Sunteți pe pagina 1din 18

Studiul nr.

1 din 6 aprilie 2024


Plângeri 4 - Ezechiel 5 Studiul Bibliei la rând

1. Ce este mai mare decât păcatul Sodomei?


Plângerile lui Ieremia 4:6 „Căci vina fiicei poporului meu este mai mare decât păcatul
Sodomei, care a fost nimicită într-o clipă, fără să fi pus cineva mâna pe ea”.
2. Unde au trecut moștenirea și casele noastre?
Plângerile lui Ieremia 5:2 „Moştenirea noastră a trecut la nişte străini,
casele noastre la cei din alte ţări!”

3. Cum era cartea din mâna întinsă spre profet și ce scria în ea?
Ezechiel 2:9.10 „M-am uitat, şi iată că o mână era întinsă spre mine, şi ţinea o carte în chip de sul.
A desfăşurat-o înaintea mea, şi era scrisă şi pe dinăuntru şi pe dinafară; în ea erau scrise bocete,
plângeri şi gemete”.

4. De ce Își va întoarce Dumnezeu ochii de la popor, iar ochiul Lui va fi fără milă?
Ezechiel 5:11 „De aceea, pe viaţa Mea! zice Domnul, Dumnezeu: pentru că Mi-ai pângărit locaşul Meu
cel Sfânt cu toţi idolii şi toate urîciunile tale, şi Eu Îmi voi întoarce ochii de la tine;
ochiul Meu va fi fără milă, şi nu Mă voi îndura”.
Capitolul: „Carnea ca aliment”. E.G.W. Divina vindeca

De ce carnea de pește constituie o cauză a îmbolnăvirii celor


ce o consumă?
„În multe locuri, peștii sunt atât de contaminați de
murdăriile cu care se hrănesc, încât constituie o cauză
a bolilor celor ce-i consumă. Acesta este cazul concret
în care peștii vin în contact cu materia deversată de
marile orașe. Peștii care se hrănesc cu reziduurile de
dejecție pot ajunge în ape aflate la distanță și pot fi
prinși într-un loc în care apa este curată și proaspătă.
Astfel, folosiți ca hrană, ei produc boala și moartea
celor care nu suspectează pericolul.”
(Divina vindecare, p. 314).
Studiul nr. 1 din 6 aprilie 2024
Textul de memorat

„Şi în cer s-a făcut un război.


Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu
balaurul. Şi balaurul cu îngerii lui
s-au luptat şi ei,
dar n-au putut birui; şi locul lor nu
li s-a mai găsit în cer” (Apocalipsa
12:7, 8).
Suntem adânciți într-un conflict de
dimensiuni galactice. Chiar dacă nu suntem
conștienți de acest lucru sau nu credem că
acest lucru este posibil, conflictul este real.
Forțele în conflictul acesta sunt
spirituale, invizibile pentru noi
(Efeseni 6:12). Cu toate acestea, putem
simți efectele războiului. Dezastre,
imoralitate, moarte...
În joc era chiar guvernarea lui
Dumnezeu, supunerea îngerilor și a
lumilor necăzute. Astăzi, este în joc
loialitatea ta și a mea ...
„Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua, când ai fost făcut, până în
ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine” (Ezechiel 28:15).
Faptul că, în Eden, a existat o ființă care a incitat-o pe Eva să nu
aibă încredere în Dumnezeu ne arată faptul că a existat o
răzvrătire împotriva lui Dumnezeu înainte ca omenirea să existe
(Gen. 3:1).
Pe această ființă care seamănă neîncredere între
Dumnezeu și creaturile Sale, Isus a numit-o "vrăjmaș", și
tot El a arătat-o ca fiind Diavolul (Mat. 13:39).
Prima întrebare pe care ar trebui să ne-o punem este: Dacă Dumnezeu l-a
creat Diavol, El a creat o ființă rea?
Biblia ne spune că Diavolul este îngerul numit Lucifer (Isaia
14.12). Acest înger a fost creat desăvârșit și frumos (Ezec.
28:12). El a fost înălțat la cea mai înaltă poziție la care putea
aspira un înger: un heruvim ocrotitor (Ezec. 28:13-14).
Dacă Lucifer a fost desăvârșit, cum a devenit diavol? Cum a
început conflictul dintre Dumnezeu și el? Dumnezeu i-a
acordat, la fel ca tuturor ființelor create de El, libertatea de
alegere și, în mod inexplicabil pentru noi, Lucifer a decis să
se răzvrătească dorind să ocupe tronul lui Dumnezeu (Ezec.
28:15; Isa. 14:13-14).
„Cu coada trăgea după el a treia parte din stelele cerului şi le
arunca pe pământ” (Apocalipsa 12:4 pp.).

