Contabilitate Primara

D
EM
LE NST
O
C RA
IE TI
V
INTRODUCERE
inerea eviden ei contabile a unei întreprinderi/firme constituie o problem destul de

complicat . În trecut, înregistr rile contabile erau destul de simple, îns , pe m sur
ce tranzac iile economice s-au diversificat, s-a sim it necesitatea introducerii unor
forme de înregistrare mai complexe, care s r spund cât mai bine noilor realit i
economice. Sarcina realiz rii acestor înregistr ri a revenit unor persoane cu o vast
experien în domeniu.
Scopul cursului de Contabilitate primar propus de Eurocor este de a v familiariza

cu elementele fundamentale ale contabilit ii, astfel încât la sfâr itul cursului s pute i
realiza cu maxim eficien sarcinile ce revin unui contabil.
Am încercat, atât în partea de teorie, cât i în temele practice s v propunem exemple

reale din activitatea de zi cu zi a unei întreprinderi/firme. Cu ajutorul cursului de
Contabilitate primar ve i dobândi cuno tin ele necesare pentru a ine contabilitatea
unei firme, ve i ti s întocmi i documentele contabile i s interpreta i bilan ul contabil
i contul de rezultate al firmei dumneavoastr .
2 lec ie demonstrativ curs de contabilitate primar
Cursul EUROCOR de Contabilitate primar este structurat în 32 de lec ii, grupate în

16 caiete, patru dintre aceste caiete constituind un material foarte util de aprofundare a
cuno tin elor prin numeroase exemple i aplica ii. Materialul cursului a fost astfel conceput
încât s permit însu irea optim a informa iilor prezentate. Accesibilitatea materialului
este asigurat printr-o structurare clar a con inutului i prin explicarea detaliat a
no iunilor noi. Fiecare caiet de curs debuteaz cu o introducere, în care sunt prezentate
succint informa iile ce vor fi expuse în cadrul acestuia. Pentru în elegerea tuturor tipurilor
de documente contabile, a conturilor sau a altor aspecte pe care le implic activitatea de
contabil, dar i pentru aplicarea lor cu succes în practic , v sunt de ajutor numeroasele
exemple i exerci ii. Iar grafica atractiv a cursului v poate face înv area mai u oar ,
prin numeroase semne grafice, prin marcarea defini iilor i informa iilor importante i
prin numeroase ilustra ii amuzante. La sfâr itul caietelor de curs ve i g si o recapitulare,
în care sunt sistematizate cuno tin ele prezentate, i o tem pentru acas , pe care, dup
rezolvare, o pute i trimite spre corectare profesorului personal, pe adresa Institutului
EUROCOR. Informa ii utile privind temele, care se trimit pe un formular special, ve i
g si în îndrumarul de rezolvare a temei, care se g se te la sfâr itul caietelor de curs.
Iar dac dori i s verifica i cât de corect a i rezolvat exerci iile din cadrul lec iilor, ave i
la dispozi ie sec iunea de r spunsuri la exerci ii.
Pentru ca studiul dumneavoastr s fie cât mai u or i eficient, pe marginea

lec iilor au fost introduse diferite simboluri:
i – desemneaz no iunile, defini iile i informa iile importante
e – semnaleaz exerci iile pe care vi le propunem spre rezolvare
3 (21) – subiectul din paragraful respectiv a mai fost abordat i în cadrul lec iei 3, pagina 21.
Informa iile deosebit de importante sunt tip rite în chenar.
Lec ia de fa constituie o lec ie demonstrativ , care dore te s v familiarizeze cu

materialele de studiu EUROCOR. Pentru a v forma o imagine cât mai clar asupra
structurii cursului, am selectat pentru dumneavoastr câteva fragmente din lec iile
acestui curs, con inând sec iuni teoretice, exemple i exerci ii, un model de recapitulare
i de tem pentru acas . Din punctul de vedere al num rului de pagini, ea reprezint
mai pu in de jum tate din con inutul unui caiet de studiu.
Dac sunte i interesat de ob inerea unui certificat cu recunoa tere oficial

