punct de vedere al clasificarii drepturilor, dreprul de proprietate este:

a) Un drept real
b) Un drept personal
c) Un drept de creanta
50. Nerespectarea formei solicitate ad validitatem unui act juridic:

a) Nu afecteaza validitatea actului, ci doar posibilitatea de probare a existentei sale
d) Nu produce nici o consecinta atat timp cat partile sunt de accord sa isi execute
51. Expresia “instrumentum probationis” inseamna:

b) Documentul scris provenit de la notarul public
c) Documentul care, in continutul sau, cuprinde manifestarea de vointa a partilor intr-o
anumita circumstanta
52. Este inclus in categoria actelor juridice solemne:

a) Contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect un teren
b) Contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect o cladire
c) Testamentul
d) Contractul de depozit a unei cantitati mari de bunuri
53. Pacta sunt servanda:
a) Asemenea principiului restitutio in integrum, este un effect al actelor juridice
b) Presupune producerea efectelor actului juridic strict intre partile contractante
c) Presupune ca, spre exemplu, testatorul poate revoca testamentul in orice moment
54. Actul juridic comutativ este:

a) Un inscris neprevazut in legislatia romana
b) Un act juridic cu titlu oneros
c) Un act juridic cu titlu gratuity
d) Un act juridic bilateral
55. Vanzarea-cumpararea unui teren este un act juridic:

a) Translativ, unilateral, de dispozitie
b) Consensual, inter vivos
c) Solemn, numit
d) Declarativ, bilateral, numit

a) Este imprescriptibila
b) Poate face obiectul ratificarii
c) Produce efecte pana la momentul constatarii sale
d) Poate fi invocate de orice persoana interesata
e) Nici un raspuns correct

a) Poate fi invocate de orice persoana interesata
c) Produce efecte pana la momentul contestarii sale
d) Este imprescriptibila

a) Un contract unilateral
b) Un contract ce nu poate fi supus nulitatii
c) Un act juridic unilateral

a) Sinalagmatic
b) Unilateral
c) Cu titlu oneros
d) Cu titlu gratuit

a) Cu titlu oneros
b) Cu titlu gratuit
c) Consensual
d) Solemn
e) Real

a) Sinalagmatic
b) Unilateral
c) Consensual
d) Solemn
e) Real

a) Cu titlu oneros
b) Cu titlu gratuit
c) Cu executare imediata
d) Cu executare succesiva
Grile doar cu raspunsul corect

63. Norma juridica cuprinde in structura sa:
Ipoteza, dispozitia, sanctiunea
64. Constitutia este actul normative suprem in stat emis de:

Adunarea Constituanta
65. Legea in sens restrans cote actul normative adoptat de:

Parliament
66. Actele juridice normative emise de institutiile Uniunii Europene care au aplicare directa
in dreptul intern roman sunt:
Regulamente si directive in toate situatiile
67. Curtea constitutionala:

Verifica constitutionalitatea legilor

Constitutia, legea si ordonantele, hotararile Guvernului, ordinele ministrilor,
celelalte acte normative emise de organelle administratiei publice centrale si hotararile
Consiliilor locale
vigoare:
In 3 zile calendaristice de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, daca in
textul lor nu este prevazuta o data de intrare in vigoare anterioara
70. Cand PArlamentul adopta o lege, aceasta intra in vigoare:

La data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei
71. Atunci cand un act normative nou contrazice un act normative existent asistam la:
Abrogare implicita
72. Hotararea consiliului local Brasov se aplica:
In judetul Brasov
73. Daca legea este interpretata de instanta de judecata cu ocazia solutionarii cazului
asistam la o:
Interpretara judiciara, aplicabila doar in cazul din litigiul respective

O relatie sociala reglementata de norme juridice civile, in care partile se afla in
relatie de egalitate
75. Poate fi constituita si prin subscriptie publica:

SA
76. Persoana fizica dobandeste capacitate de folosinta:
De la nastere
77. Tabla de pe perete este un bun imobil prin:

Destinatie
78. Are scop lucrative:

SNCFR
79. Face parte din structura normei juridice:

Dispozitia
80. Obligatia profesorului de a preda cursul este o obligatie:

De a face
81. Nu sunt titluri negociabile:

Partile sociale
82. Dreptul vanzatorului de a primi pretul bunului vandut este:

Un drept patrimonial
83. Are o valoare minima de 10 lei:

Partile sociale

Solemn

Aleator, oneros, solemn
86. Consintamantul:
Trebuie sa fie liber exprimat de o persoana cu discernamant si exprimat
87. Doua parti, vanzatorul in varsta de 18 ani si cumparatorul in varsta de 46 de ani, incheie
un contract de vanzare in care pretul vanzarii este de 4 ori mai mic decat pretul pietei:
Contractul este viciat de leziune
88. Daca intr-un contract de schimb una dintre parti ascunde anumite defecte ale bunului
vandut, contractul:
Contractul este viciat de dol
89. Daca doua parti convin sa incheie un contract de vanzare al carui obiect este un teren pe
care cumparatorul credea ca este intravilan dar de fapt el era la 5km de oras in
extravilan si zona Agricola, atunci contractul este:
Viciat de eroare esentiala
Obiectul circulatiei nu este in circuitul civil, fiind domeniul public

Sa existe, sa fie determinat sau determinabil, sa fie licit, sa fie posibil. Sa fie in
circuitul civil
92. Cauza actului juridic

Trebuie sa existe, sa fie licita si morala, nefiind necesar sa fie cunoscuta public

Absolute si relative

Este contrar legii si intereselor generale ale societatii

Efectele nulitatii sunt: desfiintarea retroactiva a actului nul, repunerea partilor in

Principiul fortei obligatorii a actelor juridice

Principiul irevocabilitatii
98. Doua parti incheie un contract de vanzare fara a intentiona a plati sau a primi pretul ci
pentru a Evita formalitatile unui contract de donatie. Acest contract este:
O simulatie prin deghizare
99. Rezolvatiunea:
Este o modalitate de incetare a contractelor cu executare dintr-o data
100. Rezilierea:
Este o modalitate de incetare a contractelor cu executare succesiva

Presupune actiunea voluntara, constienta a gerantului
102. Gerantul
Are obligatia de a se ingriji de interesele geratului cu diligenta pe care un
bun proprietar o depune in administrarea bunurilor sale
103. Geratul
Are obligatia de a rambursa gerantului cheltuielile necesare
104. Atunci cand o persoana ii mareste in mod neimputat activul patrimonial in

detrimentul unei alte persoane, al carui active patrimolial se diminueaza avem o situatie
de:
Imbogatire fara just temei
105. Un copil de 6 ani sparge un geam cand se joaca pe strada, nesupravegheat cu
mongea . Raspunderea pentru fapta copilului revine:
Parintilor sau tutorelui legal

Omul, privit individual, titular de drepturi si obligati civile

Sa fie organizare de sine statatoare,cu scop licit si moral,cu patrimoniu
propriu.
108. Daca scopul a fost realizat sau nu mai poate fi implinit,persoana juridica
inceteaza prin:
Dizolvare
109. Daca o persoana juridica se divide in alte doua sau mai multe entitati,persoana
initiala incetandu-si existenta,persoana juridica inceteaza prin:
Divizare totala.
110. O persoana juridica este infiintata pe o perioada de 10 ani.La implinirea celor 10

ani persoana inceteaza prin:
Dizolvare



Poate incheia singur actele de conservare precum si actele de dispozitie
de mica valoare,cu caracter curent si care se executa la momentul incheierii lor
114. Persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea

drepturi si obligatii:

116. Resedinta este:

117. Documentele care emana de la persoana juridica trebuie sa cuprinda

urmatoarele atribute de identificare a persoanei juridice:
Denumirea si sediul,precum si alte atribute de identificare in cazurile
prevazute de lege.

O manifestare de vointa a persoanei fizice sau juridice cu intentia de a
produce efecte juridice,respectiv de a naste,modifica ori stinge un raport juridic
concret
119. O societate comerciala are 5 asociati cu parti sociale diferite,unul detinand 50%
din totalul partilor sociale.Ce contract de societate au semnat?
Multilateral



DIN CURSUL 6 == 25.03.2020
1. cine este profesionistul?

- pf sau pj care exploatează o întreprindere
2. ce este o întreprindere?
- o modalitate de desfășurare a activității prin reunirea de cel care o desfășoară (denumit profesionist sau
întreprinzător) a resurselor financiare, resurselor materiale și a resurselor umane.
3. în ce consta exploatarea întreprinderii?

- exercitarea sistematică (cu ritmicitate, nu întâmplător) a unei activități organizate (punerea la un loc a
resurselor) ce constă în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de
servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.
prin urmare profesionistul este cel care desfășoară pe cont propriu (pe riscul său / nu în calitate de salariat) în
mod organizat, sistematic și permanent o activitate cu scop lucrativ (urmărește obținerea de profit) sau
fără scop lucrativ (non-profit)
Este profesionist
- pf - florareasa, croitorul / dar și expertul contabil sau medicul veterinar cu cabinet propriu,
- pj - BCR / dar și ASE
Calitatea de profesionist trebuie sa fie abordată și prin raportare la cea de consumator

consumatorul este doar pf care achizitionează bunuri pentru consum propriu sau al familiei sale.
Profesorul de drept este un profesionist?
Dar un avocat?
Intradevar,
profesorul de drept este salariatul unei universități - desfășoară activitatea în mod dependent, subordonat
avocatul - desfășoară activitatea independent = pe cont propriu și pe riscul său propriu
Riscul constă în pierdere financiară - in extremis insolvență
Un avocat poate avea și calitatea de angajat? (spre exemplu dacă este profesor)
Da, de regulă, o pf poate cumula mai multe calități juridice
- o pf poate cumula calitatea de profesor cu cea de avocat
-de fapt este singurul raport de subordonare pe care legea de organizare a profesiei de avocat o permite
- de ex. nu poate fi cumulată calitatea de avocat cu cea de administrator al unei SA sau SRL (evident cu
excepția administratorului unei societăți profesionale de avocați)
ce este un patrimoniu?
- totalitatea drepturilor patrimoniale (drepturi reale și drepturi de creanță) și a obligațiilor patrimoniale
(datoriile cu conținut economic, cele care încorporează o valoare economice) care aparțin unei persoane
- orice pf sau pj are propriul ei patrimoniu
drept real = dreptul de proprietate
drept de creanță = salariul pe care trebuie să îl primesc luna viitoare
datorie economică - trebuie să plătesc factura la telefon
datorie neeconomică - trebuie să vă informez corect și complet cu privire la patrimoniu
In cadrul unui patrimoniu se pot distinge mase patrimoniale
o masă patrimonială este un ansamblu de drepturi și obligații patrimoniale care are un regim juridic diferit de
alte mase patrimoniale din cadrul patrimoniului
de ex. masa bunurilor proprii (dinainte de căsătorie) și masa bunurilor comune (dobîndite în tipul căsătoriei
împreună cu soțul)
Un profesionist pf trebuie să constituie un patrimoniu de afectațiune adică o masă patrimonială afectată
(destinată) desfășurării activității economice.
Astfel din patrimoniul său scoate anumite bunuri și le afectează activității economice prin înregistrarea lor la
registrul comerțului
creditorii cu creanțe profesionale (furnizorul de făină pentru patiser) vor putea urmări în primul rând bunurile
și veniturile din patrimoniul de afectațiune. Numai în cazul în care acestea nu sunt suficiente pentru
stingerea datoriei se poate îndrepta împotriva celorlalte bunuri și venituri ale pf.
Încă de la început vă rog să rețineți faptul că discutăm de persoane FIZICE.
Formele în care acestea pot desfășura activități economice NU reprezintă subiecte de drept distincte, de sine
stătoare - prin urmare nu există din punct de vedere juridic PFA, întreprinderea individuală sau
întreprinderea familială
Raporturile juridice se stabilesc între profesionistul pf și furnizori / clienți / salariați
Atenție!! (sau N.B. = nota bene):
- PFA (persoană fizică autorizată) nu se confundă cu pf - titularul PFA,
- întreprinderea individuală sau familială nu este o pj
Organizarea și funcționarea acestor forme de activitate este reglementată de OUG 44/2008 adoptată de Legea
nr.182/2016
Cine nu este guvernat de acest act normativ?
- profesioniștii pf care nu desfășoară activități economice - adică profesiile liberale (de ex. avocați,notari,
experții în diverse domenii)
- activitățile care sunt desfășurate în context dependent - salariații
- activitățile economice care sunt reglementate de alte legi - care devin legi speciale în raport cu OUG 44/2008
calificată lege generală
- activitățile economice care pot fi desfășurate doar de stat - constituie monopol al statului (de ex. extracția de
sare, cărbune etc.)
Ce formă de organizare alegem?
Evident opțiunea se bazează pe anvergura (volumul) activității economice.
PFA
- poate să defășoare concomitent numai 5 tipuri de activități economice, care sunt codificate în CAEN
(Clasificarea Activităților din Economia Națională)
- Regula - își desfășoară activitatea singur cu mijloace și priceperea proprie
- Excepția -poate angaja 3 salariați
rezultă - o activitate redusă, de subzistență
Întreprinderea individuală - ÎI
- poate să desfășoare concomitent 10 tipuri de activități economice
- poate să angajeze 8 salariați
rezultă - o activitate mai amplă
Întreprinderea familială - ÎF
- nu se precizează numărul tipurilor de activități
- nu poate să angajeze salariați
- își desfășoară activitatea cu membrii familiei
Cine alcătuiește familia potrivit OUG 44/2008?

- soțul și soția - copii lor în vârstă de minim 16 ani, rudele şi afinii până la gradul al patrulea inclusiv.
- rudele = persoanele între care este o legătură de sânge : părinți - copii, frați / surori etc.
- afini = rudele unui soț în raport cu celălalt soț : soacră/socru - nora/ginere etc.
- gradul de rudenie/afinitate se stabilește prin raportul direct dintre 2 rude : între părinte și copilul său este un
grad, între bunic și nepot sunt 2 grade
pentru a determina gradul de rudenie între 2 pf trebuie să imaginăm un arbore (arborele genealogic) în care
legăturile între membrii familiei constituie grade de rudenie
- modul de calcul pornește de la una dintre cele 2 pf care ne interesează și ajunge la cealaltă și trece
întotdeauna prin genitorii comuni (elementul de legătură între ramurile de familie)
de ex. sunt 4 grade de rudenie dintre X și vărul său primar sau altfel spus vărul primar este rudă de gradul 4 cu
X.
pt a calcula asta trebuie sa ajungem la bunici care au avut 2 copii care la rândul lor sunt părinții celor 2 veri
primari
atfel între X si mama (de ex.) - un grad
- între mama și părinții ei (bunicii lui X) - un grad
- între părinții mamei și fratele ei (unchiul lui X) - un grad
- între unchiul lui X și fiul său (vărul lui X) - un grad
-----
4 grade
- Cate grade de rudenie sunt intre fiecare dintre voi si frații/surorile voastre?
N.B. - întreprinderea familială este formată din mai multe persoane - prin urmare este nevoie de o înțelegere
între ele în acest sens - prin urmare
- este nevoie de un act de constituire a întreprinderii familiale
- este singura formă de organizare a activității economice care are caracter asociativ
- cu toate acestea din punct de vedere juridic întreprinderea familială NU există
- fiecare membru al ÎF stabilește raporturi juridice cu terții (străini de ÎF) direct și personal
eu și sora mea suntem rude de gradul 2

- eu și mama/tata - un grad
- sora și mama/tata - un grad
___
2 grade
DIN CURSUL 7 == 1.04.2020
Care este motivul pentru care umanitatea a inventat societatea=formă de organizare a afacerilor?
 Marele avantaj prezentat de societate constă în faptul că acestea au personalitate

juridică - adică ele sunt subiecte de drept diferite de asociații lor.
 Prin urmare societatea este agentul economic și nu asociații - societatea preia
riscurile de pierderi specifice afacerilor
 De ce aș opta pentru înființarea unei societăți de persoane?

 De ce în practică nu sunt înființate societățile de persoane? Ce riscuri implică o asemenea
societate
AVANTAJELE societăților de persoane:
- absența unui prag valoric minim obligatoriu pentru capitalul social și pentru părțile sociale,
- posibilitatea contribuirii la constituirea capitalului social cu orice tip de aport prevăzut de lege,
- asociații au o mare libertate în stabilirea modului de organizare și de funcționare a societății, majoritatea

normelor aplicabile acestor societăți fiind dispozitive,
- asociații se implică nemijlocit atât în viața societății cât și în activitatea desfășurată, având în vedere riscul
înregistrării unor pierderi de către societate, care periclitează averea asociaților,
- hotărârile adunărilor generale ale asociaţilor care nu vizează modificarea actului constitutiv nu trebuie
înregistrate la registrul comerțului ceea ce contribuie la păstrarea secretului asupra bunului mers al afacerilor,
- legea nu impune numirea cenzorilor etc.
DEZAVANTAJELE societăților de persoane:
- asociații răspund nelimitat și în solidar pentru obligațiile sociale;
- asociații au obligaţia de a nu face concurenţă societății;
- părțile sociale nu pot fi transmise în principiu și nu sunt negociabile
- caracterul intuitu personae constituie o barieră în retragerea asociatului din societate, ceea ce face ca acestea
să fie societăți închise,
- adoptarea unor hotărâri în cadrul adunărilor generale cu unanimitate de voturi poate conduce la blocare
activităţii societăţii,
- situaţiile personale ale asociaţilor (decesul, retragerea, excluderea, neparticiparea la adunările asociaţilor etc.)
influenţează activitatea şi implicit însăşi existenţa societăţii.
Care este elementul definitoriu al celor două societăți în comandită, având în vedere că
 SCS este o societate de persoane
 SCA este o societate de capital.
Dar ce le deosebește?
Societățile de comanditați SCS+SCA - se caracterizează prin prezența a două categorii de asociați:
asociaţii comanditaţi:
- răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societății,
- administrează efectiv societatea
asociaţii comanditari:
- răspund în limita aportului la capitalul social,
- se bucură de controlul necesar obținerii beneficiilor cuvenite aporturilor la capitalul social,
- nu pot administra societatea și, de regulă, nici nu o pot reprezenta în raporturile cu terții.
În mod excepțional și numai în baza unei procuri speciale, ei pot face acte de administrare internă (nu
în raporturile cu terţii), acte de supraveghere şi să participe la numirea şi revocarea administratorilor.
În consecință, în cazurile în care încheie operaţiuni în contul societăţii fără să aibă împuternicire
specială să administreze societatea, sau când numele lor este trecut în firma societăţii, asociaţii comanditari
răspund nelimitat şi solidar faţă de terţi, devenind automat comanditaţi, sau sunt excluşi din societate
Deosebiri:
SCS - emite părți sociale
SCA - emite acțiuni
În funcție de natura societăților distingem :
 societăți de persoane - SNC și SCS

 societăți de capital - SA și SCA
 = societăți mixte - SRL
Care sunt elementele definitorii ale societăților de persoane - am în vedere SNC - prototipul acestei categorii?
Trăsături definitorii
1. societăți intuitu personae (= în considerarea calităților proprii ale unei persoane)
- adică, la baza înființării și funcționării societăților de persoane se află încrederea reciprocă a asociaților în
capacitatea lor de a organiza și conduce o asemenea societate.
2. societăți închise
- adică cooptarea de noi asociați este extrem de greu de realizat; prin substituirea asociatului cu o altă persoană se
aduce atingere caracterului intuitu personae al societății. Deci, de regulă, sunt societăți care au un număr extrem de
mic de asociați (minim 2 persoane),
3. asociații răspund nelimitat și solidar pentru executarea obligațiilor societăților de persoane
- răspundere nelimitată = asociații din SNC și asociații comanditați din SCS răspund cu întreaga lor avere
(nelimitat), pe care trebuie să o declare la momentul constituirii societăților, în cazul în care societățile nu pot achita
datoriile ce rezultă din activitatea lor economică.
- răspundere solidară = creditorii societății au posibilitatea de a obliga pe oricare dintre asociați să achite întreaga
datorie a societății.
- creditorii societăților de persoane se bucură de cea mai extinsă formă de garanție (o garanție personală), constând
în răspunderea nelimitată a asociaților.
4. emit părți sociale
părțile sociale=
- reprezintă fracțiuni ale capitalului social care revin asociaților în schimbul aporturilor acestora la capitatul social;
- sunt titluri de valoare (=încorporează o valoare economică) care, în principiu, nu sunt transmisibile și prin
urmare nu sunt negociabile.
În mod excepțional, transmiterea părților sociale se poate realiza prin cesiune, dacă toți ceilalți asociați sunt de
acord, sau prin moștenire dacă se prevede expres acest lucru în actul constitutiv.
- legea nu precizează o valoare minimă obligatorie pentru o parte socială.
5. capitalul social = totalitatea aporturilor asociaților
- legea nu prevede o valoare minimă a capitalului social,
- totuși societatea trebuie să aibă un capital social, fără să fie importantă valoarea sau componența acestuia,
- funcția esențială a capitalului social - de a constitui o garanție a executării obligațiilor societății - este îndeplinită
de averile personale ale asociaților care răspund nelimitat pentru pierderile societății (garanție personală),
6. asociații pot aduce cu titlul de aport orice tip de valori economice:
- aport în numerar = bani
- aport în natură = bunuri
- aport în creanțe = creanțe sunt drepturi ce urmează a fi exercitate în beneficiul societății în calitate de
creditor,
- aporturi în muncă (sau în industrie) = cunoștințele sau prestațiile în muncă
- însă aporturile în muncă nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social; în schimbul acestui
aport, asociaţii au dreptul să participe la împărţirea beneficiilor şi a activului social, precum și la pierderi, potrivit
actului constitutiv.
7. actul constitutiv al societăților de persoane constă preponderent în contractul de societate

- preponderența elementului personal face ca actul constitutiv să fie constituit cu precădere din contractul de
societate, urmând ca statutul societății să aibă o relevanță redusă.
- având în vedere riscul major pe care pierderile patrimoniale înregistrate de aceste societăți îl prezintă pentru
propria avere a asociaților, organizarea și funcționarea acestor societăți nu este reglementată în detaliu, ci asociații
au o mare libertate în acest sens întrucât aceștia sunt cei mai în măsură să adopte cele mai bune decizii pentru bunul
mers al societății.
- toți asociații au dreptul să se implice în conducerea societății, dacă nu se prevede altfel în actul constitutiv.
- regula : AGA adoptă cu unanimitate de voturi orice hotărâre cu privire la viața societății.
- excepția : AGA decide cu voturile reprezentând majoritatea absolută a capitalului social, dacă în actul constitutiv
nu se prevede altfel
- numirea și revocarea administratorilor, inclusiv stabilirea puterilor lor de reprezentare,
- situațiile financiare anuale.
- Societatea este administrată și reprezentată în raporturile cu terții de unul sau mai mulți administratori, care sunt de
regulă și asociați, dar pot fi desemnați în această calitate și terțe persoane. – legea nu impune numirea de cenzori, -
controlul activității economico-financiare se realizează de asociații care nu au calitatea de administratori, însă
numirea unuia sau a mai multor cenzori nu poate fi exclusă.
8. asociaţii au obligația de a nu face concurență societății,
- ei nu pot avea calitatea de asociaţi cu răspundere nelimitată în cadrul altor societăţi concurente sau având acelaşi
obiect de activitate,
- nu pot să facă operaţiuni pe contul lor sau al altora în același domeniu de activitate sau asemănător cu cel al
societății.
9. dizolvarea societăţilor de persoane
- intervine atât pentru cauze generale, comune tuturor societăţilor cât şi pentru cauze specifice, care privesc exclusiv
persoana asociatului, şi anume: decesul, incapacitatea, dizolvarea, excluderea sau retragerea unuia dintre asociaţi,
când, datorită acestor cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur.
Care sunt societățile reglementate de Legea nr.31/1990 ?
Trebuie să avem în vedere
- societățile care desfășoară activității economice, care trebuie să se înregistreze în Registrul Comerțului.
- societăți de naționalitate română.- cu sediile sociale situate pe teritoriul României
Legea nr.31/1990 reglementează 5 tipuri de societate:
- SNC – societate în nume colectiv,
- SCS – societate în comandită simplă,
- SCA – societate în comandită pe acțiuni,

- SA – societate pe acțiuni,
- SRL cu 2 subtipuri : cu mai mulți asociați (minim 2) și cu un asociat (asociat unic).
---
Norma generală privind societățile o reprezintă Codul civil - reglementează orice tip de societate
Legea nr.31/1990 este o lege specială în raport cu Codul civil - ea reglementează numai societățile care desfășoară
activități economice
Pe de altă parte, Legea nr.31/1990 este legea generală pentru societățile denumite generic agenți economici
Anumite domenii economice necesită un cadru de reglementare foarte riguros - de ex. mediul financiar
Prin urmare societățile care acționează în acest domeniu, care sunt exclusiv societăți pe acțiuni au propriile lor legi
speciale (în raport cu Legea nr.31/1990) anume: bănci, societăți de asigurare, societăți de leasing etc.
C8 => 8.04.2020
Care sunt trăsăturile societăților de capital?

Trăsături juridice specifice:
1.societăți „intuitu pecuniae” (=în coniserarea banilor)
- la baza acestor societăți stă este elementul material (bănesc) - valoarea patrimonială cu care
fiecare membru al societății (acționari, asociați) contribuie la constituirea capitalului social,
2. societăți deschise
- acțiunile pot fi transmise terților – ca atare sunt tituri negociabile
- acțiunile pot fi tranzacționate (cotate) pe o piaţă reglementată (bursă de valori
3. acționarii răspund limitat
- acționari răspund pentru obligațiile societății în limita valorică a aportului lor la capitalul social,
- este eliminată și orice fel de garanție personală a acționarilor pentru datoriile societății (adică
averea lor personală nu poate fi urmărită pentru datoriile societății).
4. capital social = expresia valorică a tuturor aporturilor subscrise și vărsate de acționari la

constituirea ei
- valoarea minimă obligatorie de 90.000 lei (sau 25.000 de euro).
- își îndeplinește funcția de garantare a executării obligațiilor asumate de societate, constituind gajul
general al creditorilor societăţii;
- poate fi constituit :
- fie prin subscripție integrală și simultană a capitalului social de către semnatarii

actului constitutiv
- fie prin subscripție publică, în baza unui prospect de emisiune.
- legea face distincție între
capitalul subscris = capitalul societății, precizat în actul constitutiv și
capital vărsat = capitalul efectiv adus de acționari pentru constituirea societății.
5. emit valori mobiliare : acțiuni și obligațiuni
6. actul constitutiv = contract de societate + statut
-complexitatea societăţilor de capitaluri determină constituirea lor în temeiul unui act juridic alcătuit
din contract de societate şi statut (privitor la organizarea, funcționarea, reorganizarea și desființare
acestor societăți).
7. organizarea internă
- este considerată forma cea mai democratică, societatea fiind guvernată pe baza principiului
majorității, care se manifestă atât în conducerea dar și în gestionarea și controlul societății realizate
prin ansamblul organelor SA.
8. organizarea internă a societății
AGA poate fi : ordinară și extraordinară
Administrarea societății poate fi realizată:
- fie în sistem unitar, de un singur organ de administrare, care poate fi unipersonal (administratorul
unic) sau pluripersonal (consiliu de administraţie);
- fie în sistem dualist, prin două organe de administrare pluripersonale: directoratul şi consiliu de
supraveghere.
Activitatea societății se află obligatoriu sub controlul unei comisii de cenzori, formată din minim trei
cenzori şi tot atâţia supleanţi,
9. dizolvarea societăţii
- intervine atât pentru cauze generale, comune tuturor societăţilor cât şi pentru cauze speciale, în
care nu mai sunt îndeplinite condițiile imperative prevăzute de lege pentru existența societății,
anume:
- valoarea capitalului social s-a diminuat sub pragul minim obligatoriu de 90.000 lei iar situația
durează mai mult de 9 luni;
- numărul acționarilor scade sub cel de 2 persoane iar în termen de 9 luni nu sunt cooptați alți
acționari,
Vă rog să aveți în vedere denumirea de Obligațiuni și nu obligații

În ce constau diferențele între aceste 2 categorii de valori mobiliare ?
O obligatiune este un instrument financiar de imprumut iar obligatiile sunt titluri de valoare care
atesta dreptul de proprietate la o parte din capitalul social al unei societati
I. Acțiunile:
- au o valoare nominală minimă obligatorie de 0,1 lei,
- valoarea nominală poate să difere de valoarea la care acțiunile circulă.
- titluri de valoare transmisibile și negociabile
- conferă acționarilor un ansamblu de drepturi în raport cu societate și mai ales dau dreptul la
încasarea de dividende
- pot fi transmise liber= fără să fie necesară aprobarea celorlalți membrii ai societății, în principiu.
- pot fi transmite numai dacă au fost în întregime liberate, adică integral achitate = aporturile au fost
vărsate integral.
- trebuie să fie de o egală valoare = conferind titularilor drepturi egale
- sunt titluri indivizibile = nu pot fi transmise fracţionat (o jumătate de acțiune, de ex.). În cazul
transmiterii proprietăţii acţiunii către mai multe persoane (de exemplu prin succesiune), legea cere
coproprietarilor să îşi desemneze un reprezentant dintre ei.
- natura juridică a acțiunilor constând în transmisibilitate și negociabilitate, se repercutează

semnificativ asupra depersonalizării relațiilor dintre societate și membrii săi.
Clasificarea acțiunilor:
în funcție de drepturile conferite titularilor lor (acționari), pot fi:
A. acțiuni ordinare (obșnuite) – conferă titularului toate drepturile specifice calității de acționar,
anume: dreptul de a participa și vota în cadrul AGA, de a alege sau de a fi ales în organele de
conducere ale societăţii, de a încasa dividende etc.
Acțiunile ordinare sunt acțiunile nominative = cele al căror titular este foarte bine cunoscut.
Acţiuni nominative pot fi emise:
- în formă materială (singulară; sau cumulate în certificate de acțiuni) sau
- în formă dematerializată (înscrise în registrul independent privat al acționarilor),
Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative se transmite printr-o declaraţie făcută în registrul
de acţiuni al societăţii eminente, semnată de acţionarul-cedent şi dobânditorul-cesionar sau
mandatarii lor; eventual și prin menţiunorea noului titular înscrisă pe acţiune (dacă a fost emisă în
formă materială).
B. acțiuni preferenţiale – conferă doar dreptul la un dividend prioritar ce se plăteşte din beneficiul
distribuibil, la sfârşitul exerciţiului financiar, înaintea oricărei alte prelevări. Această categorie de
acţiuni nu poate depăşiun un sfert (1/4) din capitalul social, iar valoarea lor nominală trebuie să fie
egală cu cea a acţiunilor ordinare. Reprezentanţii, administratorii şi cenzorii societăţii nu pot fi titulari
de acţiuni cu dividend prioritar.
Acţiunile preferenţiale pot fi convertite în acţiuni ordinare şi invers.
ATENȚIE !! - nu mai există acțiuni la purtător
II. Obligaţiunile
- sunt titluri de valoare, negociabile, şi transmisibile.
- încorporează un credit obținut de societate de la terți, pe care aceasta are obligația de a-l restitui
şi de a plăti dobânzile aferente.
- sunt purtătoare de dobânzi iar nu de dividende.
- au o valoare nominală minimă obligatorie de 2,5 lei,
- obligațiunile dintr-o emisiune au aceeași valoare.
Întrebarea nr.3 Avantaje/dezavantaje ale societăților de capital

AVANTAJE
- acționarii răspund numai în limita acțiunilor lor pentru obligațiile societății,
- acțiunile sunt titluri de valoare negociabile și transmisibile, ceea ce face ca viața societății să nu
mai fie influenţată de viața personală a acţionarilor săi, societatea supraviețuiește fondatorilor și
acționarilor ei,
- transmiterea acţiunilor permite compensarea în orice moment a riscului investiţiei, prin

transformarea în bani lichizi a aportului în urma vânzării acestora sau emiterii de noi acțiuni;
- negocierea titlurilor în cadrul bursei de valori sau a altei pieţe reglementate conferă vizibilitate și
onorabilitate societăţii emitente, care are obligaţia de a asigura un grad ridicat de transparenţă
asupra modului de organizare și desfășurare a activităţii în raport cu investitorii săi;
- existența unei garanții reale bine reprezentată de un capital social de valoare ridicată, facilitează
desfășurarea unor afaceri de anvergură, cum ar fi cele din domeniul financiar, dar și accesarea
diverselor surse de finanțare;
- aplicarea principiului majorității în conducerea și gestionarea societății determină o eficientizare a

procesului decizional și a exploatării întreprinderii economice;
- dizolvarea societății nu se răsfrânge asupra patrimoniului acționarilor.
DEZAVANTAJE
- obligativitatea unui cuantum minim al capitalului social care este considerabil, în valoare de 90.000
lei (care ar trebui să exprime în lei echivalentul a 25.000 euro),
- majoritatea normelor aplicabile societăților de capitaluri sunt imperative, acționarii nu au

posibilitatea de a reglementa raporturile ce se stabilesc în cadrul societății: atât între ei, între ei și
societate, între acţionari şi cei care asigură managementul și controlul societății;
- modul de organizare internă complex, implică numeroase persoane ceea ce poate fi costisitor
poate fie periclita secretul afacerilor desfășurate, sau poate genera un conflict de interese între
management și acționariat sau chiar societate;
- adoptarea deciziilor pe baza majorității voturilor poate constitui o premiză a abuzurilor la care pot fi
supuși acționarii minoritari de către acționarii majoritari, dar și o premiză a abuzurilor venite din
partea minorităţii constând într-un blocaj al luării deciziilor în societate;
- fiind societăți deschise există riscul ca puterea de decizie să nu mai poată fi controlată de
fondatori.
Care sunt trăsăturile definitorii ale SRL ?
Dar ale SRL cu asociat unic? !!! Asociatul unic preia toate atribuțiile unei adunări generale a
asociaților, specifică SRL cu mai mulți asociați
Orice SRL :
- societate mixtă care îmbină avantajele societăţilor de persoane şi cele ale societăților de capitaluri,
- în cadrul SRL, asociații răspund în limita aporturilor lor la capitalul social pentru obligațiile societății.
- SRL se înființează în temeiul actului constitutiv alcătuit din contract de societate și statut.
- cum relația dintre asociați are la bază încrederea lor reciprocă, numărul acestora este mic, de
regulă 2 persoane, însă limitat de lege la maximum 50 de persoane.
- dimensiunea personală a societății impune fracționarea capitalului acesteia în părți sociale, titluri
de valoare care, în principiu, nu pot fi transmise și nici nu pot fi negociate.
În mod excepţional părţile sociale pot fi transmise terţilor, în temeiul hotărârii AGA adoptată cu votul
a trei pătrimi (3/4) din capitalul social; precum şi pe cale succesorală, dacă în actul constitutiv este
inserată clauza de continuare a activității cu moștenitorii.
- valoarea nominală a unei părți sociale este de minim 10 lei și nu este divizibilă,
- în schimbul părților sociale, asociații contribuie la constituirea capitalului social numai cu aporturi
în numerar și aporturi în natură.
- valoarea minimă a capitalului social este obligatoriu de 200 de lei care trebuie integral vărsat la
constituirea SRL.
- întrucât este o societate închisă, cu un număr relativ mic de asociați, între care există deplină
încredere, întreaga organizare internă a societății este lăsată la latitudinea asociaților, în principiu,
fiind aplicabile puține norme imperative, în acest caz.
Adunarea generală a asociaților
- decide cu privire la întreaga viață a societății, adoptând hotărâri pe baza principiului

majorității;
- însă decide cu unanimitate = atunci când modificările implică modificarea actului constitutiv.
- SRL este gestionată de unul sau mai mulți administratori desemnați din rândul asociaților sau al
terților.
- regula : societatea nu este obligată să numească cenzori, activitatea de control fiind asigurată de
asociații care nu cumulează și calitatea de administratori.
- excepția : numirea cenzorilor devine obligatorie - dacă societatea are cel puțin 15 asociați.
- dizolvarea SRL poate să intervină fie în situații generale care produc acest efect asupra societății
dar și pentru cauze speciale care conduc la dizolvarea societăților de persoane și la dizolvarea
societăților de capitaluri.
Societatea cu răspundere limitată cu asociat unic (SRL unipersonală) - particularități:
SRL este singura societatea care poate fi constituită prin actul de voinţă al unei singure persoane,
- o persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură SRL;
- o SRL nu poate avea ca asociat unic o altă SRL cu asociat unic.
- actul constitutiv este format exclusiv din statut = act juridic unilateral.
- dacă se contribuie la constituirea capitalului social cu aporturi în natură, acestea obligatoriu sunt
supuse unei expertize de specialitate pentru a se asigura o evaluare obiectivă a bunurilor.
- asociatul unic deține toate prerogativele de conducere a societății, voinţa societară concretizându-
se în decizia asociatului unic, care trebuie consemnată în scris de îndată.
- asociatul unic poate cumula şi calitatea de administrator al societății, precum și cea de salariat al
SRL, beneficiind în această calitate de ansamblul drepturilor salariale și de asigurări sociale.
- sub sancțiunea nulității absolute, toate contractele dintre asociatul unic și societate trebuie să fie
încheiate în formă scrisă.
Care sunt avantajele și dezavantajele unei SRL ?
AVANTAJE
- răspunderea limitată a asociaților pentru obligațiile societății,
- asociații au o mare libertate în stabilirea modului de organizare și de funcționare a societății,

majoritatea normelor aplicabile acestor societăți fiind supletive,
- asociații au posibilitatea de a se implica direct și nemijlocit în controlul activității societății
- în anumite condiții, asociatul se poate retrage din societate,
DEZAVANTAJE
- părțile sociale nu sunt titluri negociabile și nici transmisibile, în principiu,
- este o societate închisă care nu poate apela la economiile publicului și nici nu are un acces facil la
surse externe de finanțare,
- excluderea asociaților poate să intervină și pentru motive neîntemeiate, chiar abuzive.
SRL societate mixta

I. SRL se aseamănă cu societăţile de persoane, entru că:
- are un număr redus de asociaţi (maxim 50 asociaţ)i;
- capitalul social se divide în părţi sociale, egale ca valoare și care, în principiu, nu sunt transmisibile
şi nici negociabile;
- nu poate emite valori mobiliare – acţiuni sau obligaţiuni;
- administrarea societăţii poate fi făcută de asociaţi sau de terţi;
- nu este obligatorie numirea cenzorilor, în principiu; asociatul, care nu are calitate de administrator,
poate exercita dreptul de control asupra societății;
- decesul, incapacitatea, excluderea sau retragerea, ori dizolvarea unuia dintre asociați conduce la
dizolvarea SRL, dacă societatea rămâne cu un singur asociat, iar în actul constitutiv nu există clauză
de continuare a activităţii societăţii cu moştenitorii, sau dacă nu se hotărăşte transformarea în SRL
cu asociat unic.
- firma poate conţine numele unuia sau mai multor asociaţi.
II. SRL se aseamănă cu societăţile de capital, pentru că:
- asociaţii răspund în limita aporturilor lor la capitalul social;
- actul constitutiv cuprinde un contract de societate şi un statut, de regulă;
- legea prevede în mod obligatoriu un capital social minim - 200 lei
- legea preve o valoare minimă obligatorie pentru o parte socială - 10 lei
- sunt admise numai aporturi în numerar și aporturi în natură; fiind interzise aporturile în creanţe şi în
industrie;
- principiul majorității stă la baza formării voinţei societăţii în cadrul adunărilor generale ale
asociaţilor;
- dizolvarea societății poate fi cauzată de diminuarea capitalului social sub nivelul minim obligatorie,
- firma constă, de regulă într-o denumire stabilită potrivit prevederilor legii.
Obiectul raportului juridic - Bunurile
Obiectul raportului juridic constă în acţiunile sau inacţiunile (conduita) la care este îndreptăţit
subiectul activ (creditorul) şi de care este ţinut subiectul pasiv (debitorul).
În cadrul anumitor raporturi juridice patrimoniale conduita părţilor priveşte anumite
bunuri/lucruri, care pot fi considerare obiecte exterioare ale acţiunii sau inacţiunii părţilor (adică
bunurile sunt obiecte ale obiectului raportului juridic, fără a fi incluse în structura acelui raport juridic).
Bunurile
Noţiune
Bunul reprezintă o valoare economică, necesară unei persoane şi susceptibilă a fi însuşită
(apropriată).
Sunt bunuri lucrurile, corporale sau incorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial.
Clasificare:
I. În funcție de natura lor:
I.a. bunuri imobile
I.b. bunuri mobile
I.a. Bunuri imobile

= nu pot fi deplasate fără să îşi diminueze sau să își piardă valoarea economică.
Subclasificare:
 bunuri imobile prin natura lor :
= terenurile, izvoarele şi cursurile de apă, plantaţiile prinse în rădăcini, construcţiile şi orice alte lucrări
fixate în pământ cu caracter permanent, platformele şi alte instalaţii de exploatare a resurselor
submarine situate pe platoul continental, precum şi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este
încorporat în acestea cu caracter permanent;
 bunuri imobile prin destinaţie
= bunuri care rămân sau devin imobile - bunuri mobile prin natura lor care sunt destinate exploatării
unui bun imobil (ex. ferestrele unei locuinţe, tabla și mobilierul din sala de curs etc.)
Rămân bunuri imobile = materialele separate în mod provizoriu de un imobil, pentru a fi din nou
întrebuinţate, atât timp cât sunt păstrate în aceeaşi formă, părţile integrante ale unui imobil care sunt
temporar detaşate de acesta, dacă sunt destinate spre a fi reintegrate,
Devin imobile = materialele aduse pentru a fi întrebuinţate în locul celor vechi etc.
 bunuri imobile prin determinarea legii (obiectul la care se aplică)
= drepturile reale asupra imobilelor (ex. dreptul de proprietate asupra unei construcții,
dezmembrămintele dreptului de proprietate asupra unui teren, acţiunea în revendicare a unui imobil).
I.b. Bunuri mobile

