Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Renata Nicula
Obiective educaționale
Ce trebuie să știți
Principalele noţiuni pentru stabilirea diagnosticului de
prezentaţie pelviană
Particularităţile specifice prezentaţiei pelviene
Importanţa v‚rstei, parităţii, volumului fetal, a dinamicii
uterine ƒn adoptarea unei conduite corespunzătoare
Particularităţile supravegherii travaliului ƒn prezentaţia
pelviană
Manoperele obstetricale specifice asistenţei la naşterea ƒn
prezentaţia pelviană.
Ce trebuie să faceți
Să stabiliți diagnosticul de prezentație pelviană
Să apreciați volumul fetal și dimensiunile bazinului matern
Să apreciați condiţiile naşterii pe cale vaginală și prognosticul
acesteia
Să precizați situaţiile ce impun naşterea prin operaţie
cezariană
Să monitorizați gravida şi fătul ƒn travaliu
Să anticipați complicaţiile posibile şi să vă pregătiți pentru
rezolvarea acestora
Să colaborați cu membrii echipei multidisciplinare
(obstetrician, neonatolog, anesteziolog) pentru asistenţa la
naştere
Definiție
Naşterea pelviană reprezintă naşterea la limita eutocic-
distocic, ƒn care prezentaţia fetală este reprezentată de
extremitatea pelviană. Pelviana completă, ƒn care fătul prezintă
membrele inferioare şi pelvisul la str‚mtoarea inferioară şi
pelviană incompletă (modul feselor, modul genunchilor şi modul
picioarelor).
Figura 1. Prezentația pelviană completă, prezentația pelviană deflectată și
prezentația pelviană incompletă
Cauze
materne:
o multiparitate
o malformaţii uterine / hipoplazie uterină
o tumori pelviabdominale
o bazine osoase distocice
fetale:
o prematuritatea
o macrosomie/ hipotrofie fetală
o malformaţii / tumori fetale
o gemelaritate
anexiale:
o polihidramnios / oligohidramnios
o col uterin scurt / lung
o placenta praevia
Diagnosticul pozitiv
anamneza: antecedente de naşteri ƒn pelviană
axul mare uterin longitudinal
palpatoric: la nivelul fundului uterin se palpează craniul, iar la
nivelul segmentului inferior pelvisul fetal
ƒn travaliu, după ruperea membranelor se elimină meconiu
paraclinic: prin examen ecografic.
Particularităţi
perioada de dilataţie mai lungă
naşterea respectă anumite particularităţi, extremitatea mai
voluminoasă, craniul, este ultimul angajat şi degajat
naşterea se compune din naşterea pelvisului, naşterea umerilor
şi naşterea capului
Mecanismul nașterii
Naşterea pelvisului
Pelvisul se angajează cu diametrul sacropretibial, uşor
reductibil, ƒn diametrul oblic al str‚mtorii superioare, iar şoldul
posterior trece primul.
Cobor‚rea pelvisului sub acţiunea CU cu rotaţia internă
astfel ƒnc‚t diametrul bitrohanterian ajunge ƒn diametrul
anteroposterior al str‚mtorii inferioare. Degajarea pelvisului,
iniţial coapsa posterioară, cea anterioară ia punct fix sub simfiza
pubiană, apoi coapsa anterioară.
Naşterea umerilor
Angajarea umerilor cu diametrul biacromial, ƒn acelaşi
diametru oblic ƒn care s-a angajat pelvisul sau ƒn cel opus.
Cobor‚rea şi rotaţia internă cu ajungerea diametrului biacromial
ƒn diametrul anteroposterior al str‚mtorii inferioare. Degajarea
umărului posterior după ce cel anterior ajunge sub simfiză.
Naşterea capului
Angajarea capului, flectat, cu diametrul biparietal ƒn
acelaşi diametru cu cel al umerilor. Cobor‚rea şi rotaţia internă
coincide cu rotaţia extrapelvină a umerilor. Subocciputul ia punct
fix sub simfiză şi prin deflectare se vor naşte bărbia, gura, nasul,
fruntea, bregma, occiputul.
Conduita obstetricală
naşterea pe cale vaginală
naşterea pe cale operatorie (operaţie cezariană)
versiunea externă
Versiunea externă - reprezintă o manoperă ƒn prezent
abandonată datorită riscurilor de dezlipire placentară sau
compresiune pe cordonul ombilical.
Operaţia cezariană - indicaţiile sunt reprezentate de
contraindicaţiile naşterii pe cale vaginală:
anomalii de bazin
uter cicatricial
tumori / placenta praevia
prematuritate
macrosomie fetală
suferinţă fetală
prolabarea cordonului ombilical
Naşterea pe cale vaginală poate fi realizată dacă sunt
ƒndeplinite anumite condiţii:
absenţa indicaţiilor de cezariană
dinamică uterină normală
stare maternă şi fetală ƒn parametrii fiziologici.
Metode și manevre
Abstinenţa totală (metoda Vermelin): forţa propusivă este
reprezentată exclusiv de contracţia uterină. Pelvisul coboară,
destinde perineul şi se efectuează epiziotomia. Spatele se rotează
anterior, iar la degajarea abdomenului se realizează ansa de
cordon. Umerii se degajă ƒn diametrul transvers, iar o presiune
asupra fundului uterin grăbeşte expulzia craniului, menţin‚nd
flexia acestuia.
Ajutor manual Bracht: la etapa naşterii omoplaţilor,
pelvisul fetal se prinde cu ambele m‚ini şi se ridică către
abdomenul mamei, realiz‚ndu-se o ƒncurbare ƒn jurul simfizei
pubiene. ‡n acelaşi timp un ajutor apasă deasupra simfizei pentru
a ƒmpiedica deflectarea capului.
Extragerea capului din urmă prin manevra Mauriceau-
Pinard: după degajare se aşează fătul pe antebraţul st‚ng al
medicului aştept‚nd degajarea umerilor. Indexul şi mediusul se
fixează ƒn gura fătului menţin‚nd flectarea, iar cealaltă m‚nă
cuprinde g‚tul ƒntre index şi medius. C‚nd occiputul ajunge sub
simfiză, fătul este ridicat şi pivotat ƒn jurul simfizei, născ‚ndu-se
mentonul, gura, nasul, fruntea, occiputul. ‡n tot acest timp ajutorul
apasă suprapubian continuu.
Mica extracţie: presupune terminarea naşterii prin
manevre obstetricale (Bracht, Muller, Pajot, Mauriceau) după
naşterea fătului p‚nă la ombilic.
Marea extracţie: se face doar pentru al doilea făt ƒn
gemelară.
A.
B. C.
Incidente și accidente
traumatismul fetal cu posibile sechele neurologice, musculare
hemoragii cerebrale fetale
aspirarea de lichid amniotic de către făt prin mecanism reflex
episoade de hipoxie fetală.
mortalitate şi morbiditate fetală.