(având regimul actelor de studii) pentru ocupa ia Contabil, Eurocor a
devenit Centru autorizat pentru evaluarea i certificarea competen elor
profesionale pentru aceast ocupa ie. Pute i afla mai multe informa ii în
acest sens contactându-ne la adresa de mail: certific ri@eurocor.ro.
curs de contabilitate primar lec ie demonstrativ 3
Programa cursului
CONTABILITATE PRIMAR
Lec ia 1 Eviden a documentelor i contabilitatea primar

Introducere
Documente i termeni de specialitate
Lec ia 2 Jurnalele
Tipuri de jurnale
Exemple
Lec ia 3 Bilan ul i întocmirea inventarului
Inventarul i bilan ul
Modific ri ale pozi iilor din bilan
Lec ia 4 Registrul „Cartea Mare”
Sistematizarea datelor în registrul „Cartea Mare”
Înregistr rile în „Cartea Mare”
Lec ia 5 Registrul „Cartea Mare” (continuare)
Principiile de înregistrare în conturile analitice
Exemple
Lec ia 6 Balan a de verificare
Con inutul balan ei de verificare
Determinarea rezultatului exerci iului financiar
Lec ia 7 Analiza contabil a opera iilor economice i financiare
Formula i articolul contabil
Modelul sistemului financiar
Lec ia 8 Planul de conturi
Prezentare general
Eviden ierea în contabilitate a profitului din vânzarea m rfurilor
Lec ia 9 Organizarea sistemului de contabilitate financiar
Contabilitatea financiar în întreprinderile mici
Contabilitatea financiar în întreprinderile mari
Lec ia 10 Compartimentele specializate
Atribu iile compartimentelor specializate
Înregistrarea prin metoda pozi iilor centralizate
Lec ia 11 Conturi intermediare. Impozite i taxe
Conturi intermediare
Impozite i taxe
Lec ia 12 Tipuri de conturi. Modalit i de plat
Conturi de venituri i cheltuieli, conturi privind patrimoniul firmei,
conturi intermediare
Tranzac ii speciale – opera ii de încas ri sau pl i f r numerar
Lec ia 13 Amortizarea activelor

Metode de amortizare
Deprecierea activelor
Lec ia 14 Recapitulare
Sistemul dublei înregistr ri
Planul de conturi
Lec ia 15 Computere I
Câteva elemente de baz despre computere
Alegerea componentelor unui calculator
Lec ia 16 Computere II
Contabilitatea financiar asistat de calculator
Ob inerea rezultatelor
Lec ia 17 Cheltuieli i venituri
Cheltuieli
Venituri
Lec ia 18 Planificarea economic
Costurile
Managementul costurilor
Lec ia 19 Închiderea anului financiar
Lucr ri de închidere a exerci iului
Lucr ri de închidere a exerci iului (continuare)
Lec ia 20 Interpretarea bilan ului contabil
Indicatori i rate financiare
Exemple
Lec ia 21 Forme de societ i comerciale; contabilitatea financiar
Forme de societ i comerciale
Particularit i ale contabilit ii financiare pentru diferite tipuri de
societ i comerciale
Lec ia 22 Tipuri de finan are
Atragerea de fonduri
Împrumuturi
Lec ia 23 Sistemul contabilit ii financiare
Contabilitatea, sistemul contabilit ii financiare, func ii i principii
contabile
Privire retrospectiv asupra planului de conturi
Lec ia 24 Aplica ii
Lec iile 25-26 Modul de aprofundare 1
Introducerea lec iei are rolul de a v familiariza cu informa iile