= sunt acele bunuri pe care legea nu le consideră imobile
Subclasificare:
 bunuri mobile prin natura lor
= pot fi mişcate, prin forţă proprie sau prin forţă exterioară fără să îşi piardă valoarea economică.
Sunt bunuri mobile și: undele electromagnetice sau asimilate acestora, precum şi energia de orice fel
produsă, captată şi transmisă, în condiţiile legii, de orice persoană şi puse în serviciul său, indiferent de
natura mobiliară sau imobiliară a sursei acestora;
 bunuri mobile prin anticipaţie
= bunuri imobile prin natura lor dar care în baza înţelegerii între părţi sunt considerate bunuri mobile,
anticipându-se astfel faptul că în viitor aceste bunuri vor deveni bunuri mobile.
Bogăţiile de orice natură ale solului şi subsolului, fructele neculese încă, plantaţiile şi construcţiile
încorporate în sol devin mobile prin anticipaţie, atunci când, prin voinţa părţilor, sunt privite în natura
lor individuală în vederea detaşării lor. Cu toate acestea, pentru opozabilitate faţă de terţi, este necesară
notarea în Cartea funciară.
 bunuri mobile prin determinarea legii :
drepturile patrimoniale asupra bunurilor mobile (ex. dreptul de proprietate asupra unui vehicul, sau
asupra acţiunilor emise de o societate pe acțiuni etc.)
⌂ importanţa clasificării:
 modul de transmitere
- transmiterea bunurilor imobile (vânzare-cumpărare, schimb etc.) poate fi realizată numai cu
îndeplinirea unor formalităţi specifice, inclusiv formalitățile de publicitate realizate prin înscrierea
acestei operațiuni în Cartea funciară;
- înstrăinarea bunurilor mobile nu necesită nici un fel de formalităţi.
 garanții
- în cazul bunurilor imobile garanţia specifică este ipoteca,
- în cazul bunurilor mobile este gajul.
 Prescripția achizitivă (=uzucapiune adică dobândirea în proprietate a unui bun al unei persoane
de către o altă persoană, care îl deține o perioadă îndelungată de timp)
- bunurile imobile pot fi dobândite în proprietate de posesor (cel ce deţine efectiv bunul fără a fi
proprietar) prin împlinirea termenului de prescripţie achizitivă;
- în cazul bunurilor mobile posesia de bună credinţă valorează proprietate, fără să fie necesară curgerea
termenului de prescripție achizitivă.
II. După gradul de determinare:

II.a. bunuri individual determinate = bunuri certe (res certa)
II.b. bunuri determinate generic = bunuri de gen (res genera)
II.a. bunuri certe - individual determinate

= se individualizează prin calităţile lor proprii (ex. un autoturism se individualizează prin marcă, model,
an de fabricaţie, serie motor, serie şasiu, etc),
II.b. bunuri de gen - bunuri determinate generic
= se caracterizează prin însuşirile speciei sau categoriei din care fac parte (ex. mere, bani, stofă.)
N.B.!
Pentru a putea încheia operațiuni juridice cu privire la bunurile de gen, acestea trebuie să fie
individualizate prin: măsurare, numărare, cântărire.
 momentul transmiterea dreptului de proprietate
- dreptul de proprietate asupra bunurilor certe se transmite de la o persoană la alta (de ex. de la
vânzător la cumpărător) din chiar momentul realizării acordului de voinţă;
- în cazul bunurilor de gen, dreptul de proprietate se transmite numai după ce acestea au fost
individualizate prin măsurare, cântărire sau numărare.
 riscul pieirii bunului (pierderii sau distrugerii lui)
- în cazul bunurilor certe, riscul pieirii bunurilor este suportat de proprietar;
- în cazul bunurilor de gen, riscul pieirii acestora este suportat de debitorul obligaţiei de predare a
bunurilor (adică de vânzător, în ipoteza contractului de vânzare-cumpărare). Această situație se explică
prin faptul că debitorul obligaţiei de predare a bunurilor de gen (vânzătorul) are oricând posibilitatea de
a face rost de bunuri de acelaşi gen pe care să le predea cumpărătorului.
Prin urmare, în cazul bunurilor de gen se aplică regula: bunurile de gen nu pier niciodată (genera non
pereunt).
 locul predării bunului
- locul predării bunurilor certe este locul unde se află bunurile;
- locul predării bunurilor de gen este la locul unde se află debitorul obligaţiei de predare.
III. După posibilitatea înlocuirii unele prin altele:

III.a. bunuri fungibile
III.b. bunuri nefungibile
III.a. bunuri fungibile

= pot fi înlocuite unele cu altele pentru executarea obligațiilor, cu condiția să fie: aceeaşi cantitate,
aceeași calitate şi aceeași valoare (ex. alimentele, banii etc.)
III.b. bunurile nefungibile
= nu pot fi înlocuite unele prin altele (ex. bunurile unicate).
- în funcție de fungibilitatea bunurilor pot fi realizate anumite operațiuni juridice cum ar fi, de ex.,
compensaţia, ca modalitate de stingere a obligaţiilor, poate interveni numai în cazul bunurilor
fungibile.(compensația va fi analizată în cursul următor)
- contractul de împrumut de consumație nu poate avea ca obiect decât bunuri fungibile. De ex. iau cu
împrumut 1 kg de mere pentru a le consuma și mă oblig să restitui 1 kg de mere, dar evident nu vor fi
aceleași mere, ci mere din același soi, având aceeași calitate cu cele primite.
N.B.!
C.civ. reunește cele două clasificări : după gradul de determinare și după posibilitatea de inlocuire într-
una singură și definește bunurile fungibile ca fiind bunurile determinabile după număr, măsură sau
greutate, astfel încât pot fi înlocuite unele prin altele în executarea unei obligaţii.
IV. După modul de întrebuinţare:

IV.a. bunuri consumptibile
IV.b. bunuri neconsumptibile
IV.a. bunuri consumptibile

= bunurile mobile a căror întrebuinţare obişnuită implică înstrăinarea sau consumarea substanţei (ex.
alimentele, banii);
IV.b. bunuri neconsumptibile
= pot fi utilizate o perioadă îndelungată de timp (ex.computerul sau telefonul mobil).
- contractul de împrumut de consumaţie (denumit și mutuum) poate avea ca obiect numai un bun
consumptibil;
- contractul de împrumut de folosinţă (denumit și comodat) poate avea ca obiect numai un bun
neconsumptibil.
V. După posibilitatea de a fi împărţite în natură:

V.a. bunuri divizibile
V.b. bunuri indivizibile
V.a. bunuri divizibile

= pot fi împărţite în natura lor fără a-şi schimba astfel valoarea şi destinaţia (ex. o pâine).
V.b. bunuri indivizibile
= nu pot fi împărţite în natură fără a li se schimba destinaţia (ex.un autoturism).
în cadrul procedurii partajului:
- bunul divizibil se va împărţi între participanții la partaj;
- bunul indivizibil se va atribui în întregime uneia dintre părţi, urmînd ca cealaltă parte să primească
contravaloarea cotei pe care o deţine din acel bun, sub forma unei sume de bani denumită sultă.
N.B.!
Părțile pot să stabilească prin acte juridice :
- ca un anumit bun, care este fungibil prin natura sa, să fie considerat nefungibil;
- ca un bun consumptibil prin natura să poate deveni neconsumptibil, dacă i se schimbă întrebuinţarea;
- ca un bun divizibil prin natura lui să poate fi considerat indivizibil.
VI. După destinaţie:
VI.a. bunuri principale
VI.b. bunuri accesorii
VI.a. bunuri principale

= au o existenţă de sine stătătoare, pot fi folosite în mod independent.
VI.b. bunuri accesorii
= bunul care a fost destinat, în mod stabil şi exclusiv, întrebuinţării economice a altui bun,
- bunul este accesoriu atât timp cât satisface această utilizare.
Destinaţia comună poate să fie stabilită numai de proprietarul ambelor bunuri.

Separarea temporară a unui bun accesoriu de bunul principal nu-i înlătură această calitate.
- bunul accesoriu va avea aceeași situaţie juridică a bunului principal, inclusiv în caz de înstrăinare sau de
grevare a bunului principal, dacă nu se prevede altfel. (a greva = a constitui o garanție asupra bunului)
VII. După modul în care pot fi percepute:

VII.a. bunuri corporale
VII.b. bunuri incorporale
VII.a. bunuri corporale

= pot fi percepute prin simţurile omului, au o existenţă materială.
VII.b. bunuri incorporale
= nu pot fi percepute fizic, ci presupun o existenţă abstractă, fiind valori economice.(ex. acţiuni, obligaţiuni,
firma, emblema, marca, drepturile de autor, dreptul asupra unui program de calculator, datele, informația
etc.).
- bunurile corporale pot fi transmise prin predare efectivă (prin remiterea bunului în materialitatea lui,
denumită și tradițiune),
- pentru a putea transmite anumite bunuri incorporale este necesară încheierea anumitor contracte
cum ar fi contractul de cesiune sau contractul de gir, contractul de licență etc.
VIII. După regimul juridic care le guvernează:

VIII.a. bunuri aflate în circuitul civil
VIII.b. bunuri scoase din circuitul civil
VIII.a. bunuri aflate în circuitul civil = cele care circulă

= pot fi transmise de la o persoană la alta, fiind posibilă dobândirea sau înstrăinarea lor, pot forma obiectul
material al actelor juridice.
VIII.b. bunuri scoase din circuitul civil = cele care nu circulă
= nu pot fi transmise, ca atare nu pot face obiectul unor acte juridice şi nu sunt susceptibile de a fi
apropriate.
- sunt lovite de nulitate absolută actele juridice prin care sunt înstrăinate bunuri scoase din circuitul civil.
IX. După titularul dreptului de proprietate asupra lor:

IX.a. bunuri aflate în domeniul public
IX.b. bunuri aflate în domeniul privat
IX.a. bunurile din domeniul public

= aparţin statului şi unităţilor administrativ teritoriale, în calitatea lor de autoritate publică.(căi de
comunicații, bogățiile solului și subsolului etc., conform prevederilor Constituției)
IX.b. bunurile din domeniul privat
= pot aparţine oricărei persoane fizice sau juridice şi pot forma obiectul unor acte juridice.(bunurile care
nu fac parte din domeniul public)
- regimul juridic diferit între cele două categorii de bunuri:
 bunurile din domeniul public – trăsături esenţiale:
1. sunt inalienabile, nu pot fi înstrăinate prin acte juridice,
2. sunt insesizabile, nimeni nu poate acţiona în vederea dobândirii lor,
3. sunt imprescriptibile achizitiv, statul are posibilitatea de a acţiona pentru a le revendica oricând în
timp.
 bunurile din domeniul privat – trăsături esenţiale:

1. sunt alienabile = pot fi înstrăinate prin acte juridice,
2. sunt sesizabile = pot fi urmărite silit, se poate acţiona în vederea dobândirii lor,
3. sunt prescriptibile achizitiv = pot fi dobândite în proprietate după trecerea unei perioade de timp.
X. După cum produc fructe:

X.a. bunuri frugifere
X.b. bunuri nefrugifere
X.a. bunuri frugifere

= produc fructe în mod periodic
X.b. bunuri nefrugifere
= nu produc fructe
Produsele bunurilor sunt fructele şi productele
i. Fructele
Fructele reprezintă acele produse care derivă din folosirea unui bun, fără a diminua substanţa
acestuia (bunului frugifer).
Fructele sunt: naturale, industriale şi civile.
 Fructele naturale sunt produsele directe şi periodice ale unui bun, obţinute fără intervenţia omului, cum
ar fi acelea pe care pământul le produce de la sine, producţia şi sporul animalelor.
 Fructele industriale sunt produsele directe şi periodice ale unui bun, obţinute ca rezultat al intervenţiei
omului, cum ar fi recoltele de orice fel.
 Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în virtutea unui act
juridic, precum chiriile, arenzile, dobânzile, venitul rentelor şi dividendele.
ii. Productele
Productele sunt produsele obţinute dintr-un bun cu consumarea sau diminuarea substanţei
acestuia, precum copacii unei păduri, piatra dintr-o carieră şi altele asemenea.
Dobândirea fructelor şi a productelor

Fructele şi productele se cuvin proprietarului bunului, dacă prin lege nu se dispune altfel.
Dreptul de proprietate asupra fructelor naturale şi industriale se dobândeşte la data separării de
bunul care le-a produs.
Dreptul de proprietate asupra fructelor civile se dobândeşte zi cu zi.
Patrimoniul
Noţiune
Patrimonul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (cu conţinut economic), care
aparţin unei persoane (fizice sau juridice).
2. Caractere juridice:
a) Patrimoniul este o universalitate juridică (universalitate de drept) = cuprinde atât drepturi cât și
obligații
- drepturile şi obligaţiile sunt legate între ele prin faptul că aparţin aceleiaşi persoane, formând un tot
unitar;
- drepturile şi obligaţiile sunt distincte şi relativ independente de patrimoniu = existenţa sau inexistenţa
lor nu pune în discuţie însăşi universalitatea juridică (patrimoniul există, indiferent dacă titularul său
este bogat sau sărac);
- drepturile şi obligaţiile sunt structurate în mai multe mase (grupe), fiecare având un regim juridic
distinct (de ex. patrimoniul de afectațiune al PFA)
Patrimoniul este alcătuit din activ (toate drepturile patrimoniale) şi pasiv (toate obligaţiile patrimoniale).
Bunurile, în materialiatea lor, intră în patrimoniul unei persoane numai prin intermediul dreptului
care poartă asupra lor, ca obiect al acestui drept; în absenţa dreptului, simpla stăpânire în fapt a bunului
nu determină includerea lui în patrimoniul celui care îl stăpâneşte.
b) Orice persoană are un patrimoniu.

Patrimoniul însoţeşte subiectul de drept pe întreaga sa existenţă, de la naştere/înfiinţare, până la
moarte/desfiinţare.
Patrimoniul este inalienabil, nu poate fi înstrăinat în timpul vieţii persoanei fizice sau al existenţei
persoanei juridice. Patrimoniul, ca întreg, se poate transmite numai în momentul morții titularului lui,
prin acte mortis causa (prin succesiune legală sau testamentară).
c) Nu există patrimoniu fără un titular.

În ipoteza în care titularul încetează să existe, patrimoniul va fi transmis succesorilor săi, sau în absenţă,
statul va culege patrimoniul fără stăpân.
3. Funcţiile patrimoniului
i) constituie gajul general al creditorilor chirografari, adică patrimoniul reprezintă o garanţie a îndeplinirii
obligaţiilor asumate de titularul său, chiar dacă executarea lor nu este garantată.
Orice creditor al titularului patrimoniului va putea executa silit activul patrimoniului debitorului, alcătuit
din totalitatea bunurilor și creanțelor prezente şi viitoare. Prin urmare orice persoană răspunde pentru
executarea obligaţiilor sale cu orice bun sau creanță care se găseşte în patrimoniul său.
ii) permite subrogaţia reală - adică înlocuirea unui bun din patrimoniu cu un alt bun care va prelua
regimul juridic al bunului pe care îl înlocuieşte.
iii) permite transmisiunea universală sau cu titlu universal, în cazul în care titularul patrimoniului
decedează sau se desfiinţează.
Mase patrimoniale
Patrimoniul se poate fragmenta în mase patrimoniale (cote-părţi de drepturi şi obligaţii) în
cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.
4. Patrimoniul de afectaţiune
- a afecta = a da o anumită destinație, o anumită întrebuințare
În exercitarea unei activităţi economice, profesionistul - persoană fizică poate să îşi constituie un
patrimoniu de afectaţiune reprezentând totalitatea drepturilor si obligaţiilor afectate scopului exercitării
activităţii economice, patrimoniu distinct de patrimoniul său personal.
În acest patrimoniu de afectaţiune sunt reunite toate bunurile şi veniturile/creanțe care sunt
destinate desfăşurării afacerilor, precum şi datoriile comerciale ale profesionistului - persoană fizică.
Creditorii comerciali vor urmări numai aceste bunuri şi venituri/creanțe care sunt afectate activității
economic, iar nu şi pe cele care intră în patrimoniul personal al acestuia.
Prin urmare, în principiu, pentru datoriile ce rezultă din operaţiunile economice, răspunderea
profesionistului este limitată la bunurile şi veniturile/creanţele care alcătuiesc activul patrimoniului de
afectaţiune, destinate realizării afacerilor.
Sunt patrimonii de afectaţiune și:

- masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit legii,
- patrimoniul profesional individual,
- precum şi alte patrimonii astfel determinate.
Patrimoniul profesional individual

Constituirea masei patrimoniale afectate exercitării în mod individual a unei profesii autorizate se
stabileşte prin actul încheiat de titular, cu respectarea condiţiilor de formă şi de publicitate prevăzute de
lege.
Dispoziţiile de mai sus se aplică în mod corespunzător şi în cazul măririi, sau micşorării
patrimoniului profesional individual.
Lichidarea patrimoniului profesional individual se face în condiţiile prevăzute de legea specială.
Transferul intra-patrimonial
În caz de diviziune sau afectaţiune, transferul drepturilor şi obligaţiilor dintr-o masă patrimonială
în alta, în cadrul aceluiaşi patrimoniu, se face cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege şi fără a
prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecărei mase patrimoniale.
În toate cazurile, transferul drepturilor şi obligaţiilor dintr-o masă patrimonială în alta nu
constituie o înstrăinare.
Universalitate juridică sau de drept, se deosebeste de universalitatea de fapt.

Universalitatea de fapt reprezintă ansamblul bunurilor care aparţin aceleiaşi persoane şi au o destinaţie
comună stabilită prin voinţa acesteia sau prin lege. – de ex. fondul de comerț.
Bunurile care alcătuiesc universalitatea de fapt pot, împreună sau separat, să facă obiectul unor
acte sau raporturi juridice distincte.
Deosebiri:
 patrimoniul = universalitatea de drept
- are ca izvor legea, există indiferent de voinţa titularului,
- este alcătuit din drepturi şi obligaţii,
- este inalienabil (nu poate fi înstrăinat),
- este independentă de elementele care o compun;
 fondul de comerț = universalitatea de fapt
- are ca izvor voinţa persoanei, se formează ca urmare a manifestării de voinţă a subiectului de drept,
- cuprinde numai elemente de activ, fiind alcătuit numai din drepturi (care poartă asupra unor bunuri),
- este alienabil
- nu există în mod separat de elementele sale (dispariţia bunurilor duce la dispariţia „universalităţii”,
cum se întâmpla când cărţile dintr-o bibliotecă sunt vândute, fie toate, fie cu bucata).
Fondul de comerţ
1. Definiţie
Fondul de comerţ reprezintă totalitatea bunurilor mobile şi imobile, corporale şi necorporale, (mărci,
firme, embleme, brevete de invenţii, vad comercial) utilizate de un profesionist în vederea desfăşurării
activităţii sale.
2. Structura fondului de comerţ

Elementele structurale ale fondului de comerţ pot fi grupate în două categorii:
a) Elemente corporale constând în bunurile care servesc comerciantului în desfăşurarea activităţii
sale: materiale, utilaje, echipamente, birotică, mărfuri etc.);
b) Elementele incorporale ale fondului de comerţ sunt: firma, emblema, drepturile de proprietate
industrială, drepturile de autor, know-how -ul, clientela, vadul comercial etc.
i) Firma este definită ca fiind numele sau, după caz, denumirea folosită de comerciant în realizarea
operaţiunilor ce fac obiectul comerţului său.
ii) Emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte un comerciant de altul de acelaşi gen, sau o
întreprindere de alta de acelaşi gen, ori un stabiliment de comerţ de un altul de acelaşi fel. Dacă firma
are caracter obligatoriu, emblema are caracter facultativ.
iii) Clientela reprezintă totalitatea persoanelor fizice şi juridice care se află în raporturi juridice cu un
comerciant. Din punct de vedere contabil se exprimă sub forma unei cifre. Cu toate că nu putem discuta
de un drept asupra propriei clientele, totuşi comerciantul o poate evalua în momentul transmiterii
fondului de comerţ.
iv) Vadul comercial reprezintă puterea sau capacitatea fondului de comerţ de a atrage clientela şi poate
fi influenţat de o serie de factori obiectivi – (locul amplasării magazinului sau sediului comercial;
calitatea produselor sau a serviciilor), sau de factori subiectivi (publicitatea comerciantului, calitatea
personalului angajat); precum şi de factori externi: reputaţia comerciantului, a clienţilor sau a
partenerilor de afaceri ai comerciantului. Se înstrăinează numai împreună cu fondul de comerţ.
v) Drepturile de proprietate industrială şi intelectuală (dreptul de autor și drepturi conexe, dreptul
asupra mărcii, brevete de invenție, dreptul asupra inovației, asupra desenelor și modelelor industriale
etc.)
Fondul de comerţ a fost calificat în ansamblul său drept un bun mobil necorporal care poate forma
obiectul anumitor operaţiuni juridice: vânzarea, donaţia, locaţiunea, gajul, sau aportul în societate al
fondului de comerţ. Fondul de comerţ se poate transmite pe cale succesorală în condiţiile prevăzute de
Codul civil.
Conţinutul raportului juridic
Conţinutul raportului juridic este format din drepturile subiectului activ şi obligaţiile
subiectului pasiv.
I. Drepturile subiective
1. Definiţie
Dreptul subiectiv reprezintă posibilitatea titularului (denumit subiect activ/creditor) de a avea
o anumită conduită sau de a pretinde altei persoane (denumită subiect pasiv/debitor) o conduită
corespunzătoare, în limita legilor şi a bunelor moravuri, iar în caz de nevoie de a apela la forţa
coercitivă (de constrângere) a statului.
2. Clasificare
I. După natura conţinutului lor:
I.1. drepturi nepatrimoniale (personal-nepatrimoniale)
= nu au un conţinut evaluabil în bani .Aceste drepturi sunt strict legate de existenţa persoanei, ele
nu se pot transmite, în principiu.
(de ex. dreptul la viaţă, dreptul la reputaţie, dreptul la nume, etc.).
I.2. drepturile patrimoniale
= au un conţinut evaluabil în bani.
Drepturile patrimoniale se împart în:

- drepturi de creanţă
= titularii lor (subiectele active/creditorii) pot pretinde subiectelor pasive (debitorilor) : să dea, să
facă sau să nu facă ceva.
(de ex. dreptul vânzătorului de a primi prețul de la cumpărător),
- drepturi reale
= titularii își pot exercita în mod direct şi nemijlocit prerogativele asupra bunurilor, fără
concursul altor persoane.
Legea prevede următoarele drepturi reale:
- dreptul de proprietate,
- dezmembrămintele dreptului de proprietate, anume: dreptul de superficie, dreptul de uzufruct,
dreptul de uz, dreptul de abitaţie, dreptul de servitute,
- dreptul de administrare,
- dreptul de concesiune,
- dreptul de folosinţă,
- drepturile reale de garanţie,
- alte drepturi cărora legea le recunoaşte acest caracter.
Drepturile reale se clasifică în:

i. Drept real principal = are o existenţă de sine stătătoare, nu depinde de existenţa unui alt drept.
Sunt drepturi reale principale: dreptul de proprietate şi dezmembrămintele dreptului de
proprietate.
Dreptul de proprietate este un drept complex ce cuprinde în conţinutul său trei prerogative
distincte:
 de a stăpâni efectiv bunul (usus) = de a avea contactul nemijlocit cu bunul,
 de a fructifica bunul (fructus) = de a avea anumite beneficii în urma exploatării bunului,
 de a dispune de bun (abusus) = de a face cu bunul ce se dorește: să îl vândă, doneze,
distrugă, abandoneze etc.
Aceste prerogative pot fi exercitate împreună, sau separat de alte persoane decât proprietarul.
În acest scop, dreptul de proprietate este dezmembrat în următoarele dezmembrăminte ale
dreptului de proprietate: dreptul de uzufruct, uz, abitaţie, servitute şi superficie. Ele presupun
încheierea unui contract prin care proprietarul se rezumă să exercite doar una dintre prerogativele
dreptului de proprietate de către proprietar, urmând ca celelalte să fie exercitate de alte persoane.
ii. Drept real accesoriu = depinde de existenţa altor drepturi pe care le garantează.
În categoria drepturilor accesorii intră:
 dreptul de ipotecă (ipoteca)
= constă în garanţia constituită în beneficiul creditorului ipotecar de a se îndestula din valoarea
bunului imobil ipotecat cu preferinţă şi indiferent de patrimoniul unde se va afla;
 dreptul de gaj (amanet)
= constă în dreptul recunoscut de către debitor în beneficiul creditorului gajist asupra unui lucru
mobil, în temeiul căruia creditorul va fi despăgubit din preţul obţinut din vânzarea bunului, cu
preferinţă;
 privilegiile
= sunt cauze legale de preferinţă în virtutea cărora, dată fiind calitatea creanţei, creditorii pot
obţine plata datoriei, cu preferinţă, chiar şi înaintea creditorilor ipotecari, gajişti etc.
importanţa clasificării: dreptul accesoriu depinde de dreptul principal potrivit adagiului
accesorium seqvitur principale.
Deosebiri între drepturile reale şi drepturile de creanţă:

 sub aspectul subiectului pasiv:
- în cazul dreptului real - nu este cunoscut;
- în cazul dreptului de creanţă - este cunoscut.
 sub aspectul conţinutului obligaţiei corelative:
- în cazul dreptului real - îi corespunde obligaţia generală şi negativă de a nu face;
- în cazul dreptului de creanţă - îi corespunde orice tip de obligaţie (de a da, de a face, de a nu
face).
 Sub aspectului numărului lor:
- drepturile reale sunt limitate,
- drepturile de creanţă sunt nelimitate.
 numai drepturile reale conferă titularului lor următoarele prerogative:

- drept de urmărire constă în posibilitatea recunoscută titularului unui drept real de a pretinde
bunul în orice mâini s-ar găsi.
- drept de preferinţă constă în posibilitatea recunoscută titularului unui drept real de a fi
satisfăcut cu prioritate faţă de titularii altor drepturi.
II După gradul de opozabilitate: (opozabilitatea dreptului=cine trebuie să respecte

dreptul)
II.1. drepturi absolute
= sunt opozabilitate erga omnes (erga=toți, omens= oameni). Astfel toate celelalte persoane (cu
excepția titularului lor) au obligaţia generală de a nu face nimic de natură a aduce atingere
dreptului absolut.
= conferă titularilor posibilitatea de a le exercita singuri, adică fără să apeleze la alte persoane.
(de ex. dreptul de proprietate, dreptul la nume/denumire, dreptul la domiciliu/ sediu, la stare
civilă, la cetățenie/naţionalitate etc.).
Caracteristicile dreptului absolut:
- numai titularul dreptului absolut este cunoscut,
- titularul obligaţiei corelative este nedeterminat, format din toate celelalte subiecte de drept,
- dreptului absolut îi corespunde obligaţia generală şi negativă de a nu i se aduce atingere,
- este opozabil erga omnes (=adică tuturor persoanelor). Dreptul absolut este opozabil tuturor, în
sensul că orice persoană poate deveni subiect pasiv într-un raport juridic în conţinutul căruia se
găseşte un drept absolut.
- sunt expres prevăzute de lege, fiind într-un număr limitat.
II.2. drepturi relative

= sunt opozabile numai subiectelor pasive bine determinate (denumite debitori)
= conferă titularilor (creditorilor) posibilitatea de a pretinde debitorilor să execute o anumită
prestație, bine precizată: să dea, să facă sau să nu facă ceva.
Caracteristicile dreptului relativ:
- atât subiectul activ (creditorul) cât şi subiectul pasiv (debitorul) sunt cunoscute,
- îi corespunde o obligaţie ce are ca obiect: a da, a face ori a nu face (ceva ce s-ar fi putut face în
lipsa obligaţiei pe care şi-o asumă subiectul pasiv determinat),
- este opozabil numai subiectului pasiv determinat,
- sunt nelimitate ca număr.
II. Obligaţiile
1. Definiţie
Obligaţia reprezintă îndatorirea subiectului pasiv de a avea o anumită conduită (de a
săvârşi o acţiune sau de a se abţine de la săvârşirea unei acţiuni), impusă acestuia, la
nevoie prin constrângere, de către titularul dreptului subiectiv corelativ.
Obligația este legătura de drept în virtutea căreia debitorul este ținut să realizeze o
prestație în beneficiul creditorului, iar creditorul are dreptul să obțină prestația datorată.
În sens larg, prin „obligaţie” (denumită și raport obligațional) se înţelege raportul
juridic în temeiul căruia o persoană (denumită creditor) este ţinută să dea, să facă sau să
nu facă ceva, în favoarea altei persoane (denumită debitor), sau cu alte cuvinte, obligaţia
este raportul juridic în virtutea căruia o persoană are puterea de a cere altei persoane
îndeplinirea unei anumite prestaţii.
2. Clasificare
a) în funcţie de obiectul lor sunt:

- obligaţii de a da – adică îndatorirea debitorului de a constitui sau de a transmite un drept
real
(ex. transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun),
- obligaţia de a face – îndatorirea debitorului de a executa o lucrare, de a presta un serviciu,
de a preda un bun, de a livra o marfă etc.,
- obligaţia de a nu face – îndatorirea debitorului de a nu întreprinde nimic, de a se abține.
b) în funcţie de întinderea obligaţiei distingem:

- obligaţii de rezultat – debitorul trebuie să obţină un rezultat bine precizat,
- obligaţii de mijloace sau (obligații de prudenţă şi diligenţă) – debitorul trebuie să depună
toate eforturile (diligenţele) pentru obţinerea unui rezultat, fără ca rezultatul în sine să
fie esenţial în stabilirea îndeplinirii obligaţiei.
c) în funcţie de structura raportului obligaţional:

- obligaţii pure - nu sunt afectate de modalităţi
- obligații simple –se nasc între un singur debitor şi un singur creditor, cu privire la o
singură prestație (un singur obiect),
- obligaţiile complexe – sunt afectate de modalități și sau au în structura lor o pluralitate de
creditori, sau/și debitori, sau/și prestații
Obligațiile complexe pot fi: obligaţii afectate de modalităţi, sau obligaţii plurare.
 Obligaţii plurale pot fi :

i) Obligaţii cu pluralitate de prestaţii (mai multe obiecte) pot fi:
i.a. Obligaţii alternative
=debitorul se poate libera executând una din prestaţii asumate, la alegerea sa sau a creditorului
i.b. Obligaţii facultative
=debitorul are posibilitatea de a se libera executând o altă prestaţie determinată, decât cea
principală, asumată iniţial
ii) Obligaţii cu pluralitate de subiecte pot fi:
ii.a. Obligaţii divizibile (sau conjuncte)
= se stabilesc între mai mulţi creditori sau mai mulţi debitori între care, după caz, fie creanţa
(dacă este pluralitate activă) fie datoria (dacă este pluralitate pasivă) se divide de plin drept.
Fiecare creditor poate pretinde numai partea sa din creanţă, iar fiecare debitor este obligat să
execute numai partea sa de datorie.
În dreptul nostru, divizibilitatea obligaţiilor constituie regula.
ii.b. Obligaţii indivizibile
= pot fi executate numai în întregime, fie datorită naturii obiectului ei, fie datorită voinţei
părţilor.
iii.c. Obligaţiile solidare sunt acele obligaţii cu pluralitate de subiecte în cazul cărora:
- oricare creditor solidar poate cere debitorului comun întreaga datorie (solidaritate activă),
sau
- oricare dintre debitorii solidari poate fi obligat la executarea integrală a prestaţiei datorată
creditorului comun (solidaritate pasivă).
De regulă, în raporturile dintre neprofesionști solidaritatea nu se prezumă, ci trebuie să fie
stipulată expres de părţi. Dimpotrivă, în raporturile dintre profesioniști, în care sunt implicaţi mai
mulţi debitori, solidaritatea se prezumă.
- Obligaţiile afectate de modalităţi cuprind în structura lor un termen sau o condiţie, care le
influențeză modul de îndeplinire (de executare).
i) Termenul este acel eveniment viitor şi sigur ca îndeplinire, care fie amână executarea unei
obligaţii, fie determină stingerea acesteia;
ii) Condiţia este un eveniment viitor şi nesigur ca realizare, de care depinde însăşi existenţa
obligaţiei.
Stingerea obligaţiilor - executarea lor
Obligaţiile se execută:
- în natură, adică debitorul execută întocmai prestaţia asumată,
- prin echivalent bănesc -în cazul în care prestaţia la care debitorul s-a angajat nu poate fi
realizată, acesta va da creditorului o sumă de bani ce reprezintă echivalentul bănesc al prestaţiei
asumate.
Acest echivalent poartă numele de despăgubiri, întrucât debitorul îl prejudiciază pe creditor
prin aceea că nu primeşte exact ceea ce i s-a promis.
Executarea se va face
- de bună voie, sau
- silit, fiind impusă de puterea judecătorească la care creditorul face apel fiind în drept să
pretindă debitorului să dea, să facă sau să nu facă ceva, adică să-şi execute obligaţiile asumate.
Modalități de executare a obligațiilor:

i) Plata reprezintă executarea voluntară şi în natură a oricărei obligaţii, (nu numai a celor
băneşti).
Pentru a produce efecte juridice plata trebuie să fie făcută în mod valabil, adică să
îndeplinească anumite condiţii :
a) Cine poate face plata?
În principiu, plata poate fi făcută, de către orice persoană interesată: debitorul, reprezentantul
debitorului, un codebitor solidar al debitorului, o persoană obligată pentru debitor (de ex. un
fidejusor al debitorului) şi de un terţ.
b) Cui i se poate face plata ?
Plata se va face: creditorului, reprezentantului creditorului, moştenitorilor creditorului, (în cazul
decesului acestuia), unei terţe persoane desemnate de către justiţie pentru a primi plata.
c) În ce constă plata?
Debitorul este obligat să plătească exact lucrul sau prestaţia pe care o datorează.
d) Cum se face plata?
Debitorul trebuie să-şi execute obligaţia de a plăti în întregime, creditorul nu poate fi obligat să
primească o parte din datorie. Această regulă este cunoscută sub numele de principiul
indivizibilităţii plăţii.
e) Când se face plata?
Regula este că plata se va face în momentul în care creanţa a devenit exigibilă, adică a ajuns la
scadenţă. În cazul obligaţiilor cu termen, creanţa devine exigibilă în momentul împlinirii
termenului stabilit de către părţi, creditorul neputând pretinde plata înainte de împlinirea acestui
termen.
f) Unde se face plata?
Plata trebuie să se facă la locul stabilit prin acordul de voinţă al părţilor, sau, în cazul în care
părţile nu au stabilit, plata se face la domiciliul debitorului (în dreptul comun), sau la (în
raporturile comerciale).
g) Cine suportă cheltuielile cu efectuarea plăţii?
Ca regulă, cheltuielile pentru efectuarea plăţii sunt în sarcina debitorului. Nici de această dată,
nimic nu se opune ca părţile să cadă de acord ca aceste cheltuieli să fie suportate de creditor sau
deopotrivă de creditor şi debitor, în părţi egale ori în alte cote.
Oferta reală urmată de consemnațiune

În principiu, creditorul nu poate refuza să primească executarea obligației. Dacă refuză
plata, debitorul va recurge la o procedură specială denumită oferta reală urmată de
consemnațiune. În acest sens, debitorul îl va putea soma pe creditor să primească plata printr-o
notificare trimisă prin intermediul unui executor judecătoresc, pe care o va pune apoi la
dispoziţia creditorului, spre exemplu într-un depozit constituit pe numele acestuia. Principalul
efect al ofertei reale urmată de consemnaţiune este acela că liberează debitorul de obligaţia
asumată. De asemenea, el nu va mai fi ţinut să plătească daune pentru executarea cu întârziere a
obligaţiei asumate şi nu va mai suporta riscul pierii fortuite a bunului respectiv.
Există şi alte situaţii în care debitorul este liberat de obligaţia sa faţă de creditor cu toate că nu
face o plată, prin:
- compensaţie = modul de stingere a două obligaţii reciproce până la concurenţa celei mai mici
dintre ele,
- confuziune = constă în întrunirea în aceeaşi persoană a calităţii de creditor şi a calităţii de
debitor, în cadrul aceluiaşi raport juridic obligaţional,
- darea în plată = debitorul execută către creditorul său o altă prestaţie decât cea la care s-a
obligat la încheierea raportului juridic obligaţional,
- iertare de datorie = creditorul renunţă la creanţa sa favoarea debitorului,
- imposibilitate de executare - determinată de o cauză de forţă majoră sau de un caz fortuit,
care au ca efect stingerea obligaţiei numai se produc independent de orice culpă a debitorului şi
înainte de punerea sa în întârziere.
ii) Executarea silită

În toate cazurile, creditorul are dreptul la realizarea creanţei sale. Dacă debitorul nu îşi execută
de bună-voie obligaţia, creditorul are la dispoziţie posibilitatea de a-l constrânge, prin
intermediul unei acţiuni în instanţă, să o facă. Această constrângere a debitorului de a-și executa
obligațiile reprezintă executare silită.
Există o singură categorie de obligaţii în cazul cărora executarea silită este
imposibilă, anume obligaţiile încheiate intuitu personae, (adică acele obligaţii care au
fost stabilite cu luarea în considerare a calităţilor personale ale debitorului) care nu vor
putea fi executate prin constrângere. Dar creditorul va avea dreptul la despăgubiri.
Dacă debitorul nu şi-a executat obligaţia de bună-voie, iar executarea silită nu s-a putut
realiza în natură, se pune problema executării indirecte, sau prin echivalent.
Executarea indirectă (sau prin echivalent) reprezintă executarea silită realizată prin achitarea
unei sume de bani cu titlul de despăgubire care acoperă atât contravaloarea obligației, cât și
prejudiciul suferit de către creditor prin neexecutare, executare necorespunzătoare sau cu
întârziere.
Despăgubirile sunt sumele de bani datorate de debitorul vinovat de neexecutarea obligaţiilor
asumate.
Acestea pot fi:
1. daunele-interese compensatorii reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de către creditor ca
urmare a neexecutării în natură a obligaţiei debitorului. Ele nu se pot cumula deci cu executarea
în natură deoarece însăşi raţiunea lor este de a compensa neexecutarea.
2. daunele-interese moratorii se acordă în cazul unei întârzieri în executare dar, spre deosebire de
cele compensatorii, acestea au caracter de despăgubire şi reprezintă echivalentul prejudiciului
suferit de către creditor ca urmare a acestei întârzieri.
Ambele categorii de despăgubiri au caracter reparatoriu, prin aceasta deosebindu-se de
daunele-interese cominatorii.
3. daune-interese cominatorii = modalitate eficientă de constrângere a debitorului în executarea
unei obligaţii de a face sau de a nu face impusă de instanţă. Daunele-interese cominatorii constau
într-o sumă de bani pe care debitorul trebuie să o plătească creditorului pentru fiecare zi de
întârziere, până la executarea obligaţiei. Ele nu sunt proporţionale cu prejudiciul suferit de către
creditor şi nu au caracter reparatoriu. Nu îşi propun acoperirea pagubei produse de către debitor
prin neexecutare, ci sunt doar modalităţi de constrângere a acestuia pentru a-şi executa obligaţia
de a face sau de a nu face asumată. Se prezumă că debitorul, constatând că are de plătit o
anumită sumă pentru fiecare zi de neexecutare, se va grăbi să-şi execute obligaţia.
GRILE:
1.Este absolut:
b) dreptul la nume,

c) obligația subiectului pasiv constă în a nu face nimic care să aducă atingere exercițiului
dreptului

determinată (=subiectul pasiv) care trebuie să aibă o anumită conduită bine precizată= să dea
ceva anume, să facă ceva anume sau să nu facă ceva anume.
Dreptul absolut are o acțiune absolută = poate fi valorificat în raport cu toată lumea = subiectul
pasiv nu este bine precizat ci este format din toți ceilalți care nu sunt titularii dreptului. Toată
lumea are o singură obligație - conduită, anume să se abțină de a auce atingere dreptului.
a) drept absolut,
b) drept real,
c) drept accesoriu

real,
PRESCRIPȚIA EXTINCTIVĂ
Prin trecerea unei anumite perioade de timp, dreptul la acțiune se stinge prin prescripție, dacă
nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.
Dreptul la acțiune este dreptul de a constrânge o persoană, cu ajutorul forței publice, să
execute o anumită prestație, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte orice altă
sancțiune civilă, după caz.
De ex. D (debitor) ia cu împrumut 1000 de lei de la C (creditor) și se obligă să restituie suma
de bani la 15 mai 2020. D nu-și îndeplinește obligația la termenul stabilit. Din acest moment – 15
mai 2020 – se naște dreptul la acțiune al lui C, în temeiul căruia acesta din urmă poate să-l
cheme în judecată pe D, solicitând instanței să îl oblige să-și îndeplinească obligația.
Întrebarea nr.1
Cât timp are la dispoziție C pentru a-l acționa în instanță pe D? Adică, care este termenul în
care dreptul la acțiune poate fi exercitat sau, altfel spus când se stinge (=se prescrie) dreptul la
acțiune?
Răspuns : dreptul la promovarea unei acțiuni în instanță trebuie făcută în cadrul termenului
de prescripție extinctivă.
Întrebarea nr.2
Cine poate să solicite instanței, în cadrul unui proces, să constate faptul că acțiunea de
chemare în judecată este formulată de o persoană care și-a pierdut dreptul de a acționa în
instanță? Adică cine poate invoca prescripția extinctivă ?
Răspuns : prescripția extinctivă trebuie să fie invocată de debitor, adică de cel în folosul
căruia curge, personal sau prin reprezentant; prescripția extinctivă nu operează de drept.
Practic prescripția extinctivă este efectul curgerii termenului de prescripție extinctivă
I. Termenele de prescripție extinctivă