În dorința sa de a uzurpa tronul Cerului,


Lucifer a semănat în mintea îngerilor
îndoieli cu privire la dreptatea guvernării
divine. Nu erau toți liberi? De ce să ne
supunem unor legi dure și, poate,
nedrepte sau capricioase?
Lucifer a devenit Satana, acuzatorul
(Apocalipsa 12:10; Iov 1:6, 9-10). El a
respins toate chemările iubitoare ale lui
Dumnezeu de a-și schimba atitudinea.
Revolta s-a transformat într-un conflict deschis, un război în care fiecare
înger trebuia să ia propria decizie. O treime din îngeri l-au urmat pe
Satana, iar ceilalți au rămas credincioși lui Dumnezeu (Apoc 12:4pp).
Astăzi războiul continuă. Satana este încă activ. El încearcă să atragă
fiecare persoană în răzvrătire împotriva lui Dumnezeu. Există doar două
tabere. Cei care vor să asculte de Legea lui Dumnezeu și cei care o
resping. Alegerea este a noastră (Deut. 30:11, 16, 19; Iosua 24:15).
“Marele Dumnezeu ar fi putut să-l arunce dintr-o dată pe
acest arhiamăgitor afară din cer, dar nu acesta era scopul Său.
El avea să-i acorde rebelului șansa să-și măsoare puterea și
tăria cu Fiul Său iubit și cu îngerii credincioși Lui. În această
luptă, fiecare înger va alege de partea cui va fi și acest lucru va
fi cunoscut de toți. [...]Dacă Dumnezeu și-ar fi manifestat
puterea ca să-l pedepsească pe acest conducător răzvrătit,
îngerii necredincioși nu s-ar fi dat pe față. De aceea,
Dumnezeu a folosit altă cale pentru a-și manifesta în mod
distinct dreptatea și judecata înaintea întregii oștiri cerești”
(E.G.W., Istoria mântuirii, p. 17).
„Şi Domnul Dumnezeu a zis: „Cine ţi-a spus că eşti gol? Nu cumva ai mâncat din
pomul din care îţi poruncisem să nu mănânci?” (Genesa 3:11).

Dumnezeu i-a creat pe îngeri într-un mediu desăvârșit, fără păcat. La


fel, Dumnezeu a creat omenirea într-un mediu desăvârșit, fără păcat
(Gen. 1:31).
Ca și în cazul îngerilor, Dumnezeu ne-a creat și cu capacitatea de a
alege liber. Pentru ca Adam și Eva să-și exercite această libertate,
El le-a dat o poruncă simplă: "dar din pomul cunoştinţei binelui şi
răului să nu mănânci" (Gen. 2:17).
Acesta era singurul punct în care Satana îi putea face pe
cei doi să se îndoiască. În mod șiret, el și-a atins scopul.
Adam și Eva s-au îndoit de Dumnezeu, nu L-au ascultat și
s-au îndepărtat de izvorul vieții (Gen. 3:6, 9-13, 19). Adam
a deschis ușa pentru ca păcatul să intre și astfel moartea
a trecut asupra tuturor oamenilor (Rom. 5:12).
De atunci încoace, am trăit într-o lume marcată de durere, boală și moarte.
Nu vedeți cum plătim cu toții pentru păcatul lui Adam?
Fiecare dintre noi plătim pentru păcatul nostru: "căci toți au păcătuit și
sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu" (Rom. 3:23).
„Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi şi
a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre” (1Ioan 4:10).

Încă înainte de a anunța urmăriele neascultării, Dumnezeu le-a comunicat


lui Adam și Evei că deja există un plan pentru răscumpărarea lor (Gen. 3:15).
Omenirea s-a despărțit în mod voluntar de Creator. Dar, departe de a-Și
abandona copiii nerecunoscători, Dumnezeu Și-a descoperit adevăratul
caracter iubindu-i dincolo de credință (Ioan 3.16).

Moartea nu trebuia să fie


destinul veșnic al păcătosului.
Isus Și-a arătat dragostea
plătind prețul păcatului cu
viața Sa (Rom. 5:8).
Nu există nimic în noi care să ne facă
vrednici de dragostea lui Dumnezeu. Cu
toate acestea, cu fiecare picătură de sânge
pe care Isus a vărsat-o pe Calvar,
Dumnezeu ne spune: „Te iubesc".
„Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi şi
a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre” (1Ioan 4:10).

Cum ne-a arătat Isus dragostea Sa, față de noi?

