Facultatea de Farmacie

Derivați Halogenați

Chimie Organică, anul II de studiu

Andrei Gâz Florea

Pentru uz intern!!!
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material!!!
2021-2022
Introducere
• Derivați ai hidrocarburilor - prin înlocuirea unuia sau mai multor atomi
de hidrogen cu halogeni;
• Formulă generală: R-X
• R= radical hidrocarbonat
• X= halogen (F, Cl, Br, I)
• Legătura C-X este polară – polaritatea crește cu electronegativitatea
halogenului, însă polarizabilitata (ruperea legături) scade de la iod la
fluor, unde legătura C-I este cea care se rupe cel mai repede;
• Denumirea drivațiilor halogenați se face prin precizarea poziției sau
pozițiilor atomului/atomilor de halogen de pe moleculă, halogenul și
hidrocarbura pe care este atașat acesta;
• Ordinea este dată de ordinea alfabetică;
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Nomenclatura

• Exemple:

3-cloro-2-fluoro-pentan
(3-chloro-2-fluoropentane)
Cl Cl

Br

Doar nitroderivații au o prioritate mai mică la denumirea compușilor

organici. Astfel un rest de hidrocarbură aromatică va avea prioritate la
alegerea poziției pe o catenă primind un nr mai mic decât halogenii.
F Cl
2-bromo-4-(5-cloro-3-fluorohexan-2-il)-1-(diclorometil)benzen
(2-bromo-4-(5-chloro-3-fluorohexan-2-yl)-1-(dichloromethyl)benzene)
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Nomenclatura
• Denumiri uzuale:

Clorură de etil Clorură de vinil Clorură de alil Clorură de benzil

(Cloroetenă) (3-cloropropenă)

I I
CH
I
Cloroform Iodoform Freon 12

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Clasificare
• În funcție de numărul atomilor de halogen:
• compuși mono-, di-(geminali, vicinali și izolați), tri-, poli-halogenați;
• În funcție de reactivitate:
• cu reactivitate normală: halogenul se leagă de un atom de carbon cu hibridizare
sp3;
• cu reactivitate redusă: halogenul se leagă de un atom de carbon cu hibridizare sp
sau sp2;
• cu reactivitate crescută (mărită): halogenul se leagă de o grupare metilen legată
direct de o legătură dublă sau un nucleu aromatic (pozițiile alil si benzil);
• În funcție de natura radicalului hidrocarbonat:
• Saturați, nesaturați, aromatici;
• Primari, secundari, terțiari.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Izomerie (constituțională și stereochimie)
• De poziție;
2 sau 3 sau 4-clorotoluen
• De catenă;

• Geometrică;
2-cloro-5-metilheptan 2-cloro-3,4-dimetilhexan

• Optică;
(Z)-(1-cloro-2-fluoro (E)-(1-cloro-2-fluoro
-1-en-1-il)benzen -1-en-1-il)benzen

(R)-2-benzil-3-cloro-2-fluoropropan-1-ol (S)-2-benzil-3-cloro-2-fluoropropan-1-ol