Termenul de prescripție extinctivă este intervalul de timp, stabilit de lege, înlăuntrul căruia
trebuie exercitat dreptul la acțiune în sens material, sub sancțiunea pierderii acestui drept.
Clasificarea termenelor:
Termenul general de prescripție este de 3 ani - se aplică tuturor raporturilor juridice
obligaționale, dacă legile (speciale) nu prevăd pentru acestea alte termene.
Termenele speciale de prescripție sunt mai mari sau mai mici decât termenul general (de 10
ani, 2 ani, un an, 6 luni, 30 de zile etc.)
II. Cursul prescripției extinctive

Prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune (de ex. creditorul)
a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui.(neexecutarea obligației de
către debitor)
Dacă dreptul este afectat de un termen suspensiv sau de o condiție suspensivă, prescripția
începe să curgă de la data la care termenul s-a împlinit, respectiv condiția s-a îndeplinit.
i. Suspendarea cursului prescripției extinctive

Suspendarea prescripției extinctive reprezintă acea modificare a cursului acestei prescripției
care constă în oprirea, de drept, a curgerii termenului de prescripție, pe timpul cât durează
situațiile, limitativ prevăzute de lege, care îl pun în imposibilitate de a acționa pe titularul
dreptului la acțiune.
De la data când cauza de suspendare a încetat, prescripția își reia cursul, socotindu-se
pentru împlinirea termenului și timpul scurs înainte de suspendare.
Cauze de suspendare:
1. între soți, cât timp durează căsătoria și nu sunt separați în fapt;
2. între părinți, tutore sau curator și cei lipsiți de capacitate de exercițiu restrânsă;
3. între orice persoană care, în temeiul legii, al unei hotărâri judecătorești sau al unui act juridic,
administrează bunurile altora și cei ale căror bunuri sunt astfel administrate, cât timp
administrarea nu a încetat și socotelile nu au fost date și aprobate;
4. în cazul celui lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, cât timp
nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în care există o dispoziție legală
contrară;
5. cât timp debitorul, în mod deliberat, ascunde creditorului existența datoriei sau exigibilitatea
acesteia;
6. pe întreaga durată a negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînțelegerilor
dintre părți, însă numai dacă acestea au fost ținute în ultimele 6 luni înainte de expirarea
termenului de prescripție;
7. în cazul în care cel îndreptățit la acțiune trebuie sau poate, potrivit legii, să folosească o
anumită procedură prealabilă, cum sunt: reclamația administrativă, încercarea de împăcare sau
altele asemenea, cât timp nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască rezultatul acelei proceduri,
însă nu mai mult de 3 luni de la înregistrarea cererii, dacă legea nu a stabilit un alt termen;
8. în cazul în care titularul dreptului sau cel care l-a încălcat face parte din forțele armate ale
României, cât timp acestea se află în stare de mobilizare sau de război;
9. în cazul în care cel împotriva căruia curge sau ar urma să curgă prescripția este împiedicat de
un caz de forță majoră să facă acte de întrerupere, cât timp nu a încetat această împiedicare; forță
majoră, când este temporară, nu constituie o cauză de suspendare a prescripției decât dacă
survine în ultimele 6 luni înainte de expirarea termenului de prescripție;
10. în alte cazuri prevăzute de lege.
Suspendarea prescripției poate fi invocată numai de către partea care a fost împiedicată să
facă acte de întrerupere, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel.
ii. Întreruperea prescripției

Întreruperea prescripției extinctive poate fi definită ca modificarea cursului acesteia care
constă în înlăturarea prescripției scursă înainte de apariția unei cauze interuptive și începerea
unei alte prescripții extinctive.
Cauzele de întrerupere a prescripției își produc efecte doar dacă au intervenit după ce a
început să curgă prescripția.
Dacă aceste cauze se produc înainte de a începe prescripția, prescripția va fi amânată.
Dacă intervin după împlinirea termenului de prescripției problema întreruperii nu se mai
pune, dreptul la acțiune fiind deja stins.
Prescripția se întrerupere pentru următoarele cauze:
1. printr-un act voluntar de executare sau prin recunoașterea, în orice alt mod, a dreptului a cărui
acțiune se prescrie, făcută de către cel în folosul căruia curge prescripția;
2. prin introducere unei cereri de chemare în judecată sau arbitrale, prin înscrierea creanței la
masa credală în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererii de intervenție în cadrul
urmării silite pornite de alți creditori ori prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui
acțiune se prescrie;
3. prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale sau în fața instanței de judecată,
până la citirea actului de sesizare, în cazul în care despăgubirile se acordă, potrivit legii, din
oficiu, începerea urmăririi penale întrerupe cursul prescripției, chiar dacă nu a avut loc
constituirea ca parte civilă;
4. prin orice act prin care cel folosul căruia curge prescripția este pus în întârziere;
5. în alte cazuri prevăzute de lege.
În principiu, efectul întreruperii prescripției constă în ștergerea prescripției începută
înainte de a se fi ivit cauza de întrerupere.
Prin urmare întreruperea prescripției determină:
a) ștergerea prescripției scurse anterior datei cauzei de suspendare;
b) începerea unei noi prescripții.
De efectele întreruperii prescripției beneficiază cel de la care emană actul întreruptiv; aceste
efecte nu pot fi opuse decât celui împotriva căruia a fost îndreptat un astfel de act, dacă prin lege
nu se prevede altfel. De asemenea, dacă prescripția a fost întreruptă prin recunoașterea dreptului
de cel în folosul căruia curge prescripția de efectele întreruperii profită cel împotriva căruia a
curs și nu pot fi opuse decât autorului recunoașterii.
iii. Repunerea în termen

Repunerea în termen este un beneficiu acordat de lege titularului dreptului la acțiune care,
din motive temeinice, nu a putut formula acțiunea în justiție înăuntrul termenului de
prescripție, motiv pentru care organul jurisdicțional are dreptul să soluționeze în fond, cererea
de chemare în judecată, deși a fost introdusă după împlinirea termenului de prescripție.
În acest sens, dacă cel care din motive temeinice nu și-a executat în termen dreptul la acțiune
supus prescripției are dreptul să ceară organului de jurisdicție competent repunerea în termen și
judecarea cauzei.
Efectul repunerii în termen este aprecierea că prescripția este neîmplinită, chiar dacă termenul
de prescripție a expirat.
1. Pierde în urma prescripției extinctive:
a) creditorul,
b) debitorul,
c) terțul

Creditorul pierde dreptul de a mai cere ajutorul instanței și implicit singura modalitate de a-l
forța pe debitor să-și îndeplinească obligațiile asumate
a) creditorul,
b) debitorul,
c) terțul

Debitorul nu mai poate fi dat în judecată de creditor după ce s-a împlinit termenul de
prescripție.
3. Prescripția extinctivă poate fi invocată de:
a) creditor,
b) debitor,
c) instanța de judecată, din oficiu,

Întrucât singurul beneficiar al prescripției extinctive este debitorul - el scapă de proces la finalul
curgerii termenului de prescripție - debitorul poate să pună în vedere instanței faptul că acțiunea
creditorului este prescrisă - deci nu mai poate avea loc un proces.
La data de 6.05.2020 D împrumută 100 de lei de la C și promite să restituie suma la data de

16.05.2020, achitînd în plus o dobândă de 10%.
1. De când începe să curgă termentul de prescripție:
a) de la 6.05
b) între 6.05 - 16.05
c) de la 16.05

- termenul care afectează raportul juridic - care se împlinește la 16.05
- termenul de prescripție - care începe la 16.05.2020 și se împlinește la 16.05.2023,
2. Cât durează termenul de prescripție?
a) 30 de zile,
b) 3 ani,
c) 5 ani,

În accest caz intervine termenul general de prescripție extinctivă = de 3 ani.
3. Când se prescrie obligația lui C de a plăti impozitul pe profitul obținut din dobânda încasată de
la D?
a) 1 an de la încasarea dobânzii,
b) 3 ani de la încasarea dobânzii,
c) 5 ani de la încasarea dobânzii,

Fiind vorba de o obligație specială - obligația de a plăti impozitul - și prescripție extinctivă are un
termen special - de 5 ani.
Raportul juridic 1
1
Extras din cursul : Charlotte Ene, Dreptul Afacerilor, curs universitar pentru învăţământ la distanţă, Editura ASE, Bucureşti,
2010, ISBN 978-606-505-442-4.
1. Noţiune
Raportul juridic este relația socială reglementată de norma juridică.
2. Caractere juridice
Raportul juridic:
- este un raport social – se stabilește exclusiv între oameni,
- şi are un caracter dublu voliţional:
pe de o parte este expresia voinţei legiuitorului, (fiind reglementat de lege),
iar pe de altă parte, se naşte prin voinţa oamenilor (părţilor)implicați.
3. Structură
Raportul juridic cuprinde trei elemente distincte, ce trebuie întrunite cumulativ:
A. Subiectele (părţile) - persoanele între care se stabileşte raportul juridic;
B. Conţinutul - drepturile şi obligatiile ce iau naştere între părţile raportului juridic;
C. Obiectul raportului - acţiunile sau inacţiunile (denumite generic prestaţii) la care se obligă părțile una
față de cealaltă.
Subiectele de drept
(părţile raportului juridic)
1. Noţiune
Subiectele de drept sau părţile raportului juridic sunt oamenii, având o calitate unică, aceea de a fi
titulari de drepturi şi de obligaţii.
2. Clasificarea subiectelor de drept
2.1. În funcție de modul în care acționează, părţile raportului juridic pot fi : fie persoane fizice, fie
persoane juridice.
- persoana fizică este omul, privit individual (individul), ca titular de drepturi și de obligații;
- persoana juridică este entitatea prevăzută de lege, adică orice formă de organizare (de regulă o
colectivitatea de oameni) care, întrunind condițiile cerute de lege, este titulară de drepturi și de
obligații.
2.2 În funcție de calitatea lor, părţile raportului juridic pot fi:
- subiecte active - titulare de drepturi;
- subiecte pasive – titulare de obligaţii.
În cazul raporturilor juridice în conţinutul cărora se găsesc drepturi de creanţă, subiectul activ se
numeşte creditor, iar subiectul pasiv se numeşte debitor.
2.3. În funcție de numărul părților implicate, distingem între:
- raport juridic simplu - se stabileşte între două persoane,
- raport juridic complex - se stabileşte între mai multe persoane:
- fie mai mulți creditori (pluralitate activă),
- fie mai mulţi debitori (pluralitate pasivă),

- fie mai mulţi creditori şi mai mulţi debitori (pluralitate mixtă).
Persoana fizică
Persoana fizică reprezintă omul privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii.
I. Capacitate juridică
Participarea la viaţa juridică a persoanei juridice, încheind raporturi juridice, are loc în temeiul
capacităţii juridice, care cuprinde două elemente:
 capacitatea de folosinţă şi
 capacitatea de exerciţiu.
1. Capacitatea de folosinţă
Capacitatea de folosinţă este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi şi obligaţii.
 Început
- capacitatea de folosinţă începe la naşterea persoanei fizice; din acel moment ea va putea lua parte la
raporturile juridice civile.2
Drepturile copilului sunt recunoscute de la concepțiune, însă numai dacă el se naște viu.
 Sfârșit
Capacitatea de folosinţă încetează odată cu moartea persoanei fizice, la data trecută în certificatul de
deces.
Dacă persoana a dispărut, astfel încât moartea sa nu poate fi constatată direct, legea prevede o
procedură specială de declarare judecătorească a morţii, care se desfăşoară în două etape, de regulă:
- declararea judecătorească a dispariţiei şi
- declararea judecătorească a morţii.
Legea reglementează şi situaţia particulară în care mai multe persoane au murit în aceeaşi
împrejurare fără să se poată stabili dacă una a supravieţuit alteia (care poate interveni, spre exemplu,
2
Codul civil recunoaşte posibilitatea dobândirii anticipate a capacităţii de folosinţă pentru copilul conceput dar încă
nenăscut.
în ipoteza unui accident de avion), situație în care se consideră că au vocaţie succesorală reciprocă,
adică fiecare are calitatea de moştenitor al celorlalte.
2. Capacitatea de exercițiu
Capacitatea de exerciţiu se defineşte ca fiind aptitudinea omului de a dobândi şi exercita singur

drepturi subiective şi de a-şi asuma şi executa singur obligaţii prin încheierea de acte juridice.
Pentru a avea capacitate de exerciţiu o persoană fizică trebuie să aibă discernământ3:
Ca urmare în viaţa fiecărei persoane fizice există următoarele etape:
a). Minorul cu vârsta cuprinsă între 0 -14 ani este lipsit de capacitate de exerciţiu.
Regula:
- minorul nu poate încheia singur acte juridice valabile.
- Actele juridice sunt încheiate, în numele minorului, de reprezentantul lui legal (părinții săi sau tutorele
lui).
Excepție:
Minorul poate să încheie singur, în mod valabil:
- acte de conservare (ex. își cumpără un covrig),
- acte de valoare mică (mărunte), care au caracter curent și care se execută imediat, la momentul
încheierii lor (ex. își cumpără un caiet),
- și actele anume prevăzute de lege.
b). În perioada de vârstă cuprinsă între 14 - 18 ani, minorul are capacitate de exerciţiu restrânsă.
Regula:
Minorul încheie acte juridice cu încuviințarea reprezentantului său legal (părinți sau tutore), iar în
anumite cazuri prevăzute de lege, și cu autorizarea instanței de tutelă.
Excepția
Minorul poate să încheie singur, în mod valabil, pe lângă cele deja permise de lege (acte de conservare,
acte mărunte):
3
Din punct de vedere juridic, discernământul se defineşte ca fiind posibilitatea persoanei de a înţelege şi de a-şi
reprezenta efectele actelor pe care le încheie.
- acte de administrare care nu îl prejudiciază (de ex. poate avea un cont bancar de depozit, un
contract de reparație privind un bun al său, poate dispune prin testament de ½ din averea proprie etc.);
Cu încuviințarea reprezentantului legal, minorul poate să încheie acte juridice privind:
- munca sa,
- îndeletnicirile sale artistice sau sportive,
- profesia sa.
În acest caz, minorul:
- exercită singur drepturile și execută singur obligațiile ce decurg din aceste acte și
- poate dispune singur de veniturile obținute.
 La împlinirea vârstei de 16 ani:

1. pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului capacitatea deplină de
exercițiu anticipată;
2. se poate angaja, fără să fie necesar acordul părinților,
3. pentru motive temeinice, în temeiul unui aviz medical și cu încuviințarea părinților sau a tutorelui,
instanța de tutelă va autoriza încheierea căsătoriei de către minor. Minorul dobândește prin căsătorie
capacitate deplină de exercițiu.
c). La împlinirea vârstei de 18 ani, persoana fizică devine majoră și dobândește capacitate deplină de
exerciţiu.
Din acest moment ea poate încheia orice act juridic în limitele prevăzute de lege.
Dacă însă la un moment dat o persoană îşi pierdere discernământul ea va fi pusă sub “interdicţie
judecătorească”. Interzisul judecătoresc este complet lipsit de capacitate de exerciţiu, el încheie acte
juridice prin reprezentant, ca şi minorii în vârstî de până la14 ani.
Legea poate să prevadă o serie de îngrădiri ale capacităţii juridice:

a) îngrădiri cu caracter de sancţiune (de exemplu decăderea din drepturilor părinteşti sau nedemnitatea
succesorală);
b) îngrădiri cu caracter de protecţie (de exemplu minorul care a împlinit 16 ani poate dispune prin
testament numai pentru jumătate din bunurile de care ar fi putut dispune dacă ar fi major).
II. Drepturi inerente ființei umane (drepturi ale personalității)
1. Orice persoană fizică are dreptul:
- la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieții
private etc.,
- să dispună de sine însuși
- la atribute de identificare : nume, domiciliu, stare civilă, cetățenie etc.
 Aceste drepturi sunt personale și nepatrimoniale; ele nu pot fi transmise altei persoane.
În cadrul raporturilor juridice persoana fizică se identifică prin anumite atribute sau mijloace de
identificare care reprezintă drepturi personal-nepatrimoniale ale acesteia.
Intră în categoria atributelor persoanelor fizice: numele, domiciliul, starea civilă, codul numeric
personal, cetăţenie.
 Numele reprezintă cuvintele prin care persoana fizică este individualizată în societate.
Numele cuprinde numele de familie şi prenumele. O persoană fizică se mai poate individualiza prin
pseudonim ori prin poreclă.
 Domiciliul reprezintă locuinţa principală a persoanei fizice şi serveşte la identificarea în spaţiu a

acesteia.
Domiciliul poate fi: de drept comun, legal (stabilit de lege) sau convenţional (ales de persoana fizică).
Domiciliul profesional este locul unde se află întreprinderea pe care persoana fizică o exploatează, în tot
ceea ce privește obligațiile patrimoniale ce s-au născut sau urmează a se executa în acel loc.
 Domiciliul nu se confundă cu reşedinţa, adică locul unde se află locuinţa secundară a
persoanei fizice.
 Starea civilă (statutul civil al persoanei fizice) constă dintr-o serie de calităţi strict personale care
decurg din acte și fapte de stare civilă.
Pentru ca o persoană fizică să aibă o anumită stare civilă este necesar să intervină anumite fapte de
stare civilă (naşterea sau decesul) sau acte de stare civilă (căsătoria, divorţul, adopţia, desfacerea
adopţiei, recunoaşterea copilului din afara căsătoriei etc.)
 Cetățenia română este legătura și apartenența unei persoane fizice la statul român.4
Dovada atributelor de identificare se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate.
4
Legea cetățeniei române nr.21/1991, republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.576 din 13 august 2010,
modificată și completată prin O.U.G. nr. 37/2015 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.
21/1991, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.697 din 15 septembrie 2015.
Persoana juridică (pj)
1. Noțiune
Persoana juridică este entitatea prevăzută de lege, orice formă de organizare care, întrunind
condițiile cerute de lege, este titulară de drepturi și de obligații.
De regulă, persoana juridică reprezintă un colectiv de oameni care devine titular de drepturi
subiective şi de obligaţii, din momentul în care se constituie în mod legal.
Prin excepţie, există şi persoane juridice care nu reprezintă colectivităţi de indivizi (ex. societatea cu
răspundere limitată cu asociat unic, care așa cum îi spune și deumirea este constituita de o singură
persoană).
2. Elemente constitutive ale persoanei juridice:

Personalitatea juridică este o ficțiune creată de legiuitor pentru ca entitatea prevăzută de lege care
întruneşte cele 3 elemente constitutive (condiţii esenţiale) să devină subiect de drept:
 organizare de sine stătătoare – alcătuirea colectivului de oameni ca un tot unitar, cu precizarea
modului de structurare sau compartimentare a acestuia în funcţie de activitatea desfăşurată,
inclusiv desemnarea organelor de conducere, de gestiune şi de control; precum şi precizarea
persoanei sau persoanelor care vor reprezenta persoana juridică în raporturile cu terţii;
 patrimoniu propriu5 - reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale ce aparțin
persoanei juridice, afectate realizării unui anumit scop; și este distinct de patrimoniile
membrilor care o formează.
 scop propriu – constând în obiectul de activitate al persoanei juridice. Pentru a fi valabil, scopul
persoanei juridice trebuie să fie determinat, să fie real (adică să nu fie fictiv), să fie licit şi moral,
în acord cu interesul general.
Persoana juridică participă în nume propriu în cadrul raporturilor juridice și răspunde pentru
obligațiile asumate cu propriul său patrimoniu (bunuri, venituri, creanțe ce aparțin pf).
3. Categorii de persoane juridice

a. după regimul juridic aplicabil:
- persoane juridice de drept public - au drept scop satisfacerea interesului general al societății
românești (un interes public)
5
Prezenţa patrimoniului constituie pentru terţii care contractează cu persoana juridică respectivă garanţia (mai
puternică sau mai slabă) a posibilităţii îndeplinirii de către persoana juridică a obligaţiilor sale contractuale.
De ex. : Statul român, unitățile administrativ teritoriale (județul, municipiul, orașul, comuna) autoritățile
și instituțiile administrației publice centrale (Guvernul, cancelaria Primului ministru, ministerele,
misiunile diplomatice etc.) și ale administrației publice locale (prefectul, consiliul județean, consiliul
local, primarul etc.), instituțiile puterii judecătorești (judecătorii, tribunale, curții de apel, Înalta Curte de
Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, parchetele etc.), alte autorități
administrative autonome (Banca Națională a României, Comisia de supraveghere a Asigurărilor, Comisia
Națională a Valorilor Imobiliare, Consiliul Concurenței, Consiliul Economic Social etc.), precum și
partidele politice, care au o misiune publică,
- persoane juridice de drept privat – desfășoară activități prin care se urmărește satisfacerea unor
interese particulare ale persoanelor care le constituie: societăți, organizații profesionale (Uniunea
națională a agenților imobiliari, Corpul Experților Contabili și a Contabililor Autorizați din România etc )
asociații (profesionale, culturale, sportive, religioase etc.), fundații, patronate, sindicate, cultele
religioase etc.
- persoane juridice mixte – subsumate normelor de drept public și de drept privat: regiile autonome,
societăți naționale, companii naționale, asociațiile și fundațiile de interes public etc.
b. în funcție de natura scopului urmărit:

- persoane juridice cu scop patrimonial (sau cu scopul lucrativ6) – urmăresc obținerea de profit:
societăți, regii autonome etc.
- persoane juridice cu scop nepatrimonial (sau organizații non-profit) – desfășoară activități culturale,
umanitare: asociații și fundații, organizații profesionale, sindicate, patronate, culte religioase, partide
politice, instituții publice etc.)
c. după naționalitatea lor:

- persoane juridice românești – au sediul stabilit pe teritoriul României,
- persoane juridice străine – sunt constituite în alte state.
Persoanele juridice sunt reglementate de legea lor națională (de legea română dacă au naționalitate
română).
4. Regimul persoanei juridice
i. Înființarea persoanei juridice

 Persoana juridică se constituie:
a) prin actul de înființare emis de autoritatea publică (organ) competentă,
- sunt înființate în acest mod persoanele juridice de drept public, inclusiv operatorii economici
constituiți de acestea (de ex. regii autonome).
b) prin actul de înființare al celor care o constituie, autorizat conform legii,
- persoanele juridice de drept privat sunt înființate în temeiul a două acte juridice: actul de
constituire întocmit de membrii fondatori și actul de autorizare emis de autoritatea publică.
6
Termenul lucrativ derivă din cuvântul din limba latină lucrum, care înseamnă profit.
c) în orice alt mod prevăzut de lege.
 În cazurile anume precizate de lege, persoana juridică este supusă înregistrării, adică înscrierii,
înmatriculării sau, după caz, oricărei formalități de publicitate în vederea: fie dobândiri
personalității juridice, fie luării în evidență, pentru a fi adusă la cunoștința publicului.
ii. Capacitatea juridică a persoanei juridice

 Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice se dobândeşte în funcţie de tipul ei:
- de la data înregistrării,
- de la data actului de înființare,
- de la data autorizării constituirii ei,
- de la data îndeplinirii oricărei alte cerințe prevăzute de lege.
Regula:
Persoana juridică are orice drepturi și obligații.
Excepții:
Persoana juridică nu are acele drepturi care, prin natura lor sau potrivit legii, pot aparține numai
persoanelor fizice (de ex. drepturile personalității).
Persoanele juridice fără scop lucrativ sunt guvernate de principiul specialităţii capacităţii de folosinţă.
Ca urmare, persoanele juridice non-profit pot avea doar acele drepturi și obligații care sunt necesare
pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.
Actele juridice încheiate cu încălcarea dispozițiilor privind capacitatea de folosință a persoanelor

juridice sunt lovite de nulitate absolută.
În toate cazurile, actele şi operaţiunile care trebuie să fie autorizate de instituțiile publice
competente pot fi valabil încheiate numai după eliberarea autorizațiilor prevăzute imperativ de lege, în
caz contrar persoanele care le-au făcut răspund nelimitat şi solidar pentru toate prejudiciile cauzate,
independent de aplicarea altor sancţiuni prevăzute de lege.
 Capacitatea de exerciţiu presupune în mod obligatoriu desemnarea organelor de conducere ale

persoanei juridice.
Întrucât are o existenă imaterială, incorporală, persoana juridică se manifestă ca subiect de drept,
adică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile, prin intermediul reprezentantului său legal,
adică prin organele de administrare și de control ale persoanei juridice, (de la data constituirii lor).
Până la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor
care privesc persoana juridică se realizează de fondatori, ori de persoanele fizice sau persoanele juridice
desemnate în acest scop de fondatori.
Au calitatea de organe de administrare și de control ale persoanei juridice – acele persoane fizice
sau chiar persoane juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acționeze,
în raporturile cu terții, individual sau colectiv, în numele și pe seama persoanei juridice.
Nu pot face parte din organele de administrare și de control ale persoanei juridice:
- incapabilii,
- cei cu capacitate de exercitiu restrânsă,
- cei decăzuți din dreptul de a exercita o funcție în cadrul acestor organe, precum și
- cei declarați prin lege sau prin actul de constituire incompatibili să ocupe o astfel de funcție.
Actele încheiate cu încălcarea acestor dispoziții sunt anulabile (lovite de nulitate relativă). Acestea
nu pot fi anulate pentru simplul fapt că persoanele care fac parte din aceste organe sunt incapabile ori
incompatibile, după caz, sau pentru că acestea au fost numite cu încălcarea dispozițiilor legale ori
statutare, dacă nu s-a produs o vătămare.
Acțiunea în răspundere formulată împotriva administratorilor, cenzorilor, directorilor și a altor
persoane care au acționat în calitate de membri ai organelor persoanei juridice, pentru prejudiciile
cauzate persoanei juridice prin încălcarea îndatoririlor stabilite în sarcina lor, aparține, în numele
persoanei juridice, organului de conducere competent, care va decide cu majoritatea cerută de lege, sau
de prevederile actului de constituire.
 Raporturile dintre persoana juridică și cei care alcătuiesc organele sale de administrare sunt
supuse regulilor mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel.
iii. Funcționarea persoanei juridice
Actele juridice făcute de organele de administrare și de control ale persoanei juridice, în limitele
puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice înseși.
Excepția: În raporturile cu terții, persoana juridică este angajată prin actele organelor sale, chiar
dacă aceste acte depășesc puterea de reprezentare conferită prin actul de constituire sau statut, în
afară de cazul în care ea dovedește că terții o cunoșteau la data încheierii actului. Simpla publicare a
actului de constituire sau a statutului persoanei juridice nu constituie dovada cunoașterii acestui fapt.
Clauzele sau dispozițiile actului de constituire ori ale statutului, precum și hotărârile organelor
statutare ale persoanei juridice care limitează sau lărgesc puterile conferite exclusiv de lege acestor
organe sunt considerate nescrise, chiar daca au fost publicate.
Actele emise de organele de conducere și de administrare ale persoanei juridice cu respectarea

dispozițiilor legii, ale actului de constituire (statutului) sunt obligatorii:
- pentru persoana juridică,
- pentru membrii persoanei juridice, chiar dacă nu au luat parte la deliberare sau au votat împotrivă,
- pentru terți de la data publicării lor, în afară de cazul în care se face dovada că aceștia au cunoscut
aceste acte pe altă cale.
 Obligațiile membrilor organelor de administrare și de control ale persoanei juridice:

- trebuie să acționeze în interesul persoanei juridice, cu prudența și diligența cerute unui bun proprietar;
- trebuie să asigure și să mențină separația dintre patrimoniul persoanei juridice și propriul lor
patrimoniu;
- nu pot folosi în profitul ori în interesul lor sau al altora bunurile persoanei juridice ori informațiile pe
care le obțin în virtutea funcției lor, afară de cazul în care ar fi autorizați în acest scop de către cei care i-
au numit. (obligația de confidențialitate);
- să înștiințeze persoana juridică dacă are un interes propriu într-o problemă supusă hotărârii organului
de administrare sau de conducere și să nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta. În caz
contrar, el răspunde pentru daunele cauzate persoanei juridice, dacă fără votul lui nu s-ar fi putut obține
majoritatea cerută.
Este anulabil actul juridic încheiat în frauda intereselor persoanei juridice de un membru al
organelor de administrare, dacă acesta din urmă, soțul, rudele sau afinii săi- până la gradul al patrulea
inclusiv-, a avut un interes să se încheie acel act și dacă partea cealaltă a cunoscut sau trebuia să
cunoască acest lucru.
Actele emise de organele persoanei juridice contrare legii, actului de constituire ori statutului pot fi
atacate în justiție. Cererea de anulare se soluționează de instanța competentă în circumscripția căreia
persoana juridică își are sediul, în contradictoriu cu persoana juridică în cauză, reprezentată prin
administratori. Odată cu intentarea acțiunii în anulare, reclamantul poate cere instanței, pe cale de
ordonanță președințială, suspendarea executării actelor atacate.
Răspunderea persoanelor juridice
 Răspunderea persoanelor juridice de drept privat

x. Persoana juridică răspunde pentru faptele licite sau ilicite săvârșite de organele sale însă numai dacă
aceste fapte au legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.
xx. Faptele ilicite atrag și răspunderea personală și solidară a celor care le-au săvârșit, atât față de
persoana juridică, cât și față de terți.
xxx. Persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea
obligațiilor acesteia din urmă și nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică
față de care este subordonată.
 Răspunderea persoanelor juridice de drept public (Statul si unitățile administrativ-teritoriale)

o. Acestea sunt obligate pentru faptele licite sau ilicite ale organelor lor, în aceleași condiții ca
persoanele juridice de drept privat.
oo. Statul nu răspunde decât în mod subsidiar pentru obligațiile organelor, autorităților și instituțiilor
publice care sunt persoane juridice.
Unitățile administrativ-teritoriale nu răspund decât în mod subsidiar pentru obligațiile organelor,

instituțiilor și serviciilor publice din subordinea acestora atunci când acestea au personalitate juridică.
ooo. În raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular drepturi și obligații,
statul participă prin Ministerul Finanțelor Publice, afară de cazul în care legea stabilește un alt organ în
acest sens. De asemenea, unitățile administrativ-teritoriale participă la raporturile civile în nume
propriu, prin organele prevăzute de lege.
iv. Reorganizarea persoanei juridice

Pe parcursul existenţei unei persoane juridice poate să apară necesitatea reorganizării acesteia.
Reorganizarea persoanei juridice este operațiunea juridică în care pot fi implicate una sau mai multe
persoane juridice și care are ca efecte înființarea, modificarea ori încetarea acestora.
Ca urmare a operațiunilor de reorganizare pot rezulta noi persoane juridice (efect creator), se poate
modifica patrimoniul persoanelor juridice implicate (efect modificator) sau unele dintre acestea pot
înceta să mai existe (efect extinctiv).
Reorganizarea persoanei juridice se realizează prin următoarele moduri: fuziune, divizare sau prin
transformare.
 Fuziunea se face prin:

- absorbţie - constă în încorporarea unei persoane juridice ce îşi încetează astfel existenţa într-o altă
persoană juridică ce continuă să existe modificată;
- drepturile și obligațiile persoanei juridice absorbite se transferă în patrimoniul
persoanei juridice care o absoarbe.
- contopire - constă în unirea a două sau mai multe persoane juridice, care îşi încetează astfel
existenţa, pentru a alcătui o nouă persoană juridică.
- drepturile și obligațiile persoanelor juridice care se contopesc se transferă în
patrimoniul persoanei juridice nou-înființate
 Divizare poate fi :
totală - se face prin împărțirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între două sau mai
multe persoane juridice care există deja sau care se înființează prin divizare.
- Patrimoniul persoanei juridice care a încetat să existe prin divizare se împarte în mod egal
între persoanele juridice dobânditoare, dacă nu s-a stabilit altfel.
parţială constă în desprinderea unei părți din patrimoniul unei persoane juridice, care continuă să
existe, și în transmiterea acestei părți către una sau mai multe persoane juridice care există
sau care se înființează în acest mod.
- Reducerea patrimoniului persoanei juridice divizate este proporțională cu partea transmisă;
iar împărțirea părții desprinse între persoanele juridice dobânditoare se va face în mod egal,
dacă nu s-a stabilit altfel.
În caz de divizare, contractele se vor repartiza astfel încât executarea fiecăruia dintre ele să se facă
în întregime de către o singură persoană juridică dobânditoare.
 Răspunderea persoanelor juridice dobânditoare:
- pentru obligațiile legate de bunurile și creanțele dobândite în întregime, fiecare va răspunde integral.
- pentru celelalte obligații ale persoanei juridice divizate, fiecare persoană juridică dobânditoare va
răspunde proporțional cu valoarea drepturilor dobândite socotită după scăderea obligațiilor legate de
bunurile și creanțele dobândite în întregime.
 Transformarea persoanei juridice intervine în cazurile prevăzute de lege,

atunci când o persoană juridică își încetează existența, concomitent cu înființarea, în locul ei, a unei
alte persoane juridice.
- drepturile și obligațiile persoanei juridice care nu mai există se transferă în patrimoniul persoanei
juridice nou-înființate, dacă în actul prin care s-a dispus transformarea nu se prevede altfel.
Reorganizarea este guvernată de anumite reguli:
 drepturile și obligațiile se transmit atât între persoanele juridice implicate, cât și față de
terți:
- de la data înregistrării reorganizării – în cazul persoanelor juridice supuse înregistrării,
- de la data aprobării de către organul competent a anumitor acte prevăzute de lege, anume: a
inventarului, a bilanțului contabil întocmit în vederea predării-primirii, a evidenței și a
repartizării tuturor contractelor în curs de executare etc. - în cazul persoanelor juridice nesupuse
înregistrării.
 dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra bunurilor imobile care fac obiectul
transmisiunii se dobândesc numai prin înscrierea în Cartea funciară, în baza:
- actului de reorganizare încheiat în formă autentică sau,
- actului administrativ prin care s-a dispus reorganizarea,
în ambele situații însoțit, de certificatul de înregistrare a persoanei juridice nou-înființate, dacă este
cazul.
 contractele încheiate în considerarea calității persoanei juridice supuse reorganizării nu își

încetează efectele, cu excepția cazului în care părțile au stipulat expres contrariul sau
menținerea contractului este condiționată de acordul părții interesate.
 se face cu respectarea condițiilor prevăzute pentru dobândirea personalității juridice.
Actele prin care s-a hotărât reorganizarea pot fi atacate prin opoziție de orice persoană
interesată în termen de 30 de zile de la data când au luat cunoștință de aprobarea reorganizării, dar nu
mai târziu de un an de la data publicării / aprobării acesteia, dacă prin lege nu se dispune altfel.
v. Încetarea persoanei juridice

Persoana juridică poate lînceta să existe:
- printr-una din modurile de reorganizare cu efect extinctiv,
- prin constatarea ori declararea nulității ei,
- prin dizolvare sau desfiintare, ori
- printr-un alt mod prevăzut de actul constitutiv sau de lege.
 Dizolvarea persoanei juridice
 Persoanele juridice de drept privat se dizolvă – în următoarele situații:

a) termenul pentru care s-a constituit a expirat;
b) scopul pentru care s-a înfiinţat a fost realizat sau nu mai poate fi îndeplinit;
c) scopul pe care persoana juridică îl urmăreşte ori mijloacele pe care le foloseşte pentru realizarea
acestuia au devenit contrare legii ori bunelor moravuri;
d) persoana juridică urmăreşte un alt scop decât cel declarat;
e) numărul membrilor persoanei juridice a scăzut sub limita stabilită de lege, actul de înfiinţare sau
statut;
f) persoana juridică a fost declarată nulă (ca efect al declarării nulităţii actelor constitutive);
g) adunarea generală (când acesta este organul de conducere al persoanei juridice) a hotărât dizolvarea;
h) insolvabilitatea persoanei juridice în cazul unor categorii de persoane (cum sunt organizaţiile non-
profit) sau falimentul în cazul altora (cum sunt societăţile comerciale);
i) moartea, incapacitatea, excluderea, retragerea sau falimentul unor asociaţi în cazul anumitor societăţi
comerciale (cum sunt societăţile în nume colectiv, societăţile cu răspundere limitată şi societăţile în
comandită).
 Persoanele juridice de drept public se dizolvă numai în cazurile și în condițiile anume prevazute de
lege.
Din enumerarea de mai sus reiese că dizolvarea poate fi:

- de plin drept, la împlinirea termenului pentru care a fost constituită persoana juridică sau la realizarea
scopului pentru care a fost constituită etc.;
- silită atunci când are caracter de sancţiune civilă şi intervine pentru motive ca: urmărirea altui scop
decât cel declarat sau a unui scop ilicit, utilizarea unor mijloace ilicite etc.
- voluntară atunci când este rezultatul voinţei membrilor persoanei juridice, care întruniți în adunarea
generală hotărăsc dizolvarea. În acest caz, orice persoană interesată poate face opoziție, la fel ca și în
cazul reorganizării.
 Lichidarea persoanei juridice

Efectul esenţial al dizolvării constă în intrarea persoanei juridice în lichidare.
Lichidarea constă în efectuarea tuturor operaţiunilor juridice necesare în vederea valorificării
activului şi plății pasivului patrimoniului persoanei juridice.
Persoana juridică își păstrează o capacitatea juridică restrânsă, necesară pentru operatiunile
aferente lichidării până la finalizarea acesteia; nu mai poate desfășura alte operațiuni.
Dacă persoana juridică încetează prin fuziune, divizare totală sau prin transformare nu se
declanșează procedura lichidării.
Bunurile persoanei juridice rămase după lichidare vor primi destinația stabilită:
- în actul de constituire sau statut,
- în hotărârea organului competent luată înainte de dizolvare;
- în hotărârea instanței competente, dacă nu se prevede nimic în acest sens.
În acest caz, bunurile se atribuie unei persoane juridice cu scop identic sau
asemănător, la propunerea lichidatorului; dacă sunt mai multe astfel de persoane
juridice, lichidatorul propune cel puțin 3 persoane juridice, caz în care bunurile se
atribuie prin tragere la sorti.
Dacă nicio persoană juridica nu este de acord cu preluarea acestor bunuri, acestea
vor trece în proprietatea unității administrativ teritoriale (comună, oraș sau
municipiu) în a cărei rază teritorială se afla bunurile.
În toate cazurile, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după lichidare are
loc la data preluării lor de către beneficiari, dacă prin lege nu se prevede altfel. Procesul-verbal de
predare-primire (și hotărârea judecătorească rămasă definitivă) constituie titlu de proprietate.
 Desființarea unor persoane juridice

Persoanele juridice înființate de autoritățile publice centrale sau locale, nesupuse dizolvarii, pot fi
desființate prin hotararea organului care le-a înființat.
Drepturile și obligațiile persoanei juridice desființate se transferă persoanei juridice dobânditoare,

proportional cu valoarea bunurilor transmise acesteia, ținându-se seama și de natura obligațiilor
respective.
Data încetării personalității juridice este:
 data radierii din registrele în care au fost înscrise – în cazul persoanelor juridice supuse
înregistrării
 data actului prin care s-a dispus încetarea (sau data îndeplinirii oricărei alte cerințe
prevăzute de lege) – în cazul celorlalte persoane juridice
5. Identificarea persoanei juridice
Fiind un subiect de drept de sine stătător, persoana juridică trebuie să fie individualizată în cadrul
raporturilor juridice pe care le stabilește, cu ajutorul anumitor atribute sau mijloace de identificare
Toate aceste atribute sau mijloace de identificare ale persoanelor juridice sunt drepturi personale
nepatrimoniale, care se dobândesc prin înregistrarea lor în registrul public odată cu înregistrarea
persoanelor juridice.
Intră în categoria atributelor de identificare ale persoanelor juridice: denumirea, sediul, numărul de
înregistrare în registrele publice ținute de autorităţile competente, (de ex. registrul comerțului), codul
unic de înregistrare (sau de înregistrare în evidențele ANAF), contul bancar, naționalitatea etc.
 Denumirea persoanei juridice reprezintă mijlocul de identificare care constă în stabilirea

anumitor cuvinte cu această semnificație, în condițiile legii. Profesioniștii care desfășoară
activități economice se individualizează prin firmă, numele comercial sub care aceștia operează.
În ipoteza în care persoana juridică nu are denumire, aceasta va fi declarată nulă.
 Sediul constituie mijlocul de identificare în spațiu a persoanei juridice, prin indicarea unui loc
stabilit, în condițiile legii cu această semnificație.
Întrucât persoana juridică poate deține mai multe spații în locuri diferite, trebuie să se facă
distincție între sediul principal sau social (=locul unde se află conducerea persoanei juridice) și
sedii cu caracter secundar, (=locuri unde se desfășoară activitatea) și anume: sucursale, puncte
de lucru, reprezentanțe teritoriale (situate pe teritoriul altui stat) etc.
Absența sediului social determină dizolvarea persoanei juridice în cauză.
 Naționalitatea reprezintă legătura juridică dintre persoana juridică și un anumit stat. Sunt de
naționalitate română toate persoanele juridice al căror sediu, potrivit actului de constituire sau
statutului, este stabilit în România.
 Codul unic de înregistrare sau codul fiscal reprezintă mijlocul de individualizare printr-un simbol
cifric.
În raporturile cu terții, dovada atributelor de identificare ale persoanei juridice se face cu
mențiunile înscrise în registrele de publicitate sau de evidență prevăzute de lege pentru persoana
juridică respectivă. Acestea sunt apărate atât prin mijloace de drept civil, de drept administrativ, precum
și de drept penal (de ex. constituie infracțiune de concurență neloială orice utilizare a unei firme,
embleme, a unei desemnări speciale sau a unor ambalaje care pot produce confuzie cu cele folosite în
mod legitim de către alt profesionist).
În mod obligatoriu toate documentele, indiferent de formă, emise de o persoană juridică trebuie să
cuprindă toate atributele de identificare, sub sancțiunea plății de daune-interese persoanei prejudiciate.
Cel mai important aspect cu privire la obligații este tocmai stingerea lor = executarea sua
îndeplinirea lor.
Nu uitați că neexecutarea obligațiilor conferă creditorului (= persoana față de care trebuie executată
obligația) dreptul de a apela la forța de constrângere a statului = instanța de judecată pentru a-l forța
pe debitor să își îndeplinească obligațiile.
N.B.! Nimeni nu își face dreptate singur! Ci trebuie să apeleze la puterea judecătorească a
statului.
Nu uitați că neexecutarea obligațiilor crează un prejudiciu creditorului. Contravaloarea prejudiciului

se adaugă la datoria inițială (denumită generic capital) sub forma daunelor-interese.
Puteti sa imi spuneti ce reprezintă dreptul pentru voi?