care vor fi prezentate pe larg ulterior. Am selectat din lec ia 1
un fragment, în care ve i vedea cum se pot administra eficient
datele în activitatea dumneavoastr .
EVIDEN A DOCUMENTELOR {I
CONTABILITATEA PRIMAR
PARTEA ÎNTÂI – Introducere
Not m pentru a nu uita lucrurile importante. Când mergem la cump r turi, facem
o list a lucrurilor de cump rat. O persoan care particip la multe întâlniri i
conferin e trebuie s - i noteze data i ora acestora, cel pu in pentru a nu programa
dou evenimente în acela i timp. Doctorii p streaz datele pacien ilor în registre
speciale, iar colile pe cele ale cursan ilor.
Dac datele (sau notele) sunt înregistrate în mod sistematic, cu scopul de a ob ine anumite
informa ii, atunci vorbim de administrarea acestora. Administrarea poate fi simpl (de
exemplu agenda de lucru, administrarea coresponden ei primite i expediate) sau complex
(de exemplu administrarea membrilor unei societ i, administrarea fi elor pacien ilor unui
doctor, administrarea fi elor elevilor într-o coal ).
Agenda de lucru:
sistem: bazat pe un calendar zilnic sau s pt mânal.
date: data i ora întâlnirilor este înregistrat pe pagina potrivit a calendarului.

Pot fi notate aici i alte lucruri importante.
informa ii: dac agenda de lucru este corect întocmit , ve i putea verifica oricând
ce mai ave i de f cut i dac exist posibilitatea s efectua i i alte
activit i într-o anumit zi.
AUGUST
17 J IUNIE VI
L
29
V
18
M
S
30
19 IULIE
M
D 1
20
J
2
L
21
V
M
3
22
S
M
4
23
D
(31)
5
AUGUST
(31)
IULIE
Forma agendei de lucru depinde de scopul s u:
• Este recomandabil s se utilizeze un calendar detaliat pe zile, eventual pe ore

(vezi figura 1) pentru persoanele care au întâlniri numeroase.
Figura 1
• Dac dori i s nota i numai evenimentele deosebite, este potrivit o form mai
pu in detaliat , de exemplu un calendar pe s pt mâni (vezi figura 2).
Figura 2
Administrarea coresponden ei primite i expediate:

sistem: bazat pe dou registre: unul pentru coresponden a de expediat i
unul pentru cea primit . În fiecare registru exist rubrici care vor fi
completate cu informa ii referitoare la documente: data, numele i
alte informa ii despre expeditor sau destinatar, o scurt descriere a
scrisorii.
date: se face o copie a fiec rei scrisori de expediat. Copiile sunt p strate în
dosarul pentru coresponden de expediat. În acela i timp, pe prima
pagin a registrului se noteaz data expedierii, destinatarul i un
rezumat al scrisorii. Scrisorile primite se p streaz în dosarul pentru
coresponden primit . Datele acestora sunt înregistrate, de asemenea,
pe prima pagin a registrului.
informa ii: în acest mod, se poate afla cu u urin :
– ce scrisori au fost expediate sau primite într-o anumit zi;
– dac domnul X a primit sau a transmis o anumit informa ie;
– unde este p strat scrisoarea respectiv .
• Sisteme complexe de eviden :

– eviden a membrilor unei asocia ii;
– eviden a pacien ilor unui doctor;
– eviden a elevilor unei coli.
Administrarea fi elor pacien ilor unui doctor

sistem: – fi a pacientului;
date: – datele vizitelor;
– ce simptome acuz pacientul;
– diagnostic;
– mod de tratament;
– medicamente prescrise.
informa ii : – ce îl deranjeaz pe pacient cel mai des;
– ce boli recidiveaz cel mai des (epidemii?) i dac apar într-o
anumit regiune mai des decât în altele;
– ce medicamente sunt cel mai frecvent prescrise de c tre medic.
Contabilitatea financiar poate oferi informa ii pentru proprietari,

creditori, investitori i autorit ile publice, care urm resc realizarea
unor venituri din derularea tranzac iilor i, deci, au nevoie s
cunoasc pozi ia financiar a întreprinderii i rezultatele ob inute
de aceasta.
Prezentarea tuturor documentelor care stau la baza înregistr rilor în

contabilitatea financiar este înso it i de imagini, ajutându-v
astfel s v familiariza i îndeaproape cu acestea.
V oferim asemenea exemple din lec ia 1.
PARTEA A DOUA – Documente i termeni de specialitate
Primul sistem financiar a ap rut în secolul al XIV-lea, în Italia. Negustorii italieni