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți fizice
• Termenii inferiori ai compușilor monohalogenați saturați (alchil și cicloalchil)
sunt gazoși la temperatura camerei, termenii mijlocii sunt lichizi, iar cei
superiori sunt solizi;
• Derivații halogenați prezintă o bandă caracteristică puternică în IR la 500 (C-
I), 500-600 (C-Br), 600-800 (C-Cl) și 1000-1400 cm-1 (C-F);
• Halogenii dezecranează puternic astfel că în RMN protonii din vecinătate vor
da semnale între 3 și 4 ppm;
• Mărirea numărului de atomi de halogen din moleculă mărește p.t. și p.f. ale
derivaților halogenați ( lichizi și solizi la temp. obișnuită);
• În cazul compușilor halogenați aromatici, compușii monohalogenați sunt
lichizi, iar cei polihalogenați sunt, în general, solizi;
• Insolubili in apa – solubili in majoritatea solventilor organici;
• Densitate mai mare ca și a apei: cloruri < bromuri < ioduri;
• Halogenurile de benzil și de alil sunt lacrimogene;
• Compușii halogenați sunt în general toxici;
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Metode de sinteză
• Din hidrocarburi alifatice prin substituție radicalică (vezi mecanism
alcani – fotochimic sau termic – doar clorul si bromul direct);
• Agenți de halogenare: halogenul, N-bromosuccinimida, H-
clorosuccinimida, N-iodosuccinimida, floururi sau ioduri ale metalelor
(HgF2, NaI);
• Adiții de halogen, acizi halogenați sau acizi hipohalogenați la legături
multiple (adiție radicalică sau adiție electrofilă – vezi mecanismele);
• La dienele conjugate are loc o adiție 1,4 sau 1,2 în funcție de condițiile de
reacție;
• Adiție radicalică la benzen (se obține HCH – hexaclorociclohexanul);
• Substituție radicalică la catena laterală hidrocarbonată a nucleelor
aromatice (ex. toluen) – mecanismul de substituție radicalică identic ca
și în cazul alcanilor alcani;
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Metode de sinteză
• Adiții de halogen sau hidracizi la legături multiple (adiție radicalică –
mecanism de reacție) – se realizează în prezența peroxizilor, oxigenului
atmosferic la UV;
• Adiție radicalică la benzen (se obține HCH – hexaclorociclohexanul);
• De ex. HBr se adiționează la alchene sau alchine anti-Markovnikov;
• Nu sunt stereoselective în majoritatea cazurilor;
• Halogenii se adiționează în fază gazoasă sau în solvenți nepolari – reacții
nesteoreospecifice;
• Mecanismul reacției este homolitic înlănțuit prin atomi liberi de brom:

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Metode de sinteză
• Mecanismul reacției este homolitic înlănțuit prin atomi liberi de brom:

peroxid
Reacția decurge “anti-Markovnikov”
Initiere: deoarece se formează un radical la un
atom de carbon secundar care este
caldura mai stabil decât unul format la un
RO OR 2RO atom de carbon primar
1) Inițierea reacției sau lumina
RO
+ H Br R-OH + Br
Propagare intra in reactie cu formarea
Br
unui nou radical
R CH CH2 + Br R CH CH2

R CH CH2 + H Br R CH CH2 + Br
Se formează o legătură nouăa C-H Br H Br

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de sinteză
• Reacția de bromurare blândă utilizând N-bromosuccinimidă (NBS) ca și
generator de brom (se poate realiza reacția și cu N-clorosuccinimidă sau
N-iodosuccinimidă);
• Este folosit pentru halogenări (prin mecanism radicalic) ale pozițiilor
alilice, propargilice sau benzilice) sau adiții la dubla legătură;
4

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de sinteză
• Reacția de bromurare blândă utilizând N-bromosuccinimidă (NBS) ca și
generator de brom (se poate realiza reacția și cu N-clorosuccinimidă sau
N-iodosuccinimidă);

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Metode de sinteză
• Substitutie electrofila aromatică (mecanismul și la derivații aromatici)
pe nucleul aromatic;
Este o etapă rapidă

Primul pas (reacție lentă și

reversibilă) este cel în care norul
electronic (densitate mai mare Acest intermediar se numește complex
de lectroni) atacă un electrofil sigma+ sau intermediar Wheland, specie
Se formează un aromintermediar în care cu aciditate ridicată. Acest proton va fi
aromaticitatea a fost perturbată (nucleul atic ușor cedat solventului sau oricărei specii
având un deficit de sarcină negativă – adică s-a din mediu, cu reformarea aromaticității
pozitivat), concomitent cu formarea unei noi nucleului
legături sigma (un cation ciclohedienil în care
sarcina pozitivă este delocalizată, denumit și ion
arenium)
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Metode de sinteză Cele 3 forme mezomere a
intermediarului format

• Substitutie electrofila aromatică

Atacul norului electronic
asupra electrofilului (atunci
când acest electrofil se
apropie de nucelul aromatic)

Etapa lentă (limitatoare de viteză). Intermediarul Wheland (sau σ+)