Cu ce cuvânt ati inlocui cuvântul drept?
Având în vedere că doresc să știu ce părere aveți voi - evident că nu există răspuns greșit.
Răspunsuri foarte interesante.
Din punctul meu de vedere drepturile imi conferă putere - pot să acționez într-un context pentru că
am dreptul.
cuvântul cu care putem înlocui dreptul subiectiv este pot.
Noi putem = avem drepturi

Ce înseamnă dreptul de urmărire?
În ce constă dreptul de preferință?
Foarte corect.
Cele două drepturi sunt exercitate de regulă în contextul procedurii de executare silită.
1. de ex. dreptul de urmărire :
De exemplu dreptul de ipotecă care aparține creditorului - o bancă, de regulă.
X debitorul - proprietarul unui apartament
- încheie cu banca un contract de împrumut, prin care se obligă să restituie suma de bani în
termen de 5 ani;
- garanteză restituirea împrumutului cu o ipotecă asupra apartamentului (se încheie un al doilea

contract pe lângă cel de împrumut, anume contractul de ipotecă).
În această perioadă de 5 ani, X vinde apartamentul lui Y (cu acordul băncii)
După 3 ani de achitare a împrumutului, X nu mai plătește. În această situație, creditorul - banca-
declanșează procedura de executare silită (de urmărire a debitorului).
În acest context se impune executarea ipotecii, adică vânzarea la licitație a apartamentului.
Deși debitorul nu mai este proprietarul apartamentului, banca are dreptul să vândă apartamentul.
N.B.! Proprietarul actual NU se poate opune!!!!
2. de ex. dreptul de preferință
Același debitor X are datorii la Y.- creditor chirografar= adică un creditorul care are drept
garanție patrimoniul debitorului (averea lui) împreună cu toți ceilalți creditori ai aceluiaș debitor
X.
i. Acesta îl dă în judecată pe X
ii. Instanța pronunță o hotărâre prin care X este obligat:
- să-și execute obligațiile față de Y
- să achite în plus sume de bani cu titlu de daune interese (pentru că prin neexecutare i-a cauzat
lui Y un prejudiciu pe care trebuie să îl acopere)
- să suporte cheltuielile de judecată
iii. X nu se supune hotărârii judecătorești și continuă să nu plătească.
iv. Y recurge la procedura de executare silită Ș
- investește hotărârea judecătorească cu formulă executorie - și astfel devine titlu executoriu
- împreună cu un executor judecătoresc se realizează executarea silită - de ex. vînzarea la licitație

a diverselor bunuri ale lui X - de pildă apartamentul ipotecat.
- numai că asupra apartamentului banca-creditor ipotecar are dreptul de a-și acoperi creditul
înaintea lui Y care este un simplu chirografar.
deci atunci când vin în concurs (competiție) 2 creditori care urmăresc același bun al debitorului
comun, cel care își recuperează creanța cu prioritate este creditorul care are drept garanție acel
bun
Puteti să dați exemplu de drepturi patrimoniale?
- întrebarea tipică legată de drepturi patrimoniale este Cât costă?
Cel mai important (în opinia mea) drept patrimonial este dreptul de proprietate.
În categoria drepturilor patrimoniale sunt
A. drepturile reale care sunt câteva - C.civ. le enumeră:
- dreptul de proprietate,
- drepturile care rezultă din dezmembrarea dreptului de proprietate:- dreptul de uzufruct, dreptul de
uz, dreptul de abitație, superficie, servitute,
- dreptul de administrare,
- dreptul de concesiune,
- dreptul de fiducie
și
B. numeroasele drepturi de creanță - cum ar fi de ex. dreptul de a primi prețul, dreptul de a primi
salariul, dreptul de a i se restitui suma împrumutată, sau bunul împrumutat, dreptul vostru de a primi
notele de curs, explicații corecte și complete cu privire la tematica diverselor cursuri, dreptul de a
primi informații (date) etc.
Dreptul de autor este un drept complex = are două componente:
- dreptul nepatrimonial asupra operei - pentru totdeauna X este autorul operei sale, NU poate fi
cedat (adică transmis)
- drept patrimonial - autorul primește anumite sume de bani ca urmare a utilizării operei sale de alte
persoane, drept pe care autorul îl poate înstrăina - de pildă cedează dreptul patrimonial de autor
către editura care publică opera respectivă.
1.Este absolut:
b) dreptul la nume,
a) drept absolut,
b) drept real,
c) drept accesoriu
1.Este absolut:
b) dreptul la nume,
Cine trebuie să imi respecte dreptul de proprietate? dar dreptul la nume? - Toată lumea.
Cine trebuie să imi respecte dreptul la salariu (= cine trebuie să imi plătească salariul?) - angajatorul
meu = ASE
determinată (=subiectul pasiv) care trebuie să aibă o anumită conduită bine precizată= să dea ceva
anume, să facă ceva anume sau să nu facă ceva anume.
Dreptul absolut are o acțiune absolută = poate fi valorificat în raport cu toată lumea = subiectul pasiv
nu este bine precizat ci este format din toți ceilalți care nu sunt titularii dreptului. Toată lumea are o
singură obligație - conduită, anume să se abțină de a auce atingere dreptului.
a) drept absolut,
b) drept real,
c) drept accesoriu,
real,

Care este deosebirea dintre izvoarele raportului juridic și izvoarele dreptului ?
Vă rog să nu confundați:
- izvoarele dreptului se referă la actele normative (legi, HG, OG, OUG etc.) și uzanțele (=obicei, de
ex.)
- izvoarele raportului juridic = se referă la elementul care determină ca între 2 sau mai multe
persoane se stabilește un raport juridic, sau se modifică ori încetează raportul juridic existent.
Prin izvoarele de drept se intelege ca exista un act juridic normativ care contine reguli(de exemplu
Constitutia, legile, decrete, ordonantele etc).In timp ce izvoarele raportului juridic sunt imprejurari
sau actiuni care vor determina efecte juridice( de exemplu anumite evenimente, actiuni, fapte
juridice sau acte juridice)
Ce efecte a produs pandemia asupra raportului dintre noi (de fapt : ASE-student) ?
Dar asupra raportului dintre turistul X și agenția de voiaj Y? Are dreptul X la restituirea avansului
plătit în octombrie 2019? Datorează agenția de voiaj daune-interese?
Pandemia a modificat raportul juridic dintre studenți și ASE.
- de pildă a modificat modul de executare a obligațiilor părților - desfășurarea întregului proces

educațional online,
Pandemia constituie un caz de forță majoră care conduce la încetarea raportului juridic dintre turist
și agenția de turism.
N.B.!!!! Forța majoră determină exonerarea de răspundere a debitorului obligației care a

devenit imposibil de executat.
Practic : turistul are dreptul să primească banii înapoi ; agenția nu datorează daune-interese
întrucât nu este vinovată că nu poate să își îndeplinească obligațiile asumate.
1. Pandemia din 2020 reprezintă:
a) un eveniment,
b) un fapt juridic,
c) un act juridic,
2. Are la bază voința persoanei :

a) un eveniment,
b) un fapt juridic,
c) un act juridic,
1. Gestiunea de afaceri reprezintă:
a) un eveniment,
b) un fapt juridic,
c) un act juridic,
a) un mod de executare a obligației,
b) un viciu de consimțământ,
c) un delict
Plata nedatorată este un fapt juridic licit.
În ce constă deosebirea dintre faptul juridic și actul juridic?
Dar între faptul juridic licit și cel ilicit ?
Faptul juridic = s-a întâmplat din greșeala sau neglijența unei persoane
- accidentele - fie casnice, fie rutiere etc.
Actul juridic = este dorit sau vrut de persoanele între care intervine.
- vreau să-mi cumpăr ...
Faptul licit - prevăzut de lege - C.civ.
Faptul ilicit - are ca efect încălcarea dreptului sau interesului unei persoane
- producerea unui prejudiciu/pagubă

1. Ipoteza în care X, șoferul unui autovehicol frigorific încărcat cu închețată, care vine de la Cluj și nu
îl găsește pe Y, patronul unui butic din București, este nevoit să vândă marfa lui Z este:
Are grijă de marfa lui Y, pe care nu o abandonează, ci încearcă să o valorifice pentru a diminua
pierderile pe care Y le-ar fi înregistrat dacă ar fi plecat cu ea înapoi la Cluj.
2. Situația în care X, chiriaș, este nevoit să repare ușa de la intrarea în apartamentul în care
locuiește, pe care a găsit-o spartă cînd s-a întors de la serviciu, reprezintă:
Contravaloarea ușii iese din patrimoniul lui X și intră în patrimoniul proprietarului apartamentului.
Care sunt consecințele unui accident de circulație?
Din punct de vedere juridic accidentul de circulație:
- crează un raport juridic de răspundere între autorul accidentului și cel care este accidentat.
- dacă nu sunt victime - ci doar pagube materiale răspunderea este civilă = autorul accidentului
trebuie să despăgubească victima.
- dacă sunt victime - se stabilește atăt un raport de drept civil - trebuie plătite despăgubiri- cât și un
raport de drept penal - victima a fost ucisă din culpă.
N.B.!!
- dacă uciderea persoanei s-a produs din greșeală (= culpă) - infracțiunea este ucidere din culpă
- dacă s-a urmărit (cu intenție) uciderea persoanei - infracțiunea este omor
A. SNC
B. SRL
C. SA
ANSWER: C
A. de la naștere
B. de la 14 ani
C. da la 18 ani
ANSWER: A
A. natura lui
C. destinație
ANSWER: C
Are scop lucrativ:
A. ASE
B. SNCFR
ANSWER: B
A. 4 ani
B. 3 ani
C. 2 ani
ANSWER: B
A. părțile
B. obiectul
C. dispoziția
ANSWER: C
A. de a da
B. de a face
C. de a nu face
ANSWER: B
B. obligațiunile
C. acțiunile
ANSWER: A
A. un drept real
B. un drept absolut
ANSWER: C
B. obligațiunile
C. acțiunile
ANSWER: A
CAPACITATE JURIDICA
civil.
privat intern.
lor.
SOCIETATI
c) Asociatul unic;
a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;
acțiuni;
acționarilor:
societății;

acționarilor:
cenzorii;
societății;
secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;
(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale
bunuri.

numit.
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit

mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
Subiecte de pe facebook:
1.Ce este izvorul de drept? (grila) -> LEGEA, UZANTELE, PRINCIPIILE DE DREPT
2.Ce este fondul de comert? (grila)-> o universalitate de bunuri, mobile si imobile, corporale si
incorporale, utilizate de un profesionist pentru a-si desfasura activitatea economica
3.Societatile care se pot construi prin subscriptie publica? (grila)-> CELE PE ACTIUNI
4.Ce este un raport juridic? (teorie)
Raportul juridic = relatia sociala, cu caracter patrimonial sau cu caracter nepatrimonial regementata de
normele juridice
Elemente:
-PARTILE; -CONTINUTUL; -OBIECTUL;
Exemplu: Raportul juridic de vanzare-cumparare
Partile sunt vanzatorul si cumparatorul, care pot fi pers fizice/juridice;
Continutul este dat de drepturile si obligatiile partilor, in conformitate cu prevederile contractului (drept
vanzator pretinde plata, obligatie cumparator platire pret)
Obiectul este dat de comportamentul partilor in raport cu bunul (actiune predare-primire)
5.Societatea x SRL a luat un credit de 300000 lei de la o banca si nu a platit 3 rate. Banca i-a dat in
judecata. Ce a hotarat instanta?
6.Exemplu de persoana juridica: ASE; scop: educativ, ofera programe de licenta, master etc; organizare
de sine statatoare: rector, consiliu de administrare; patrimoniu: cladiri echipamente
PJ: SCOP; ORGANIZARE; PATRIMONIU

7.Ce fel de act este actul de donatie? (grila) ACT UNILATERAL -> de dispozitie
Donaþia este un contract prin care o persoanã, numitã donator, transmite în mod gratuit ºi, de regulã,
irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil cãtre o altã persoanã, numitã
donatar, care îl acceptã.
EXEMPLE SUBIECTE DREPT:
1. Norma juridica - definitie, structura, exemplu explicat
Norma juridica = regula de conduita cu caracter general, impresonal si obligatoriu
(Nerespectarea duce la utilizarea fortei coercitive a statului)
Structura: -Ipoteza; -Dispozitie; -Sanctiune
Este de 2 tipuri 1) Imperativa->impun o conduita-> de 2 tipuri onerative; prohibitive
2) Dispozitive->nu impun o conduita, recomanda utilizare uneia -> de 2 tipuri

permisive(chiria); supletive
2. Exemplu de act jurdic; definirea conditiilor de activitate
Actele juridice:
Intre vii(inter vivos): vanzare-cumparare, donatie, locatiune, garantie, contributie in natura la capitalul
social al unei
societati comerciale.
Pentru cauza de moarte(mortis causa): mostenire legala, testament
3. 5 trasaturi ale societatilor de persoane (cu explicatii sau exemple)
-Exista 2 categorii ale societatilor de persoane:

-Societati in nume colectiv
-Soctietati in comandita simpla
Caracteristici:
->Increderea reciproca a asociatilor;
->Asociatii au raspundere nelimitata, solidara si cu caracter subsidar pentru operatiunile indeplinite in

numele societatii
->Hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat
->Nu exista un minim de capital social
->Aportul obligatoriu este cel in bani
->Dreptul de a reprezenta societatea (SNC) apartine fiecariui administrator, afara de stipulatie contrata
in actul constitutiv.
4. Prezentati cele 4 tipuri de aporturi existente pentru constituirea unei societati
Art 16:
(1) Aporturile in numerar sunt obligatorii la contituirea oricarei forme de societate
(2) Aporturile in natura trebuie sa fie evaluabile dpdv economic. Sunt admise la toate formele de
socitetate si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva catre
societatate a bunurilor aflate in stare de utilizare.
(3) Aporturile in create au regimul juridic al raporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe actiuni
care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu
raspundere limitata
(4) Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la majorarea capitalului social.
???(5) Asociaþii în societatea în nume colectiv ºi asociaþii comanditaþi se pot obliga la prestaþii în
muncã cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului
social. În schimbul acestui aport, asociaþii au dreptul sã participe, potrivit actului constitutiv, la
împãrþirea beneficiilor ºi a activului social, rãmânând, totodatã, obligaþi sã participe la pierderi.
5. 5 diferente si 5 asemanari intre sistemul dualist si cel unitar la conducerea unei societati comerciale
Sistem UNITAR
-un singur organ de conducere si administrare ( poate exista o singura persoana sau un consiliu
administrativ format dintr-un numar impar de membri)
-un administrator. Nu poate fi si angajat (contractul de reprezentare nu poate fi dublat de contract de

angajare -> confilct de interese)
-daca societatea comerciala este listata la bursa, administratorul nu paote fi influentat.
-directorul poate fi desemnat de consiliul administrativ si preia functia de conducere in timp ce consiliu
administrativ isi ia rolul de supraveghetor ( scaderea raspudnerii)
-administratorul poate fi director
Sistem DUALIST
-administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere
-directorul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere
-directoratul este format din unul mai mai multi membrii , numarul acestora fiind mereu impar
-cand este un singur membru acesta este director general unic
-directorul nu poate fi administrator
6. 5 trasaturi ale societatilor pe capital SA/SCA
Acþionarii, asociaþii comanditari, precum ºi asociaþii în societatea cu rãsundere limitatã rãspund numai
pânã la concurenþa capitalului social subscris.
Societatea pe acþiuni se constituie prin subscriere integralã ºi simultanã a capitalului social de cãtre
semnatarii actului constitutiv sau prin subscripþie publicã.
În cazul unei subscrieri integrale ºi simultane a capitalului social de cãtre toþi semnatarii actului
constitutiv, capitalul social vãrsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Diferenþa
de capital social subscris va fi vãrsatã: a) pentru acþiunile emise pentru un aport în numerar, în termen
de 12 luni de la data înmatriculãrii societãþii; b) pentru acþiunile emise pentru un aport în naturã, în
termen de cel mult 2 ani de la data înmatriculãrii.
Capitalul social al societãþii pe acþiuni sau al societãþii în comanditã pe acþiuni nu poate fi mai mic de
90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o datã la 2 ani, valoarea minimã a capitalului social,
þinând seama de rata de schimb, astfel încât acest cuantum sã reprezinte echivalentul în lei al sumei de
25.000 euro. (2) Cu excepþia cazului în care societatea este transformatã într-o societate de altã formã,
capitalul social al societãþilor prevãzute la alin. (1) nu poate fi redus sub minimul legal decât dacã
valoarea sa este adusã la un nivel cel puþin egal cu minimul legal prin adoptarea unei hotãrâri de
majorare de capital în acelaºi timp cu hotãrârea de reducere a capitalului. În cazul încãlcãrii acestor
dispoziþii, orice persoanã interesatã se poate adresa instanþei pentru a cere dizolvarea societãþii.
Societatea nu va fi dizolvatã dacã, pânã la rãmânerea definitivã a hotãrârii judecãtoreºti de dizolvare,
capitalul social este adus la valoarea minimului legal prevãzut de prezenta lege.
(3) Numãrul acþionarilor în societatea pe acþiuni nu poate fi mai mic de 2. În cazul în care societatea are
mai puþin de 2 acþionari pe o perioadã mai lungã de 9 luni, orice persoanã interesatã poate solicita
instanþei dizolvarea societãþii. Societatea nu va fi dizolvatã dacã, pânã la rãmânerea definitivã a
hotãrârii judecãtoreºti de dizolvare, numãrul minim de acþionari prevãzut de prezenta lege este
reconstituit.
7. realizati o comparatie intre SRL si SRL cu asociat unic.
Daca exista asociat unic, acesta are drepturile si obligatiile ce revin adunarii generale a asociatilor;
In societatea care se infiinteaza de catre un asociat unic, valoarea aportului in natura va fi stabilit pe
baza unei expertize de specialitate
O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unit decat intr-o singura societate cu
raspundere limitata
Un SRL nu poate avea asociat unic un alt SRL alcatuit dintr-o persoana
Capitalul social al unui SRL nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale, care nu pot fi
mai mici de 10 lei
Partile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile
Numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50.
8. Elementul structural al raportului juridic este:
OBIECTUL
9. Elementul component al normei juridice este:
SABCTIUNEA
10. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza prin:
DECLARAREA JUDECATOREASCA A DECESULUI

11. Relatia sociala reglementata de o norma juridica este:
RAPORT JURIDIC
12. Contractul de inchidere este un act juridic:
BILATERAL
13. Norma de drept ce interzice o naumita conduita este:
PROFITABILA
14. Constituie izvor de drept:
CODUL CIVIl
15. Capacitatea de excerciune restransa incepe de la :
14 ANI
16. Masurile care se pot lua impotriva persoanelor care nu respecta dispozitia normei juridice
sunt prevazute in:
SANCTIUNE
17. Chiria este
FRUCT CIVIL
. SOCIETATE: Vă rog să menționați cele 5 tipuri de societăți reglementate de Legea nr. 31/1990.
- societate in nume colectiv
- societate in comandita simpla
- societate pe actiuni
- societate in comandita pe actiuni
c. societate cu raspundere limitata
2. Care este definitia societății reglementate potrivit Legii nr. 31/1990?
Societatea = grupare de persoane constituita pe baza unui contract de societate si beneficiind de

personalitate juridica, in care asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri, pentru exercitare
unor fapte de comert, in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate.
3. Care sunt aporturile posibile la formarea capitalului social al societăților?
Prin aport se înţelege obligaţia pe care şi-o asumă fiecare asociat de a aduce în societate un anumit
bun, o valoare patrimonială. Aportul în bani este obligatoriu pentru toate tipurile de societăți, în
bunuri este posibil, dar nu obligatoriu, la toate tipurile de societăți. Aportul în industrie/în muncă este
posibil doar la societățile de persoane.
4. Aporturile în bani trebuie să fie neapărat în valoare egală?
Nu neapărat.
5. Care este aportul obligatoriu la toate tipurile de societăți?
În bani.
6. Cum pot fi aduse bunuri ca aport la o societate?

Prin evaluarea lor patrimonială anterioară.
7. Aportul în creanțe este permis la o societate în nume colectiv?
Da. Aportul în creanțe are regimul juridic al unui aport în bunuri și nu este permis de lege în cazul
societăților pe acțiuni constituite prin subscripție publică, a societăților în comandită pe acțiuni și a
societăților cu răspundere limitată. (art. 16 alin. 3 din Legea nr. 31/1990)
8. Aportul în creanțe este permis la SRL?
9. Aportul în creanțe este permis la SA?
Numai pentru SA neconstituit prin subscripție publică.
10. Aportul în muncă este permis la SRL?
11. Care este valoarea minima a contribuției în cazul fiecărui tip de societate?
- Societățile de persoane (vedeți întrebarea nr. 1) - creditorii au o garanție suplimentară pentru

recuperarea debitului în răspunderea nelimitată și solidară a asociaților. Din acest motiv nu există o
valoare minimă a capitalului social.
- 25000 euro sau 90000 lei la societățile de capital (vedeți întrebarea nr.. 1)
- 200 lei pentru SRL.
12. Ce înseamnă affectio societatis?
affectio societatis = element esenţial al contractului de societate ce constă în intenţia asociaţilor de

a colabora la realizarea scopului comun care este obţinerea de beneficii ce urmează a fi împărţite
între ei. Presupune intenţia de colaborare voluntară a asociaţilor, de a lucra în comun şi de suporta
toate riscurile activităţii comerciale.
13. Ce sunt dividendele?

Profiturile societăților se pot repartiza actionarilor, proportional cu numarul de actiuni detinute.
Partea din profit distribuita actionarilor se constituie in dividende.
Dividend = parte din profitul unei societati care revine fiecarui actionar la sfarsitul fiecarui exercitiu
financiar, in raport cu actiunile pe care le poseda.
14. Care este tipul de răspundere aferent asociaților/acționarilor în fiecare tip de societate?
- societate in nume colectiv – răspundere nelimitată și solidară
- societate in comandita simpla – asociați comanditați - răspundere nelimitată și solidară
- societate pe actiuni – răspundere limitată, în limita aportului la capitalul social
- societate in comandita pe actiuni - asociați comanditați - răspundere nelimitată și solidară
c. societate cu raspundere limitata - răspundere limitată, în limita aportului la capitalul social
15. Ce măsuri pot lua acționarii în cadrul adunării generale extraordinare a acționarilor?
Art. 113. -Lege 31/1990
Adunarea generală extraordinară se întrunește ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre
pentru:
a) schimbarea formei juridice a societății;
b) mutarea sediului societății;
c) schimbarea obiectului de activitate al societății;
d) înființarea sau desființarea unor sedii secundare: sucursale, agenții, reprezentanțe sau alte
asemenea unități fără personalitate juridică, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel;
e) prelungirea duratei societății;
f) majorarea capitalului social;
g) reducerea capitalului social sau reîntregirea lui prin emisiune de noi acțiuni;
h) fuziunea cu alte societăți sau divizarea societății;
i) dizolvarea anticipată a societății;
i1) Abrogat(ă)
j) conversia acțiunilor dintr-o categorie în cealaltă;
k) conversia unei categorii de obligațiuni în altă categorie sau în acțiuni;
l) emisiunea de obligațiuni;
m) oricare altă modificare a actului constitutiv sau oricare altă hotărâre pentru care este cerută
aprobarea adunării generale extraordinare.
16. Ce societate poate fi administrată în sistem dualist?
Societatea pe acțiuni. Sistemele de administrare posibile sunt sistemul monist/unitar si cel dualist. In
sistemul monist poate exista un administrator unic sau un consiliu de administratie (format dintr-un
numar impar de administartori), in timp ce sistemul dualist presupune existenţa unui directorat şi a
unui consiliu de supraveghere.
17. Când se impune existența cenzorilor obligatoriu într-un SRL?
Cenzor = persoană abilitată, în principal, să verifice gestiunea unei societăţi. De asemenea,

cenzorul este obligat să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu
registrele; să verifice dacă registrele societăţii sunt ţinute regulat şi dacă evaluarea elementelor
patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor
financiare; să facă propuneri cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului.
Potrivit art. 199 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, când numărul asociaților unui SRL este mai mare de
15, se impune numirea cenzorilor. Mandatul cenzorului are o durată de 3 ani.
3. a. Este vorba despre un contract de prestari servicii, motiv pentru care avem doua parti
prestatorul (persoana fizica autorizata) si beneficiarul (societatea comerciala)
b. Continutul raportului juridic este format din drepturile si obligatiile partilor:
PFA - obligatia de a presta serviciile referitoare la curatenie, drept corelativ de a primi o remuneratie
pentru serviciile prestate
societatea - obligatia de a plati remuneratia conform contractului, dreptul de a beneficia de serviciile

de curatenie prestate de PFA
c. Obligatia de plata a pretului este o obligatie de a face. Definitia clasica a acesteia este: îndatorirea
debitorului unui raport juridic da a săvârşi anumite fapte, acţiuni, lucrări sau servicii. Obligaţia de a
face poate fi instantanee, când se execută dintr-o dată, printr-un singur fapt, act, etc. (de ex.
restituirea unui bun împrumutat) sau poate fi succesivă, când se execută în timp, printr-o acţiune
continuă sau prin mai multe acţiuni repetate (de ex. prestarea unei munci, întreţinerea unei
persoane).
Pentru a intelege diferenta fata de celelalte, in special fata de obligatia de a da, cu care ati
confundat-o:
obligaţia de a da, reprezinta îndatorirea debitorului unui raport juridic de obligaţie de a transfera sau
de a constitui, în folosul creditorului, un drept real asupra unui lucru. în raporturile juridice izvorâte
din contractele consensuale, obligaţia de a da un lucru cert se consideră executată în chiar
momentul încheierii contractului, dacă părţile n-au convenit altfel; obligaţia de a da un lucru de gen
se execută însă numai în momentul individualizării lucrului respectiv (prin cântărire, măsurare,
numărare, marcare, etichetare etc.). Pentru a putea executa o obligaţie de a da, debitorul trebuie să
fie titularul dreptului real respectiv (proprietar, uzufructuar etc.) şi să aibă capacitatea de a înstrăina.
Proba executării obligaţiei de a da este în sarcina debitorului şi se face potrivit regulilor care
guvernează dovada actelor juridice. Obligaţia de a da un lucru cert se stinge dacă lucrul piere fortuit
înainte ca debitorul să fi fost pus în întârziere; obligaţia de a da lucruri de gen nu se stinge prin
pieirea lucrului.
obligaţia de a nu face, îndatorirea debitorului unui raport juridic de a se abţine de la săvârşirea unuia
sau mai multor acte sau fapte determinate. îndeplinirea unei asemenea obligaţii negative nu trebuie
dovedită, fiind în sarcina creditorului să probeze - dacă este cazul - faptul pozitiv care învederează
încălcarea obligaţiei. Obligaţia de a nu face nu poate fi supusă unui termen suspensiv şi nu este
susceptibilă de executare silită, nici de întârziere.
d. Este o obligatie afectata de modalitati.
e. Pentru a putea fi executata, este conditionata de indeplinirea anumitor obligatii de catre PFA, fara
acestea, obligatia societatii neputand fi exact cuantificata, calculata.
Obligaţiile
Clasificarea obligaţiilor
Obligaţii pure şi simple şi obligaţii afectate de modalităţi
De regulă, raporturile obligaţionale presupun o executare în întregime, imediată a prestaţiei asumate

de debitor, caz în care obligaţiile sunt pure şi simple. Cu toate acestea, este posibil ca această
prestaţie să fie asumată cu anumite modalităţi, anume termenul și condiția.
Din această perspectivă , obligațiile se clasifică în :
• Obligații pure și simple ( neafectate de modalități)
• Obligații afectate de modalități
Modalitățile obligațiilor
Termenul
Termenul = acel eveniment viitor şi sigur ca realizare până la care este amânată începerea sau
stingerea exerciţiului drepturilor şi executarea obligaţiilor civile corelative.
Ex: 31 ianuarie 2012; 3 luni de la data încheierii contractului; data decesului unei persoane.
Termenele pot fi :
• Termene suspensive; acestea sunt termenele care amână începutul exerciţiului drepturilor şi
executarea obligaţiilor până la îndeplinirea lui; de exemplu, termenul de plată a ratelor de
rambursare ale unui credit bancar;
• Termene extinctive; acestea sunt termenele care amână, până la îndeplinirea lor, stingerea
exerciţiului drepturilor şi executarea obligaţiilor civile corelative; de exemplu, este termen extinctiv
termenul unui contract de închiriere a unui apartament.
Termenele pot fi stabilite:
• fie prin lege;
• fie prin convenţia părţilor;
• fie printr-o hotărâre judecătorească.
Exigibilitate anticipată poate interveni :
• dacă debitorul renunță la termen
• dacă debitorul cade din beneficiul termenului :
• dacă debitorul se află într-o stare de insolvabilitate; aceasta este o stare economică a
debitorului în care activul patrimonial care poate fi supus, potrivit legii, executării silite este inferior
plăţii datoriilor exigibile; o astfel de stare se constată de instanţa de judecată, care poate ţine seama
de diverse împrejurări, cum sunt de exemplu dispariţia intempestivă a debitorului, neplata unor
datorii devenite scadente, declanşarea împotriva debitorului a unor executări silite etc.
• dacă a fost declarată, în condiţiile legii, starea de insolvenţă; aceasta presupune deschiderea
prin hotărâre judecătorească a procedurii insolvenţei; starea de insolvenţă de poate declara în
situaţia în care debitorul nu mai are lichidităţile băneşti necesare pentru a achita creanţele exigibile;
• dacă debitorul, cu intenţie sau din culpă gravă, diminuează prin fapta sa garanţiile constituite în
favoarea creditorului;
• dacă debitorul, cu intenţie sau din culpă gravă, nu constituie garanţiile promise.
Dacă există mai mulţi debitori solidari, atunci decăderea din termen a unuia dintre aceştia nu atrage
automat şi decăderea din beneficiul termenului şi a celorlalţi co-debitori solidari, decăderea nefiindu-
le opozabilă acestora.
Renunţarea la termen sau decăderea din beneficiul termenului face ca obligaţia să devină exigibilă
anticipat .
Condiţia
Condiţia = un eveniment viitor şi nesigur ca realizare, de care depinde naşterea sau desfiinţarea
dreptului subiectiv civil şi a obligaţiei corelative.
Dacă în cazul termenului, expresia este „când”, în cazul condiţiei, expresia este „dacă”.
Condiţia poate fi, în funcţie de efectele sale:
- condiţie suspensivă, de a cărei producere depinde naşterea drepturilor şi obligaţiilor; un exemplu

este contractul de asigurare pentru incendiu, în care naşterea dreptului la despăgubire este
condiţionată de producerea incendiului;
- condiţie rezolutorie, de a cărei producere depinde desfiinţarea drepturilor şi obligaţiilor; de exemplu

este contractul de închiriere pe care îl încheie o persoană pentru o a doua casă pe care o are şi în
care stipulează că închirierea încetează de îndată, dacă dintr-un motiv independent de voinţa sa,
casa pe care o are este distrusă.
Actele juridice.
Noţiunea de act juridic
Actul juridic = o manifestare de voinţă a persoanei fizice sau juridice cu intenţia de a
produce efecte juridice, respectiv de a naşte, modifica ori stinge un raport juridic concret.
Un sens secundar al termenului act juridic este şi acela de înscris prin care se constată
manifestarea de voinţă, adică suportul material al acesteia.
Clasificarea actelor juridice

Acte unilaterale si contracte
În funcţie de numărul părţilor, actele juridice pot fi:
• acte unilaterale, care exprimă voinţa unei singure persoane ( ex: testamentul)
• contracte, care sunt acte juridice în care se exprimă voinţa a două sau mai multe
persoane.
Contractele pot fi :
• acte juridice bilaterale când exprimă voinţa a două persoane (ex: contractul de
vânzare-cumpărare)
• acte juridice multilaterale, când exprimă voinţa mai multor persoane (ex:
contractul de societate încheiat de 3 sau mai mulţi asociaţi).
Importanţa: autorul unui act unilateral nu poate să determine încetarea efectelor actului prin
simpla lui voinţă (cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege), în timp ce în cazul
contractelor, acordul tuturor părţilor poate determina încetarea efectelor actului juridic încheiat.
Acte constitutive, translative si declarative
După efectele pe care le produc, actele juridice pot fi
• acte constitutive de drepturi, care dau naştere unor drepturi subiective ce nu au existat
anterior ( ex. constituirea unei ipoteci)
• acte translative de drepturi, prin care se transferă drepturi ( de ex. contractul de vânzarecumpărare,
contractul de donaţie)
• acte declarative de drepturi, prin care se consolidează sau conservă un drept care exista
deja ( tranzactia)
Importanta: actele constitutive şi cele translative produc efecte numai pentru viitor, în timp ce
actele declarative confirmă o situaţie de la data existenţei ei.
Acte de conservare, de administrare, de dispozitie
După importanţa lor, actele juridice pot fi:
• acte de conservare, prin care se urmăreşte preîntâmpinarea pierderii unui drept ( ex. un
act de întrerupere a unei prescripţii)
• acte de administrare, prin care se urmăreşte punerea în valoare a unui bun sau a unui
patrimoniu ( ex. închirierea unui bun);
• acte de dispoziţie, care au ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui bun sau constituirea
unor garanţii sau sarcini asupra acelui bun ( ex: contractul de vânzare a unei clădiri).
Importanta: capacitatatea cerută pentru validitatea unui act diferă
Acte patrimoniale și nepatrimoniale
După conţinutul lor, actele juridice se împart în:
• acte patrimoniale, al căror conţinut e evaluabil în bani (ex :contractele de vânzarecumpărare sau
testamentele);
• acte nepatrimoniale, al căror conţinut nu e evaluabil în bani ( ex. convenţia dintre soţi cu
privire la numele pe care să îl poarte după divorţ).
Importanta: efectele juridice ale încetării acestor acte – spre exemplu, problema restituirii
prestaţiilor în caz de nulitate se pune numai în cazul actelor patrimoniale.
Acte strict personale, acte prin reprezentant
După modalitatea încheierii lor, sunt două categorii de acte juridice:
• acte strict personale, care nu pot fi încheiate decât personal, cum sunt de exemplu
testamentul, căsătoria; .
• acte ce pot fi încheiate prin reprezentant, cum este cazul contractului de vânzarecumpărare.
Importanta : diferenţele privind condiţiile de exprimare valabilă a consimţământului la momentul
încheierii actului.
Acte numite și acte nenumite
După reglementarea lor legală, actele juridice se împart în:
• acte numite, care au o denumire şi reglementare legală; un astfel de exemplu este
contractul de vânzare-cumpărare sau cel de împrumut;
• acte nenumite, care nu au denumire stabilită prin lege şi o reglementare proprie ( de ex:
contractul de escrow);
Importanta : pentru a se cunoaște norma juridică care se aplică
În categoria contractelor nenumite nu se includ şi contractele complexe, care sunt contracte ce
reunesc elementele mai multor contract. În acest caz, legea aplicabilă este aceea specifică pentru
fiecare din contractele numite conţinute în clauzele contractului complex.
Acte principale și accesorii
După raportul dintre ele, acele juridice pot fi:
• acte juridice principale, care au o existenţă de sine stătătoare; de exemplu, un contract de
vânzare-cumpărare este un astfel de act;
• acte juridice accesorii, a căror soartă juridică depinde de un alt act juridic; sunt astfel de
exemple contractele de garanţie, prin raport la contractul de vânzare-cumpărare.
Importanță : încetarea valabilităţii sau efectelor unui act principal atrage şi încetarea valabilităţii
ori efectelor actelor accesorii, în timp ce nu este aceeaşi consecinţă în cazul invers.
Acte consensuale, solemne și reale
După modul de formare, actele juridice pot fi:
• Acte consensuale, pentru a căror formare este suficient acordul de voinţă al părţilor fără
nicio cerinţă de formă a acestuia; majoritarea actelor juridice se încadrează în această
categorie;un astfel de act este spre exemplu vânzarea-cumpărarea unui calculator;
• Acte solemne, pentru a căror încheiere valabilă este necesară exprimarea acordului de
voinţă a părţilor într-o anumită formă prevăzută de lege, de exemplu forma scrisă sau cea
autentică; sunt astfel de acte testamentul sau vânzarea-cumpărarea unui teren;
• Acte reale, pentru a căror încheiere valabilă este necesară manifestarea consimţământului
însoţită de predarea efectivă a bunului ce face obiectul actului; sunt astfel de acte spre
exemplu împrumutul de folosinţă sau împrumut de consumaţie sau gajul cu deposedare.
Importanța: condiţiile necesare pentru încheierea valabilă a actului diferă

Acte pure și simple si acte afectate de modalități
După legătura lor cu modalităţile, sunt două categorii de acte juridice:
• acte juridice pure si simple, care nu sunt afectate de modalităţi; vânzarea-cumpărarea cu
plata şi predarea bunului la momentul încheierii contractului; unele acte sunt
incompatibile cu orice modalitate, putând fi numai pure şi simple, cum este de exemplu
căsătoria sau adopţia.
• acte juridice afectate de modalităţi, respectiv care cuprind o modalitate (termen,
condiţie); un exemplu în acest sens este contractul de asigurare, care este afectat de
condiţia producerii riscului.
Importanța: valabilitatea şi efectele juridice ale acestor acte depind de compatibilitatea actului cu
inserarea unei modalităţi sau de existenţa şi tipul modalităţilor.
Contracte cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
În funcţie de scopul urmărit la încheierea lor, contractele se împart în:
• contracte cu titlu oneros, prin care fiecare parte urmăreşte să îşi procure un avantaj în
schimbul obligaţiilor asumat ( de ex. vânzare-cumpărarea)
• contracte cu titlu gratuit, prin care una din părţi urmăreşte să procure celeilalte părţi un
beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj ( de ex: donaţia).
Importanţa : condiţii speciale de valabilitate, cu privire la capacitate sau la formă, în cazul actelor
gratuite
Contracte comutative și contracte aleatorii
Contractele oneroase, la rândul lor, se pot clasifica după criteriul cunoaşterii existenţei şi
întinderii drepturilor părţilor la momentul încheierii lor, în:
• contracte comutative, la care, în momentul încheierii lor, existenţa drepturilor şi
obligaţiilor părţilor este certă, iar întinderea acestora este determinată sau determinabilă (
de ex. vânzarea-cumpărarea)
• contracte aleatorii, care, prin natura lor sau prin voinţa părţilor, oferă cel puţin uneia din
părţi şansa unui câştig şi o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un
eveniment viitor şi incert ( de ex. contractul de asigurare)
Importanța: unele cauze de ineficacitate cum este leziunea, pot opera numai pentru contractele
comutative, nu şi pentru cele aleatorii.
Principiile care guvernează efectele contractelor
Principalele principii care guvernează efectele contractelor (reguli care privesc condiţiile şi
persoanele faţă de care se produc aceste efecte):
• principiul forţei obligatorii,
• principiul irevocabilităţii şi
• principiul relativităţii efectelor actelor juridice civile
• unele mecanisme contractuale specifice unor tipuri de contracte: excepţia de neexecutare
şi riscul contractual.
Principiul forței obligatorii = contractul este obligatoriu faţă de părţile care l-au încheiat; ( art.
1270 alin. (1) C. civ. „contractul (...) are putere de lege”)
Principiul irevocabilității = un act juridic unilateral nu poate înceta prin manifestarea de voinţă,
în sens contrar, a autorului actului, iar un contract nu poate să înceteze prin voinţa doar a uneia din
părţile sale.
Excepţii, în cazurile în care legea permite expres (revocarea contractului de mandat, a contractului
de consignaţie sau a celui de comision etc.)
Principiul relativităţii efectelor actelor juridice = contractul produce efecte numai faţă de părţile
care l-a încheiat, fără să poată să creeze drepturi sau obligaţii pentru terţe persoane.
Principii generale şi speciale în materie de
nulitate a contractelor
prin prisma prevederilor noului cod civil