î i desf urau activitatea în întreaga ar i chiar dincolo de grani ele ei. Modul de
administrare utilizat de unul dintre ace tia, Francesco di Prato, ne ofer informa ii
referitoare la modul de calcul al profitului i cum se împ r ea acesta între parteneri.
El folosea o metod sistematic de înregistrare a stocurilor i a mijloacelor fixe cu
care î i desf ura nego ul.
Metoda de contabilitate financiar utilizat în acele vremuri este comparabil , în linii
generale, cu cea de ast zi. Sunt utiliza i în mod curent termeni (italieni) ap ru i atunci,
ca de exemplu: debit, credit, dobând , emisiune, inventar, balan , jurnal.
Documente i termeni
În contabilitatea financiar , în locul expresiei „eveniment financiar” se utilizeaz
termenul de „tranzac ie financiar ”, iar în loc de „a nota” se utilizeaz termenul
„a înregistra” tranzac ii financiare.
Fiecare tranzac ie financiar este consemnat prin documente care stau la baza
înregistr rilor în contabilitatea financiar . Sistemul financiar începe s func ioneze
într-o firm în momentul intr rii primelor documente financiare referitoare la
constituirea firmei. Multe alte documente sunt întocmite chiar în cadrul firmei.
Datoriile pe care firma le are fa de alte firme sau pe care alte firme le au fa de
aceasta pot fi achitate în mai multe moduri:
• în numerar, caz în care vorbim de pl i/încas ri în numerar;
• prin instrumente de plat f r numerar (cec, ordin de plat bancar, cambie, bilet la
ordin etc). Banca – la care firma are deschis un cont – este obligat s efectueze
plata/încasarea în numele acesteia, caz în care vorbim de pl i/încas ri prin
virament.
Documentele cele mai des întrebuin ate într-o întreprindere sunt:
Documente de încas ri i pl i în numerar

Fiecare încasare sau plat în numerar trebuie confirmat prin documente cum
sunt: chitan a, bonul de cas , dispozi iile de încasare sau plat , borderoul de
vânz ri, statul de plat .
Dispozi ia de încasare sau plat este întocmit de cel abilitat s dispun casierei
încasarea sau plata în numerar a unor sume (figura 1).
Chitan a este documentul emis de c tre furnizor (cel care încaseaz numerarul)
ca dovad a efectu rii pl ii de c tre debitor. Primul exemplar r mâne la debitor,
iar copia la furnizor (figura 2).
Borderoul de vânz ri este utilizat pentru înregistrarea tuturor sumelor încasate
din vânzarea m rfurilor într-o zi, în comer ul cu am nuntul. Pe baza acestuia, la
sfâr itul zilei sau la o anumit perioad de timp, se întocme te o chitan pentru
bunurile vândute (în care se eviden iaz valoarea bunurilor i taxa pe valoarea
ad ugat aferent ), document care va servi la înregistrarea în contabilitatea
financiar (figura 4).
Documente bancare
Titularul unui cont prime te regulat din partea b ncii extrasul bancar care
prezint situa ia pl ilor i a încas rilor efectuate prin cont într-o anumit
perioad . Extrasul bancar poate servi pentru solicitarea i confirmarea de la
debitor a sumelor neachitate.
Pl ile prin contul de la banc se efectueaz pe baza ordinului de plat
(figura 3), document care este întocmit de firma pl titoare în trei exemplare:
cel de culoare verde (exemplarul 3) este p strat în contabilitatea firmei,
împreun cu extrasul bancar care confirm efectuarea pl ii respective, cel
ro u (exemplarul 2) va fi expediat beneficiarului, iar cel negru (originalul)
r mâne la banc .
Facturi i copii ale facturilor