El a trecut prin greutăți, suferință,


Isus a creat tot ceea El Însuși a devenit o foame și durere, la fel ca noi El a fost ispitit ca și
ce există (Ioan 1:3). creatură (Ioan 1:14). (Isaia 53:3; Marcu 11:12). noi (Evr. 4:15).

Fiind neprihănit, El a suferit de Murind și înviind, El ne-a


bunăvoie pentru păcatele noastre asigurat viața veșnică în Și toate acestea... din
(1 Pet. 3:18; Ioan 10:17-18). compania Sa (Rom. 6:3-4). dragoste (1 Ioan 4:10)
MARELE NOSTRU PREOT
„De aceea şi poate să mântuiască în chip desăvârşit pe cei ce se apropie de Dumnezeu
prin El, pentru că trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei” (Evrei 7:25).

Astăzi, Isus mijlocește pentru noi în sanctuarul ceresc


(Evr. 9:24; 7:25).
În meritele sângelui Său vărsat pe cruce, Isus ne prezintă Tatălui –
și tuturor locuitorilor universului – ca oameni drepți, desăvârșiți,
demni de un loc în Cer.
De aceea, suntem invitați să ne apropiem de Dumnezeu, prin
Isus, cu încredere (Evr. 4:15-16).
Isus dorește să ne bazăm pe El pentru
fiecare nevoie din viața noastră (Ioan
14.13-14). Unde este frică, El aduce pace;
unde este vinovăție, El aduce iertare;
Acolo unde există slăbiciune, El aduce
putere.
Cea mai mare dorință a lui Isus este să
trăiască veșnic cu noi (Ioan 17.24). Este
aceasta și cea mai mare dorință a ta?
“Când ispitele te asaltează, când grijile, nedumeririle
și întunericul par să-ți învăluie sufletul, privește către
locul din care ai văzut ultima dată venind lumina.
Odihnește-te în iubirea lui Hristos și sub grija Sa
protectoare. Când păcatul se luptă în inimă pentru
supremație, când vina apasă sufletul și împovărează
conștiința, când necredința întunecă mintea,
amintește-ți că harul lui Hristos este de-ajuns pentru
a birui păcatul și a risipi întunericul. Intrând în
comuniune cu Mântuitorul, intrăm pe teritoriul
păcii” (E.G.W., Divina vindecare, p. 250).
1. Războiul, păcatul, a apărut pentru prima dată Concluzii
în Ceruri, în inima lui Lucifer, zămislirea acestuia
fiind o taină pentru mintea noastră.
Isaia 14:12. „Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor!
Cum ai fost doborît la pământ, tu, biruitorul neamurilor!”

2. Prin ispitirea și neascultarea lui Adam și Eva, Satana a


reușit să atragă în conflict împotriva lui Dumnezeu și
Planeta noastră.
Geneza 3:17.18. „Omului i-a zis: „Fiindcă ai ascultat de glasul nevestei tale şi ai mânca
din pomul despre care îţi poruncisem: „Să nu mănânci deloc din el” blestemat este
acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele
vieţii tale; spini şi pălămidă să-ţi dea, şi să mănânci iarba de pe câmp”.

3. Dumnezeu nu a fost luat prin surprindere de păcatul celor


doi, imediat după acesta descoperindu-le Planul Mântuirii
făcut din iubire prin jertfa Fiului Său. Geneza 3:15 „Vrăjmășie voi
pune între tine şi femeie, între sămânța ta şi sămânța ei. Aceasta îţi va zdrobi
capul şi tu îi vei zdrobi călcâiul”.
1. Biruința asupra păcatului este imposibilă prin Obiective
puterea noastră dar este sigură prin puterea lui Isus.
Filipeni 4:13 „Pot totul în Hristos, care mă întăreşte”.

2. Să învățăm din lecția neascultării strămoșilor noștri,


ascultând de Dumnezeu în toate aspectele vieții, pentru
a recâștiga ceea ce am pierdut prin neascultare. Apocalipsa 2:7
„Cine are urechi, să asculte ce zice Bisericilor Duhul: «Celui ce va birui, îi voi da
să mănânce din pomul vieții, care este în raiul lui Dumnezeu»”.

3. Să ne încredem cu toată convingerea în singura cale


prin care putem scăpa de consecințele păcatului și
căpăta răsplata veșniciei alături de Isus.
Faptele Apostolilor 4:12 „În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este
sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi”.
Apocalipsa 22:12
„Iată, Eu vin curând; şi răsplata Mea este cu Mine,
ca să dau fiecăruia după fapta lui”.

S-ar putea să vă placă și