Dr. Nicoleta Ţăndăreanu
Nulitatea contractului este reglementată în noul cod civil în articolele 1246-1265.
Nulitatea este definită expres ca sancţiune de art. 1246 din NCC – „orice contract
încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus
nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune”.
Deci nulitatea este o sancţiune care lipseşte actul juridic de efectele sale.
După natura interesului ocrotit, nulitatea poate fi: absolută sau relativă.
solută este, potrivit art. 1250, o sancţiune care intervine pentru
încălcarea unei dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general
şi are următorul regim juridic:
cale de
excepţie, deci de părţile din contract ori succesorii lor sau de terţii interesaţi;
ordinea de drept încălcată, fără a se putea imputa acesteia nerespectarea
limitelor investirii;
cazurile anume prevăzute de lege.
absolută.
părţilor de confirmare a contractului lovit de
nulitate absolută dar, acesta trebuie să fie prevăzută expres. Exemplu:
art.1933 prevede că nulitatea societăţii simple se acoperă şi nu va fi
constatată (nulitate absolută) în cazul în care cauza nulităţii a fost înlăturată
înainte de a pune concluzii pe fond. Instanţa sesizată cu o cerere în
constatarea nulităţii este obligată să pună în discuţia părţilor posibilitatea de

remediere a cauzelor de nulitate care afectează contractul de societate şi să
fixeze un termen util pentru acoperirea nulităţii, chiar dacă părţile se
împotrivesc; art. 197 prevede că nulitatea absolută a persoanei juridice se
acoperă în toate cazurile dacă până la închiderea dezbaterilor în faţa primei
instanţe cauza de nulitate a fost înlăturată.
- fie pe cale de acţiune, fie pe cale de excepţie - oricând, dacă
prin lege nu se prevede altfel. Instanţa o poate invoca numai pe cale de excepţie.
imprescriptibilă.
în cazurile anume prevăzute de lege. Exemplu: în materie de constatare a
nulităţii societăţii, acţiunea pentru constatarea nulităţii absolute este
prescriptibilă în 3 ani de la data încheierii contractului, cu excepţia nulităţii
pentru obiect ilicit care este imprescriptibilă.
neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general;
litatea absolută se constată :
nici suprimate cauze de nulitate, orice convenţie sau clauză contrară fiind
considerată nescrisă.
pentru încălcarea dispoziţiilor legale instituite pentru ocrotirea unui interes

particular - privitoare la capacitatea de exerciţiu, când consimţământul uneia
dintre părţi a fost viciat, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege, şi
are următorul regim juridic:
nulităţii nu este determinată ori nu reiese în chip neîndoielnic din lege,
contractul este lovit de nulitate relativă.
încălcată. Totuşi, prin excepţie, nulitatea relativă poate fi invocată şi de alte
persoane decât partea din contract al cărui interes a fost lezat şi anume
creditorii debitorului pe calea acţiunii oblice - art. 1560-1561, reprezentantul
sau ocrotitorul legal al celui lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate
de exerciţiu restrânsă potrivit art. 46 alin.3, procurorul în condiţiile art. 46 alin.4
- când actul s-a încheiat fără autorizarea instanţei de tutelă;
atea relativă poate fi invocată pe cale de acţiune numai în termenul de
prescripţie prevăzut de lege. Nulitatea relativă poate fi opusă - pe cale de
excepţie, de partea căreia i se cere executarea contractului, şi după împlinirea
termenului de prescripţie a dreptului la acţiunea în anulare, adică oricând. Cu
toate acestea, potrivit art. 1223, anulabilitatea pentru leziune nu poate fi opusă
pe cale de excepţie dacă dreptul la acţiune este prescris (dreptul la acţiune se
prescrie în termen de 1 an)
nulitatea relativă se declară :

nici suprimate cauze de nulitate relativă, orice convenţie sau clauză
contrară fiind considerată nescrisă.
După modalitatea de consacrare legislativă, nulitatea poate fi:
o expresă - prevăzută ca atare de o dispoziţie legală
o virtuală - potrivit art. 1253, în afara cazurilor în care legea prevede sancţiunea
nulităţii, contractul se desfiinţează şi atunci când sancţiunea nulităţii absolute sau
relative trebuie aplicată pentru ca scopul dispoziţiei legale încălcate să fie atins.
ctului.
- în măsura în care legea prevede o anumită formă a
contractului aceasta trebuie respectată, sub sancţiunea prevăzută de
dispoziţiile legale aplicabile.
– este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei pe
care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabilă.
– în afara cazurilor anume prevăzute de lege, trebuie să fie încheiat
prin înscris autentic, sub sancţiunea nulităţii absolute, convenţiile care
strămută sau constituie drepturi reale ce urmează a fi înscrise în cartea
funciară.
- neînregistrarea la organul fiscal competent în termen de o
lună a contractului de fiducie este sancţionată cu nulitatea absolută.
obiectului contractului.
- obiectul contractului (operaţiunea juridică) trebuie să fie
determinat şi licit, sub sancţiunea nulităţii absolute.
- obiectul obligaţiei (prestaţia la care se angajează
debitorul) trebuie să fie determinat sau determinabil şi licit, sub
sancţiunea nulităţii absolute.
moral al cauzei
contractului (motivul care determină fiecare parte să încheie contractul).
– cauza ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a
contractului dacă este comună ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a
cunoscut-o sau după împrejurări, trebuia să o cunoască.
- contractul de fiducie prin care se realizează o liberalitate indirectă
în folosul beneficiarului este lovit de nulitate absolută pentru că părţile
urmăresc prin intermediul unui contract cu titlu oneros să facă de fapt o
liberalitate şi să eludeze dispoziţiile privind incompatibilităţile în materia
liberalităţilor sau să sustragă de la raport sau reducţiune liberalitatea şi deci
cauza actului juridic este ilicită sau imorală.
- cauza este ilicită şi atunci când contractul este doar mijlocul
pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative (frauda la lege).
juridice cu scop nelucrativ cu ocazia încheierii de către persiana juridică
respectivă a unui act juridic cu un terţ - art.206 alin2 şi 3.
♦ Lipsa capacităţii de a contracta.
▪ Art.44 – actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate
de exerciţiu restrânsă, altele decât cele prevăzute de art. 41 alin.3 şi 43 alin.3 (acte de
conservare, acte de administrare care nu prejudiciază şi acte de dispoziţie de valoare mică),
precum şi cele făcute de tutore fără autorizarea instanţei de tutelă, când aceasta este cerută de
lege, sunt anulabile chiar fără dovedirea unui prejudiciu.
▪ Art. 45 – simpla declaraţie că este capabil să contracteze, făcută de cel lipsit de
capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, nu înlătură anulabilitatea
actului. Dacă însă a folosit manopere dolosive, instanţa, la cererea părţii induse în eroare,
poate considera valabil contractul atunci când apreciază că acesta ar constitui o sancţiune
civilă adecvată.
▪ Art. 211 – sunt anulabile, dacă s-a produs o vătămare, actele încheiate de
reprezentanţii persoanei juridice care nu au capacitate de exerciţiu sau au capacitate de
exerciţiu restrânsă, sau care sunt decăzuţi din dreptul de a exercita o funcţie în cadrul acestor
organe, ori care sunt declaraţi prin lege sau actul constitutiv incompatibili să ocupe o astfel
de funcţie. (Cine o poate invoca? În interesul cui este norma prevăzută? În patrimoniul
cui trebuie să existe vătămarea?)
♦ Consimţământul uneia dintre părţi nu a existat sau a fost viciat.
▪ Art. 1205 – este anulabil contractul încheiat de o persoană care, la momentul
încheierii acestuia se afla, fie numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputinţă de a-şi
da seama de urmările faptei sale. Contractul încheiat de o persoană pusă ulterior sub
interdicţie poate fi anulat dacă, la momentul când actul a fost făcut, cauzele punerii sub
interdicţie existau şi erau îndeobşte cunoscute.
▪ Art.1207 – partea care la momentul încheierii contractului se afla într-o eroare
esenţială poate cere anularea acestuia dacă cealaltă parte ştia sau, după caz, trebuia să ştie că
faptul asupra căruia a purtat eroarea este esenţial pentru încheierea contractului.
▪ Art.1214 alin.2 – partea al cărei consimţământ a fost viciat prin dol poate cere
anularea contractului chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esenţială.
▪ Art. 1216 - poate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul
unei temeri justificate induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terţ.
▪ Art.1222 - partea al cărei consimţământ a fost viciat prin leziune poate cere, la
alegerea sa, anularea contractului sau reducerea obligaţiilor sale cu valoarea daunelor interese
la care ar fi îndreptăţită. Acţiunea în anulare este admisibilă numai dacă leziunea depăşeşte
jumătate din valoarea pe care o avea, la momentul încheierii contractului, prestaţia promisă
sau executată de partea lezată, dacă disproporţia subzistă până la data cererii de anulare iar
partea cealaltă nu a acoperit lipsa de echilibru prin reducerea propriei creanţe sau majorarea
propriei obligaţii. Leziunea poate fi invocată şi de persoana majoră.
♦ Încălcarea dispoziţiilor legale instituite pentru ocrotirea unui interes
particular în alte cazuri, anume prevăzute de lege.
- Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulată prin convenţie sau
testament, dacă nu există un interes serios şi legitim. Legea nu prevede natura
nulităţii dar este evident că este instituită pentru ocrotirea unui interes particular,
iar potrivit art. 1252, în cazurile în care natura nulităţii nu este determinată ori nu
reiese în chip neîndoielnic din lege, contractul este lovit de nulitate relativă.
- Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate într-un contract atrage
nulitatea întregului contract dacă a fost determinantă la încheierea acestuia. În
contractele cu titlu oneros, caracterul determinant se prezumă până la proba
contrară.
– Este anulabil contractul de înstrăinare subsecvent încheiat cu nerespectarea
clauzei de inalienabilitate.
alin.1 – Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepţia cazului
în care contractul a fost greşit calificat şi produce alte efecte juridice.

– contractul încheiat de o parte aflată în stare de necesitate poate fi anulat
dacă cealaltă parte a profitat de această împrejurare.
După întinderea efectelor nulitatea poate fi :
● totală – lipsirea întregului contract de efectele sale.
● parţială – lipsirea de efecte a anumitor clauze ale contractului, care contravin
scopului dispoziţiei legale încălcate.
Codul consacră concepţia nulităţii parţiale urmărind în principal lipsirea
contractului numai de acele efecte care contravin dispoziţiilor legale şi producerea celorlalte
efecte conform voinţei părţilor.
Argumente:
● De text:
Art. 1255 - nulitatea unei clauze atrage nulitatea contractului în întregul său numai
dacă clauza a fost esenţială prin natura sa, sau dacă, în lipsa clauzei respective contractul nu
s-ar fi încheiat (Aplicaţie: art. 627 alin. 3 - Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate întrun contract
atrage nulitatea întregului contract dacă a fost determinantă la încheierea acestuia)
● Limitarea efectelor nulităţii în contractele plurilaterale:
Art. 1256 – în cazul contractelor plurilaterale, în care prestaţia fiecărei părţi este făcută
în considerarea unui scop comun, nulitatea contractului în privinţa uneia dintre părţi nu atrage
desfiinţarea în întregime a contractului, afară de cazul în care participarea acesteia este
esenţială pentru existenţa contractului – considerăm că este vorba de nulitatea relativă.
Înlocuirea de drept a clauzelor nule:
clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispoziţiile legale aplicabile, acestea producând
efectele corespunzătoare, contractul fiind menţinut.
●Consacrarea instituţiei clauzelor nescrise
Codul nu dă o definiţie clauzei nescrise ci reglementează numai efectele unei clauze

considerate nescrise.
Încercând o definiţie a clauzei nescrise, având în vedere dispoziţiile art. 1255 alin.3 şi
aplicaţiile concrete în diferite materii ( materia liberalităţilor, materia contractului de fiducie,
materia publicităţii drepturilor reale imobiliare, materia contractului de societate, etc)
putem aprecia că este considerată nescrisă şi deci lipsită de eficacitate, neproducând nici un
efect, orice clauză contrară unei dispoziţii imperative a legii, a cărei încălcare nu este
sancţionată cu nulitatea, ci este considerată astfel de lege.
- Considerăm că, clauza nescrisă nu este o clauză nulă, ci o clauză inexistentă.
- Clauza care încalcă o dispoziţie imperativă a legii este considerată o clauză nescrisă
numai dacă legea o consideră expres nescrisă. Altfel, ea este o clauză nulă sau anulabilă,
(după cum dispoziţia legală încălcată ocroteşte un interes general sau individual)
- Apreciem că, în lipsa unei dispoziţii a legii, clauza considerată nescrisă nu atrage
niciodată nulitatea întregului contract chiar dacă respectiva clauză este esenţială.
- Clauzele nescrise sunt înlocuite de drept cu dispoziţiile legale aplicabile.
meră în art. 1254-1260 aceste efecte:
1. Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată
încheiat (art.1254 alin.1).
2. Prestaţiile efectuate în baza contractului declarat nul sau anulat sunt supuse restituirii (în
natură sau prin echivalent în condiţiile art. 1639-1647), indiferent că au fost executate
succesiv sau au avut caracter continuu. Noua concepţie asupra nulităţii prevede
repunerea în situaţia anterioară şi în cazul contractelor cu executare succesivă. Există
însă şi situaţii, dictate de anumite raţiuni, când prestaţiile efectuate în baza actului nul
sau anulat nu sunt supuse restituirii, sau nu sunt supuse restituirii în integralitate.
(art.1254 alin.3).
3. Desfiinţarea contractului (pentru cauză de nulitate – n.ns.) atrage, în condiţiile legii,

desfiinţarea actelor subsecvente încheiate în baza lui (anularea actelor subsecvente –
n.ns).- (art.1254 alin.2).
4. În cazul nulităţii relative pentru violenţă sau dol, cel al cărui consimţământ a fost viciat
are dreptul şi la daune interese, pe lângă anularea contractului (art.1257).
5. În cazul nulităţii absolute sau relative a unui contract încheiat în formă autentică, partea
prejudiciată are dreptul de a cere repararea prejudiciilor suferite de la notarul public care
a încheiat contractul dacă existenţa cauzei de nulitate rezultă din însuşi textul
contractului (art.1258).
6. Contractul nul poate fi refăcut, în tot sau în parte, cu respectarea tuturor condiţiilor
prevăzute de lege la data refacerii. Contractul refăcut va produce efecte numai pentru
viitor. (art.1259).
7. Contractul nul absolut se converteşte - produce efectele actului juridic pentru care sunt
îndeplinite condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege, cu excepţia cazului în care
părţile au exclus expres conversiunea sau când excluderea reiese în chip neîndoielnic
din scopurile urmărite de părţi la încheierea contractului (art.1260).
- Nulitatea relativă poate fi acoperită prin validarea contractului.
- Nulitatea poate fi acoperită prin:
► adaptarea contractului (în cazul contractului
afectat de anulabilitate pentru eroare - art.1213)
Confirmarea principala formă de validare a contractului, poate fi:
expresă
- obligaţia a fost voluntar executată la data la care se putea face confirmarea.

o Confirmarea trebuie să rezulte din voinţa certă de a renunţa la dreptul de a invoca
nulitatea, ceea ce presupune că cel care confirmă trebuie să cunoască cauza de nulitate.
o Contractul anulabil poate fi confirmat numai dacă în momentul confirmării toate
condiţiile sale de valabilitate sunt întrunite, adică a dispărut cauza de anulabilitate (
minorul a devenit major - art.48, tutorele sau instanţa de tutelă a încuviinţat actul,
violenţa a încetat)
o Actul confirmativ trebuie să cuprindă obiectul, cauza şi natura obligaţiei şi să facă
menţiune despre motivul acţiunii în anulare precum şi despre intenţia de a repara viciul
pe care se întemeiază acea acţiune.
o Efectele confirmării:
opuse, cu excepţia drepturilor dobândite şi conservate de terţii de bună credinţă.
invoca împotriva alteia, confirmarea făcută de una dintre acestea nu împiedică
invocarea nulităţii de către celelalte părţi.
ii relative este prescriptibilă. Termenul de
prescripţie poate fi prescurtat la provocarea oricărei persoane interesate - dispoziţia
urmăreşte eliminarea mai urgentă a stării de incertitudine. Astfel, cel ce are interes
poate soma pe acela care poate invoca nulitatea relativă, fie să valideze contractul,
adică să confirme actul, fie să exercite acţiunea în declararea nulităţii relative. În
acest caz, acţiunea în declararea nulităţii relative a contractului trebuie introdusă în 6
luni de la data punerii în întârziere, sub sancţiunea decăderii. (art. 1263 alin.6)
b)Parlament
4. Actele juridice normative emie de institutiile Uniunii Europene care au aplicare directa in

vigoare:
d) la 3 zile calendaristice de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, daca in textul

lor nu este prevazuta o data de intrare in viguare anterioara
11. Daca legea este interpretata de instanta de judecata cu ocazia solutionarii cazului asistam la
o:
egalitate
C. SA
A. de la naștere
C. destinație
8. Consimtamantul:

10. Daca intr-un contract de schimb una dintre parti ascunde anumite defecte ale bunului
vandut, contractul:
11. Daca doua parti convin sa incheie un contract de vanzare al carui obiect este un teren pe
care cumparatorul credea ca este intravilan dar de fapt el era la 5km de oras in extravilan si
zona Agricola, atunci contractul este:

20. Doua parti incheie un contract de vanzare fara a intentiona a plati sau a primi pretul ci
pentru a Evita formalitatile unui contract de donatie. Acest contract este:
21. Rezolvatiunea:
22. Rezilierea:
Anexa 4
2. Gerantul:
3. Geratul:



Dizolvare
Divizare totala.

Dizolvare

obligatii:
11. Resedinta este:
12. Documentele care emana de la persoana juridica trebuie sa cuprinda urmatoarele

atribute de identificare a persoanei juridice:

Multilateral
CAPACITATE JURIDICA
presupune
un raport juridic în care părţile sunt pe poziţie de egalitate juridică; d) în ceea ce priveşte
părţile
raportului juridic reglementat de normele de drept penal, acestea sunt identice cu cele din
dreptul
civil.
întotdeauna dobândită prin actul constitutiv; c) organele de conducere nu pot fi decât

unipersonale;

multor
a) dreptul public intern; b) dreptul internaţional public; c) dreptul internaţional privat; d)

dreptul
privat intern.
a) se poate vorbi despre o capacitate de folosinţă anticipată; b) organele de conducere nu pot

fi
decât unipersonale; c) capacitatea de exerciţiu este întotdeauna dobândită prin actul

constitutiv;
dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României

în
persoanele cu vârsta cupriă între 14 şi 18 ani; d) persoanele dispărute, de la momentul

dispariţiei
lor.

SOCIETATI
c) Asociatul unic;
a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;

acțiuni;
acționarilor:
societății;
acționarilor:
cenzorii;
societății;
secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;
(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale

3. Este inclus in categoria actelor juridice solemne: a) contractual de vanzarecumparare avand
ca obiect un teren; b) contractual de vanzare-cumparare avand ca
bunuri.
numit.
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit

mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
18. Penalitățile sunt stabilite prin
a. act normativ (OG)
b. contract

d. hotărârea judcătorească
Feedback
Răspunsul corect este: contract
2 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
a. niciun răspunsc corect
b. dizolvare
c. lichidare
d. transformare
Feedback
Răspunsul corect este: transformare
3 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
9. Intră în categoria societăților de capital:
a. SRL
b. SNC
c. SA
d. niciun răspunsc corect

Feedback
Răspunsul corect este: SA

4 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
a. 90000 lei
b. 9000 lei
c. 900 lei

Feedback
Răspunsul corect este: 90000 lei
5 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
a. fructe industriale
b. fructe naturale
c. niciun răspunsc corect

d. fructe civile
Feedback
Răspunsul corect este: fructe civile
6 întrebare
Incorect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
12. I se poate recunoaște anticipat capacitatea deplină de exercițiu minorului în vârstă

de:
a. 16 ani
b. 14 ani
c. 18 ani
Feedback
7 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
3. Nu sunt titluri negociabile:
a. acțiunile
b. părțile sociale
d. obligațiunile
Feedback
8 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
11. Obligația de a vărui o încăpere este:
a. o obligație de a face
b. o obligație de a nu face
d. o obligație de a da
Feedback
Răspunsul corect este: o obligație de a face
9 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
8. Constituie element constitutiv al unei persoane juridice
a. sediu
b. forma juridică
c. organizarea de sine stătătoare

Feedback
Răspunsul corect este: organizarea de sine stătătoare
10 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
a. întreprinderea individuală
c. PFA
d. întreprinderea familială
Feedback
Răspunsul corect este: întreprinderea familială
11 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
a. subiecte, conținut, obiect
b. obiect, drepturi și obligații

d. continut, obiect, ipoteză

Feedback
Răspunsul corect este: subiecte, conținut, obiect
12 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
15. Poate fi constituită de un singur asociat:
a. SNC
c. SCS
d. SRL
Feedback
Răspunsul corect este: SRL
13 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
16. Este un element obligatoriu al fondului de comerț:
a. marca

c. emblema
d. firma
Feedback
Răspunsul corect este: firma
14 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
a. acțiunile
b. părțile sociale
d. obligațiunile
Feedback
Răspunsul corect este: obligațiunile
15 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
2. Cenzorii reprezintă un organ:
a. de control
b. de administrare
c. de conducere

Feedback
Răspunsul corect este: de control
16 întrebare
Incorect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
a. incorporale
b. niciun răspunsc corect
c. frugifere
d. accesorii
Feedback
Răspunsul corect este: frugifere
17 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
a. acționarii din SA
b. asociații din SNC

c. asociații din SRL

Feedback
Răspunsul corect este: asociații din SNC
18 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
a. naționalitate
b. stare civilă
c. cont bancar

Feedback
Răspunsul corect este: stare civilă
1. PFA-ul:
absolute- este:
- Onerativa

- La 14 ani
1. Dreptul afacerilor este
-ramura de drept privat
-ramura de drept publica
-disciplina interdisciplinara (corect)
-niciu raspuns
31. Legea suprema in stat: constitutia

8. Normele juridice care se aplica in mod absolut si in care subiectul de drept

trebuie sa indeplineasca o anumita cerinta a legii sunt:
9. Poate avea in obiectul de activitate cel mult 5 clase de activități prevăzute în

codul C.A.E.N.
d. persoana juridică, respectiv societatea constituită potrivit Legii 31/1990 privind
societățile.
a. fuziunea;
b. divizarea;
c. transformarea;
d. dizolvarea.
12. Capacitatea de folosinţă este limitată la activităţile pentru care au primit
autorizaţia de la organele competente, pentru :
d. pentru toate persoanele juridice, atât de drept public cît și de drept privat, cu scop
lucrativ și fără scop lucrativ.


- Dizolvarea

- Scopul

- Stare civila


- Norma imperativa


- Acte marunte

- Obiectul

- maxim 8 salariati

- Guvern

- Nume

- Fructe civile
28. Norma juridica prevazuta de art. 85 Cod civ. “Cetatenii romani pot obtine, in
conditiile legii, schimbarea pe cale administrativa a numelui de familie si a
prenumelui sau numai a unuia dintre acestea” este:
29. Capacitatea de folosinta este limitata la activitatile autorizate potrivit codului

CAEN, pentru:

- 5 kg de mere

- obligațiunile

- SRL

- de control



- Contract
-
- SA
38. I se poate recunoaște anticipat capacitatea deplină de exercițiu minorului în

vârstă de:
- 16 ani

- Firma

a) In momentul implinirii varstei de 16 ani
b) Din momentul nasterii
c) In momemntul implinirii varstei de 14 ani
d) La momentul ajungerii la majorat

a) Capacitatea de folosinta coincide cu capacitatea de exercitiu
b) Capacitatea de exercitiu este intotdeauna dobandita prin actul constitutive
c) Organele de conducere nu pot fi decat unipersonale
d) Se poate vorbi despre o capacitate de folosinta anticipate
3. Diviziunea dreptului care reglementeaza relatiile sociale dintre persoane

apartinand mai multor state si care detin bunuri aflate in state diferie este:
a) Dreptul public intern
b) Dreptul international public
c) Dreptul international privat
d) Dreptul privat intern
4. Potrivit art. 33 alin. 3 din Constitutie, “Statul trebuie sa asigure pastrarea

identitatii spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea
si conservarea mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane,
promovarea valorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume”. Aceasta este o
norma:
a) Prohibitiva
b) Onerativa
c) Permisiva
d) Supletiva

a) Persoanele lipsite de capacitate de folosinta
b) Minorii cu varste mai mici de 14 ani
c) Persoanele cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani
d) Persoanele disparate, de la momentul disparitiei lor

b) Relatiile sociale patrimoniale sau nepatrimoniale reglementate de norma de
drept
c) Norma de drept aplicabila intr-un caz determinat
d) Relatiile sociale manifestate prin totalitatea drepturilor subiective si a
obligatiilor pe care le au partile
a) Asociatii comanditari
b) Asociatii comanditati
c) Asociatul unic

a) Bani
b) Bunuri
c) Industrie

a) Societate in nume colectiv
d) Societate in comandita pe actiuni
e) Societate cu raspundere limitata


b) Societatea in comandita simpla
c) Societatea pe actiuni

a) Aproba situatiile financiare ale societatii
b) Aproba balanta
c) Decide asupra schimbarii sediului social al societatii

a) Numeste administratorii si cenzorii
b) Decide asupra schimbarii obiectului de activitate al societatii
c) Decide infiintarea unor sedii secundare
a) Un drept real
b) Un drept personal
c) Un drept de creanta

a) Translativ, unilateral, de dispozitie
b) Consensual, inter vivos
c) Solemn, numit
d) Declarativ, bilateral, numit
B. Teste de verificare a cunoştinţelor
I. Teste grilă

a) norma juridică
d) societatea



conduită d) facultatea unei persoane de a solicita celorlalte persoane o
conduită corespunzătoare, în condiţiile recunoscute de dreptul obiectiv

b) componenta activă a dreptului obiectiv c) totalitatea normelor juridice
aflate în vigoare



12. Normele dispozitive pot fi:

a) permisive
b) onerative
c) supletive
d) prohibitive
13. Normele onerative sunt:

a) norme dispozitive
b) norme prohibitive
c) norme supletive
d) norme imperative

a) normele generale
b) normele speciale c) normele de excepţie

a) se completeaz ă cu norme din acte normative care urmează să apară




c) numai încălcarea normei juridice atrage aplicarea forţei coercitive a
statului
le respectă


a) organele puterii legiuitoare b) organele puterii executive c) instanţele
judecătoreşti


a) oficială
b) autentică
c) sistematică d) logică
25. Atunci când conţinutul literal coincide cu cel real al normei juridice, interpretarea
este: a) extensivă
b) restrictivă
c) autentică
d) literală
26. Atunci când norma juridică este analizată prin raportare la întreg actul normativ
sau/şi prin raportare la alte acte normative este vorba despre o interpretare:
a) istorică
b) gramaticală
c) sistematică
d) logică
a) cazuală
b) restrictivă c) extensivă d) literală

d) normele de drept privat sunt apărate doar la sesizarea părţii interesate
căreia i s-a încălcat un drept subiectiv

a) apărarea sa prin norme imperative b) normele sale vizează ocrotirea
intereselor generale ale societăţii


a) dreptul muncii
b) dreptul fiscal c) dreptul penal
d) dreptul civil

c) dreptul penal



a) norma juridică acţionează pentru viitor b) norma juridică nu
retroactivează c) norma juridică nu ultraactivează

a) norma juridică să nu se aplice unor împrejurări sociale manifestate după
ieşirea ei din vigoare
b) norma juridică să nu se mai aplice atunci când relaţiile sociale reglementate
sau modificat de o manieră esenţială
c) norma juridică să nu se aplice unor împrejurări sociale manifestate
anterior intrării ei în vigoare

b) normele juridice cu caracter interpretativ c) normele penale mai
favorabile d) normele penale care prevăd dezincriminarea unor fapte

ulterior ieşirii ei din vigoare


a) directă b) indirectă
c) tacită
d) implicită
43. Formularea „de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ toate
reglementările contrare se consideră abrogate” este specifică abrogării:
a) directe
b) implicite
c) tacite
d) indirecte

a) abrogarea b) căderea în desuetudine

a) jurisprudenţa
b) obiceiul juridic
d) actul normativ

c) obiceiul juridic
d) actul normativ

b) numai ca regula de conduită pe care o conţine să fie percepută ca obligatorie
de către cei cărora li se adresează
c) să se permită aplicarea sa printr-o normă juridică din cuprinsul unui
act normativ prin care se face trimitere la acel obicei

a) actul normativ
b) jurisprudenţa
c) doctrina

a) obiceiul
b) doctrina
c) jurisprudenţa



28.05.2020 Seria A, CSIE, PROBA DE VERIFICARE
1. (0,25) Normele dispozitive sunt:

e. La bordul navelor si aeronavelor sub pavilion romanesc aflate in
strainatate,

c. Fungibil,
e. Divizibil,
a. Nepatrimonial,
b. Accesoriu,
c. Propter rem,
d. Absolut,
e. Scriptae in rem,
f. Contract real.
a. Sinalagmatic
b. Consensual,
c. Comutativ,
d. Inter vivos,
e. Solemn.

f. Dolul.
d. Sucursala,
a. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile,
nenegociabile si care sunt reprezentate prin titluri de valoare,
b. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile,
nenegociabile si care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare,
c. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, negociabile
si care sunt reprezentate prin titluri de valoare,
d. Capitalul social este impartit in parti de interes transmisibile,
nenegociabile si care sunt reprezentate prin titluri de valoare,
e. Capitalul social este impartit in parti de interes netransmisibile,
nenegociabile si care sunt nu reprezentate prin titluri de valoare,
13. (0,25) Administratorii societatii isi desfasoara activitatea in temeiul
contractului de: a. Asistenta juridica,
b. Munca,
c. Comodat,
d. Redeventele,
e. Poate avea maxim 3 angajati si 5 coduri CAEN in obiectul de
activitate,
f. Poate avea maxim 5 angajati si 3 coduri CAEN in obiectul de
activitate.
e. Societatea cu raspundere limitata la infiintarea careia se aporteaza un
imobil,
a. Presupue oprirea termenului de prescriptie si continuarea acestuia
dupa incetarea cauzei de intrerupere,
b. Presupue oprirea termenului de prescriptie si inceperea unui nou
termen de 1 an dupa incetarea cauzei de intrerupere,
Are dreptul să încaseze dobânzi, titularul:
a. obligațiunilor
c. părților sociale
d. acțiunilor
Feedback
Răspunsul corect este: obligațiunilor
Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice implică:
b. voința de a contracta
c. norma juridică
d. discernământ
Feedback
Răspunsul corect este: discernământ
Consecințele nerespectării normei juridice sunt precizate în:
b. sancțiune
c. dispoziție
d. ipoteză
Feedback
Răspunsul corect este: sancțiune

Este obligatorie constituirea unei comisii de cenzori în cadrul:
a. unei SA cu 2 acționari
b. unei SNC cu 5 asociați
d. unei SRL cu unic asociat
Feedback
Răspunsul corect este: unei SA cu 2 acționari
Își poate organiza o întreprindere familială:
b. un croitor
c. un polițist
d. un funcționar de la primărie
Feedback
Răspunsul corect este: un croitor
Legea intră în vigoare la data:
a. publicării în Monitorul Oficial
c. menționată expres în textul ei
d. promulgării de Președinte
Feedback
Răspunsul corect este: menționată expres în textul ei

Poate dobândi anticipat capacitate deplină de exercițiu, minorul în vârstă de:
a. 16 ani
b. 15 ani

d. 14 ani
Feedback
Reorganizarea unei societăți se face prin:
b. fuziune
c. lichidare
d. dizolvare
Feedback
Răspunsul corect este: fuziune
Reprezintă societatea în raporturile cu terții:
a. administratorul
b. asociatul
c. auditorul
d. niciun răspunsc corect.

Feedback
Răspunsul corect este: administratorul
Sunt obligatorii la constituirea oricărui tip de societate:

b. aporturile în creanțe
c. aporturile în muncă sau în industrie
d. aporturile în natură
Feedback
Răspunsul corect este: niciun răspunsc corect.
1. Dreptul afacerilor este :

-ramura de drept privat
-ramura de drept publica
-disciplina interdisciplinara (corect)
-niciu raspuns
1. Principiul aplicarii imediate a legii noi presupune
-legea se aplica pe intreg teritoriul statului (principiul teritorialitatii)
-legea se aplica de indata ce intra in vigoare (corect)
-legea noua nu retroactiveaza
-legea penala mai favorabila se aplica cu prioritate
3.Norme onorative trebuie sa facem ceva

4.Este profesionist comerciant
-universitate
-asociatie
-SRL (corect)
-pers fizica, in calitate de consumator
5.Capacitate de exercitiu deplina se dobandeste si prin hotarare judecatoreasca, pt motive

temeinice
6.Intreprinderea familiala (membrii sunt solidari)

-se constituie prin acord de constitutie (corect)
-poate angaja pers cu contract de munca
-are pers juridica
-reprezentantul e desemnat prin procura autentica
7. Intre persoana juridica si organul de administrare este:

-raport de munca
-raport de mandat (corect)
-raport de comision
-raport de prestari servicii
7. Reorganizarea persoanelor juridice se face prin

-fuziune (corect)
-divizare (corect)
-transformare (corect)
-lichidare (e la incetare)
8. Emblema
-obligatorie
-deosebeste un comerciant de acelasi comerciant (corect)
-deosebeste un produs de acelasi produs (prin marca)
9. Prevede o conduită obligatorie: norma imperativa

10. Persoana fizică în vârstă de 12 ani poate încheia singură: acte marunte
11. Capacitatea de folosință a persoanei juridice încetează: la data dizolvării
12. În structura raportului juridic se regăsește : obiectul
26. C.C. în vârstă de 30 de ani, doreste desfasurarea de activitati contabile in calitate de PFA. În
vederea autorizării sale ca PFA acesta a depus la judecătoria din raza teritorială în care
locuieşte o solicitare, obţinând avizul preşedintelui instanţei şi dobândind personalitate
juridică. C.C. a constituit patrimoniu de afectaţiune din următoarele bunuri: o casă pe care a
primit-o ca donaţie din partea lui R.D. în vârstă de 17 ani, autoturismul personal şi suma de
23000 lei. C.C. a stabilit împreună cu partenerii săi de afaceri că, în caz de insolvenţă aceştia
nu pot să urmărească bunurile care sunt declarate ca patrimoniu de afectaţiune.
PFA are şi calitatea de angajat prin contract individual de muncă în cadrul unei întreprinderi
familiale. Pentru buna desfăşurare a activităţii PFA C.C. a angajat 5 persoane prin contract
individual de muncă.
Enumeraţi neregulile din speţa prezentată.
*Fiind PFA, CC nu poate angaja 5 persoane prin contract individual de munca.
*Si PFA nu are personalitate juridica
*in sediul unde isi desfas activitatea si la registrul comertului inregistram socitati
*donatia nu poate fi incheiata de RD
*aia cu insolventa nu e adavarat
26. Legea intra in vigoare la

-data publicarii in MO (pentru ordonanta de urgenta) nu si pentru lege !!!!!!
-la data promulgarii de catre presedinte
RASPUNS CORECT: in termen de 3 zile de la data publicarii in MO sau la o data ulterioara
-in teren de 30 de zile de la data publicarii in MO
26. Capacitatea de exercitiu restransa incepe de la 14 ani; la nastere e capacitatea de

folosinta; la 18 ani dobandim capacitatea de ex deplina iar la 16 ani avem capacitate de ex
restransa dar avem posibilitatea sa dobandim capac de ex deplina prin casatorie
27. Donatia se incheie prin autentic sub sanctiunea nulitatii absolute este
-onorativa (corect)
-prohibitiva (pedeapsa cu moartea este interzisa) iti interzic sa fac ceva
-supletivaa (ch cu incheierea contractului sunt pt cumparator) se aplica dar nu in mod absolut
-permisiva (normele prmisive cetatenii romani isi pot schimba numele ,dar legea ne lasa sa ne
alegem comportamentul dar nu intervine)
26. Intreprinderea individuala

-permite exercitarea a cel mult 10 clase CAEN (corect ca pana la 8)
-poate avem cel mult 3 salariati
-are ca temei juridic un acod de constituire
-nu poate angaja pers cu contract de munca
26. Legea suprema in stat: constitutia

Codul penal,cod civil sunt legi importante in domeniu si se numesc legi ce sunt adopdate de
parlament.
26. Ce principii guvernează aplicarea legii în timp? principiul neretroactivităţii;

principiul aplicării imediate a legii noi;
33 O persoană juridică se identifică prin: firmă;

34. Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă se aplică: în domeniul scopului
persoanelor juridice
35. Tabla este un bun imobil: prin destinatie
36. Este bun fungibil : 100 lei
37. Sunt fructe industriale: merele din livada
38. Drepturile de creanţă sunt: drepturi patrimoniale;
drepturile relative;
39. Poate fi cerută rezilierea în cazul: contractelor cu
executare succesivă
40. Persoanele care deși nu au participat la încheierea actului juridic suportă efectele
lui sunt: avânzi-cauză
41. Promisiune de recompensă reprezintă un act juridic: unilateral
1. Are dreptul sa incaseze dobanzi, titularul:

a) Partilor sociale
b) Actiunilor
c) Niciun raspuns corect
d) Obligatiunilor
2. Capacitatea de excitiu a persoanelor fizice implica:

a) Vointa de contractare
b) Norma juridica
c) Discernamant
d) Niciun raspuns corect
3. Consecintele nerespectarii normei juridice sunt precizate in:

a) Dispozitie
b) Niciun raspuns corect
c) Sanctiune
d) Ipoteza
4. Isi poate organiza o intreprindere familiala:

a) Un croitor
b) Un politist
c) Un functionar de la primarie
5. Legea intra in vigoare la data:

a) Publicarii in monitorul oficial
b) Mentionarii expres in textul ei
d) Promulgarii de presedinte
6. Sunt obligatorii la constituirea oricarui tip de societate:

a) Aporturile in creante
b) Aporturile in munca
d) Aporturile in natura
7. Are o valoare minima de 10 lei:

a) Partile sociale
b) Actiunile
d) Obligatiuni
8. Are scop lucrativ:

a) Niciun raspuns corect
b) SNCFR
c) Biserica Ortodoxa Romana
d) ASE
9. Cenzorii sunt numiti pe o perioada de:

a) 4 ani
b) 3 ani
c) 2 ani
10. Face parte din structura normei juridice:

a) Partile
b) Dispozitiia
c) Obiectul
11. Obligatia profesorului de a preda cursul este o obligatie:

a) De a face
b) De a da
d) De a nu face
12. Persoana juridica dobandeste capacitate de folosinta:

a) De la 18 ani
b) De la 14 ani
c) De la nastere
13. Poate fi constituita si prin subscriptie publica:

a) SNC
b) SA
d) SRL
14. Tabla de pe perete este un bun imobil prin:

a) Natura lui
b) Determinarea legii
c) Destinatie
NR. 1
1. Prestatiile in munca sunt permise cu titlu de aport pentru asociatii din societatea:
a) Pe actiuni
b) In nume colectiv
c) Cu raspundere limitata
2. Numirea cenzorilor este obligatorie in cadrul unei societati cu raspundere limitata:

a) Daca are un singur asociat
b) Daca are 2 asociati
c) Daca numarul de asociati trecce de 15

a) Asociatii din cadrul societatilor pe actiuni
b) Asociatii din cadrul SRL cu unic asociat
c) Asociatii din societatea in nume colectiv

a) O universalitate juridica
b) Un bun imobil
c) O universalitate de fapt mobiliara
d) Niciun raspuns corect (Universalitate de bunuri)
a) Are caracter obligatoriu
b) Are caracter facultativ
c) Se instraineaza numai cu fondul de comert

a) Societatea pe actiuni
b) Societatea in comandita pe actiuni
c) Societatea cu raspundere limitata
7. Legea nu solicita nu capital minim in vederea constituirii pentru:

a) Societatea (simpla) civila
b) Societatea cu raspundere limitata
8. Nu poate fi adus ca parte in capitalul social:

a) Fondul de comert
b) Dreptul de proprietate industriala
c) Firma comerciantului
9. La constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica, examineaza si valideaza
raportul de evaluare al expertilor cu privire la aporturile in natura:
a) Fondatorii
b) Adunarea constituitiva
c) Administratorii
10. Nationalitatea romana a persoanei juridice este determinata de faptul ca:

a) Isi desfasoara activitatea principala pe teritoriul Romaniei
b) Are sediul in Romania
c) Are capoital integral roman
11. Isi inceteaza existenta, concomitent cu infiintarea in locul ei a unei alte persoane juridice:
a) Persoana juridica supusa transformarii
b) Persoana juridica supusa divizarii totale
c) Persoana juridica supusa absorbtiei
12. Dreptul patrimonial:

a) Este intim legat de persoana titularului
b) Poate fi evaluat in bani
c) Poate fi urmarit in justitie
13. Creditorii ipotecari au asupra patrimoniului debitorului:

a) O garantie personala
b) O garantie reala
c) Un drept de retinere
14. Are la baza un acord de constituire:

a) Persoana fizica autorizata
b) Intreprinderea individuala
c) Intreprinderea familiala
15. Din perspectiva clasificarii lor, normele nedeterminate sunt:

a) Onerative si prohibitive
b) In alb si de trimitere
c) Generale si speciale
16. Prescrie conduita pe care trebuie sa aiba persoanele fizice:
a) Sanctiunea
b) Dispozitia
c) Ipoteza
17. Existenta drepturilor si obligatiilor partilor este certa pentru ambele parti din momentul
incheierii contractelor:
a) Aleatorii
b) Cumulative
c) Unilaterale
18. Incorporeaza o indatorire a societatii comerciale de a rambursa suma imprumutata de

aceasta:
a) Actiunile
b) Obligatiunile
c) Partile sociale
19. Sunt supuse auditului financiar:

a) Societatile pe actiuni care se constituie prin subscribtie publica
b) Societatile comerciale care poteaza pentru sistemul dualist de administratie
c) Societatile cu raspundere limitata
20. Intreprinderea individuala:

a) Are patrimoniu propriu
b) Dobandeste personalitate juridica prin inregistrarea la registrul comertului
c) Are la baza acord de constituire
21. Evaluarea aportului se face in mod obligatoriu de catre experti in cazul in care:
a) Se constituie o societate cu raspundere limitata la al carui capital se aduce ca aport un
teren
b) Se constituie o societate pe actiuni prin care subscribtie publica daca exista aporturi in
natura
c) Se constituie o societate pe actiuni prin subscriptie simultana
22. Un contract incheiat cu nerespectarea conditiilor esentiale concomitente cu incheierea lui
este sanctionat de:
a) Nulitate
b) Rezolutiune
c) Reziliere
23. Bunurile determinabile dupa numar, masura, sau greutate, astfel incat pot fi inlocuite
unele prin altele in executarea unei obligatii sunt:
a) Neconsumptibile
b) Fungibile
c) Divizibile
NR. 2
1. Marea de produse se instraineaza:
a) Numai impreuna cu fondul de comert
b) Si independent de fondul de comert
c) O data cu emblema
2. Prospetctul de emisiune de actiuni se intocmeste:

a) La constituirea unei societati cu rasoundere limitata
b) La constituirea unei societati pe actiuni, prin subscriptie publica
c) La constituire unei societati in nume colectiv
3. Daca numele unei persoane straine de societate figureaza in componenta firmei unei
societati in comandita simpla:
a) Persoana devine comanditat
b) Societatea se dizolva
c) Raspunde nelimitat si solidar
4. Societatea cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic:
a) O societate pe actiuni
b) O alta societate cu raspundere limitata alcatuita dintr-o singura persoana
c) O societate in nume colectiv
5. Aporturile creante nu sunt admise:

a) La societatea in nume colectiv cu capital privat
b) La societatea in comandita simpla cu capital privat
c) La societatea cu raspundere limitata
16. Potrivit art. 1881 alin. 2 din Codul civil, “fiecare asociat contribuie la suportarea
pierderilor proportional cu participarea la distributia beneficiului, daca prin contract nu
s-a stabilit altfel”. Aceasta este o norma:
a) Supletiva
b) Prohibitiva
c) Imperativa
d) Permisiva

a) O ramura de drept public intern
b) O ramura de drept privat ca si dreptul financiar
c) Presupune un raport juridic in care partile sunt pe pozitie de egalitate juridica
d) In cee ace priveste partile raportului juridic reglementat de normele de drept penal,
acestea sunt identice cu cele din dreptul civil

e) In momentul implinirii varstei de 16 ani
f) Din momentul nasterii
g) In momemntul implinirii varstei de 14 ani
h) La momentul ajungerii la majorat
19. O lege poate intra in vigoare:

a) La data adoptarii ei
b) Dupa doua zile de la momentul publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei
c) Dupa 3 zile de la momentul publicarii ei intr-un ziar local de mare influenta
d) De la data mentionata in cuprinsul sau

e) Capacitatea de folosinta coincide cu capacitatea de exercitiu
f) Capacitatea de exercitiu este intotdeauna dobandita prin actul constitutive
g) Organele de conducere nu pot fi decat unipersonale
h) Se poate vorbi despre o capacitate de folosinta anticipate
21. Diviziunea dreptului care reglementeaza relatiile sociale dintre persoane apartinand mai
multor state si care detin bunuri aflate in state diferie este:
e) Dreptul public intern
f) Dreptul international public
g) Dreptul international privat
h) Dreptul privat intern
a) Se poate vorbi despre o capacitate de flosinta anticipate
b) Organele de conducere nu pot fi decat unipersonale
c) Capacitate de exercitiu este intodeauna dobandita prin actul constitutive
d) Capacitatea de folosinta coincide cu capacitatea de exercitiu
23. Potrivit art. 33 alin. 3 din Constitutie, “Statul trebuie sa asigure pastrarea identitatii
spirituale, sprijinirea culturii nationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea
mostenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor
culturale si artistice ale Romaniei in lume”. Aceasta este o norma:
e) Prohibitiva
f) Onerativa
g) Permisiva
h) Supletiva

e) Persoanele lipsite de capacitate de folosinta
f) Minorii cu varste mai mici de 14 ani
g) Persoanele cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani
h) Persoanele disparate, de la momentul disparitiei lor

e) Manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice
f) Relatiile sociale patrimoniale sau nepatrimoniale reglementate de norma de drept
g) Norma de drept aplicabila intr-un caz determinat
h) Relatiile sociale manifestate prin totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor pe
care le au partile

e) Asociatii comanditari
f) Asociatii comanditati
g) Asociatul unic
h) Nici un raspuns correct

e) Bani
f) Bunuri
g) Industrie
28. Valoarea minima a capitalului social:

a) 90 000 lei
b) 200 lei
c) 25 000 euro

f) Societate in nume colectiv
g) Societate in comandita simpla
h) Societate pe actiuni
i) Societate in comandita pe actiuni
j) Societate cu raspundere limitata
f) Societatea in nume colectiv
g) Societate in comandita simpla
h) Societate pe actiuni
i) Societatea in comandita pe actiuni
j) Societatea cu raspundere limitata

f) Societatea in nume colectiv
g) Societatea in comandita simpla
h) Societatea pe actiuni
i) Societatea in comandita pe actiuni
j) Societatea cu raspundere limitata

e) Aproba situatiile financiare ale societatii
f) Aproba balanta
g) Decide asupra schimbarii sediului social al societatii

e) Numeste administratorii si cenzorii
f) Decide asupra schimbarii obiectului de activitate al societatii
g) Decide infiintarea unor sedii secundare

a) 3 ani
b) 4 ani
c) 5 ani
35. Valoarea minima a unei actiuni intr-o societate pe actiuni este:

a) 2.5 lei
b) 0.1 lei
c) 10 lei
36. Sunt izvoare ale dreptului:

a) Hotararile adunarilor generale
b) Hotararile consiliilor locale
c) Hotararile judecatoresti

d) Un drept real
e) Un drept personal
f) Un drept de creanta
38. Nerespectarea formei solicitate ad validitatem unui act juridic:

a) Nu afecteaza validitatea actului, ci doar posibilitatea de probare a existentei sale
d) Nu produce nici o consecinta atat timp cat partile sunt de accord sa isi execute
39. Expresia “instrumentum probationis” inseamna:

b) Documentul scris provenit de la notarul public
c) Documentul care, in continutul sau, cuprinde manifestarea de vointa a partilor intr-o
anumita circumstanta
40. Este inclus in categoria actelor juridice solemne:

a) Contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect un teren
b) Contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect o cladire
c) Testamentul
d) Contractul de depozit a unei cantitati mari de bunuri
41. Pacta sunt servanda:
a) Asemenea principiului restitutio in integrum, este un effect al actelor juridice
b) Presupune producerea efectelor actului juridic strict intre partile contractante
c) Presupune ca, spre exemplu, testatorul poate revoca testamentul in orice moment
42. Actul juridic comutativ este:

a) Un inscris neprevazut in legislatia romana
b) Un act juridic cu titlu oneros
c) Un act juridic cu titlu gratuity
d) Un act juridic bilateral

e) Translativ, unilateral, de dispozitie
f) Consensual, inter vivos
g) Solemn, numit
h) Declarativ, bilateral, numit

a) Este imprescriptibila
c) Produce efecte pana la momentul constatarii sale
d) Poate fi invocate de orice persoana interesata

a) Poate fi invocate de orice persoana interesata
c) Produce efecte pana la momentul contestarii sale
d) Este imprescriptibila

a) Un contract unilateral
b) Un contract ce nu poate fi supus nulitatii
c) Un act juridic unilateral

a) Sinalagmatic
b) Unilateral
c) Cu titlu oneros
d) Cu titlu gratuit

a) Cu titlu oneros
b) Cu titlu gratuit
c) Consensual
d) Solemn
e) Real

a) Sinalagmatic
b) Unilateral
c) Consensual
d) Solemn
e) Real

a) Cu titlu oneros
b) Cu titlu gratuit
c) Cu executare imediata
d) Cu executare succesiva
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
a) Dreptul public
b) Dreptul privat


a) Codul civil
Romaniei

a) Pot incheia contracte de administrare cu privire la bunurile proprietatea lor daca au aprobarea







a) La data la care aceasta este promulgata de Presedintele Romaniei urmare a confirmîrii


b) un contract real

a) un bun mobil

b) un bun mobil


b) intervine si in cazul fraudei la lege
c) presupune neîndeplinirea unei condiții pentru încheierea actului juridic civil

19. Pot atrage nulitatea relativa a unui act juridic:

a) eroarea minora asupra calitatilor unui bun
b) violenat
c) dolul
d) eroarea esentiala asupra calitatilor unui bun
b)Parlament
intern roman sunt:

C. SA
A. de la naștere
C. destinație

B. SNCFR
B. 3 ani
C. dispoziția
B. de a face
Anexa 3
a) solemn
8. Consimtamantul:

contractul:

21. Rezolvatiunea:
22. Rezilierea:
Anexa 4
2. Gerantul:
3. Geratul:

Dizolvare
Divizare totala.
inceteaza prin:
Dizolvare

11. Resedinta este:

Multilateral

CAPACITATE JURIDICA
civil.
privat intern.
lor.
SOCIETATI
c) Asociatul unic;
a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;
acțiuni;

acționarilor:
societății;
acționarilor:
cenzorii;
societății;
secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;

(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale
bunuri.
numit.
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real

a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
Anexa 3
a) solemn
8. Consimtamantul:
contractul:

a) efectele nulitatii sunt: desfiintarea retroactiva a actului nul, repunerea partilor in situatia anterioara,
anularea actelor subsecvente, daune-interese
21. Rezolvatiunea:
22. Rezilierea:
Anexa 4
7. Gerantul:
8. Geratul:
CAPACITATE JURIDICA
civil.

privat intern.
lor.
SOCIETATI
c) Asociatul unic;
a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;
acțiuni;
acționarilor:
societății;
acționarilor:
cenzorii;
societății;
secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;
(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale
bunuri.
numit.
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;

A. SNC
B. SRL
C. SA
ANSWER: C
A. de la naștere
B. de la 14 ani
C. da la 18 ani
ANSWER: A
A. natura lui
C. destinație
ANSWER: C
Are scop lucrativ:
A. ASE
B. SNCFR
ANSWER: B
A. 4 ani
B. 3 ani
C. 2 ani
ANSWER: B
A. părțile
B. obiectul
C. dispoziția
ANSWER: C
A. de a da
B. de a face
C. de a nu face
ANSWER: B
B. obligațiunile
C. acțiunile
ANSWER: A
A. un drept real
B. un drept absolut
ANSWER: C
B. obligațiunile
C. acțiunile
ANSWER: A
CAPACITATE JURIDICA
civil.
privat intern.
lor.
patrimoniale sau nepatrimoniale reglementate de norma de drept; c) norma de drept aplicabilă întrun caz determinat;
d) relaţiile sociale manifestate prin totalitatea drepturilor subiective şi a
SOCIETATI
c) Asociatul unic;
a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;
acțiuni;
acționarilor:
societății;
acționarilor:
cenzorii;
societății;
secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;

(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale
3. Este inclus in categoria actelor juridice solemne: a) contractual de vanzarecumparare avand ca obiect un teren; b)
contractual de vanzare-cumparare avand ca
bunuri.
numit.
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
Anexa 3
a) solemn

8. Consimtamantul:
9. Doua parti, vanzatorul in varsta de 18 ani si cumparatorul in varsta de 46 de ani, incheie un contract de vanzare in
care pretul vanzarii este de 4 ori mai mic decat pretul pietei:
10. Daca intr-un contract de schimb una dintre parti ascunde anumite defecte ale bunului vandut, contractul:
11. Daca doua parti convin sa incheie un contract de vanzare al carui obiect este un teren pe care cumparatorul credea
ca este intravilan dar de fapt el era la 5km de oras in extravilan si zona Agricola, atunci contractul este:
12. O societate comerciala vinde un bun descries ca fiind “drumul DN1” din Romania. Actul juridic nu este valabil pentru
ca:





a) efectele nulitatii sunt: desfiintarea retroactiva a actului nul, repunerea partilor in situatia anterioara, anularea actelor
subsecvente, daune-interese


20. Doua parti incheie un contract de vanzare fara a intentiona a plati sau a primi pretul ci pentru a Evita formalitatile
unui contract de donatie. Acest contract este:
21. Rezolvatiunea:
22. Rezilierea:
Anexa 4
2. Gerantul:
a) are obligatia de a se ingriji de interesele geratului cu diligenta pe care un bun proprietar o depune in
administrarea bunurilor sale
3. Geratul:
4. Atunci cand o persoana ii mareste in mod neimputat activul patrimonial in detrimentul unei alte persoane, al
carui active patrimolial se diminueaza avem o situatie de:
5. Un copil de 6 ani sparge un geam cand se joaca pe strada, nesupravegheat cu mongea . Raspunderea pentru
fapta copilului revine:
b)Parlament
4. Actele juridice normative emie de institutiile Uniunii Europene care au aplicare directa in dreptul intern roman sunt:

d) constitutia, legea si ordonantele, hotararile Guvernului, ordinele ministrilor, celelalte acte normative emise de
organele administratiei publice centrale si hotararile Consiliilor locale
d) la 3 zile calendaristice de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, daca in textul lor nu este prevazuta o
data de intrare in viguare anterioara
C. SA
A. de la naștere
C. destinație
B. SNCFR
B. 3 ani

C. dispoziția
B. de a face
Anexa 3
a) solemn
8. Consimtamantul:

9. Doua parti, vanzatorul in varsta de 18 ani si cumparatorul in varsta de 46 de ani, incheie un contract de vanzare in
care pretul vanzarii este de 4 ori mai mic decat pretul pietei:
10. Daca intr-un contract de schimb una dintre parti ascunde anumite defecte ale bunului vandut, contractul:
11. Daca doua parti convin sa incheie un contract de vanzare al carui obiect este un teren pe care cumparatorul credea
ca este intravilan dar de fapt el era la 5km de oras in extravilan si zona Agricola, atunci contractul este:
12. O societate comerciala vinde un bun descries ca fiind “drumul DN1” din Romania. Actul juridic nu este valabil pentru
ca:
a) efectele nulitatii sunt: desfiintarea retroactiva a actului nul, repunerea partilor in situatia anterioara, anularea
actelor subsecvente, daune-interese
20. Doua parti incheie un contract de vanzare fara a intentiona a plati sau a primi pretul ci pentru a Evita formalitatile
unui contract de donatie. Acest contract este:
21. Rezolvatiunea:
22. Rezilierea:
Anexa 4
7. Gerantul:
b) are obligatia de a se ingriji de interesele geratului cu diligenta pe care un bun proprietar o depune in
administrarea bunurilor sale
8. Geratul:
9. Atunci cand o persoana ii mareste in mod neimputat activul patrimonial in detrimentul unei alte persoane, al
carui active patrimolial se diminueaza avem o situatie de:
10. Un copil de 6 ani sparge un geam cand se joaca pe strada, nesupravegheat cu mongea . Raspunderea pentru
fapta copilului revine:
Dizolvare
4. Daca o persoana juridica se divide in alte doua sau mai multe entitati,persoana initiala incetandu-si
existenta,persoana juridica inceteaza prin:
Divizare totala.
5. O persoana juridica este infiintata pe o perioada de 10 ani.La implinirea celor 10 ani persoana inceteaza prin:
Dizolvare
Poate incheia singur actele de conservare precum si actele de dispozitie de mica valoare,cu caracter curent si care se
executa la momentul incheierii lor
11. Resedinta este:
12. Documentele care emana de la persoana juridica trebuie sa cuprinda urmatoarele atribute de identificare a
persoanei juridice:
O manifestare de vointa a persoanei fizice sau juridice cu intentia de a produce efecte juridice,respectiv de a
naste,modifica ori stinge un raport juridic concret
14. O societate comerciala are 5 asociati cu parti sociale diferite,unul detinand 50% din totalul partilor sociale.Ce
contract de societate au semnat?
Multilateral
CAPACITATE JURIDICA
civil.

privat intern.
lor.

patrimoniale sau nepatrimoniale reglementate de norma de drept; c) norma de drept aplicabilă întrun caz determinat;
d) relaţiile sociale manifestate prin totalitatea drepturilor subiective şi a
SOCIETATI
c) Asociatul unic;
a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;
acțiuni;
acționarilor:
societății;
acționarilor:
cenzorii;
societății;
secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;

(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale
3. Este inclus in categoria actelor juridice solemne: a) contractual de vanzarecumparare avand ca obiect un teren; b)
contractual de vanzare-cumparare avand ca
bunuri.
numit.
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
GRILE EZER SEMINARII

a) Dreptul public
b) Dreptul privat
B
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
A
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
A si B

B + C sigur
Daca A era cu doar cod civil era ok.

ABC
a) Codul civil
Abc

D
B
B
c) La data mentionata in cuprinsul ei indiferent daca este publicata sau nu in Monitorul Oficial al Romaniei
D
B
- Nu exista rasp corect

Ac
C
a.
b.
c.
R: b
a.
b.
c.
R: c
a.
b.
c.
R: b
4. Caracterele raportului juridic civil sunt
a.
b.
c.
R: c
a.
b.
c.
R: c
a.
b.
c.
persoane juridice romane, persoane juridice straine, persoane juridice multinationale, persoane juridice cu sediul atat
in tara cat si in strainatate
R: b
a.
b.
c.
R: a si c
a.
- obligatiile reale
b.
- obligatii reale
c.
R: b
a.

b.
c.
R: a

a) Pot incheia contracte de administrare cu privire la bunurile proprietatea lor daca au aprobarea
A si C
C (a nu e correct ptc avea intotdeauan)
C
A
ACD

B
A

a) La data la care aceasta este promulgata de Presedintele Romaniei urmare a confirmîrii constituționalității de
către Curtea Constituțională
B

A si C
b) un contract real
A si B
a) un bun mobil
B
b) un bun mobil
ABC

B

A si B
B
C
A

e) Pot incheia contracte de reparații cu privire la bunurile aflate în proprietatea lor
f) Pot incheia contracte de închiriere privind bunurile lor
g) Pot incheia contracte individuale de munca
h) Niciun răspuns correct
BUN

d) În cazul în care persoana căsătorită înainte de a împlini 16 ani divorțează
e) Numai prin deces
f) Dacă dispare discernamantul
BUN
d) profesionistii inregistrati legal la autoritatile publice competente
e) Societatile comerciale înregistrate în străinătate
f) Persoanele fizice
g) Niciuna din variante
NU STIU

e) Obiect de activitate
f) Obligatia de a avea in actionariat cel putin o persoana fizica
g) Obligatia de a avea organe de reprezentare
h) Patrimoniu propriu
A C D?
d) Nu poate avea angajați
e) Poate avea angajați exclusiv rude sau afini pana la gradul IV
f) Poate avea angajați dar nu în scopul prestării activităților pentru care întreprinderea este autorizată
Intreprinderea familiala nu poate avea angajati. Are doar membri. Deci ar fi doar A
d) interzice un anumit comportament
e) se aplica în completarea contractelor sau a altor acte juridice daca parțile nu au prevăzut clauze
contractuale pentru o anumită situație
g) BUN

e) pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare și abrogarea ei
f) cetățenilor români indiferent de locul unde se află
g) și cetățenilor străini aflați pe teritoriul României
Cred ca da

BUN
9. Contractul de donație reprezinta: !!!!!!!!

d) o liberalitate
BUN

b) un drept real
c) un drept absolut
A si C?
A si C lol =)))
12. Obligația de a acorda un împrumut ăn cazul în care paritatea RON-EUR trece de 1 EUR = 5 RON reprezintă:
BUN

a) un bun mobil
BUN

b) un bun mobil
BUN

d) Atrag nulitatea absoluta
e) Atrag nulitatea relativa
f) afecteaza valabilitatea actului juridic numai pentru viitor
g) BUN

Doar C?
BUN

BUN

c) presupune neîndeplinirea unei condiții pentru încheierea actului juridic civil ce protejează un interes obștesc
BUN

BUN
b)Parlament
intern roman sunt:

C. SA
A. de la naștere
C. destinație
B. SNCFR
B. 3 ani
C. dispoziția
B. de a face
Anexa 3
a) solemn
8. Consimtamantul:
contractul:
21. Rezolutiunea:
22. Rezilierea:

Anexa 4
2. Gerantul:
3. Geratul:

Dizolvare
Divizare totala.
inceteaza prin:
Dizolvare
11. Resedinta este:

Multilateral

CAPACITATE JURIDICA
civil.
privat intern.

lor.
SOCIETATI
c) Asociatul unic;

a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
asociat unic este:
acțiuni;
acțiuni;

acțiuni;
acționarilor:
societății;
acționarilor:
b) Decide asupra schimbării obiectului de activitate al societății;
c) Decide înființarea unor sedii secundare;
a) 3 ani;
b) 4 ani;
c) 5 ani;
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;
(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale
bunuri.

numit.
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit

a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
GRILA PDF_CRIPTA

• Apartine sistemului de drept romano-germanic;

• cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile juridice stabilite între
profesionişti şi relaţiile dintre aceştia şi orice alte subiecte de drept civil, cu privire la
• exploatarea unei întreprinderi.
• exercitarea sistematică a unei activităţi economice care constă în producerea, administrarea
ori înstrăinarea de bunuri sau prestarea de servicii, fie că are scop lucrativ sau nu;

• dreptului comercial;
6. Dreptul privat:
• se caracterizează prin egalitatea juridică a părţilor;

• sunt ramuri de drept aparţinând dreptului privat;
9. Norma juridică:
• este obligatorie;
10. Este întotdeauna obligatorie, ca element structural al normei juridice:

• niciun răspuns corect;

• sunt norme onerative şi prohibitive;

• impun o anumită conduită, stabilind rezultatul obligatoriu şi modalitatea concretă de
atingere a acelui rezultat

• Imperative;

• stabilesc doar rezultatul obligatoriu, lăsând subiectelor de drept opţiunea de a alege
modalitatea de atingere a acelui rezultat;

• se aplică unei sfere restrânse de relaţii sociale dintr-o ramură de drept;

• fac trimitere la o normă existentă deja;

• la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial sau la o altă dată prevăzută în textul ei;
• numai pentru viitor, cu excepţia legii civile mai favorabile;
19. Abrogarea normei juridice înseamnă ieşirea ei din vigoare ca urmare a:

• împlinirii termenului de ieşire din vigoare a normei juridice;
20. Aplicarea în timp a normelor juridice este guvernată de principiul:

• aplicării imediate a legii noi;
21. O normă juridică adoptată pentru situaţii excepţionale (calamitate, stare de necesitate) iese din
vigoare:
• urmare a încetării cauzei care a determinat situaţia excepţională;

• reprezintă supravieţuirea legii vechi şi aplicarea sa, în anumite situaţii, deşi a apărut o nouă
lege
23. Formularea „în momentul intrării în vigoare a prezentului act normativ se abrogă orice dispoziţie
contrară” reprezintă:
• H

• la bordul navelor şi aeronavelor româneşti;
25. Imunitatea diplomatică de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice străine în România
reprezintă:
• extinderea teritorialităţii legii străine;

• se aplică pentru viitor;

• prin hotărâre de Guvern;
28. O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoana fizică
autorizată, întreprinderea individuală şi cea familială:
• este o normă de drept privat cu vocaţie specială;

• tuturor cetăţenilor români şi străini aflaţi pe teritoriul României;
30. Apatrizii sunt:

• persoane fără nicio cetăţenie.
• explicarea dispoziţiei şi sensului normei juridice astfel încât aceasta să se aplice corect;
32. Interpretarea oficială a unui act normativ se realizează de:

• H

• are forţă juridică obligatorie şi generală;

• este cuprinsă în literatura juridică de specialitate;
35. Interpretarea normei juridice realizată prin lucrări de specialitate juridică publicate este:
• facultativă, neavând forţă juridică.
36. Interpretarea normei juridice de către instanţele de judecată:

• este obligatorie în vederea pronunţării viitoarelor hotărâri judecătoreşti;

• explicarea sensului unei dispoziţii legale prin analiza sintactică şi morfologică a textului

• H
39. Atunci când există neconcordanţe între legislaţia română şi tratatele privind drepturile
fundamentale ale omului la care România este parte:
• au prioritate reglementările internaţionale, chiar dacă legislaţia naţională conţine dispoziţii
mai favorabile

• se va interpreta astfel încât să producă efecte juridice;
41. Argumentul de interpretare conform căruia, atunci când o normă prevede un lucru, se prezumă
că ea neagă contrariul este cunoscut în doctrina juridică ca fiind:
• argumentul per a contrario;
42. Regula de interpretare logică conform căreia excepţia este de strictă interpretare:
• se aplică dispoziţiilor legale care conţin enumerări limitative;
Grile poze:
43. Prestatiile in munca sunt premise cu titlu de aport pentru asociatii din societatea:
• in nume colectiv
44. Numirea cenzorilor este obligator in cadrul unei societati cu raspundere limitata:
• daca numarul asociatilor trece de 15

• Asociatii din societatea in nume colectiv

• o universalitate juridica

• are caracter facultativ;

• H
49. Legea nu solicita un capital minim in vederea constituirii pentru:

• Societatea (simpla) civila
50. Nu poate fi adus ca aport la capitalul social:

• niciun raspuns correct
51. La constituirea unei societati pe actiuni prin subcriptie publica, examineaza si valideaza raportul
de evaluare al expertilor cu privire la aporturile in natura:
• Fondatorii
52. Nationalitatea romana a persoanei juridice este determinate de faptul ca:

• Are sediul in Romania
53. Isi inceteaza existent, concomitant cu infiintarea in locul ei, a unei alte persoane juridice:
• Persoana juridical supusa transformarii
54. Recolta culeasa este:

• Bun mobil prin natura lor
55. Un profesionist persoana fizica nu poate face afaceri in urmatoarele categorii:

• SRL cu un singur proprietar
56. Capacitatea abstracta este:

• Abilitatea unei persoane de a avea drepturi si obligatii
57. Persoanele juridice de drept public isi inceteaza existenta:

• Prin hotararea organelor sale competente
58. Atributele dreptului de proprietate publica sunt:
• Dreptul de a folosi, de a culege fructele si de a dispune de bunul considerat
59. Evaluarea aportului in natura se face in mod obligatori de catre experti, daca se constituie:
• Societate pe actiuni
60. Pentru societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie simultana capitalul varsat nu
trebuie sa fie mai mic:
• De 30% din capitalul subscris
61. In administrarea sa se poate opta pentru sistem unitar sau dualist:

• Societatea pe actiuni
62. Firmele si emblemele radiate din registrul comertului sunt indisponibile in principiu pentru:
• Pe o perioada de doi ani de la data radierii
63. Nu au personalitate juridical:

• Reprezentantele comerciale, sucursalele, punctele si birourile de lucru
64. Creantele si datoriile personale ale comerciantului profesionist fac parte din:
• Patrimoniul sau
65. Pot fi administrator ai societatii in comandita pe actiuni:

• Atat actionarii comanditati si cat si actionarii comanditari
66. Dreptul patrimonial

• Poate fi evaluat in bani
67. Creditorii ipotecari au asupra patrimoniului debitorului:

• O garantie reala
68. Are la baza un acord de constituire:

• Intreprindere familiala
69. Din perspectiva clasificarii lor, normele nedeterminate sunt:

• In alb si de trimitere
70. Reorganizarea persoanei juridice se realizeaza prin:

• Transformare
71. Prescrie conduita pe care trebuie sa o aiba persoanele fizice:

• ipoteza
72. Existenta drepturilor si obligatiilor partilor este certa pentru ambele parti din momentul
incheierii contractelor:
• Comutative
73. Incorporeaza o indatorire a societatii comerciale de a rambursa o suma imprumutata de

aceasta:
• Obligatiunile
74. Intreprinderea individuala NU:

• are patrimoniu propriu, dobandeste personalitate juridical, are la baza un acord de
constituire
75. Evaluarea aportului se face in mod obligatoriu de catre experti in cazul in care:
• Se constituie o societate pe actiuni prin subscriptie publica daca exista aporturi in natura
76. Un contract incheiat cu nerespectarea conditiilor esentiale concomitente cu incheierea lui este
sanctionat de:
• Nulitate
77. Bunurile determinabile dupa numar, masura sau greutate, astfel incat pot fi inlocuite unele prin
altele in executarea unei obligatii sunt:
• fungibile
78. Marca de produs se instraineaza:

• Si independent de fondul de comert
79. Prospectul de emisiune de actiuni se intocmeste:

• La constituirea unei societati pe actiuni, prin subscriptie publica
80. Aporturile in creante nu sunt admise:

• Societate pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica, societate cu raspundere
limitata, societate in comandita pe actiuni
81. Societatea cu raspundere limitata nu poate aveaca asociat unic:

• O alta societate cu raspundere limitata alcatuita dintr-o singura persoana
82. Legea nu institutionalizeaza adunarea generala pentru:

• Societatea in nume colectiv
83. La constituirea unei societati cu raspundere limitata este obligatoriu:

• Aportul in numerare

• Poate stipula constituirea unui patrimoniu de afectatiune
85. Servitutea reprezinta:
• Un drept real principal
86. Se caracterizeaza prin forma autentica:

• Vanzarea unui tablou
Potrivit prevederilor Ordinului 1802/2014, situațiile financiare anuale ale entităților mijlocii și
mari, precum și ale societăților/companiilor naționale, societăților cu capital integral sau
majoritar de stat și regiilor autonome sunt auditate de unul sau mai mulți auditori statutari sau
firme de audit.
Sunt supuse, de asemenea, auditului entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel
puțin două dintre următoarele 3 criterii:
a) totalul activelor: 16.000.000 lei;
b) cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.
1. Structura normei juridice nu include:

- Ipoteza (are)
- Dizpozitie (are)
- Sanctiunea (are)
- Subiectul
- Consideratie
2. Recoltele culese sunt:
- Bunuri mobile prin anticipatie
3. Contractul pentru schimbul de bunuri:
- Are doua parti/ participant
- Se aseamana cu contractual de vanzare/ cumparare la legi
4. Normele imperative sunt:
- Onerative
- Prohibitive
5. Care sunt elementele principale ale unui act normativ:
- Titlul
- Preambulul (daca este cazul)
- Formula introductiva
- Partea dispozitiva
- Atestarea autenticitatii actului
6. Companiile de capital sunt:
- Societatea pe actiuni
- Societate in comandita pe actiuni
7. Intre varsta de 14 si 18 ani persoanele:
- Au capacitate de exercitiu limitata
8. Dreptul vanzatorului de a primii pretul intr-un contract de vanzare cumparare:
- Are dreptul de a pretinde pretul bunului vandut, pe care insa il poate pretinde doar de la
comparator si nu de la orce alta persoana
9. Capacitatea de folosinta:
- Abilitatea unei persoane de a avea drepturi si obligatii
- Capacitatea dobandita la nastere
10. Principiile ne retroactivitatii :
- Specifica faptul ca legea este aplicata pt viitor
11. Dreptul de proprietate are urmatoarele caracteristici:
- Drept patrimonial
- Drept real
12. Dreptul privat:
- Include norme de drept civil si drept al familiei
13. Persoana fizica autorizata nu poate fi :
- Srl cu unic asociat
- Intreprindere idividuala
- Societate pe actiuni
14. Dreptul afacerilor:
- Ramura a dreptului
- Parte a dreptului privat
15. Un contract de vanzare cumparare este:
- Bilateral
- Contract cu titlu oneros
16. Obligatia de a preda cheile unei casa, ca parte a contractului de vanzare cumparare :
- Nu exista
17. Bunurile si patrimoniu sunt:
- Bunurile se refera la patrimoniu cum se refera partea la un intreb ( bunurile fac parte din
patrimoniu)
18. Partile unui contract sunt:
- Termini specifici precum vanzator comparator
19. Are personalitate juridica:
- SA
SPETA
O societate al carei obiect de activitate este activitatea de hotelarie, pt a asigura serviciu de curatenie pt
hotelul pe care il are in bucuresti incheie un contract cu o pers fizica autorizata care are o activitate de
curatatorie prin care in esenta aceasta pers fizica autorizata isi asuma obligatia ca timp de un an de zile,
anume intre 1 ian 2018 si 1 ian 2019, sa preia zilnic o cantitate de max 100 de seturi de lenjerie de pat si
maxim 100 haine diverse pt un pret pe care societatea de hotelarie se obliga sa l plateasca lunar pe baza
unui calcul facut in functie de cantitatile efectiv in sortimentele si cu preturile unitare pt fiecare tip de
lenjerie de pat sau haine stabilite prin anexa la contract in prima zi a lunii pt toate serviciile effectuate in
luna anterioara.
1. Care sunt participantii la raporul juridic descris in situatia de mai sus?

- Societatea de hotelarie, persoana fizica autorizata
2. Societatea de hotelarie este persoana fizica sau juridica?
- Persoana juridica
3. Persoana fizica
4. Care e continutul raportului juridic de mai sus?

- asuma obligatia ca timp de un an de zile, anume intre 1 ian 2018 si 1 ian 2019, sa preia zilnic o
cantitate de max 100 de seturi de lenjerie de pat si maxim 100 haine diverse pt un pret pe care
societatea de hotelarie se obliga sa l plateasca lunar
5. Izvorul juridic de mai sus este un act juridic sau un fapt juridic?
- Act juridic
6. Contractul intre parti este unul principal sau accesoriu?
- Principal
7. Dreptul persoanei fizice autorizate de a primii pretul este un drept real sau un drept de creanta?
- Drept de creanta
8. Obligatia de plata a pretului e o obligatie de a face, de a nu face sau de a da?
- Obligatia de a da
9. Obligatia asumata de societatea de hotelarie de plata a pretului este o obligatie pura si simpla
sau una afectata de modalitati?
- Afectata de modalitati
10. Daca raspunsul la intrebarea anterioara ese acela ca este o obligatie pura si simpla explicate de
ce sau daca raspunsul la intrebarea anterioara este acela ca este o obligatie a
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
a) Dreptul public
b) Dreptul privat

a) Dreptul public
b) Dreptul privat



a) Codul civil
Guvernul Romaniei

a) O norma juridica de trimitere (se completeaza cu o norma juridica ce urmeaza ce exista deja)
b) O norma juridica in alb(se completeaza o norma juridica ce urmeaza sa fie
implementata)
c) O norma juridica determinata (o norma completa)


Romaniei

c) Atunci cand este inlocuita de o alta lege (=abrogare)

(NICIUNA!!!!)



d) Dreptul public
e) Dreptul privat
d) Dreptul public
e) Dreptul privat

d) Dreptul public
e) Dreptul privat

d) Exclusiv prin Codul civil
e) Legile si hotararile de Guvern ce reglementeaza domeniul comercial
+cod civil

e) Posibilitatea Statului de a interveni si de a asigura respectarea acesteia
f) Aplicabilitatea in toate ramurile activitatii sociale
g) Reglementarea acesteia prin intermediul actelor normative
h) Posibilitatea de transmitere prin viu grai

e) Codul civil
g) Orice lege adoptata de Parlamentul Romaniei sau act cu caracter normativ emis de Guvernul Romaniei
h) Exclusiv prin acte ce provin de Parlamentul Romaniei indifferent de forma de exteriorizare

e) La momentul adoptarii ei de catre Parlament
f) La momentul promulagrii de catre Presedintele Romaniei
g) La momentul publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei
d) O norma juridica de trimitere
e) O norma juridica in alb
f) O norma juridica determinata

d) Nici nu obliga si nici nu interzice un anumit comportament
e) Permite subiectului de drept sa isi aleaga conduita de urmat

e) La data la care aceasta este promulgata de Presedintele Romaniei
f) La data la care aceasta este publicata in Monitorul Oficial al Romaniei
g) La data mentionata in cuprinsul ei indiferent daca este publicata sau nu in Monitorul Oficial al Romaniei(daca
o lege nu e publica in monitorul oficial NU EXISTA)

d) Atunci cand ajunge la termen
e) Atunci cand nu mai este de actualitate
f) Atunci cand este inlocuita de o alta lege

e) Incepe la varsta de 18 ani sau 16 ani in cazul persoanelor casatorite
f) Incepe la nastere in toate cazurile
g) Determina posibilitatea de exercitare efectiva a drepturilor si obligatiilor
h) Depinde de existenta discernamantului

e) Poate incepe si de la varsta de 14 ani daca exista discernamant complet format
f) Incepe la varsta de 18 ani in toate cazurile
g) Poate inceta in cazul pierderii discernamantului

a) Dreptul public
b) Dreptul privat
a) Dreptul public
b) Dreptul privat
a) Dreptul public
b) Dreptul privat

+cod civil


a) Codul civil
Guvernul Romaniei


10.O lege intra in vigoare:

Romaniei(daca o lege nu e publica in monitorul oficial NU EXISTA)




dobandite
MODEL TESTE
1. Norma juridică:
a) se aplica sporadic;
b) este facultativa;
(g)‘esla obligatorie;
) este personală.
(&) sunt norme onerative şi prohibitive;
b) sunt norme prohibitive şi dispozitive;
c) sunt norme onerative şi permisive;
d) sunt norme permisive şi dispozitive.
; :
a) stabilesc rezultatul obligatoriu şi mijl loacele concrete de alingere a acelui rezultat
elor de drept opliune a de a alege modalit atea de
@stabilesn doar rezultatul obligatoriu, | lăsând subiect
ingere a acelui rezultat;
c) sunt norme imperative;
d) sunt norme onerative.
a) se aplică tuturor relațiilor sociale dintr-o ramură de drept;
b) reprezintă dreptul comun în aceea materie;
\?se aplica unei sfere restrânse de relații sociale într-o ramură de drept;
) nu pot deroga de la normele generale.
@) fac trimitere la o normă care urmează să apară;
(b)fac trimitere la o norma existentă deja;
c) sunt norme prohibitive;
d) sunt norme complete.
. Abrogarea normei juridice înseamnă ieșirea ei din vigoare ca urmare a:

é) intrării în vigoare a unei noi norme juridice;
) neaplicării normei o perioada lungă de timp;
ăîmphnirea termenului de iesire din vigoare a normei juridice;
dispariției situațiilor cărora li se aplică norma juridică.
7, Aplicarea în timp a normei juridice este guvernată de principiul:

fortei juridice obligatorii;
aplicării imediate a legii noi;
) retroactivității;
d) relativității.
8. Formularea "în momentul intrării in vigoare a prezentului act normativ se abrogă orice
dispozitie contrară" reprezinta:
abrogare expresă indirectă a normei juridice;
ă abrogarea tacită a normei juridice;
) căderea în desuetudine a vechii norme juridice;
d) ultraactivitatea.

a) doar cetétenilor romani;
b) doar cetatenilor străini aflati in Romania;
tuturor cetéfenilor romani şi străini aflati pe teritoriul României;
10. Apatrizii sunt:

a) persoanele cu dubla cetatenie;
b) persoanele care au doar cetățenie română;
persoanele care au cetatenia unui alt stat dar nu şi cetăţenia română;
persoanele fără nicio cetățenie.

a) nu este obligatorie;
(b) are forţa juridica obligatorie şi generală;
c) este obligatorie doar pentru cetateni, nu şi pentru instantele de judecată;
d) este obligatorie doar pentru instituțiile administrative.
a) nu se va aplica;
Îb) se va interpreta astfel încât să producă efecte juridice;
c) se va interpreta astfel încât să nu producă efecte juridice;
d) se va abroga.
Legea este:
ctul normativ dezbătut şi adoptat de Parlament;
b) actul normativ adoptat de Guvern;
c) actul emis de Președintele României;
d) actul normativ emis de presedintele unei autoritati publice a statului
4. În legislatia română, dreptul Uniunii Europene:

se aplică în subsidiar;
(5‘ se aplica cu prioritate;
c) se aplica în exclusivitate;
d) nu se aplica.
15. Directivele adoptate de institutiile Uniunii Europene:

a) nu sunt obligatorii pentru statele membre;
b) sunt obligatorii şi se aplică direct în legislațiile nationale;
c) sunt obligatorii numai în ceea ce privește rezultatul care trebuie obtinut, statele membre putând
alege mijloacele juridice optime de aplicare;
d) se aplica doar dacă sunt mai favorabile decât dispozitiile interne.
16. Sunt elemente care fac parte din structura unui raport juridic civil:
(E) obiect, părți, conținut;
X)/ipoteza, cauză, sanctiune;
c) sancţiune, cauză, obiectiv.
17. Subiectele raportului juridic civil:

a) au același număr de drepturi;
au același număr de obligații;
c)se găsesc în poziție de egalitate juridică.
18. Persoana fizica își dovedește starea civilă cu:

@actele de naștere, căsătorie sau deces;
b) actul de identitate;
c) certificatul de cazier judiciar;
d) pașaportul.
9. Capacitatea de folosință a persoanei fizice:

G este aptitudinea de a avea drepturi si obligalii;
(K)este posibilitatea de a dobândi drepturi si de a-si asuma obligații prin încheierea actelor juridice;
c) este posibilitatea de a define funcții de conducere;
20. Persoana fizica dobandeste capacitatea de folosinta:
de la conceptie, cu referire la asumarea obligatiilor civile;
(b} de la nastere;
¢) la împlinirea vârstei de 14 ani;
d) la împlinirea vârstei de 18 ani.

a) prin hotărâre judecătorească declarativă a disparifiei;
b) prin hotărâre judecătorească declarativă a interdicţiei;
(şpprin deces;
) prin hotărârea judecătorească de condamnare.
22. Capacitatea de exercitiu reprezinta:

a) posibilitatea subiectului de drept de a avea drepturi si obligatii;
@j posibilitatea subiectului de drept de a dobandi drepturi şi de a-si asuma obligatii prin încheierea
actelor juridice;
c) posibilitatea subiectului de drept de a deveni profesionist;
d) posibilitatea subiectului de drept de a vota.
23. Sunt lipsite de capacitate deplină de exercitiu:

a) persoanele fizice divortate;
b) persoanele fizice date în urmărire;
c) persoanele fizice declarate disparute;
@ persoanele fizice cu vârsta sub 18 ani.
24. Beneficiază de capacitate de exercitiu restrânsă:

a) persoanele fizice cu vârsta pana la14 ani;
b) persoanele fizice cu vârsta peste 18 ani;
(G))persoanele fizice cu vârsta între14-18 ani;
d) persoanele fizice cu vârsta între 12-14 ani.

a) este lipsit de capacitate de folosință;
nu poate încheia acte juridice de conservare;
c)poate încheia acte de dispoziție dacă este căsătorit;
d) poate încheia acte de dispoziție, fără încuviințarea parintilor.
26. Minorii lipsiti de capacitate de exercitiu încheie acte juridice prin:

a) reprezentantul Autoritéfii pentru Protectia Copilului,
b))parinti sau alt reprezentant legal (tutore);
c) reprezentantul primăriei în a cărei rază teritorială domiciliază minorul lipsit de capacitate de
exercitiu;
d) reprezentantul poliţiei comunitare.
27. Persoana juridică, subiect colectiv de drept:

Ca__))are o formă de organizare proprie;
b) nu are personalitate juridică;
c) nu este titulară de drepturi şi obligații;
d) nu are un patrimoniu propriu
28. Patrimoniul persoanei juridice este format:

a) doar din obligații;
b) doar din drepturi reale;
(c) din drepturi reale, drepturi de creanta şi obligafii;
d) doar din drepturi reale, drepturi de creanță.
29. Persoanele juridice supuse înregistrării dobândesc capacitatea de folosință din momentul:
a) autentificării actelor constitutive;
b) depunerii actelor constitutive la Registrul Comerţului;
(c) înregistrării la Registrului Comer{ului;
d) publicării în Monitorul Oficial.
30. Persoanele juridice cu scop patrimonial:

a) pot dobândi toate drepturile i își pot asuma toate obligatiile;
b) nu pot dobândi drepturi şi obligat
c) pot dobândi doar drepturi nepatrimoniale;
(d) pot dobândi numai acele drepturi şi obligații necesare realizării obiectului de activitate.
31. Fuziunea persoanei juridice se realizează prin:

a) împărțirea persoanei juridice în două noi entități;
transmiterea unei parti a patrimoniului persoanei juridice către o persoană fizică;
iX)transmiterea obligatiilor persoanei juridice către un alt subiect de drept;
@ absorbtia unei persoane juridice de către o altă persoană juridică.
}2. Contopirea unor persoane juridice în vederea fuziunii se realizează prin:

K? unirea mai multor persoane juridice pentru a crea un nou subiect colectiv de drept;
) angajarea de către mai multe persoane juridice a aceluiași avocat pentru a le reprezenta în
instanta;
c) stabilirea sediului social de către două sau mai multe persoane juridice în acelasi imobil;
d) înregistrarea a două persoane juridice distincte la același Oficiul al Registrului Comertului.
33. Absorbtia:
are drept consecinţă aparitia unei persoane noi juridice;
are drept consecință încetarea unei persoane juridice;
_C) nu are nicio consecinta juridică;
@‘ are drept consecinta limitarea activitatii persoanei juridice absorbite.
34. În cazul di totale:

a) este declanșată procedura lichidării;
b) debitele persoanei divizate sunt preluate de stat;
c) încetează contractele de munca ale salariatilor persoanei juridice;
@)persoana juridică divizată încetează să mai existe ca subiect de drept.
6. Dreptul de creanță este un drept:
a) nepatrimonial; \ OZ'l.hJ ( f’“‘“&« dm)
"b) absolut; F ;
) negativ;
é relativ.
7. Dreptul de proprietate este: (fwmm& )

a) relativ; €
(b)iabsolut;
c) nepatrimonial;
8. Dreptul de proprietate:
a) nu are un continut evaluabil în bani;
/ 0 = 1 'gahia dâ a-mu
(blste oporabil
erga omnes; H\JEM(?I@M\M@’O ol oo au gwâaţî “”‘f““’iwfl NI
Heste accesoriu;
d) poate fi exercitat doar împreună cu alte subiecte de drept.
10. Obligatia de a da reprezintă:
Nîndatorirea subiectului pasiv de a remite material un bun;
(B)indatorirea subiectului pasiv de a constitui sau transmite un drept rea;

c) îndatorirea subiectului pasiv de a executa o activitate determinată;
d) îndatorirea subiectului pasiv de a presta un serviciu.
11. În cazul obligaţiilor de diligent, subiectul pasiv:
a) se obligă să convingă o altă persoană să încheie un contract;
b) îşi asumă un rezultat obligatoriu bine determinat;
:c] se obligă să depună toate eforturile şi să şi folosească cunostintele pentru a incerca să atingă
rezultatul obligatoriu;
d) nu are nicio obligatie.

