IX.1.

Definiţie – compuşi ce conţin în moleculă ca grupă funcţionala cel

puţin un atom de halogen (X, (X Hal) legat printr
printr-o
o legătură covalentă de un
atom de carbon aflat în diferite stări de hibridizare
 COMPUŞI HALOGENAŢI NATURALI

 compus cu rol de repelent produs

de algele roṣii

compus bio
bi sintetizat
biosintetizat
i t ti t de
d iiepurele
l dde mare d
după
ă
ingerarea produsului de mai sus – rol de repelent
 Proprietăţi şi utilizări - importanţa

 Nu sunt inflamabili
 Sunt buni solvenţi (clorura de metilen, tetraclorura de carbon)
 Agenţi de răcire (freonul)
 Utilizaţi în medicină ṣi farmacie (cloroformul
(cloroformul))
 Precursori în sinteza majorităţii claselor de derivaţi funcţionali
ṣi a numeroṣi compuṣi cu importanţă industrială

COMPUŞII CHIMIEI
HALOGENAŢI = ORGANICE
ALIFATICE
IX.2. Clasificare. Nomenclatur
Nomenclatură
ă
 Clasificare
C f
 după tipul atomului de halogen:
- derivaţiţ fluoruraţiţ (R-F),
( ), cloruraţiţ (R-Cl),
( ), bromuraţiţ ((R-Br),
), ioduraţiţ (R-I)
( )
 după nr. de atomi de halogen din moleculă:
- mono-, di-, trihalogenaţi etc.

Derivat monohalogenat
h l Derivati dihalogenati
dh l
CH3 CH2 CH2 Cl CH3 CH2 CH Cl CH3 CH CH2 CH2 CH2 CH2
Cl Cl Cl Cl Cl
derivat
de ivat dihalogenat derivat dihalogenat
geminal vicinal

 după natura atomului de carbon de care este legat halogenul:

- primari,
primari secundari
secundari, terţiari

CH 3
CH 3 CH 2 CH 2 Cl CH 3 CH CH 3 CH 3 CH 2 C CH 3
Cl Cl
derivat halogenat derivat halogenat derivat halogenat
primar secundar tertiar
 după structura radicalului hidrocarbonat
A. cu catenă saturată:
saturată conţin radicali alchil, cicloalchil (Csp3) => derivaţi halogenaţi saturaţi
B cu catenă nesaturată:
B.
- X legat de dubla legătură (Csp2) – derivaţi halogenaţi vinilici
- X legat de atomul de carbon din poziţia alilică (Csp3) - derivaţi halogenaţi alilici
ega de un
- X legat u alt
a atom
a o din
d catena
ca e a nesaturată
esa u a ă d
diferit
e de ce
cei vinilici
c ṣṣi alilici
a c
C. cu nuclee aromatice:
- X legat de un atom de C din nucleul aromatic (Csp2) => derivaţi halogenaţi aromatici
- X legat de atomul de C din poziţa benzilică (Csp3) => derivaţi halogenaţi benzilici
- X legat de un alt atom de C din moleculă diferit de cei aromatici ṣi benzilici
  Nomenclatura

 două nomenclaturi aplicabile compuşilor halogenaţi:

- prima
prima,, aplicabilă tuturor compuşilor halogenaţi, este cea IUPAC:

♦ numele derivaţilor halogenaţi se formează prin adăugarea numelui halogenului

plus particula –o– (de exemplu cloro cloro--, bromo
bromo--) ca prefix la numele hidrocarburii cu acelaşi
număr de atomi de carbon
♦ poziţia halogenului se notează cu cea mai mică cifră posibilă, iar în cazul
prezenţei mai multor atomi de halogen
halogen, aceştia vor ocupa de asemenea cele mai mici
poziţii posibile şi vor fi menţionaţi în ordine alfabetică (halogenul are prioritate mai mare
decât grupele alchil)
♦ numărul atomilor de halogen de acelaşi fel se indică prin prefixul corespunzător
(di--, tri-
(di tri- etc.)
♦ doi atomi de halogen legaţi de acelaşi atom de carbon se numesc geminali,
iar halogenii legaţi de atomi de carbon vecini se numesc vicinali
♦ în compuşii halogenaţi aromatici,
aromatici poziţiile atomilor de halogen se indicǎ prin
cifre sau prin prefixele orto
orto,, meta
meta,, para
para..
- cea de-
de-a doua nomenclatură (uşor de folosit în cazul derivaţilor halogenaţi cu molecule
simple):
p ) halogenuri
g ale radicalilor alchil corespunzǎtoare:
p fluorură,, clorură,, bromură sau
iodură de alchil /aril
Exemple:
IX.3. Structură şi izomerie
 Structura
St uctu a

 atomii de halogen  situaţi în grupa a 7-

7-a a sistemului periodic, având valenţa 1 pot
1
forma doar o singură legătură σ cu restul organic;
organic;
  Izomerie
 Legarea grupei funcţionale halogen la o structură de hidrocarbură determină apariţia
izomeriei de poziţie (atomul de halogen sau alt substituent se poate lega în diverse poziţii
ale catenei).
catenei).
 În funcţie de natura şi complexitatea radicalilor organici de care sunt legate grupele
halogen  moleculele halogenoderivaţilor mai pot prezenta izomerie de catenă şi
izomerie geometrică
 Apariţia unui centru de chiralitate la atomul de carbon purtător al grupei funcţionale 
compuşi optic activi – izomerie optică
IX 4 Metode
IX.4. M t d de
d obţinere
bţi
 Metode speciale

 Derivaţii fluoruraţi şi ioduraţi nu se pot obţine prin metode directe din cauza
reactivităţii
ti ităţii prea marii a flfluorului
l i şii prea mici d l i  se folosesc
i i a iiodului f l reacţiile
ţiil dde
schimb de halogeni între o clorură sau o bromură organică şi o fluorură sau
iodurǎ anorganică.
 Din alcooli cu reactivi speciali:
speciali: HCl gazos/Et2O, SOCl2, PBr3, I2 / P roşu

 Metodă pentru derivaţii halogenaţi aromatici (în special ioduraţi ṣi fluoruraţi) -

- din săruri de diazoniu aromatice (obţinute în urma reacţiei de diazotare a
aminelor aromatice) şi halogenuri anorganice – v. si Cap. Amine. Săruri de
diazoniu

Ar NH2 + HNO2 HCl Ar N N Cl Ar-N≡N]+ + CuCl  Ar-Cl + N2

amina
i primara
i sare de diazoniu
aromatica (clorura de arildiazoniu) Ar-N≡N]+ + CuBr  Ar-Br + N2

acid azotos generat "in situ" Ar-N≡N]+ + KI  Ar-I + N2

din NaNO2 si HCl Ar-N≡N]
Ar N≡N]+ + HBF4  Ar-F
Ar F + N2
Izomerul γ (aaaeee
(aaaeee)), numit ṣi lindan, are acţiunea insecticidă cea mai puternică