ÎN HRISTOS, DEASUPRA PUTERILOR MONDIALE

În curând toate guvernele lumii vor trece sub conducerea diavolului și vor lupta
împotriva adevărului lui Dumnezeu și a celor care păzesc adevărul pe pământ – vezi
Efeseni 6: 12. Dar știm că în Hristos suntem protejați, pentru că dacă rămânem în El, El
este la dreapta Tatălui în cer și deci, deasupra tuturor puterilor mondiale conduse de
Satana. Nu este aceasta o binecuvântare, sa știm că Isus și adevărul Său ne ridică
deasupra acestor puteri și că în El noi avem biruința?
Când Satana s-a răzvrătit împotriva conducerii lui Dumnezeu pentru a se afirma
el însuși, el a folosit forța împotriva dreptății; Hristos l-a biruit pe Satana fără forță,
doar prin puterea dreptății asupra forței, adica puterea dragostei. Confruntarea a fost
întotdeauna între aceste doua puteri spirituale: Hristos: neprihănirea și dragostea, și
Satana: forța și minciuna. Cel de-al doilea Adam a luat asupra Sa natura degenerată a
umanității și în această stare a contestat conducerea diavolului, care obținuse pământul
prin minciună, fraudă. Hristos și Satana s-au confruntat pentru a decide cui va aparține
lumea. Isus a dovedit că este mai puternic decât rebelul și l-a învins. Pentru a demonstra
universului că este mai puternic, Hristos S-a dat El Însuși mort, în mâinile diavolului,
care L-a închis cu toată puterea lui în moarte. Chiar și în moarte, Hristos l-a învins pe
diavol, dovedind că și mort este mai puternic decât diavolul. De aceea, cand a înviat, El a
strigat bucuros: «Eu sunt Cel Viu. Am fost mort și iată-Mă viu în vecii vecilor.» -
Apocalipsa 1:18. Noi nu trebuie deci, să ne temem nici în fața morții, deoarece Isus ne
eliberează din moarte, dându-ne viața veșnică. El ține cheile locuinței morților. Când
Isus a înviat, El a eliberat mulți captivi ai diavolului, care erau morți – vezi Matei 27:
51-53.
Cel care folosește principiul dreptății asupra forței, nu va utiliza niciodata forța.
El depinde numai de puterea dreptății pentru a învinge. Deși Isus a fost abuzat, lovit,
insultat, scuipat, provocat în mod constant, El n-a folosit niciodată forța, dar a crezut în
triumful dreptății asupra forței. Este puterea neprihănirii lui Dumnezeu cea care animă
lumea și cucerește oameni pentru Împărăția Sa. Duhul Sfânt strânge pe cei drepți în
grânarul lui Dumnezeu. Satana lucrează intensiv ca să-și strângă neghina. Solia fiecarui
discipol al lui Hristos este solemnă și serioasă. Suntem angajați într-un război care se va
sfârși când Isus va reveni. Noi nu trebuie să acuzăm sau să ne batem joc de opoziția
împotriva noastră. Noi trebuie să ne încredem în adevărul pe care-l predicăm. Forța este
în adevăr, nu în noi. Și adevărul ne apără. Noi nu trebuie să apărăm adevărul
condamnându-i pe alții – vezi 2 Petru 2: 9-11. Dumnezeu vrea ca toți cei din oștirea Sa
să se abțină de la acuzații severe și invective. Noi trebuie să manifestăm mereu blândețea
și smerenia lui Isus. Siguranța noastră stă în primirea inspirației divine. Atunci vom fi
calificați să lucrăm împreună cu Hristos.
Suportul universului este principiul de a se sacrifica pentru a învinge, prin non
opoziție. Aceasta este evanghelia lui Hristos: Dumnezeu care renunță la Sine și ni Se dă
nouă. Lumea din zilele noastre este la fel de rea ca și cea din timpul primei veniri a lui
Isus. Dar este și ipocrită, păstrând o formă exterioară de evlavie, dar tăgăduindu-i
puterea. Sub numele de creștini, oamenii își ascund păcatele și pervertesc singurul
mijloc de salvare prevăzut de Dumnezeu pentru ei. Hristos l-a învins pe diavol, având
natura noastră omenească, decăzută, dar mintea Sa nu a consimțit la păcat. Aici este
victoria Sa! Hristos a câștigat lupta în dreptate și nici diavolul nu-l poate acuza că a avut
vreun avantaj asupra lui. Isus nu a utilizat propria Sa putere pentru a Se proteja. El a
îndurat totul și a avut încredere în puterea dreptății divine, fiind biruitor, Domnul
tuturor celor răscumparați pe noul pământ. Deoarece Isus a învins, El este Avocatul

1
nostru și diavolul nu poate contesta dreptul Său de răscumpărare asupra noastră – vezi
Apocalipsa 12:10.
Când Isus a luat natura noastră decăzută, El a renunțat la chipul Său divin
pentru totdeauna; El va păstra natura umană pentru veșnicie. Și în această natură, El
ne dă slava Sa pentru a ne ridica în El și împreună cu El în cer, înaintea Tatălui. Deci,
această luptă care inițial a fost o tragedie pentru umanitate, Isus a transformat-o în
victorie pentru noi și ne ridică mai mult decât în starea lui Adam înainte de păcat sau de
starea pe care ar fi putut s-o atingă Adam, dacă nu ar fi păcătuit niciodată. Dumnezeu
poate schimba cele mai mari calamități în cele mai mari biruințe: Hristos ne ridică
pentru veșnicie acolo unde este El, prin dreptul Său divin – vezi Ioan 17:5,22-23: «Și
acum, Tată, proslăvește-Mă cu slava pe care o aveam la Tine înainte de întemeierea
lumii… Și Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, Eu în ei și
ei în Mine, pentru ca ei să fie în mod desăvârșit una și pentru ca lumea să cunoască, că
Tu M-ai trimis și că Tu i-ai iubit, așa cum M-ai iubit pe Mine.»