7/45 ( 5%2)
MODEL TESTE
, bunurile se clasifică în:

eîn executarea unei obligatii civile
1. După cum pot fi sau nu înlocuit
a) divizibile şi indivizibile;
b) fungibile şi nefungibile;
c) sesizabile şi insesizabile;
2. Potrivit Codului civil român, bunurile potfi mobile:

aj prin obiectul la care se aplică;
(b))prin anticipatie;
(c)iprin determinarea legii;
Z
3. În functie de natura lor, bunurile se împart în:

circuitul civil
2) bunuri aflate în circuitul civilşi bunuri scoase din
(b))bunuri mobile şi bunuri imobile;
c) bunuri principale şi bunuri accesorii;
dj nicio variantă corectă.
i:
4, Statuile fixate într-un zid sunt bunur
a) imobile prin anticipatie;

ă;
)leobile prin obiectul la care se aplic
ERT ECT
@mobne prin destinatie;
ce este guvernată de aplicarea:

5. Capacitatea de folosintd a persoanei juridi
a) principiului aplicării legii noi;
(BDrincipiul specialității capacității de folosință;

)sfprincipiul retroactivității legii;
d) principiul aplicării legii mai favorabile.

12. Autoturismul este un bun:
a) scos din circuitul civil;
b) imobil prin destinatie;
c) accesoriu;
(d) mobil prin natura sa.
13. Regulamentele adoptate de instituţiile Uniunii Europene:

a) sunt obligatorii doar cu privire la rezultatul care trebuie obţinut;
b) sunt norme de recomandare;

c) nu produc efecte juridice în legislaţia internă;
\\d) sunt obligatorii sub toate aspectele şi produc efecte direct in statele membre.
g
Ş-
3 14. Prin obiectulul raportului
rtului juridic înțelegem
juridic înțelt ;
E a) drepturile subiective si obligatiile corelative;

ş b) prestatiile datorate de subiectul pasiv;
Ş J
) averea persoanelor fizice sau juridice;
TI
)Q'doar drepturile subiective civile care se dobândesc în urma nasterii raportului juridic.
15. Prin continutul raportului juridic civil intelegem:

( a) drepturile subiective si obligaţiile corelative apartinand partilor;
b) prestatiile la care este obligat debitorul;
c) părţile raportului juridic;
d) bunurile in legătură cu care se stabileste raportul juridic.
Jfuoove de (mî»(_ WA Uty
2 gpu î)m\u\w&e
XM N Q&UJT\AIL
1. DIN MATERIALE
1. (0,25)Normele dispozitive sunt:

c. Fungibil,
e. Divizibil,
a. Nepatrimonial,
b. Accesoriu,
c. Propter rem,
d. Absolut,
e. Scriptae in rem,
f. Contract real.
a. Sinalagmatic
b. Bilateral,
c. Consensual,
d. Comutativ,
e. Inter vivos,
f. Solemn.
f. Dolul.
d. Sucursala,
a. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care sunt
b. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care nu
c. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, negociabile si care sunt
d. Capitalul social este impartit in parti de interes transmisibile, nenegociabile si care
e. Capitalul social este impartit in parti de interes netransmisibile, nenegociabile si care
sunt nu reprezentate prin titluri de valoare,
b. Munca,
c. Comodat,
d. Redeventele,
a. Presupue oprirea termenului de prescriptie si continuarea acestuia dupa incetarea
cauzei de intrerupere,
b. Presupue oprirea termenului de prescriptie si inceperea unui nou termen de 1 an dupa
incetarea cauzei de intrerupere,
b. Relativitatii,
g. Persoana fizica in varsta de 16 ani, casatorita,
j. Persoana fizica in varsta de 18 ani,
k. Persoana juridica, avand desemnate organele de conducere,
g. Consumptibile,
i. Indivizibile,
j. Fungibile,
k. Generic determinate,
g. Nepatrimonial,
h. Principal,
i. Relativ,
j. Absolut,
k. Scriptae in rem,
g. Act juridic unilateral,
l. Contract real.
g. Sinalagmatic
h. Bilateral,
i. Consensual,
j. Comutativ,
k. Inter vivos,
l. Solemn.
j. Vanzatorul si cumparatorul,
l. Dolul.
h. Societatea pe actiuni,
j. Societatea in nume colectiv,
k. Societatea cu raspundere limitata,
g. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care sunt
h. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care nu
i. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, negociabile si care sunt
j. Capitalul social este impartit in parti de interes transmisibile, nenegociabile si care
k. Capitalul social este impartit in parti de interes netransmisibile, nenegociabile si care
a. Dobanzi,
b. Dividende,
c. Bonificatii,
d. Redevente,
a. Presupune oprirea termenului de prescriptie si continuarea acestuia dupa incetarea
cauzei de suspendare,
b. Presupue oprirea termenului de prescriptie si inceperea unui nou termen dupa
incetarea cauzei de suspendare,
a. Intervine printr-un act voluntar de executare,
c. Intervine prin constituirea ca parte civila in cadrul procesului penal,
d. Intervine prin introducerea unei cereri de chemare in judecata,
e. Niciun raspuns corect.
a) norma juridică
d) societatea
conduită
a) normele generale
b) normele speciale
a) se completează cu norme din acte normative care urmează să apară
c) numai încălcarea normei juridice atrage aplicarea forţei coercitive a statului
le respectă
a) oficială
b) autentică
c) sistematică
d) logică
a) extensivă
b) restrictivă
c) autentică
d) literală
a) istorică
b) gramaticală
c) sistematică
d) logică
a) cazuală
b) restrictivă
c) extensivă
d) literală
d) normele de drept privat sunt apărate doar la sesizarea părţii interesate căreia i s-a
încălcat un drept subiectiv
a) dreptul muncii
b) dreptul fiscal
c) dreptul penal
d) dreptul civil
c) dreptul penal
ei din vigoare
b) norma juridică să nu se mai aplice atunci când relaţiile sociale reglementate s-au
c) norma juridică să nu se aplice unor împrejurări sociale manifestate anterior intrării ei în
vigoare
c) norma juridică să nu se aplice unor împrejurări sociale manifestate ulterior ieşirii ei din
vigoare
a) directă
b) indirectă
c) tacită
d) implicită
76. Formularea „de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ toate reglementările
contrare se consideră abrogate” este specifică abrogării:
a) directe
b) implicite
c) tacite
d) indirecte
a) abrogarea
a) jurisprudenţa
b) obiceiul juridic
d) actul normativ
c) obiceiul juridic
d) actul normativ
c) să se permită aplicarea sa printr-o normă juridică din cuprinsul unui act normativ prin
care se face trimitere la acel obicei
a) actul normativ
b) jurisprudenţa
c) doctrina
a) obiceiul
b) doctrina
c) jurisprudenţa
imobile
transmisiunii
92. pictură celebră:
obligații)
b. Bunurilor nefungibile (adică acelea care nu pot fi înlocuite unele cu altele în
executarea
unei obligații)
tuturor celorlalți
private)
etc)
d) Nici o variantă
98. societate comercială are 5 asociați cu părți sociale diferite, unul deținând 50% din totalul
părților sociale. Ce fel de contract de societate au semnat?
a) Unilateral
b) Bilateral
c) Multilateral
d) accesoriu
100. Rezoluțiunea:
101. Rezilierea:
102. Apa:
a) Un fruct natural
b) Un product
c) Un fruct civil
c) bunuri mobile
a) Incorporal
b) Fungibil
c) Neconsumptibil
d) Accesoriu
care o absoarbe
societăți
d) Nici o variantă
patrimonial:
b) Nu este legală
persoane juridice care există deja, cu efectul persoanei juridice inițiale
să existe
fundație
rezulta persoane juridice noi de alt tip decât cel din care face parte societatea inițială
proprietate
juridic civil
d) nici o variantă
124. Patronul X moare. El are doi fii și o soție care este însărcinată. După moartea lui S, soția
aduce pe lume o fetiță:
129. Capacitatea restrânsă de exercițiu în cazul minorilor care au împlinit vârsta de 14 ani,
presupune:
d) Că este posibil ca minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă să facă singur
acte de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum și acte de
lor.
juridică
d. Nici o variantă
c) Accesoriu
a) Pentru neexecutarea contractului cu executare succesivă (contractul de
inchiriere)
d) Nici o variată
activitate
c) Dacă contractul de închiriere nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor
legale
teren (bun imobil):
d) Nici o variantă
d) Nici o variantă
147. persoană fizică autorizată:
d) Are dreptul să angajeze cel mult 3 persoane cu CIM (carte individuală de
muncă)
2. DIN CURSURI

a) conţinut;
b) patrimoniu;
c) firmă;
d) scop.
6. Tabla este un bun imobil:
a) prin natura lui,
c) prin determinarea legii.
7. Este bun fungibil:
a) tabloul cu margarete,
b) telefonul meu mobil
c) 100 de lei
8. Sunt fructe industriale:
a) merele din pădure,
b) mere din livadă
c) prețul primit pe mere.
9. Drepturile de creanţă sunt:
a) drepturi patrimoniale;
b) drepturi nepatrimoniale;
c) drepturile relative;
d) drepturi absolute.
10. Efectul întreruperii prescripţiei extinctive constă în:
a) înlăturarea definitivă a posibilităţii invocării prescripţiei;
b) curgerea unui nou termen de prescripţie, după încetarea cauzei de întrerupere;
c) suspendarea prescripţiei.
11. Forţa majoră:
a) suspendă cursul prescripţiei extinctive;
b) întrerup cursul prescripţiei extinctive;
c) anulează cursul prescripţiei extinctive.
12. Poate fi cerută rezilierea în cazul:
a) contractelor unilaterale,
b) contractelor cu executare dintr-o dată,
c) contractelor cu executare succesivă,
13. Persoanele care deși nu au participat la încheierea actului juridic suportă efectele lui sunt:
a) părțile,
b) terți,
c) avânzi-cauză
14. Promisiune de recompensă reprezintă un act juridic:
a) unilateral,
b) bilateral,
c) plurilateral
15. Firma comerciantului persoană fizică constă în:
a) numele său;
b) un pseudonim;
c) o denumire aleasă de comerciant care să arate obiectul de activitate;
16. Fondul de comerţ reprezintă:
a) o universalitate juridică corporală;
b) o universalitate de drept imobiliară;
c) o universalitate de fapt incorporală;
17. Pentru datoriile comerciale, profesionsitul persoana fizică autorizată răspunde:
a) numai cu fondul de comerţ;
b) cu întreaga sa avere;
c) cu capitalul social;
18. Numirea cenzorilor în cadrul unei SRL este obligatorie în cazul:
a) unui singur asociat,
b) unui număr de 17 asociaţi,
c) nici un răspuns corect.
19. Sunt titluri negociabile:
a) părţile sociale,
b) obligaţiunile,
c) acţiunile.
20. Obligaţiunile pot fi emise:
a) de SRL,
b) de SNC,
c) de SA și SCA
21. O acţiune are valoarea minimă de:
a) 0,10 lei,
b) 2,5 lei,
c) 10 lei,
22. Au personalitate juridică:
a) reprezentanţele,
b) filialele,
c) sucursalele,
23. Aporturile în natură sunt admise la constituirea:
a) unei SNC,
b) unei SRL,
c) unei SA,
d) nici un răspuns corect. - la orice societate
24. Numărul de asociaţi ai unei SRL poate varia între:
a) 5 şi 100,
b) 2 şi 15,
c) 1 şi 50,
25. Asociaţii răspund cu întregul patrimoniu propriu în cazul:
a) SRL,
b) SNC,
c) SA,
26. Poate fi constituită şi prin subscripţie publică:
a) SNC,
b) SRL,
c) SA,
27. Cenzorii sunt numiţi pe o perioadă de:
a) 4 ani,
b) 2 ani, dacă nu se menționează altfel, implicit e de 2 ani, până la maxim 4
c) 3 ani,
d) nici un răspuns corect

2. Poate deveni profesionist comerciant persoană fizică:


Filială
4. Donația este:
Act juridic bilateral

Fungibile
6. Este eroare viciu de consimtământ:

Eroare privind natura actului juridic
7. Obligația de a presta un serviciu este:

De a face
8. Dreptul la domiciliu este:

Absolut
9. Se înființează prin statut:

SRL unipersonal


Consumptibile
12. Administratorii societății își desfășoară activitatea în temeiul contractului de:

Mandat
13. Norme juridice de drept românesc nu se aplică:

În sediile din străinătate ale agențiilor de turism
14. Se înființează prin contract de societate:

Societate în nume colectiv
15. În cazul societății cu răspundere limitată:

16. Predarea unui bun este o obligație de:

A face
17. Dacă printre bunurile subscrise ca aport la constituirea capitalului social al societății se află
bunuri mobile incorporabile, actul constitutiv se încheie:
Prin înscris sub semnătură privată
18. Obligațiunile pot fi emise de:

Societatea pe acțiuni
19. Persoana fizică, titulară a unei întreprinderi individuale:

Poate fi salariată a unei persoane care funcționează în același domeniu de activitate sau în alt
domeniu.
20. Persoana fizică autorizată:

21. Nu are personalitate juridică:

Sucursala
22. Atrage sancțiunea nulității absolute:

Lipsa formei ceruta ad validitatem
23.Dreptul de proprietate nu este:
Relativ
24.Prestațiile periodice în muncă:
NU reprezintă aport în creanțe, NU reprezintă aport în industrie, NU reprezintă aport în muncă,

NU reprezintă aport în natură
25. Au calitate de terți privind contractul de vânzare:
Creditorii chirografari
Se încheie între două persoane fizice
27. Zăcămintele de minereu de fier sunt bunuri:
Mobile prin anticipație
28. Contractul de închiriere este:
Sinalagmatic
29. Promisiunea de recompensă este:
Act juridic unilateral
Persoană fizică în vârstă de 18 ani, decăzută din drepturi
31. Contractul se consideră încheiat:
Prin întâlnirea ofertei cu acceptarea

5 kg de mere
33. Dreptul de proprietate este:
Un drept absolut
34. Inducerea în eroare a unei părți contractante de către cealaltă parte contractantă reprezintă:
Dol
35. Contractul de vânzare este un contract:
Sinalagmatic
36. Contractul de asigurare este un contract:
Aleatoriu
37. O persoană fizică are:
Un singur domiciliu
38. Predarea bunului într-un contract de vânzare este:
Obligație de a face
39. Îmbracă forma autentică:
Vânzarea unui imobil
40. Capacitatea de exercițiu restrânsă începe:
La 14 ani
42. Poate deveni profesionist comerciant persoana fizică:
43. Reprezintă un bun imobil:
O plantație prinsă în rădăcini
44. Dividentele sunt

Fructe civile
45. Capacitatea de folosință este limitată la activitățile autorizate potrivite codului CAEN, pentru:
Societățile constituite potrivit Legii societăților nr. 31/1990
46. Ordonanțele de urgență sunt emise de:
Guvern
47. Norma juridică prevăzură de art. 85 Cod civ. „Cetățenii români pot obține, în condițiile legii,
schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie și a prenumelui sau numai a unuia dintre
acestea” este:
Dispozitiva permisivă
48. O persoană fizică se identifică prin:
Nume
49. O lege intră în vigoare:
În termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial sau la o dată ulterioară prevăzută în
cuprinsul ei
50. PFA-ul (persoană fizică autorizată):
Nu are personalitate juridică
51. În structura raportului juridic se regăsește:
Obiectul
52. Reprezintă un element constitutiv al persoanei juridice:
Scopul
Stare civilă
Divizarea
55. Capacitatea de folosință a persoanei juridice încetează:
La data dizolvării
56. Patrimoniul reprezintă:
O universalitate juridică
Anexa 1
b)Parlament
4. Actele juridice normative emise de institutiile Uniunii Europene care au aplicare directa in
d) constitutia, legea si ordonantele, hotararile Guvernului, ordinele ministrilor, celelalte

acte normative emise de organele administratiei publice centrale si hotararile Consiliilor
locale
vigoare:
d) la 3 zile calendaristice de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, daca in

textul lor nu este prevazuta o data de intrare in viguare anterioara
egalitate
C. SA
A. de la naștere
3-Tabla de pe perete este un bun imobil prin:
C. destinație
B. SNCFR
B. 3 ani
C. dispoziția
B. de a face

Anexa 2
Dizolvare
Divizare totala.

Dizolvare


obligatii:
11. Resedinta este:
12. Documentele care emana de la persoana juridica trebuie sa cuprinda urmatoarele atribute
de identificare a persoanei juridice:
Anexa 3

Multilateral

a) solemn
8. Consimtamantul:

contractul:
cumparatorul credea ca este intravilan dar de fapt el era la 5km de oras in extravilan si zona
Agricola, atunci contractul este:
a) sa existe, sa fie determinat sau determinabil, sa fie licit, sa fie posibil. Sa fie in circuitul
civil
d) absoluta si relativa
a) efectele nulitatii sunt: desfiintarea retroactiva a actului nul, repunerea partilor in

20. Doua parti incheie un contract de vanzare fara a intentiona a plati sau a primi pretul ci pentru
a Evita formalitatile unui contract de donatie. Acest contract este:
21. Rezolutiunea:
22. Rezilierea:
Anexa 4
2. Gerantul:
3. Geratul:

5. Un copil de 6 ani sparge un geam cand se joaca pe strada, nesupravegheat cu mingea .

CAPACITATE JURIDICA

presupune
civil.
d)de la data menţionată în cuprinsul său.
multor state şi care deţin bunuri aflate în state diferite este:
privat intern.
a) se poate vorbi despre o capacitate de folosinţă anticipată;

persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani; d) persoanele dispărute, de la momentul
dispariţiei
lor.

a) după trei zile de la momentul publicării ei într-un ziar local de mare influenţă; b) la data
adoptării
SOCIETATI
c) Asociatul unic;
2.Aportul obligatoriu la constituirea unei societăți este în:
a) bani;
b) bunuri;
c) industrie;
a) 90,000 lei;
b) 200 lei;
c) 25,000 euro;
4.Societatea care poate fi deținută de un asociat unic este:
5.Societatea care poate fi administrată învsistem dualist este:
6.Societatea care poate fi deținută de unvnumăr maxim de 50 de asociați este:
7.Adunarea general extraordinară a acționarilor:
c) Decide asupra schimbării sediului social al societății;
8. Adunarea general ordinară a acționarilor:
a) 3 ani;
10. Valoarea minima a unei acțiuni într-o societate pe acțiuni este:
a) 2,5 lei;
b) 0,1 lei;
c) 10 lei;

(0,50 pct.):
a. Un drept real
ACT JURIDIC
sale
3. Este inclus in categoria actelor juridice solemne: a) contractual de vanzare cumparare avand ca
obiect un teren;
B) contractual de vanzare-cumparare avand ca obiect o cladire;
c) testamentul; d) contractual de deposit a unei cantitati mari de bunuri.
numit.

a) sinalagmatic
b) unilateral
c) cu titlu oneros
d) cu titlu gratuit
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit
c) consensual
d) solemn
e) real
a) sinalagmatic
b) unilateral
c) consensual;
d) solemn
e) real
a) cu titlu oneros
b) cu titlu gratuit

mai.
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
b) o oferta;
c) o contraoferta;
Aplicării imediate
Minorul de 16 ani căsătorit
3. Banii nu sunt bunuri:
Divizibile, Mobile prin determinarea legii, Individual determinate
4. Dreptul de ipotecă este:
Absolut, Real, Accesoriu
5. Împrumutul este contract:
Unilateral, Comutativ, Real
6. Suspendarea termenului de prescripție extinctivă:

Presupune oprirea curgerii termenului de prescripție și continuarea acestuia după încetarea
cauzei de suspendare
Intervine între părinți și copiii lor minori lipsiți de capacitate de exercițiu restrânsă
7.Persoana fizică autorizată:
Este profesionist comerciant persoană fizică
8.Nu are personalitate juridică:
Sucursala, Întreprinderea familială
9. În cazul societății cu răspundere limitată (SRL):
Este obligatorie numirea cenzorilor dacă societatea are peste 15 membri
Se poate încheia între două persoane fizice
11. Se constituie prin contract de societate și statut:
Societatea în comandită pe acțiuni, societatea cu răspundere limitată, societatea pe acțiuni
+ se constituie prin contract de societate: societatea în nume colectiv, societatea în comandită

simplă
12. Primii administratori ai societății:
Au un mandat de 2 ani
Sunt numiți prin actul constitutiv
Are dreptul să încaseze dobânzi titularul: obligațiunilor
Are valoare minimă de 10 lei: acțiunile.
Are scop lucractiv: SNCFR.
Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice implică: discernământ.
Consecințele nerespectării normei juridice sunt precizate în: sancțiune.
Cenzorii sunt numiți pe o perioadă de: 3 ani.
Dreptul vânzătorului de a primi prețul bunul vândut este: un drept patrimonial.
Este obligatorie constituirea unei comisii de cenzori în cadrul: unei SA cu 2 acționari.
Își poate organiza o întreprindere familială: un croitor (oricine nu are profesii liberale)
Face parte din structura normei juridice: ipoteza, dispoziția, sancțiunea.
Legea intră în vigoare la data: menționată expres în textul ei sau în 3 zile de la publicare în
Monitorul Oficial (dacă nu se menționează altfel)
Poate dobândi anticipat capacitate deplină de exercițiu minorul în vârstă de:16 ani.
Reorganizarea unei societăți se face prin: fuziune.
Obligația profesorului de a preda cursrul este o obligație: de a face.
Persoana fizică dobândește capacitate de folosință: de la naștere.
Reprezintă societatea în raporturile cu terții: administratorul.
Sunt obligatorii la constituirea oricărui tip de societate: niciun tip de aport (fie el în natură, în
creanțe, în muncă sau în industrie)
Poate fi constituită și prin prescripție publică: SA
Tabla de pe perete este un bun imobil prin: destinație.
Reprezintă un element constitutiv al persoanei juridice: scopul.
Prevede o conduită obligatorie: norma imperativă.

Capacitatea de folosință a persoanei juridice încetează: la data dizolvării.
Patrimoniul reprezintă: o universalitate juridică.
În structura raportului juridic se regăsește: obiectul.
Persoana fizică în vârstă de 12 ani poate încheia singură: acte mărunte.
Persoana fizică se individualizează prin: stare civilă, nume, CNP
Produce efecte modificatoare asupra persoanei juridice: divizarea.
Constituie element constitutiv al persoanei juridice: organizarea de sine stătătoare.
Cenzorii reprezintă un organ: de control.
Structura raportului juridic este alcătuită din: subiecte, conținut, obiect.
Poate fi constituită de un singur asociat: SRL
Încorporează obligația societății de a restitui suma împrumutată: obligațiunile.
Valoarea minimă stabilită de lege pentru capitalul social al unei SA: 90000 lei
Dividendele încasate de acționar reprezintă: fructe civile.
Reprezintă o formă de reorganizare a unei persoane juridice: transformare.
Reprezintă o formă asociativă de organizare a activității economice: întreprinderea familială.
Obligația de a vărui o încăpere este: o obligație de a face.
Intră în categoria societăților de capital: SA
Răspund nelimitat și personal pentru obligațiile asumate de societate: asociații din SNC
Este un element obligatoriu al fondului de comerț: firma
Penalitățile sunt stabilite prin: contract

1. Capacitatea de folosință:
a) se pierde când persoana fizică este pusă sub interdicție;
b) se dobândește la naștere;
c) este deplină în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani;
d) este restrânsă în cazul minorilor;
2. Este un caz de nulitate absolută:

a) un contract de vânzare viciat prin dol;
b) vânzarea unui teren printr-un înscris sub semnătură privată;
c) lipsa de discernământ la încheierea unui act juridic;
d) un contract de concesiune încheiat cu nerespectarea condițiilor de fond și de formă;
3. Răspunderea civilă delictuală:

a) presupune încălcarea unui contract civil;
b) presupune legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciu;
c) are ca regulă repararea prejudiciului în natură;
d) nu implică vinovăția persoanei care a săvârșit prejudiciul;
4. Sunt izvoare ale dreptului afacerilor:

a) uzanțele în toate situațiile;
b) deciziile Curții Constituționale;
c) legea;
d) contractul;
e) nicium răspuns corect.
5. Sunt producte:
a) chiriile;
b) roșiile dintr-o seră;
c) copacii dintr-o pădure;
d) o carieră de piatră;
6. Normele juridice supletive:

a) permit destinatarilor abordarea unei conduite pentru îndeplinirea lor;
b) interzic destinatarilor adoptarea unei conduite;
c) suplinesc voința destinatarilor când aceștia nu adoptă o anumită conduită;
d) respectarea lor este lăsată la latitudinea părților;
7. Reprezintă moduri de dobândire a dreptului de proprietate:

a) servitutea;
b) tradițiunea;
c) dolul;
d) testamentul;
8. În materia uzufructului:
a) uzufructuarul nu poate vinde bunul care face obiectul uzufructului;
b) uzufructuarul poate folosi fructele numai pentru sine și pentru familia sa;
c) este un drept real;
d) este cu titlu oneros în toate situațiile;
9. Sunt clauze obligatorii ale contractului individual de muncă:

a) clauza de risc;
b) clauza de neconcurență;
c) clauza de confidențialitate;
d) clauza de conștiință;
10. Reprezintă puterea executivă:

a) Senatul;
b) Consiliul Superior al Magistraturii;
c) Președintele României;
d) Ministerul Afacerilor Externe;
e) niciun răspuns corect;
11. Nerespectarea formei ad validitatem a actului juridic:

a) atrage imposibilitatea probării actului juridic;
b) are ca principală repercusiune scăderea valorii obiectului contractului;
c) atrage nulitatea actului juridic încheiat;
d) nu este necesară în cazul actelor cu titlu gratuit;
12. În materia contractului de vânzare:

a) se încheie în formă autentică în toate cazurile;
b) vânzătorul are obligația de a-l garanta pe cumpărător cu privire la viciile aparente;
c) cumpărătorul are obligația de a prelua bunul vândut;
d) prețul contractului poate fi stabilit și în bunuri;
13. Obligația de a face reprezintă:

a) constituirea unui drept real;
b) predarea unui bun în materialitatea sa;
c) efectuarea unei prestații;
d) transmiterea unui drept real;

a) presupun existența unui creditor și a unui debitor;
b) sunt în toate situațiile nepatrimoniale;
c) sunt exercitate de către titular fără concursul altei persoane;
d) sunt în număr nelimitat;
15. Cu privire la prescripția extinctivă:

a) presupune pierderea dreptului material la acțiune;
b) la fel ca decăderea are ca efect pierderea a însuși dreptului prescris;
c) este întreruptă în caz de forță majoră;
d) poate fi invocată oricând;
16. Principiul pacta sunt servanda reprezintă:

a) obligativitatea încheierii contractului în formă scrisă;
b) contractul produce efecte numai între părțile contractante;
c) contractul are putere de lege între părțile contractante;
d) libertatea părților de a încheia orice contract;
SPETA
M.N., în vârstă de 18 ani a încheiat contract individual de muncă pe durată nedeterminată cu angajatorul
său S.C. X. S.A. Paznicul a fost supus unei perioade de probă, pe durata căreia a fost plătit dar nu a beneficiat
de vechime în muncă. În contextul exercitării sarcinilor de serviciu, respectiv paza unui imobil, salariatul a
produs o pagubă materială angajatorului său. Având în vedere faptul că paguba a fost produsă în timpul
orelor de lucru, angajatorul neavând dreptul de a-l sancționa și patrimonial pe salariat a dispus cercetarea
disciplinară a acestuia, astfel încât, paznicul a suportat numai rigorile răspunderii disciplinare, fiind
concediat disciplinar de către angajatorul său.
După trecerea unei perioade de 38 de luni, angajatorul l-a acționat în instanță pe fostul salariat solicitându-
i achitarea prejudiciului produs în timpul executării contractului individual de muncă. În același timp,
angajatorul i-a solicitat fostului salariat și plata daunelor interese, dar și a beneficiului nerealizat datorită
pagubei produse.
Cerințe
1) Enumerați neregulile din speța prezentată

2) Ce va decide instanța de judecată
Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază și de vechime în muncă (0,5p)
Angajatorul putea să îl sancționeze și patrimonial pe salariatul său, deoarece diferitele tipuri de

răspundere juridică pot fi cumulate (în acest caz răspunderea disciplinară cu răspunderea
patrimonială) (0,5p)
Termenul general de prescripție este de 3 ani (36 de luni), astfel încât, angajatorul nu putea
introduce acțiune în instanță, deoarece dreptul său la acțiune s-a prescris. În acest context, nu avea
dreptul nici la daune interese și nici la beneficiul nerealizat (0,5p)
Pe cale de consecință, instanța va respinge acțiunea angajatorului deoarece a fost introdusă după ce
dreptul material la acțiune s-a prescris (0,5p).
1. Capacitatea de exercițiu:
d) se dobândește anticipat de minorul de 16 ani care încheie contract individual de muncă;
2. Sunt cazuri de nulitate absolută:

a) un contract de donație încheiat printr-un înscris sub semnătură privată;
c) lipsa consimțământului la încheierea unui act juridic;
d) efectuarea unei plăți în temeiul unei datorii prescrise;
3. Răspunderea civilă contractuală:

a) nu presupune încălcarea unui contract civil;
b) implică și acoperirea beneficiului nerealizat de către cel care a produs paguba;
d) poate fi înlăturată în caz de forță majoră;

a) principiile generale ale dreptului;
b) recursurile în interesul legii emise de Înalta Curte de Casație și Justiție;
c) doctrina juridică;
d) uzanțele la care face trimitere legea;
5. Sunt fructe naturale:

a) dobânzile;
b) o recoltă de mere;
c) o carieră de sare;
d) o carieră de marmură;
6. Normele juridice onerative:

a) interzic destinatarilor abordarea unei conduite pentru îndeplinirea lor;
b) impun destinatarilor adoptarea unei conduite;
c) permit destinatarilor abordarea unei conduite;
d) respectarea lor este obligatorie;

a) abitația;
b) servitutea;
c) uzucapiunea;
d) testamentul;
8. În materia uzului:
a) este un dezmembrământ al dreptului de proprietate privată;
b) uzuarul poate folosi fructele numai pentru sine și pentru familia sa;
c) este un drept de creanță;
d) este cu titlu gratuit în toate situațiile;
SPETA
A.B, in varsta de 16 ani a incheiat un contract individual de munca, dobandind calitatea de salariat in
cadrul firmei X.
Pentru incheierea valabila a contractului, parintii minorului si-au dat acordul la notar.
Partile au negociat in contractul individual de munca mai multe clauze dupa cum urmeaza:
Contractul va fi afectat de o perioada de proba, pe parcursul careia salariatul va fi platit si va beneficia de

vechime in munca.
Angajatorul isi rezerva dreptul de a-l concedia pe salariat pentru necorespundere profesionala in cazul in
care acesta nu corespunde postului ocupat.
Pe parcursul existentei contractului isi va produce efectele si o clauza de neconcurenta, prin care salariatul
nu are dreptul sa il concureze pe angajatorul sau.
Salariatul a acceptat, avand in vedere experienta redusa un salariu mai mic decat nivelul salariului minim
brut pe tara garantat in plata.
Salariatul s-a obligat fata de angajatorul sau sa nu demisioneze o perioada de 2 ani de la data consolidarii
contractului contractului, dupa expirarea perioadei de proba.
Angajatorul a fost de acord ca munca sa fie prestata, in anumite conditii si de alte persoane, nominalizate
in contract de catre salariat
Cerinta:
Enumerati greselile din speta prezentata
-Minorul in varsta de 16 ani nu are nevoie de acordul parintilor
-Pe perioada de proba salariatul nu poate fi concediat pentru necorespundere profesionala
-Clauza de neconcurenta produce efecte numai dupa incetarea contractului individual de munca
-Salariatul nu poate accepta un salariu mai mic decat salariul minim brut pe tara garantat in plata
-Salariatul nu se poate obliga sa nu demisioneze deoarece ar fi o incalcare a principiului libertatii muncii

astfel salariatul poate demisiona oricand
-Salariatul trebuie sa execute personal obligatiile care deriva din contractual individual de munca, cea mai
importanta dintre acestea fiind prestarea muncii
Art. 38. [interdicţia renunţării la drepturile prevăzute de lege]
Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se
urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este
lovită de nulitate.
1)Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice:

a) începe la momentul naşterii persoanei;
b) este restrânsă în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani;
c) este o aptitudine generală şi abstractă a persoanei fizice;
d) se dobândeşte şi de către copilul conceput dar nenăscut în cazul în care se naşte viu.
2)Sunt afirmaţii adevărate referitoare la persoanele fizice autorizate:
a) se înregistrează la orice Registru al comerţului;
b) trebuie să fie proprietari ai sediului în care îşi desfăşoară activitatea;
c) pot angaja cel mult 3 salariaţi;
d) îşi pot desfăşura activitatea în cel mult 10 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN.
3)Pot beneficia de prevederile legale care reglementează PFA debutant:
a) studenţii, indiferent de vârstă;
b) numai studenţii din cadrul universităţilor de stat;
c) studenţii care se află cel puţin în anul II de studiu care au promovat toate examenele;
4) Dreptul de proprietate:
a) este un drept relativ;
b) presupune doar un singur subiect determinat;
d) poate fi și nepatrimonial;
5) Referitor la norma juridică:

a) aplicabilitatea asupra persoanelor este guvernată de principiul neretroactivității legii;
b) legea română nu se poate aplica peste hotare în nicio situație;
c) din structura logică poate lipsi sancțiunea;
d) respectarea normei juridice este garantată de către stat;
SPETA
V.A., în vârstă de 17 ani încheie un contract individual de muncă pe durată nedeterminată cu X. S.R.L.
Având în vedere faptul că V.A. este minor, contractul individual de muncă a fost încheiat conform legii în
formă autentică în fața unui notar.
Părțile au stabilit că, pentru verificarea aptitudinilor salariatului se va insera în contract o perioadă de probă,
conform legii, pe parcursul căreia salariatul urma să fie plătit și să beneficieze de vechime în muncă.
Având în vedere dispozițiile imperative ale legii, care prevăd obligativitatea includerii clauzei de
neconcurență în cadrul contractului individual de muncă, părțile au inserat această clauză, care va produce
efecte juridice după încetarea contractului individual de muncă.
Salariatul a fost încadrat cu un nivel al salariului egal cu salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Salariatul s-a obligat față de angajatorul său ca, printre altele, să nu demisioneze o perioadă de 6 luni de la
momentul încheierii contractului individual de muncă.
Având în vedere faptul că salariatul nu a dat randamentul dorit, angajatorul l-a concediat pentru
necorespundere profesională după 45 de zile de la momentul încheierii contractului individual de muncă.
Cerință:
Evidențiați greșelile din speța prezentată.
Contractul individual de muncă nu este un contract solemn, astfel încât nu se impune încheierea sa în formă
scrisă în fața notarului, nici chiar în situația în care salariatul este minor (0,5 p).
Clauza de neconcurență este o clauză facultativă, așadar nu trebuia inclusă în contract în mod obligatoriu
(0,5p)
Salariatul nu poate să își asume obligația de a nu demisiona, deoarece pe de o parte, libertatea muncii este
garantată, iar pe de altă parte, salariații nu pot renunța la drepturile care le sunt conferite de lege (0,5p).
Pe durata perioadei de probă salariatul nu poate fi concediat pentru necorespundere profesională,
angajatorul renunțând la contract printr-o simplă notificare scrisă, deoarece perioada de probă reprezintă o
clauză de dezicere (0,5p).
1) Reprezintă obiect al raportului juridic de afaceri:
a)drepturile reale;
b)drepturile de creanță;
c) conduita părților;
d)drepturile personal nepatrimoniale.
e)niciun răspuns corect.
2) Sunt bunuri imobile prin natura lor:
a)dreptul de proprietate asupra unui bun imobil;
b)un teren;
c) un lac;
d)2 metri de stofă;
3) Sunt izvoare ale Dreptului afacerilor:
a)uzanțele în toate cazurile;
b)principiile generale ale dreptului;
c) actele normative;
d)jurisprudența în toate cazurile;
a)aplicabilitatea asupra persoanelor este guvernată de

principiul neretroactivității legii;
b)legea română nu se poate aplica peste hotare în nicio
situație;
d)respectarea normei juridice este garantată de către stat;
a)este un drept relativ;
b)presupune doar un singur subiect determinat;
d)poate fi și nepatrimonial;
1) Sunt afirmaţii adevărate referitoare la societățile pe acțiuni:
a) nu se poate aduce aport în muncă la constituirea societăţii;
b) capitalul social trebuie să fie în valoare de cel puțin 90000 lei;
c) au personalitate juridică;
d) capitalul social este împărţit în acțiuni;
2) Sunt cazuri de încetare a societăţilor:
a) fuziunea;
b) divizarea;
c) suplimentarea valorii capitalului social;
d) dizolvarea;
3) Societățile de persoane:
a) pot emite acțiuni preferențiale;
b) se constituie intuitu personae;
c) controlul gestiunii este realizat în mod obligatoriu de cenzori;
d) capitalul social este împărțit în părți sociale;
4) Societăţile pe acţiuni în sistem unitar:
a) sunt conduse de către un Consiliu de supraveghere;
b) sunt administrate de către Consiliul de administraţie;
c) rolul esenţial în administrarea acestora revine Adunării
generale extraordinare;
d) nu pot emite acţiuni preferenţiale;
5) În materia controlului societăţii:
a) este efectuat în mod exclusiv de cenzori la toate formele
societare;
b) la societăţile de persoane este realizat de auditori;
c) este obligatoriu în cadrul S.R.L. în care sunt cel puţin
15 asociaţi;
d) în cadrul societăţilor pe acţiuni în sistem dualist este efectuat
de auditori;