Ea este cea care dictează viteza
reacției și implicit compușii care se
obțin

• Din alcooli (cu acizi halogenați sau clorura de tionil (SOCl2)) sau compuși
carbonilici prin reacție cu tri-(PX3) sau penta- (PX5) halogenuri de fosfor
– substituți nucleofilă (la alcooli) sau adiție nucleofilă (compușii
carbonilici);
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Proprietăți chimice
• Reducerea halogenului
R–X → R–H X = Cl, Br, I; R = alchil, cicloalchil, vinil, aril
reactivitate: I > Br > Cl
conditii: Na/ t-BuOH/ THF sau LiAlH4 / eter;
H2 /Pd, p si t ridicate;
• Reacția cu magneziul. Derivați organomagnezieni (reactivi
Grignard)

Condiții: mediu perfect anhidru, atmosferă inertă (lipsa oxigenului)

• R = poate fi artât grupări alchil, cicloalchil, cât și vinil sau aril

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Proprietăți chimice
• Reacția cu compuși organici cu litiu. Reacția Suzuki (reacții
de cuplare) Reacția se realizează între
un derivat halogenat care
se leagă (cuplează) cu un
ester boronic

Condiții: mediu perfect anhidru, atmosferă inertă (lipsa oxigenului), mediu bazic, catalizator de paladiu

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Proprietăți chimice
Reacții de substituție
nucleofilă
Nu – Nu: sau Nu: – reactant
nucleofil – anion sau
moleculă neutră cu electroni
neparticipanți

X – grupa deplasabilă –
leaving group
Reacții de substituție nucleofilă SN1 si SN2
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Reactantul nucleofil Produsul obținut Tipul reacției Observații
+ X’ R–X’ Schimb de halogen
+ HO- (sau H2O) R–OH Alcool
Solvent aprotic, Bază tare
+ RO- (sau ROH) R–O–R Eter (CM>1M) și X legat de atom
de C primar
+ RCOO- (sau RCOOH) R–OOCR Ester

R - X + :NH3 R–NH2 Amină primară

→
+ H2 N - R R–NH-R Amină secundară

+ HS- R–SH Tioalcool

+ RS- R–S–R Tioeter
+ -:CN R–CΞN Nitril

+ -:CH(COOR)2 R–CH(COOR)2 Ester alchilmalonic

+ HCΞC:- HCΞC–R Alchilacetilene

Proprietăți chimice
- Clasificare în funcție de cinetica reacțiilor – 2 situații limită: SN1
si SN2

SN2: HO- + R –X → HO –R + X-
v = k [RX] [HO-]

SN1: R3C-X + H2O → R3C-OH + HX

v = k [R3CX]

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

SN1 SN1 - (substituție nucleofilă monomoleculară – cinetică de ordinul I – doar substatul
participă în reacția limitativă de viteză, reacție depinzând strict de concentrația
substratului)

Pasul 1: Pierderea lentã a

grupãrii fugace (LG) si
C LG C + LG generarea unui carbocation
stabilizat

Pasul 2: Atacul rapid al

C Nu C nucleofilului (Nu) la
Nu +
carbonul electrofilic cu
formarea unei noi legãturi
sigma
 SN1
Ordinea reactivității: (CH3)3C- > (CH3)2CH- > CH3CH2- > CH3-
Cu cât este mai stabil carbocationul format, cu
atât este mai ușor de obținut astfel încât
reacția prin mecanismul SN1 va fi cu atât mai
rapidă;
Pot să apară rearanjări în moleculă: migrarea
ionului hidrură între pozițiile 1,2 sau schimbul
unui radical alchil între aceleași poziții;

Propuneți produsul de reacție și discutați mecanismul!

 Stereochimia SN1

Intermediarii în reacțiile SN1 sunt

carbocationii cu o structură plană
(hibridizare sp2 – explicați!).
Astfel atacul reactantului
nucleofil se face cu aceași
probabilitate pe ambele fețe,
conducând la racemizarea totală
în cazul unui atom de carbon
asimetrici
 SN2 (reacție bimoleculară – ambii reactanți
participă în etapa determinată de viteză)
• Ruperea legăturii C-X și formarea noii legături Y-C au loc simultan, printr-o
stare de tranziție

• În starea de tranziție leg. Y-R nu s-a format definitiv, iar leg. C-X nu s-a rupt
încă;
• Are loc o difuzie de sarcină negativă – cele trei centre sunt coliniare;
• Atacul se fece pe fața tetraedrului opusă colțului în care se află gruparea
deplasabilă (atac pe la spate);
• În starea de tranziție atomul de C este hibridizat temporar sp2 și molecula
este plană; grupări voluminoase – r. nu are loc (ex. halogenuri de neopentil);
 Stereochimia SN2
• Din punct de vedere al stereochimiei are loc o inversare a configurației
atomului de carbon (dacă atomul de carbon la care are loc reacția este un
centru asimetric) denumită inversie Walden;
 Stereochimia SN2
• Reacțiile SN2 sunt stereospecifice, fiind dovedit acest lucru practic în cazul
unor derivați optic activi – de ex. în cazul 1-fenil-2-propanolulului, izomerul
dextrorotator (dextrogir [α]D=+33°) care poate fi transformat în
enantiomerul levorotator (levogir [α]D=-33°);

[α]D=+21° [α]D=-18°
[α]D=+33°
Optic pur

[α]D=-18° [α]D=-33°
Optic pur
 SN2
Propuneți produsul (produșii) de reacție și discutați mecanismul de substituție!
 SN2
• Factori care influențează SN2
- Nucleofilicitatea reactantului: afinitatea bazei față de carbon / bazicitatea:
afinitatea față de proton!
- bazele Brönsted sunt nucleofili mai tari decât acizii lor conjugați:
HO- > H2O; R2N- > R2NH
- nucleofilicitatea scade paralel cu scăderea bazicității:
C2H5 O- > HO- > C6H5 O- > CH3COO- >H2O
RNH2 > NH3 > C6H5 NH2
CH3 - > CH ΞC:- > - :CH (COOR)2
I - > Br - > Cl- > F – ( crește cu numărul atomic)
 SN2
• Factori care influențează SN2:
• Natura radicalului organic:
radicalii alchil primar favorizează SN2, cei terțiari SN1
• Natura halogenului
- Reactivitatea scade cu creșterea tăriei legăturii C-X:
I > Br > Cl > F.
- Natura solventului – solvenții aprotici favorizează SN2.
Exemple de substituții nucleofile
Br SN
*
HC CH CH
-
-Br:
CH3 CH3 CH3
optic pur
Carbocation benzilic stabilizat
prin conjugare

-H +H-OH

OH
HC
CH3
racemic
Propuneți mecanismul de reacție!
Exemple de substituții nucleofile

Propuneți mecanismul de reacție!

 Exemple de reactii de tipul SN (hidroliza derivatilor
mono, di- si tri-halogenați)

Propuneți tipul de mecanism de reacție adecvat (SN1 sau SN2)!

Conditiile de hidroliza:
• Compuși halogenați cu reactivitate normală: în soluție apoasă, cu un hidroxid alcalin la toC
• Compuși halogenați cu reactivitate scazută: în soluție de baze conc tari (alcoxizi) la p si toC
• Compuți halogenați cu reactivitate crescută: în soluție apoasă (exces), in mediu bazic (uneori ?) la
toC (uneori ?)
 Exemple de reactii de tipul SN (hidroliza derivatilor
mono, di- si tri-halogenați)

Propuneți tipul de mecanism de reacție adecvat (SN1 sau SN2)!

 Exemple de reactii de tipul SN (hidroliza derivatilor
mono, di- si tri-halogenați)

Propuneți tipul de mecanism de reactive adecvat (SN1 sau SN2)!

 Exemple de reactii de tipul SN (hidroliza derivatilor
mono, di- si tri-halogenați)

Propuneți tipul de mecanism de reacție adecvat (SN1 sau SN2)!

Exemple de reactii de tipul SN
• Ionul cian (-C≡N)
Exemple de reactii de tipul SN
• Amoniac și amine ( R(H)-NH2 )
Exemple de reactii de tipul SN
• Esteri alchilmalonici (-:CH(COOR)2)
Exemple de reactii de tipul SN
• Alcoxid, fenoxid sau ionul carboxilat (R-O-, Ar-O-, R-COO-)
Exemple de reactii de tipul SE (Friedel-Craft)
Exemple de reactii de eliminare
 Exemplu de întrebare
• Care este produsul majoritar la dehidrohalogenarea 3-metil-2-bromo-
pentanului? Argumentați.
a) 1-pentenă
b) 3-metil-3-pentenă
c) 3-metil-2-pentenă
d) 2-hexenă
 Utilizarea derivaților halogenați!
• Compușii halogenați cu număr mic de atomi de carbon (lichizi în condiții normale
de temperatură și presiune) sunt folosiți ca și solvenți organici (CH2Cl2,
cloroformul, CCl4 etc.)
• Clorura de vinil, 2-clorobutadiena sunt folosiți ca și monomeri pentru obținerea
de polimeri de importanță practică (PVC, cauciuc sintetic etc.)
• Tetrafluoroetena se folosește ca și monomer pentru obținerea teflonului
• Freonii sunt compuși micști (clorurați și fluorurați ai metanului) au fost folosiți ca
și agenți frigorifici, dar se utilizează ca și fluide propulsoare pentru substanțe
condiționate sub formă de aerosoli
• Decaclorobifenilul (și în general derivații polihalogenați cu moleculă mare) sunt
folosiți ca și agenți de lubrifiere sau ca și agenți izolatori
• HCH era folosit ca și insecticid; sunt compuși halogenați care sunt folosiți ca și
insecticide, fungicide sau erbicide;
 Utilizarea derivaților halogenați!
• Derivații halogenați au potențial ridicat de poluare a mediului, datorită
stabilității ridicate a acestora, ceea ce determină acumularea lor în natură
• Tetraclorura de carbon, freonii și derivații halogenați gazoși atacă stratul de
ozon, fiind limitată utilizarea acestora
• Derivații halogenați sunt folosiți ca și agenți de alchilare în sintezele chimice
• Cloroformul a fost primul compus organic ce s-a folosit ca și narcotic
• Iodoformul are acțiune antiseptică
• Clorura de etil are acțiune anestezică slabă, fiind utilizat ca și agent cu
acțiune anestezică topică de către sportivi (sub forma unor spray-uri ce
poartă denumirea de kelen)
 Bibliografie selectiva
• 1. Solomon: Organic Chemistry. 11th Edition, Ed. Pearson, USA, 2016;
• 2. https://www.masterorganicchemistry.com/2011/06/10/reagent-friday-nbs-n-bromo-succinimide/
• 3. C.D.Neniţescu: Chimie organică, vol.I şi II,Ed.şi ped.Bcureşti, 1974;
• 4. Veronica Avrigeanu: Structura şi reacţiile compuşilor organici. Curs de chimie organică, Litografia UMF Tg.Mureş,
2000.
• 5. Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi, hidroxilici, carbonilici, carboxilici şi derivaţi ai acidului carbonic. Curs de
chimie organică, Litografia UMF Tg.Mureş, 2001.
• 6. Veronica Avrigeanu, Silvia Imre: CHIMIE ORGANICĂ – baze teoretice, ISBN 973-7788-96-6, University Press Târgu
Mureş, 2005.
• 7. Veronica Avrigeanu: Elemente de chimie organică- Compuși organici cu funcțiuni simple, curs, UMF Tg.Mureș, 2009.
• 8. https://www.organic-chemistry.org/chemicals/oxidations/n-bromosuccinimide-nbs.shtm
• 9.
https://chem.libretexts.org/Bookshelves/Organic_Chemistry/Map%3A_Organic_Chemistry_(Wade)/07%3A_Alkyl_Halid
es%3A_Nucleophilic_Substitution_and_Elimination/7.01%3A_Nomenclature_of_Alkyl_Halides
• 10. http://www.chem.ucalgary.ca/courses/351/Carey5th/Ch04/ch4-0.html
• 11.
https://chem.libretexts.org/Bookshelves/Organic_Chemistry/Supplemental_Modules_(Organic_Chemistry)/Alkyl_Halid
es