Facturile sunt documentele trimise de furnizori clien ilor lor pentru bunurile
livrate, lucr rile executate sau serviciile prestate (figurile 5a i 5b).
Când facturile sunt achitate imediat în numerar, vânz torul elibereaz o
chitan .
Când apare un decalaj între momentul livr rii bunurilor, prest rii serviciilor sau
execut rii lucr rilor i achitarea facturilor („cump r ri pe credit comercial”),
furnizorul are o crean (drepturi) asupra clientului, devenind CREDITOR,
iar clientul are fa de furnizor o datorie, devenind DEBITOR. Nu orice parte
contractant poate fi numit creditor sau debitor. De exemplu, nu este debitor
un prieten c ruia i-am împrumutat o sum de bani.
Factura se întocme te în trei exemplare. Originalul are culoarea albastr i este
expediat de c tre furnizor clientului. Celelalte dou exemplare (de culoare verde
i ro ie) sunt cópii i r mân în eviden a contabil i financiar a furnizorului.
Opera iuni diverse

Tranzac iile financiare necesit i alte documente (referate, rapoarte cu caracter
financiar), ca în urm toarele situa ii:
– Într-un depozit se constat lipsa unor articole. Contabilitatea financiar
trebuie s înregistreze acest fapt.
– Un client reclam lipsa a dou articole dintr-o livrare de 100 de articole.

Furnizorul trebuie s expedieze cele dou articole care lipsesc i s
înregistreze aceasta prin documente adecvate.
– Suntem informa i c unul din debitorii no tri a dat faliment. Datoria

acestuia c tre noi va fi înregistrat ca pierdere, în momentul declar rii
falimentului de c tre o instan judec toreasc , în cazul în care, în urma
lichid rii patrimoniului firmei falimentate, nu s-a putut recupera debitul
(integral sau par ial).
– Înregistrarea amortiz rii mijloacelor fixe, a unor venituri excep ionale etc.
1)
2)
3)
4)
5a)
5b)
No iunile teoretice sunt înso ite de numeroase exemple,

care v permit s asimila i eficient informa iile.
Iat asemenea exemple din lec ia 11, în care v sunt
prezentate conturile intermediare.
Etape în realizarea tranzac iilor cu bunuri

„Furnizori - În exemplele prezentate pân acum, facturile erau primite odat cu bunurile cump rate.
facturi nesosite” În acest caz, înregistrarea contabil este urm toarea:
Conturi de stocuri = “Furnizori”
Exist posibilitatea ca factura pentru bunurile achizi ionate s soseasc dup

recep ionarea bunurilor sau s se întocmeasc o singur factur pentru mai multe
recep ii (de obicei, dup ultima recep ie).
Exemplu
La data de 20 februarie, la un magazin sunt recep ionate, pe baza „Avizului de înso ire
a m rfii” nr. 3435, m rfuri în valoare de 850 u.m. (avizul se întocme te pentru valoarea
m rfii f r TVA). Trimis prin po t de c tre furnizor factura – care include i 19%
TVA –ajunge la magazin pe data de 22 februarie.
Recep ia m rfurilor se înregistreaz astfel:
%
Conturi de stocuri = 408 “Furnizori - facturi nesosite”
(cu valoarea din “Avizul de
înso ire a m rfii”)
4428 “TVA neexigibil ” (aferent valorii de mai sus)
Primirea facturii se consemneaz în contabilitate astfel:
408 “Furnizori - facturi = 401 “Furnizori”

nesosite”
Concomitent:
4426 “TVA deductibil ” = 4428 “TVA neexigibil ”
Pentru întreprinderea studiat , înregistr rile vor fi:
20.02
%
850 371 “M rfuri” = 408 “Furnizori - 1.011,50

facturi nesosite”
161,50 4428 “TVA

neexigibil ”
22.02
1.011,50 408 “Furnizori - = 401 “Furnizori” 1.011,50
facturi nesosite”
22.02
161,50 4426 “TVA = 4428 “TVA 161,50

deductibil ” neexigibil ”
Observa ie:
În momentul primirii tuturor facturilor pentru bunurile achizi ionate, soldul contului
„Furnizori-facturi nesosite” trebuie s fie nul.
„Clien i - facturi De asemenea, din perspectiva vânz torului, factura pentru bunurile vândute se poate
de întocmit” întocmi, din diverse cauze, cu întârziere fa de expedierea bunurilor c tre client.
În aceast situa ie se utilizeaz contul „Clien i – facturi de întocmit”, cu ajutorul c ruia

se eviden iaz livr rile de bunuri, prest rile de servicii sau execut rile de lucr ri,
inclusiv taxa pe valoarea ad ugat , pentru care nu s-au întocmit facturi.
În momentul livr rii bunurilor, prest rii serviciilor sau execut rii lucr rilor, se
efectueaz înregistrarea:
%
418 “Clien i – facturi de = 707 “Venituri din vânzarea
întocmit” m rfurilor”
4428 “TVA neexigibil ”
Desc rcarea gestiunii la livrare:
%
607 “Cheltuieli privind = 371 “M rfuri”
m rfurile”
378 “Diferen e de pre la m rfuri”
La întocmirea facturilor:
411 “Clien i” = 418 “Clien i – facturi de întocmit”
Concomitent:
4428 “TVA neexigibil ” = 4427 “TVA colectat ”

Exemplu
La data de 20.03 un magazin de papet rie livreaz unui client m rfuri în valoare de 200
u.m. (TVA colectat = 19%). Pe data de 22.03 se întocme te factura corespunz toare
acestei tranzac ii (pre ul de achizi ie al m rfurilor a fost 160 u.m.).
Înregistr rile în contabilitate se efectueaz astfel:
20.03 %
238 418 “Clien i - fac- 707 “Venituri 200

turi de întocmit” din vânzarea
m rfurilor”
% 4428 “T.V.A. 38
neexigibil ”
160 607 “Cheltuieli 371 “M rfuri” 200

privind m rfurile”
40 378 “Diferen e de
pre la m rfuri”
22.03
238 411 “Clien i” 418 “Clien i - fac- 238

turi de întocmit”
22.03
38 4428 “TVA 4427 “TVA 38

neexigibil ” colectat ”
Exerci iile sunt un instrument util de verificare

a cuno tin elor teoretice dobândite în cadrul unei lec ii. Pute i g si
solu iile acestora în sec iunea de r spunsuri la exerci ii.
V oferim asemenea exemple din lec ia 6.
e Exerci iul 1
Presupunem c fi ele de cont Cartea Mare dintr-o unitate patrimonial sunt urm toarele:
Contul „Mijloace fixe”

Data Document Explica ii Debit Credit
01.01 sold ini ial 10.000
Contul „M rfuri”
04.01 factura cump r ri m rfuri 500
23.01 chitan a vânz ri 1.500

fiscal
Contul „Debitori”
19.01 extras bancar S.C. “Green” 1.000
Contul „Banca”
10.01 extras bancar S.C. “Simplex” 1.700

19.01 e.b. S.C. “Green” 1.000
20.01 e.b. transfer din casierie 1.000
30.01 e.b. plat chirie 300
Contul „Casa”
20.01 foaie de transfer în cont 1.000

v rs mânt
fiscal
30.01 factura ap , gaze, energie electric 300
Contul „Capital propriu”
Contul „Furnizori”
04.01 factura S.C. “Generalcom” 500
10.01 factura S.C. “Simplex” 1.700
Contul „Cheltuieli cu chiriile”
30.01 factura chiria 300
Contul „Cheltuieli cu energia i apa”
30.01 factura ap , energie electric , 300

gaze
Contul „Cheltuieli cu m rfurile”
09.01 chitan a vânz ri m rfuri 1.500
Contul „Venituri din vânz ri”

fiscal
• închide i fi ele de cont Cartea Mare;
• întocmi i balan a de verificare;
• corecta i toate erorile descoperite.
Solu ia exerci iului se afl la sfâr itul lec iei.

Pentru o bun sistematizare a cuno tin elor, ve i g si la finalul

lec iilor o recapitulare. Iat un astfel de model din lec ia 17.
RECAPITULAREA LEC IEI 17

17.1 Caracteristicile esen iale ale desf ur rii activit ii firmei:
– ob inerea unui profit cât mai mare;
– asumarea unui risc economic relativ la condi iile externe.
17.2 Fondurile existente în cadrul întreprinderii pot avea 3 destina ii:

– costuri;
– investi ii;
– alte cheltuieli.
17.3 Elementele costurilor sunt:

– cheltuielile materiale;
– cheltuielile cu salariile;
– cheltuielile generale.
17.4 Cheltuielile i veniturile întreprinderii se grupeaz în trei categorii:

– cheltuieli i venituri din activitatea de exploatare;
– cheltuieli i venituri din activitatea financiar ;
– cheltuieli i venituri excep ionale.
17.5 Totalitatea veniturilor ob inute din vânz ri constituie cifra de afaceri, un

indicator esen ial al eficien ei activit ii firmei.
17.6 Calculul profitului sau al pierderii presupune trecerea în revist a tuturor

veniturilor i cheltuielilor. Dac diferen a acestora este pozitiv , am ob inut
profit i dac este negativ , pierdere.
17.7 Profitul ob inut este obiectul unui impozit

c tre bugetul statului i sursa principal pentru
investi ii.
17.8 Activele lichide sunt disponibilit ile din

casierie i conturile curente la b nci i
constituie sursele efectu rii pl ilor curente ale
întreprinderii. Întreprinderile trebuie s de in
un nivel suficient de lichidit i deoarece lipsa
lor poate avea consecin e nefavorabile asupra
activit ii lor.
17.9 Valoarea de pia a întreprinderii este deter-

minat de:
– nivelul capitalurilor proprii;
– rentabilitatea estimat ;
– nivelul activelor lichide.
Temele propuse se rezolv pe formularele de tem ata ate în fiecare

caiet de curs i se trimit spre corectare profesorului personal. În rubrica
dedicat observa iilor profesorului, ve i primi din partea acestuia sugestii i
recomand ri pentru a v perfec iona continuu. Am ales spre
exemplificare tema lec iei 20 i formularul acesteia.
TEMA PENTRU ACAS 20

1. Ce document constituie baza de extragere a informa iilor în vederea
calculului indicatorilor i ratelor financiare?
a. bilan ul contabil;
b. Registrul-jurnal general;
c. Raportul de gestiune.
2. De ce considera i c este important analiza indicatorilor i a ratelor
financiare?
3. Care considera i c sunt cei mai importan i indicatori financiari? De ce?
4. Din situa iile financiare întocmite la 31 decembrie 2005 ale S.C.
„DONNA” S.A. s-au extras urm toarele informa ii:
Bilan contabil
la 31 decembrie 2005
– u.m. –
ACTIVE PASIVE
Active fixe 56.179,00 Capital social 46.952,00
Active circulante Fonduri proprii 15.278,00
– Stocuri 15.921,00 Credite bancare pe termen
– Clien i 23.128,50 lung 24.519,00
– Conturi curente la b nci 14.500,00 Furnizori 9.767,50
– Casa 325,00 Al i creditori 6.787,00
Salarii de plat 5.500,00
Impozite de plat 1.250,00
Total 110.053,50 110.053,50
1. Venituri totale, din care 95.619

– venituri din vânz ri 90.600
2. Cheltuieli totale, din care 60.059,50
– cheltuieli directe 55.000
Valoarea amortiz rilor aferente mijloacelor fixe este de 15.000 u.m.
Cota de impozit pe profit este de 16%.
Adunarea General a Ac ionarilor a hot rât distribuirea de dividende în valoare
de 5.000 u.m.
Politica de creditare a firmei este de 30 de zile, iar condi iile oferite de furnizori
sunt de 40 de zile.
Rata de restituire a creditelor pe termen lung i dobânzile aferente este de 5.000 u.m.
Calcula i principalii indicatori i rate financiare i interpreta i rezultatele
ob inute.
Cu prezentarea formularului de tem pentru acas

se încheie lec ia demonstrativ a acestui curs.
În speran a c materialul prezentat
v-a convins de accesibilitatea i atractivitatea cursului nostru,
v a tept m s deveni i cursant al Institutului Eurocor,
înscriindu-v la cursul de Contabilitate primar .
tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro

Contabilitate Primara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Primara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

D

inerea eviden ei contabile a unei întreprinderi/ﬁrme constituie o problem destul de

Scopul cursului de Contabilitate primar propus de Eurocor este de a v familiariza

Am încercat, atât în partea de teorie, cât i în temele practice s v propunem exemple

Cursul EUROCOR de Contabilitate primar este structurat în 32 de lec ii, grupate în

Pentru ca studiul dumneavoastr s ﬁe cât mai u or i eﬁcient, pe marginea

i – desemneaz no iunile, deﬁni iile i informa iile importante

e – semnaleaz exerci iile pe care vi le propunem spre rezolvare

Informa iile deosebit de importante sunt tip rite în chenar.

Lec ia de fa constituie o lec ie demonstrativ , care dore te s v familiarizeze cu

Dac sunte i interesat de ob inerea unui certiﬁcat cu recunoa tere oﬁcial

Lec ia 1 Eviden a documentelor i contabilitatea primar

Lec ia 13 Amortizarea activelor

Introducerea lec iei are rolul de a v familiariza cu informa iile

sistem: bazat pe un calendar zilnic sau s pt mânal.

date: data i ora întâlnirilor este înregistrat pe pagina potrivit a calendarului.

Forma agendei de lucru depinde de scopul s u:

• Este recomandabil s se utilizeze un calendar detaliat pe zile, eventual pe ore

Administrarea coresponden ei primite i expediate:

• Sisteme complexe de eviden :

Administrarea ﬁ elor pacien ilor unui doctor

Contabilitatea ﬁnanciar poate oferi informa ii pentru proprietari,

Prezentarea tuturor documentelor care stau la baza înregistr rilor în

PARTEA A DOUA – Documente i termeni de specialitate

Primul sistem ﬁnanciar a ap rut în secolul al XIV-lea, în Italia. Negustorii italieni

Documente de încas ri i pl i în numerar

Facturi i copii ale facturilor

Opera iuni diverse

– Un client reclam lipsa a dou articole dintr-o livrare de 100 de articole.

– Suntem informa i c unul din debitorii no tri a dat faliment. Datoria

No iunile teoretice sunt înso ite de numeroase exemple,

Etape în realizarea tranzac iilor cu bunuri

Exist posibilitatea ca factura pentru bunurile achizi ionate s soseasc dup

Recep ia m rfurilor se înregistreaz astfel:

4428 “TVA neexigibil ” (aferent valorii de mai sus)

Primirea facturii se consemneaz în contabilitate astfel:

408 “Furnizori - facturi = 401 “Furnizori”

4426 “TVA deductibil ” = 4428 “TVA neexigibil ”

Pentru întreprinderea studiat , înregistr rile vor ﬁ:

850 371 “M rfuri” = 408 “Furnizori - 1.011,50

161,50 4428 “TVA

161,50 4426 “TVA = 4428 “TVA 161,50

În aceast situa ie se utilizeaz contul „Clien i – facturi de întocmit”, cu ajutorul c ruia

4428 “TVA neexigibil ”

Desc rcarea gestiunii la livrare:

378 “Diferen e de pre la m rfuri”

411 “Clien i” = 418 “Clien i – facturi de întocmit”

4428 “TVA neexigibil ” = 4427 “TVA colectat ”

Înregistr rile în contabilitate se efectueaz astfel:

238 418 “Clien i - fac- 707 “Venituri 200

160 607 “Cheltuieli 371 “M rfuri” 200

238 411 “Clien i” 418 “Clien i - fac- 238

38 4428 “TVA 4427 “TVA 38

Exerci iile sunt un instrument util de veriﬁcare

Contul „Mijloace ﬁxe”

04.01 factura cump r ri m rfuri 500

23.01 chitan a vânz ri 1.500

19.01 extras bancar S.C. “Green” 1.000

01.01 sold ini ial 5.000

10.01 extras bancar S.C. “Simplex” 1.700

20.01 foaie de transfer în cont 1.000

Contul „Capital propriu”

Data Document Explica ii Debit Credit