1) Contractele aleatorii:
a) presupun cunoașterea de către părți întindereaa drepturilor
și obligațiilor;
b) pot fi și cu titlu oneros;
c) se caracterizează prin faptul că părțile nu cunosc întinderea
drepturilor și a obligațiilor contractuale;
d) sunt întotdeauna cu titlu gratuit;
2) Sunt afirmații corecte referitoare la obiectul contractului:
a) este alcătuit din acțiunile și inacțiunile părților;
b) trebuie să fie determinat sau determinabil;
c) este alcătuit din drepturile și obligațiile părților;
d) trebuie să fie posibil;
3) Vânzătorul are, printre altele și următoarele obligații:
a) să îl garanteze pe cumpărător împotriva evicțiunii;
b) să transmită în mod exclusiv, posesia asupra bunului;
c) să predea bunul în condițiile stabilite în contract;
d) să îl garanteze pe cumpărător împotriva viciilor aparente;
4) Reprezintă condiții de formă ale contractelor:
a) capacitatea;
b) consimțământul;
c) obiectul;
d) cauza;
5) În materia leziunii:
a) trebuie să existe o disproporție vădită între contraprestațiile
părților;
b) este aplicabilă numai în cazul minorilor;
c) este un viciu de consimțământ;
d) nu poate atrage nulitatea contractului;
Nulitatea actului juridic:
a. Totala, afecteaza intregul act juridic
b. Relativa, intervine cand a fost incalcat un interes general
c. Presupune un contract corect incheiat de parti, care nu va fi insa executat din dorinta unei parti
contractante
d. Absoluta, intervine cand a fost incalcat un interes particular
Reprezinta obligatie de diligenta:
a. Obligatia medicului care il trateaza pe pacient
b. obligatia salariatului paznic de a pazi o unitate
c. Obligatia cumparatorului de a prelua bunul, in contractele de vanzare
d. obligatia donatorului de a dona bunul
Sunt izvoare ale Dreptului afacerilor:

a. Deciziile Curtii Constitutionale
b. Uzantele, in toate situatiile
c. Hotararile emise de tribunale
d. Doctrina juridica
Raspunderea civila delictuala:
a. Reprezinta regula in materia raspunderii juridice civile
b. Este facultativa pentru cel care produce paguba
c. Presupune un contract incalcat de o parte contractanta
d. Presupune existenta unui prejudiciu
Drepturile absolute
a. sunt nelimitate
b. presupun existenta unui creditor si a unui debitor
c. sunt totdeauna patrimoniale
d. presupun doar existenta titularului, ceilalti avand obligatia de a nu il tulbura pe acesta in exercitiul
dreptului
Sunt modalitati de incetare a contractelor
a. negocierea unui alt contract cu partenerul contractual
b. rezolutiunea
c. denuntarea unilaterala, in conditiile legii
d. renuntarea la contract, fara niciun motiv
Contractul individual de munca
a. Este cu titlu gratuit
b. Are un continut standard, partile nu pot opta pentru introducerea anumitor clauze
c. Presupune, in toate cazurile, un angajator persoana fizica

d.Se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile prevazute de lege
Rezilierea:
a. Se aplica pentru contractele cu executare dintr-o data
b. se poate aplica pentru orice contract, indiferent de specificul sau
c.este sinonima cu nulitatea actului juridic
d. produce efecte pentru viitor
Un autoturism este un bun:
a. frugifer, in toate cazurile
b. principal
c. imobil
d. mobil
Incheierea contractului de vanzare a unui teren la notar, reprezinta o conditie:
a. facultativa, lasata la latitudine partilor contractante
b. Ad probationem, pentru probarea actului juridic
c. Urmareste opozabilitatea fata de terti a actului juridic incheiat
d. Ad validitatem, pentru insasi validitatea actului juridic
Reprezinta o modalitate de dobandire a dreptului de proprietate privata de catre particulari:
a.
exproprierea pentru cauza de utilitate publica
b.
traditiunea in cazul darurilor manuale
c.
concesiunea unui bun care apartine statului

d.
uzucapiunea in cazul detinerii bunului de catre posesorul neproprietar pentru o perioada de cel mult 2
ani
e.
superficia
Feedback
Răspunsul corect este:
traditiunea in cazul darurilor manuale
2 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Este o afirmatie adevarata referitoare la drepturile absolute:
a.
sunt exercitate de catre un creditor si un debitor

b.
sunt nelimitate
c.
au intotdeauna caracter patrimonial
d.
presupun un subiect pasiv nedeterminat
e.
sunt numai personal nepatrimoniale, adica aflate in stransa legatura cu persoana titularului
Feedback
presupun un subiect pasiv nedeterminat
3 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Este un efect al nulitatii actului juridic:
a.
prelungirea contractului
b.
rezilierea contractului cu executare succesiva
c.
restituirea contraprestatiilor partilor contractante
d.
confirmarea actului juridic lovit de nulitate absoluta
e.
validarea actului juridic
Feedback

restituirea contraprestatiilor partilor contractante
4 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Norma juridica prevazuta de art. 1662 Cod civil, potrivit careia: Preţul poate fi determinat şi de către
una sau mai multe persoane desemnate potrivit acordului părţilor, este o norma:
a.
imperativa onerativa
b.
imperativa prohibitiva
c.
dispozitiva supletiva
d.
facultativa
e.
dispozitiva permisiva
Feedback
dispozitiva permisiva
5 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Reprezinta puterea judecatoreasca:
a.
Camera Deputatilor
b.
Judecatoria Arad
c.
Curtea Constitutionala
d.
Curtea de Conturi
e.
Consiliul Legislativ
Feedback
Judecatoria Arad
6 întrebare
Incorect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Cu privire la forma ad probationem a actului juridic:
a.
este obligatorie in cazul contractului de donatie
b.
nu presupune formalitati solemne, precum autentificarea in fata notarului
c.
in cazul in care nu este respectata are drept consecinta inopozabilitatea actului incheiat fata de terti
d.
se aplica numai pentru actele juridice unilaterale
e.
nerespectarea acesteia atrage nulitatea actului juridic incheiat
Feedback
nu presupune formalitati solemne, precum autentificarea in fata notarului
7 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Un tablou de colectie este un bun:
a.
mobil, fungibil, divizibil, accesoriu
b.
imobil, nefungibil, indivizibil, accesoriu
c.
mobil, nefungibil, indivizibil, principal
d.
mobil, nefungibil, indivizibil, accesoriu
e.
imobil, fungibil, divizibil, accesoriu

Feedback
mobil, nefungibil, indivizibil, principal
8 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
este o afirmatie adevarata referitoare la dol - viciu de consimtamant:
a.
presupune o vadita disproportie intre contraprestatiile partilor contractante
b.
are drept sanctiune reducerea contraprestatiilor partilor contractante
c.
intervine doar in actele juridice multilaterale
d.
are drept consecinta nulitatea absoluta a actului juridic incheiat
e.
este o eroare provocata de catre cealalta parte contractanta
Feedback
este o eroare provocata de catre cealalta parte contractanta
9 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Cu privire la nulitatea absoluta:
a.
nu are caracter de sanctiune
b.
poate fi invocata de catre orice persoana interesata

c.
nu poate afecta actele juridice cu executare succesiva
d.
este intotdeauna si totala, adica afecteaza intregul act juridic
e.
intervine atunci cand este incalcat un interes individual
Feedback
poate fi invocata de catre orice persoana interesata
10 întrebare
Incorect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Sunt izvoare ale dreptului in toate situatiile:

a.
opiniile doctrinarilor
b.
legile
c.
principiile generale ale dreptului
d.
jurisprudenta
e.
uzantele
Feedback
legile
11 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Obligatia de a da reprezinta:
a.
obligatia prin care debitorul nu poate garanta indeplinirea rezultatului obligatiei
b.
prestarea unui serviciu
c.
prestarea muncii de catre salariat
d.
constituirea unui drept real
e.
transmiterea bunului in cadrul unui contract de vanzare de la vanzator la cumparator

Feedback
constituirea unui drept real
12 întrebare
Corect
Întrebare cu flag
Textul întrebării
Ati incheiat un contract de consultanta in calitate de contabil cu un client. In cazul in care clientul
respectiv nu isi respecta obligatia de a achita onorariul stabilit, va raspunde juridic in temeiul:
a.
raspunderii civile contractuale in concurs cu raspunderea disciplinara
b.
raspunderii civile contractuale
c.
raspunderii disciplinare
d.
raspunderii contraventionale
e.
raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie
Feedback
raspunderii civile contractuale
GRILE – SUPORT DE CURS – Radu Stefan Patru
Unitatea 1
1) Reprezintă obiect al raportului juridic de afaceri:

a) drepturile reale;
b) drepturile de creanță;
c) conduita părților;
d) drepturile personal nepatrimoniale.
2) Sunt bunuri imobile prin natura lor:

a) dreptul de proprietate asupra unui bun imobil;
b) un teren;
c) un lac;
d) 2 metri de stofă;
3) Sunt izvoare ale Dreptului afacerilor:

a) uzanțele în toate cazurile;
b) principiile generale ale dreptului;
c) actele normative;
d) jurisprudența în toate cazurile;

Unitatea 2
1) Sunt afirmaţii adevărate referitoare la societățile pe acțiuni:

a) nu se poate aduce aport în muncă la constituirea societăţii;
b) capitalul social trebuie să fie în valoare de cel puțin 90000 lei;
c) au personalitate juridică;
d) capitalul social este împărţit în acțiuni;
2) Sunt cazuri de încetare a societăţilor:

a) fuziunea;
b) divizarea;
c) suplimentarea valorii capitalului social;
d) dizolvarea;
3) Societățile de persoane:
a) pot emite acțiuni preferențiale;
b) se constituie intuitu personae;
c) controlul gestiunii este realizat în mod obligatoriu de cenzori;
d) capitalul social este împărțit în părți sociale;
4) Societăţile pe acţiuni în sistem unitar:

a) sunt conduse de către un Consiliu de supraveghere;
b) sunt administrate de către Consiliul de administraţie;
c) rolul esenţial în administrarea acestora revine Adunării generale extraordinare;
d) nu pot emite acţiuni preferenţiale;
5) În materia controlului societăţii:

a) este efectuat în mod exclusiv de cenzori la toate formele societare;
b) la societăţile de persoane este realizat de auditori;
c) este obligatoriu în cadrul S.R.L. în care sunt cel puţin 15 asociaţi;
d) în cadrul societăţilor pe acţiuni în sistem dualist este efectuat de auditori;
Unitatea 3
1) Contractele aleatorii:
a) presupun cunoașterea de către părți întindereaa drepturilor și obligațiilor;
b) pot fi și cu titlu oneros;
c) se caracterizează prin faptul că părțile nu cunosc întinderea drepturilor și a obligațiilor
contractuale;
d) sunt întotdeauna cu titlu gratuit;
2) Sunt afirmații corecte referitoare la obiectul contractului:

a) este alcătuit din acțiunile și inacțiunile părților;
b) trebuie să fie determinat sau determinabil;
c) este alcătuit din drepturile și obligațiile părților;
d) trebuie să fie posibil;
3) Vânzătorul are, printre altele și următoarele obligații:

a) să îl garanteze pe cumpărător împotriva evicțiunii;
b) să transmită în mod exclusiv, posesia asupra bunului;
c) să predea bunul în condițiile stabilite în contract;
d) să îl garanteze pe cumpărător împotriva viciilor aparente;
4) Reprezintă condiții de formă ale contractelor:

a) capacitatea;
b) consimțământul;
c) obiectul;
d) cauza;
5) În materia leziunii:
a) trebuie să existe o disproporție vădită între contraprestațiile părților;
b) este aplicabilă numai în cazul minorilor;
c) este un viciu de consimțământ;
d) nu poate atrage nulitatea contractului
GRILE – CIG
17. Capacitatea de exercițiu:
d) se dobândește anticipat de minorul de 16 ani care încheie contract individual de muncă;
18. Sunt cazuri de nulitate absolută:

a) un contract de donație încheiat printr-un înscris sub semnătură privată;
c) lipsa consimțământului la încheierea unui act juridic;
d) efectuarea unei plăți în temeiul unei datorii prescrise;
19. Răspunderea civilă contractuală:

a) nu presupune încălcarea unui contract civil;
b) implică și acoperirea beneficiului nerealizat de către cel care a produs paguba;
d) poate fi înlăturată în caz de forță majoră;
a) principiile generale ale dreptului;
b) recursurile în interesul legii emise de Înalta Curte de Casație și Justiție;
c) doctrina juridică;
d) uzanțele la care face trimitere legea;
21. Sunt fructe naturale:

a) dobânzile;
b) o recoltă de mere;
c) o carieră de sare;
d) o carieră de marmură;
22. Normele juridice onerative:

a) interzic destinatarilor abordarea unei conduite pentru îndeplinirea lor;
b) impun destinatarilor adoptarea unei conduite;
c) permit destinatarilor abordarea unei conduite;
d) respectarea lor este obligatorie;

a) abitația;
b) servitutea;
c) uzucapiunea;
d) testamentul;
24. În materia uzului:
a) este un dezmembrământ al dreptului de proprietate privată;
b) uzuarul poate folosi fructele numai pentru sine și pentru familia sa;
d) este cu titlu gratuit în toate situațiile;
25. Sunt clauze facultative ale contractului individual de muncă:

a) clauza de formare profesională;
b) locul muncii;
c) clauza de risc;
d) felul muncii;
26. Reprezintă puterea legislativă:

a) Curtea Constituțională;
b) Înalta Curte de Casație și Justiție;
c) Consiliul Superior al Magistraturii;
d) Avocatul Poporului;
27. Nerespectarea formei ad probationem a actului juridic:


a) se poate încheia și cu titlu gratuit;
b) vânzătorul are obligația de a-l garanta pe cumpărător numai cu privire la evicțiunea din fapta sa proprie;
c) vănzătorul răspunde numai pentru viciile ascunse ale bunului vândut;
d) cheltuielile vânzării sunt, de regulă în sarcina vânzătorului;
29. Obligația de a da reprezintă:

30. Drepturile relative:

b) sunt și dezmembrăminte ale dreptului de proprietate privată;
d) sunt în număr limitat;

a) nu presupune pierderea dreptului material la acțiune;
b) spre deosebire de decădere are ca efect pierderea a însuși dreptului prescris;
c) nu poate fi întreruptă;
d) se aplică și în cazul dreptului de proprietate publică;
32. Principiul irevocabilității actului juridic reprezintă:

1. Capacitatea de folosință:
d) este restrânsă în cazul minorilor;
2. Este un caz de nulitate absolută:

a) un contract de vânzare viciat prin dol;
c) lipsa de discernământ la încheierea unui act juridic;
d) un contract de concesiune încheiat cu nerespectarea condițiilor de fond și de formă;
3. Răspunderea civilă delictuală:

a) presupune încălcarea unui contract civil;
b) presupune legătura de cauzalitate între fapta săvârșită și prejudiciu;
d) nu implică vinovăția persoanei care a săvârșit prejudiciul;

a) uzanțele în toate situațiile;
b) deciziile Curții Constituționale;
c) legea;
d) contractul;
e) nicium răspuns corect.
5. Sunt producte:
a) chiriile;
b) roșiile dintr-o seră;
c) copacii dintr-o pădure;
d) o carieră de piatră;
6. Normele juridice supletive:

a) permit destinatarilor abordarea unei conduite pentru îndeplinirea lor;
b) interzic destinatarilor adoptarea unei conduite;
c) suplinesc voința destinatarilor când aceștia nu adoptă o anumită conduită;
d) respectarea lor este lăsată la latitudinea părților;

a) servitutea;
b) tradițiunea;
c) dolul;
d) testamentul;
8. În materia uzufructului:
a) uzufructuarul nu poate vinde bunul care face obiectul uzufructului;
b) uzufructuarul poate folosi fructele numai pentru sine și pentru familia sa;
c) este un drept real;
d) este cu titlu oneros în toate situațiile;
9. Sunt clauze obligatorii ale contractului individual de muncă:

a) clauza de risc;
b) clauza de neconcurență;
c) clauza de confidențialitate;
d) clauza de conștiință;
10. Reprezintă puterea executivă:

a) Senatul;
b) Consiliul Superior al Magistraturii;
c) Președintele României;
d) Ministerul Afacerilor Externe;
11. Nerespectarea formei ad validitatem a actului juridic:


a) se încheie în formă autentică în toate cazurile;
b) vânzătorul are obligația de a-l garanta pe cumpărător cu privire la viciile aparente;
c) cumpărătorul are obligația de a prelua bunul vândut;
d) prețul contractului poate fi stabilit și în bunuri;
13. Obligația de a face reprezintă:


b) sunt în toate situațiile nepatrimoniale;
d) sunt în număr nelimitat;

a) presupune pierderea dreptului material la acțiune;
b) la fel ca decăderea are ca efect pierderea a însuși dreptului prescris;
c) este întreruptă în caz de forță majoră;
d) poate fi invocată oricând;
16. Principiul pacta sunt servanda reprezintă:

1)Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice:
a) începe la momentul naşterii persoanei;
b) este restrânsă în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani;
c) este o aptitudine generală şi abstractă a persoanei fizice;
d) se dobândeşte şi de către copilul conceput dar nenăscut în cazul în care se naşte viu.
2)Sunt afirmaţii adevărate referitoare la persoanele fizice autorizate:

a) se înregistrează la orice Registru al comerţului;
b) trebuie să fie proprietari ai sediului în care îşi desfăşoară activitatea;
c) pot angaja cel mult 3 salariaţi;
d) îşi pot desfăşura activitatea în cel mult 10 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN.
3)Pot beneficia de prevederile legale care reglementează PFA debutant:

a) studenţii, indiferent de vârstă;
b) numai studenţii din cadrul universităţilor de stat;
c) studenţii care se află cel puţin în anul II de studiu care au promovat toate examenele;

GRILE – Jeni
1. Reprezinta o modalitate de dobandire a dreptului de proprietate privata de catre particulari:

a.exproprierea pentru cauza de utilitate publica
b.traditiunea in cazul darurilor manuale
c.concesiunea unui bun care apartine statului
d.uzucapiunea in cazul detinerii bunului de catre posesorul neproprietar pentru o perioada de cel mult 2
ani
e.superficia
2. Este o afirmatie adevarata referitoare la drepturile absolute:

a.sunt exercitate de catre un creditor si un debitor
b.sunt nelimitate
c.au intotdeauna caracter patrimonial
d.presupun un subiect pasiv nedeterminat
e.sunt numai personal nepatrimoniale, adica aflate in stransa legatura cu persoana titularului
3. Este un efect al nulitatii actului juridic:

a.prelungirea contractului
b.rezilierea contractului cu executare succesiva
c.restituirea contraprestatiilor partilor contractante
d.confirmarea actului juridic lovit de nulitate absoluta
e.validarea actului juridic
4. Norma juridica prevazuta de art. 1662 Cod civil, potrivit careia: Preţul poate fi determinat şi de către
una sau mai multe persoane desemnate potrivit acordului părţilor, este o norma:
a.imperativa onerativa
b.imperativa prohibitiva
c.dispozitiva supletiva
d.facultativa
e.dispozitiva permisiva
5. Reprezinta puterea judecatoreasca:

a.Camera Deputatilor
b.Judecatoria Arad
c.Curtea Constitutionala
d.Curtea de Conturi
e.Consiliul Legislativ
6. Cu privire la forma ad probationem a actului juridic:

a.este obligatorie in cazul contractului de donatie
b.nu presupune formalitati solemne, precum autentificarea in fata notarului
c.in cazul in care nu este respectata are drept consecinta inopozabilitatea actului incheiat fata de terti
d.se aplica numai pentru actele juridice unilaterale
e.nerespectarea acesteia atrage nulitatea actului juridic incheiat
7. Un tablou de colectie este un bun:

a.mobil, fungibil, divizibil, accesoriu
b.imobil, nefungibil, indivizibil, accesoriu
c.mobil, nefungibil, indivizibil, principal
d.mobil, nefungibil, indivizibil, accesoriu
e.imobil, fungibil, divizibil, accesoriu
8. Este o afirmatie adevarata referitoare la dol - viciu de consimtamant:

a.presupune o vadita disproportie intre contraprestatiile partilor contractante
b.are drept sanctiune reducerea contraprestatiilor partilor contractante
c.intervine doar in actele juridice multilaterale
d.are drept consecinta nulitatea absoluta a actului juridic incheiat
e.este o eroare provocata de catre cealalta parte contractanta
9. Cu privire la nulitatea absoluta:

a.nu are caracter de sanctiune
b.poate fi invocata de catre orice persoana interesata
c.nu poate afecta actele juridice cu executare succesiva
d.este intotdeauna si totala, adica afecteaza intregul act juridic
e.intervine atunci cand este incalcat un interes individual
10. Sunt izvoare ale dreptului in toate situatiile:

a.opiniile doctrinarilor
b.legile
c.principiile generale ale dreptului
d.jurisprudenta
e.uzantele
11. Obligatia de a da reprezinta:

a.obligatia prin care debitorul nu poate garanta indeplinirea rezultatului obligatiei
b.prestarea unui serviciu
c.prestarea muncii de catre salariat
d.constituirea unui drept real
e.transmiterea bunului in cadrul unui contract de vanzare de la vanzator la cumparator
12. Ati incheiat un contract de consultanta in calitate de contabil cu un client. In cazul in care clientul
respectiv nu isi respecta obligatia de a achita onorariul stabilit, va raspunde juridic in temeiul:
a.raspunderii civile contractuale in concurs cu raspunderea disciplinara
b.raspunderii civile contractuale
c.raspunderii disciplinare
d.raspunderii contraventionale
e.raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie
28.05.2020 Seria B, CSIE PROBA DE VERIFICARE

b. Relativitatii,
a. Persoana fizica in varsta de 16 ani, casatorita,
d. Persoana fizica in varsta de 18 ani,
e. Persoana juridica, avand desemnate organele de conducere,
a. Consumptibile,
c. Indivizibile,
d. Fungibile,
e. Generic determinate,
a. Fungibil,
c. Imobil prin destinatie,
e. Divizibil,
a. Nepatrimonial,
b. Principal,
c. Relativ,
d. Absolut,
e. Scriptae in rem,
a. Act juridic unilateral,
f. Contract real.
a. Sinalagmatic
b. Bilateral,
c. Consensual,
d. Comutativ,
e. Inter vivos,
f. Solemn.

d. Vanzatorul si cumparatorul,
f. Dolul.
b. Societatea pe actiuni,
d. Societatea in nume colectiv,
e. Societatea cu raspundere limitata,
a. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care sunt reprezentate prin titluri de
valoare,
b. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care nu sunt reprezentate prin titluri de
valoare,
c. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, negociabile si care sunt reprezentate prin titluri de valoare,
d. Capitalul social este impartit in parti de interes transmisibile, nenegociabile si care sunt reprezentate prin titluri de
valoare,
e. Capitalul social este impartit in parti de interes netransmisibile, nenegociabile si care sunt reprezentate prin titluri
de valoare,
b. Munca,
c. Comodat,
a. Dobanzi,
b. Dividende,
c. Bonificatii,
d. Redevente,

a. Presupune oprirea termenului de prescriptie si continuarea acestuia dupa incetarea cauzei de suspendare,
b. Presupue oprirea termenului de prescriptie si inceperea unui nou termen dupa incetarea cauzei de suspendare,
c. Intervine printr-un act voluntar de executare,
d. Intervine prin constituirea ca parte civila in cadrul procesului penal,
b. Se incheie intre doua persoane juridice,
e. Se incheie intre doua persoane fizice,

c. Fungibil,
e. Divizibil,
a. Nepatrimonial,
b. Accesoriu,
c. Propter rem,
d. Absolut,
e. Scriptae in rem,
f. Contract real.
a. Sinalagmatic
b. Bilateral,
c. Consensual,
d. Comutativ,
e. Inter vivos,
f. Solemn.

f. Dolul.
d. Sucursala,
a. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care sunt reprezentate prin titluri de
valoare,
b. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care nu sunt reprezentate prin titluri de
valoare,
c. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, negociabile si care sunt reprezentate prin titluri de valoare,
d. Capitalul social este impartit in parti de interes transmisibile, nenegociabile si care sunt reprezentate prin titluri de
valoare,
e. Capitalul social este impartit in parti de interes netransmisibile, nenegociabile si care sunt nu reprezentate
prin titluri de valoare,
b. Munca,
c. Comodat,
d. Redeventele,
a. Presupue oprirea termenului de prescriptie si continuarea acestuia dupa incetarea cauzei de intrerupere,
b. Presupue oprirea termenului de prescriptie si inceperea unui nou termen de 1 an dupa incetarea cauzei de intrerupere,
16
B. Teste de verificare a cunoştinţelor
I. Teste grilă
a) norma juridică
d) societatea
conduită
17
12. Normele dispozitive pot fi:
a) permisive
b) onerative
c) supletive
d) prohibitive
13. Normele onerative sunt:
a) norme dispozitive
b) norme prohibitive
c) norme supletive
d) norme imperative
a) normele generale
b) normele speciale
a) se completeaz ă cu norme din acte normative care urmează să apară
18
c) numai încălcarea normei juridice atrage aplicarea forţei coercitive a
statului
le respectă
a) oficială
b) autentică
c) sistematică
d) logică
19
a) extensivă
b) restrictivă
c) autentică
d) literală
a) istorică
b) gramaticală
c) sistematică
d) logică
a) cazuală
b) restrictivă
c) extensivă
d) literală
d) normele de drept privat sunt apărate doar la sesizarea părţii interesate
căreia i s-a încălcat un drept subiectiv
a) dreptul muncii
b) dreptul fiscal
c) dreptul penal
d) dreptul civil
c) dreptul penal
20
ei din vigoare
b) norma juridică să nu se mai aplice atunci când relaţiile sociale reglementate sau
anterior intrării ei în vigoare
ulterior ieşirii ei din vigoare
21
a) directă
b) indirectă
c) tacită
d) implicită
43. Formularea „de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ toate
reglementările contrare se consideră abrogate” este specifică abrogării:
a) directe
b) implicite
c) tacite
d) indirecte
a) abrogarea
a) jurisprudenţa
b) obiceiul juridic
d) actul normativ
c) obiceiul juridic
d) actul normativ
c) să se permită aplicarea sa printr-o normă juridică din cuprinsul unui act
normativ prin care se face trimitere la acel obicei
a) actul normativ
22
b) jurisprudenţa
c) doctrina
a) obiceiul
b) doctrina
c) jurisprudenţa
b. Acțiunile sau inacțiunile pe care subiectul activ le poate pretinde, iar subiectul pasiv este
ținut să l îndeplinească
imobile
b. Prin natura lor sunt imobile, dar devin mobile prin anticipație față de cel care le cumpără
separat de sol pentru a le culege
transmisiunii
b. Transferul dreptului de proprietate se face odată ce contractul a fost încheiat, chiar dacă
bunurile nu au fost individualizate
obligații)
b. Bunurilor nefungibile (adică acelea care nu pot fi înlocuite unele cu altele în executarea
unei obligații)
tuturor celorlalți
private)
etc)
d) Nici o variantă
Aplicații – Dr. Afacerilor 22 -29 Aprilie
1. O societate comercială are 5 asociați cu părți sociale diferite, unul deținând 50% din
totalul părților sociale. Ce fel de contract de societate au semnat?
a) Unilateral
b) Bilateral
c) Multilateral
Răspuns corect c.
d) accesoriu
e) Răspuns corect a.
3. Rezoluțiunea:
d) Răspuns corect b.
4. Rezilierea:
d) Răspuns corect c.
5. Apa:
Răspuns corect b
a) Un fruct natural
b) Un product
c) Un fruct civil
e) Răspuns corect c.
c) bunuri mobile
Răspuns corect a,d
Răspuns corect c.
a) Incorporal
b) Fungibil
c) Neconsumptibil
d) Accesoriu
e) Răspuns corect b
Răspuns corect d.
Răspuns corect c.
Răspuns corect a, b,c
Răspuns corect b,c, d.
care o absoarbe
societăți
d) Nici o variantă
Răspuns corect a, b, c
Răspuns corect b.
patrimonial:
b) Nu este legală
Răspuns corect b, c.
b) Prin împărțirea patrimoniului unei persoane juridice între 2 sau mai multe persoane
juridice care există deja, cu efectul persoanei juridice inițiale
să existe
Răspuns corect a, b, c.
fundație
rezulta persoane juridice noi de alt tip decât cel din care face parte societatea
inițială
Răspuns corect a,c.
proprietate
juridic civil
c) personalitatea juridică a persoanei fizice este subordonată unei singure condiții: ca
ființa umană să se nască vie
d) nici o variantă
e)
9. Patronul X moare. El are doi fii și o soție care este însărcinată. După moartea lui
S, soția aduce pe lume o fetiță:
a) X va fi moștenit exclusiv de cei 2 fii ai săi și de soția sa, fiica nefiind moștenitoare
întrucât nu era născută la data decesului
d)
e)
13. Identificați în ce situație persoana lipsită de capacitate de exercițiu poate încheia și
singur anumite acte prevăzute de lege.
Persoanele lipsite de capacitate de exercițiu sunt minorii care nu au împlinit 14 ani.
Pentru aceștia din urmă, actele juridice se încheie de către reprezentanții lor legali în
numele acestora, respectiv de părinți sau tutore. Cu toate acestea, persoana lipsită de
capacitate de exercițiu poate încheia singură actele anume prevăzute de lege, actele
de conservare, precum și actele de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și
care se execută la momentul încheierii lor. ( De exemplu cumpararea unui covrig de
către minor reprezintă un act de dispoziție de mică valoare).
b) Minorul care a fost de bună-credință la încheierea căsătoriei păstrează capacitatea
deplină de exercițiu
ani, presupune:
b) Pot încheia ei înșiși actele juridice de dispoziție prin care dobândesc drepturi și își
asumă obligații, dar cu încuviințarea prealabilă a părinților sau a tutorelui chemat
potrivit legii sa le asigure ocrotirea
lor.
juridică
6. Identificați care afirmații sunt adevărate sau false:
a) Raporturile juridice nepatrimoniale intră în categoria raporturilor juridice civile
(Raporturile juridice civile cuprind raporturile patrimoniale si nepatrimoniale)
b) Persoana juridică fără scop lucrativ urmărește în desfășurarea activității obținerea
de profit FALS – fara scop lucrativ – nu urmareste obtinerea de profit
c) Sucursala este un dezmembrământ al societății care poate avea personalitate
juridică FALS – sucursala nu este o entitate de sine statatoare, fiala are identitate
juridica
d) Fuziunea între o persoană juridică cu scop nepatrimonial și o persoană juridică cu
scop patrimonial nu este legală (fuziune se poate face intre doua entitati cu acelasi
scop)
e) Subiectul, conținutul și obiectul formează structura raportului juridic civil (rap
juridic are 3 componente subiectul – partile și continutul – drepturile si obligatiile
care decurg din raport, subiectul –
d. Nici o variantă
c) Accesoriu
a) Pentru neexecutarea contractului cu executare succesivă (contractul de inchiriere)
d) Nici o variată
c) Vor putea funcționa mai multe societăți comerciale cu același obiect de activitate
c) Dacă contractul de închiriere nu a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale
teren (bun imobil):
d) Nici o variantă
d) Nici o variantă
19. O persoană fizică autorizată:
d) Are dreptul să angajeze cel mult 3 persoane cu CIM
28.05.2020 Seria A, CSIE, PROBA DE VERIFICARE

g. In sediile din strainatate ale agentiilor de turism romanesti,
h. În institutiile de cult romanesti din strainatate,
i. În sediile misiunilor diplomatice straine aflate in Romania,
j. In apele internationale,
k. La bordul navelor si aeronavelor sub pavilion romanesc aflate in strainatate,
g. Persoana fizica in varsta de 16 ani, necasatorita,
j. Persoana fizica in varsta de 18 ani, pusa sub interdictie judecatoreasca,
k. Persoana juridica, neavand desemnate organele de conducere,
g. Imobile prin natura lor,
i. Mobile prin nattura lor,
j. Mobile prin anticipatie,
k. Imobile prin destinatie,
g. Imobil prin destinatie,
h. Imobil prin natura sa,
i. Fungibil,
j. Aflat in circuitul civil,
k. Divizibil,
l. Determinat generic.
g. Nepatrimonial,
h. Accesoriu,
i. Propter rem,
j. Absolut,
k. Scriptae in rem,
g. Act juridic bilateral,
l. Contract real.
g. Sinalagmatic
h. Bilateral,
i. Consensual,
j. Comutativ,
k. Inter vivos,
l. Solemn.

j. Donatorul si donatarul,
l. Dolul.
h. Asociatia in participatiune,
j. Sucursala,
k. Punctul de lucru,
g. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care sunt reprezentate prin titluri de
valoare,
h. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care nu sunt reprezentate prin titluri de
valoare,
i. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, negociabile si care sunt reprezentate prin titluri de valoare,
j. Capitalul social este impartit in parti de interes transmisibile, nenegociabile si care sunt reprezentate prin titluri de
valoare,
k. Capitalul social este impartit in parti de interes netransmisibile, nenegociabile si care sunt nu reprezentate
prin titluri de valoare,
g. Asistenta juridica,
h. Munca,
i. Comodat,
j. Prestari servicii,
k. Asociere in participatiune,
g. Numai obligatiunile,
h. Actiunile cu dividend prioritar,
i. Numai actiunile nominative,
j. Redeventele,
k. Numai actiunile la purtator,
g. Reprezinta aport in industrie,
h. Reprezinta aport in creante,
i. Reprezinta aport in natura,
j. Reprezinta aport in numerar,
k. Reprezinta aport in munca,
g. Au un mandat de 2 ani,
h. Au un mandat de 3 ani,
i. Au un mandat de 4 ani,
j. Sunt numiti de catre Directorul Registrului Comertului,
k. Sunt numiti de catre AGA Extraordinara,
g. Este profesionist necomerciant persoana fizica,
h. Este profesionist comerciant persoana juridica,
i. Este profesionist necomerciant persoana juridica,
j. Se infiinteaza prin act constitutiv incheiat in forma autentica,
k. Poate avea maxim 3 angajati si 5 coduri CAEN in obiectul de activitate,
l. Poate avea maxim 5 angajati si 3 coduri CAEN in obiectul de activitate.
g. Societatea pe actiuni infiintata prin subscriptie publica,
h. Societatea in nume colectiv,
i. Societatea pe actiuni,
j. Societatea in comandita simpla,
k. Societatea cu raspundere limitata la infiintarea careia se aporteaza un imobil,
g. Presupue oprirea termenului de prescriptie si continuarea acestuia dupa incetarea cauzei de intrerupere,
h. Presupue oprirea termenului de prescriptie si inceperea unui nou termen de 1 an dupa incetarea cauzei de intrerupere,
i. Intervene intre parinti si copiii lor minori,
j. Intervine intre soti, pe perioada casatoriei,
k. Intervine prin introducerea unei cereri de chemare in judecata,
g. Se incheie doar intre persoane avand capacitate de exercitiu,
h. Se incheie intre doua personae fizice,
i. Se incheie in forma autentica,
j. Trebuie sa contina clauza de mobilitate,
k. Se incheie intre doua persoane juridice,
l. Se inregistreaza la Administratia Financiara.
28.05.2021 Seria B, CSIE PROBA DE VERIFICARE

m. Prohibitive si onerative,
n. Onerative si dispozitive,
o. Permisive si supletive,
p. Prohibitive si dispozitive,
q. Permisive si dispozitive,
r. Niciun raspuns corect.
b. Relativitatii,
m. Persoana fizica in varsta de 16 ani, casatorita,
n. Persoana fizica in varsta de 17 ani, aflata sub tutela,
o. Persoana fizica in varsta de 18 ani, decazuta din drepturi,
p. Persoana fizica in varsta de 18 ani,
q. Persoana juridica, avand desemnate organele de conducere,
m. Consumptibile,
n. Mobile prin determinarea legii,
o. Indivizibile,
p. Fungibile,
q. Generic determinate,
m. Fungibil,
n. Imobil prin natura sa,
o. Imobil prin destinatie,
p. Aflat in circuitul civil,
q. Divizibil,
r. Determinat generic.
m. Nepatrimonial,
n. Principal,
o. Relativ,
p. Absolut,
q. Scriptae in rem,
m. Act juridic unilateral,
n. Contract aleatoriu,
o. Contract consensual,
p. Contract bilateral,
q. Contract sinalagmatic,
r. Contract real.
m. Sinalagmatic
n. Bilateral,
o. Consensual,
p. Comutativ,
q. Inter vivos,
r. Solemn.

m. Succesorii universali,
n. Succesorii cu titlu universal,
o. Succesorii cu titlu particular,
p. Vanzatorul si cumparatorul,
q. Creditorii chirografari,
m. Lipsa formei ceruta ad probationem,
n. Lipsa formei ceruta pentru opozabilitate fata de terti,
o. Lipsa formei ceruta pentru validitatea actului juridic,
p. Eroarea indiferenta,
q. Eroarea viciu de consimtamant,
r. Dolul.
m. Societatea europeana,
n. Societatea pe actiuni,
o. Societatea simpla,
p. Societatea in nume colectiv,
q. Societatea cu raspundere limitata,
m. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care sunt reprezentate prin titluri de
valoare,
n. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, nenegociabile si care nu sunt reprezentate prin titluri de
valoare,
o. Capitalul social este impartit in parti sociale transmisibile, negociabile si care sunt reprezentate prin titluri de valoare,
p. Capitalul social este impartit in parti de interes transmisibile, nenegociabile si care sunt reprezentate prin titluri de
valoare,
q. Capitalul social este impartit in parti de interes netransmisibile, nenegociabile si care sunt reprezentate prin titluri
de valoare,
m. Asistenta juridica,
n. Munca,
o. Comodat,
p. Prestari servicii,
q. Asociere in participatiune,
m. Societatea simpla,
n. Societatea in nume colectiv,
o. Societatea pe actiuni,
p. Societatea cu raspundere limitata,
q. Societatea in comandita simpla,
m. Reprezinta aport in industrie,
n. Reprezinta aport in creante,
o. Reprezinta aport in natura,
p. Reprezinta aport in numerar,
q. Reprezinta aport in munca,
a. Dobanzi,
b. Dividende,
c. Bonificatii,
d. Redevente,

m. Este profesionist comerciant persoana fizica,
n. Este profesionist comerciant persoana juridica,
o. Este profesionist necomerciant persoana juridica,
p. Se infiinteaza prin act constitutiv incheiat in forma autentica,
q. Poate avea maxim 3 angajati,
r. Are capitalul social minim de 200 lei.
m. Societatea pe actiuni infiintata prin subscriptie publica,
n. Societatea in nume colectiv,
o. Societatea pe actiuni,
p. Societatea in comandita simpla,
q. Societatea cu raspundere limitata la infiintarea careia se aporteaza un imobil,
m. Presupune oprirea termenului de prescriptie si continuarea acestuia dupa incetarea cauzei de suspendare,
n. Presupue oprirea termenului de prescriptie si inceperea unui nou termen dupa incetarea cauzei de suspendare,
o. Intervine printr-un act voluntar de executare,
p. Intervine prin constituirea ca parte civila in cadrul procesului penal,
q. Intervine prin introducerea unei cereri de chemare in judecata,
m. Se incheie doar intre persoane avand capacitate de exercitiu,
n. Se incheie intre doua persoane juridice,
o. Se incheie in forma autentica,
p. Trebuie sa contina clauza de mobilitate,
q. Se incheie intre doua persoane fizice,
r. Se inregistreaza la Administratia Financiara.

Grile Drept Merged

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Drept Merged

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MODEL TESTE

. Abrogarea normei juridice înseamnă ieșirea ei din vigoare ca urmare a:

7, Aplicarea în timp a normei juridice este guvernată de principiul:

9. Normele de drept se aplică:

10. Apatrizii sunt:

11. Interpretarea oficială a normei juridice:

4. În legislatia română, dreptul Uniunii Europene:

15. Directivele adoptate de institutiile Uniunii Europene:

17. Subiectele raportului juridic civil:

18. Persoana fizica își dovedește starea civilă cu:

9. Capacitatea de folosință a persoanei fizice:

21. Capacitatea de folosință a persoanei fizice încetează:

22. Capacitatea de exercitiu reprezinta:

23. Sunt lipsite de capacitate deplină de exercitiu:

24. Beneficiază de capacitate de exercitiu restrânsă:

25. Minorul cu vârsta de 16 ani:

26. Minorii lipsiti de capacitate de exercitiu încheie acte juridice prin:

27. Persoana juridică, subiect colectiv de drept:

28. Patrimoniul persoanei juridice este format:

30. Persoanele juridice cu scop patrimonial:

31. Fuziunea persoanei juridice se realizează prin:

}2. Contopirea unor persoane juridice în vederea fuziunii se realizează prin:

34. În cazul di totale:

a) nepatrimonial; \ OZ'l.hJ ( f’“‘“&« dm)

7. Dreptul de proprietate este: (fwmm& )

10. Obligatia de a da reprezintă:

Nîndatorirea subiectului pasiv de a remite material un bun;

(B)indatorirea subiectului pasiv de a constitui sau transmite un drept rea;

d) îndatorirea subiectului pasiv de a presta un serviciu.

11. În cazul obligaţiilor de diligent, subiectul pasiv:

a) se obligă să convingă o altă persoană să încheie un contract;

b) îşi asumă un rezultat obligatoriu bine determinat;

d) nu are nicio obligatie.

, bunurile se clasifică în:

d) nicio variantă corectă.

2. Potrivit Codului civil român, bunurile potfi mobile:

3. În functie de natura lor, bunurile se împart în:

a) imobile prin anticipatie;

d) nicio variantă corectă.

ce este guvernată de aplicarea:

a) principiului aplicării legii noi;

(BDrincipiul specialității capacității de folosință;

d) principiul aplicării legii mai favorabile.

a) scos din circuitul civil;

b) imobil prin destinatie;

(d) mobil prin natura sa.

13. Regulamentele adoptate de instituţiile Uniunii Europene:

b) sunt norme de recomandare;

E a) drepturile subiective si obligatiile corelative;

15. Prin continutul raportului juridic civil intelegem:

b) prestatiile la care este obligat debitorul;

c) părţile raportului juridic;

d) bunurile in legătură cu care se stabileste raportul juridic.

Jfuoove de (mî»(_ WA Uty

1. (0,25)Normele dispozitive sunt:

1. Ce principii guvernează aplicarea legii în timp?

1. Are capacitate de exercițiu:

2. Poate deveni profesionist comerciant persoană fizică:

3. Are personalitate juridică:

5. Banii sunt bunuri:

6. Este eroare viciu de consimtământ:

7. Obligația de a presta un serviciu este:

8. Dreptul la domiciliu este:

9. Se înființează prin statut: