Contractul de vanzare

Art. 1653 si 1654 – Incapacitati speciale de a cumpara

Exceptiile:

1. Cazul comoştenitorilor sau coproprietarilor care pot cumpăra drepturi succesorale ori cote-părţi
din dreptul de proprietate de la comoştenitori sau coproprietari, după caz – ex: litigiul dintre un
judecator si sora lui, care are ca obiect stabilirea dr. succesorale ale tatalui lor ca urm. a
deschiderii mostenirii succesorale a tatalui, iar judecatorul cumpara drepturile succesorale.
2. Cazul cumpărării unui drept litigios în vederea îndestulării unei creanţe care s-a născut înainte ca
dreptul să fi devenit litigios – ex: A are datorie la grefierul B 10000 de lei, revendica de la tertul C
un bun, iar dupa introducerea actiunii A vinde dr. de proprietate care e litigios lui B, ca sa isi
poaa indestula creanta.
3. Cazul cumpărării care s-a făcut pentru apărarea drepturilor celui ce stăpâneşte bunul în legătură
cu care există dreptul litigios – ex: A care este Avocat cumpara de la B un bun ipotecat in
favoarea tertului T, deci intra in stapanirea bunului, dupa care se declanseaza litigiul intre B si T
cu privire la dreptul de creanta, caz in care A poate cumpara de la T dreptul litigios ca sa evite
valorificarea dreptului de ipoteca in favoarea lui T in cazul in care T are castig de cauza, deci
proprietarul bunului asupra căruia se exercită dreptul litigios achiziţionează dreptul litigios
pentru a-şi apăra drepturile sale anterioare.

1, 2, 3 - Încălcarea interdicţiei de a cumpăra drepturi litigioase se sancţionează cu nulitatea absolută a

contractului de vânzare şi repunerea părţilor în situaţia anterioară.

4. Cazul mandatarul împuternicit să vândă bunuri nu le poate cumpăra deoarece interesul său de a
cumpăra cât mai ieftin se află în conflict cu interesul mandantului, anume de a vinde la cel mai
mare preţ
5. Cazul părinţii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru bunurile persoanelor pe
care le reprezintă
6. În cazul funcţionarilor publici, judecătorilor-sindici, practicienilor în insolvenţă, executorilor,
precum şi a altor asemenea persoane, interdicţia se justifică prin posibilitatea de a influenţa
condiţiile vânzării făcute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le
administrează ori a căror administrare o supraveghează.

4, 5 – Nulitate relativa - interesele personale ocrotite

6 – Nulitate absoluta - privesc un interes public

Art. 1655 – Incapacitati speciale de a vinde

Ex: A (mandatar) il reprezinta pe B (mandant) A vinde un bun de al lui B, iar cu o parte din bani cumpara
pentru B un bun ce ii apartine lui A, deci in al 2-lea contract A este si vanzator pt ca vinde bunul ce ii
apartine lui si reprezentant al cumparatorului – se aplica atat pt. Mandatari cat si pt parinti, tutore,
curator, administrator provizoriu (nulitate relativa) functionari publici, judecatori-sindici, practicieni in
insolventa, executorii (nulitate absoluta). Nulitatea poate fi invocata doar de cel al carui interes a fost
incalcat CA REGULA, pt ca nimeni nu poate invoca în justiţie propria culpă.

Promisiunea unilaterala de vanzare

A (promitent) se obliga fata de B (beneficiar) sa ii vanda un bun la un anumit pret, daca B vrea sa il
cumpere. Este contract unilateral, nu act unilateral, deoarece exista acord de vointe, dar numai A se
obliga la o prestatie. Daca B se obliga sa plateasca o suma de bani numita pretul dreptului de optiune,
promisiunea asta unilaterala devine un contract sinalagmatic ( generează drepturi și obligații
reciproce).

Promisiunea unilaterala de cumparare

La fel ca mai sus doar ca in loc ca promite ca vinde, promite ca va cumpara, si beneficiarul nu are nicio
obligatie fata de promitent, putand sa dispuna liber de bunul sau. :

Ex: X este vecinul lui Y și pentru a putea să își construiască un garaj în curte îi mai trebuie o suprafață
mică de teren, Y având o grădină mai mare limitrofă. Astfel, X emite o promisiune unilaterală de
cumpărare a unei porțiuni din grădina lui Y pe care i-o comunică lui Y. Promisiunea lui X nu este
producătoare de efecte juridice pentru Y. Y are posibilitatea să refuze promisiunea unilaterală.
Promisiunea lui X poate fi cu termen sau fără termen. În oglindă, putem avea promisunea unilaterală de
vânzare a unei porțiuni de teren din partea lui Y față de X. Dacă X a emis promisiunea unilaterală de
cumpărare a terenului față de Y pentru o durată de 3 ani, iar Y înstrăinează imobilul său către Z în
interiorul acestui termen, obligația lui X se stinge prin efectul legii

Promisiune bilaterala de vanzare (antecontractul de vanzare)

A ii promite lui B ca ii vinde un bun la un anumit pret in viitor, iar B ii promite lui A ca il va cumpara.

Promisiunea nu genereaza o obligatie de a da in sarcina lui A, ci una de a face, obligatia de a transmite

dr de proprietate fiind efectul c de vanzare, nu al promisiunii. Daca promisiunea este trecuta in CF,
inalienabilitatea bunului devenind opozabila, si A instraineaza unui tert bunul, B poate cere anularea
actului de vanzare dintre A si T si pronuntarea unei hotarari ce tine loc de contract de vanzare, dar daca
inalienabilitatea nu a fost facuta opozabila, B poate cere doar daune interese, asta daca T a fost de buna
credinta.

3 ani de la data incheierii promisiunii pt cererea de fixare a unui termen, daca A si B nu au stabilit
termenul la care trebuie sa incheie contractul de vanzare cumparare

3 ani pt daune interese, despegubiri sau rezolutiunea promisiunii

6 luni de la data la care contractul ar trebui incheiat pentru solicitarea unei hotarari care sa tina loc de
contract, daca una dintre parti refuza in mod nejustificat sa incheie contractul.
Arvuna

Cu ocazia incheierii unei promisiuni de vanzare, A (promitent cumparator) ii da lui B o suma de bani ce
are rol de garantie, fiind si un avans din pretul vanzarii cat si o clauza penala in caz de dezicere, asta este
arvuna. Ea poate fi

1. confirmatorie: daca vanzarea se incheie, fiind parte achitata din pretul care trebuie platit, si in cazul in
care nu se mai incheie din vina lui A, acesta pierde arvuna, iar daca vina este a lui B atunci este obligat sa
ii dea lui A dublul arvunei primite. Poate fi ceruta si pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de
contract de vanzare si rezolutiunea contractului si repararea prejudiciului privind reg de dr comun.

2. penalizatorie: este garantie in vederea incheierii contractului cat si pret al dezicerii (denuntarii
unilaterale, adica retragerea manifestarii de voință exprimată în vederea încheierii unui contract). Ce o
diferentiaza de cea confirmatorie este fix faptul ca este permisa dezicerea, facand parte din intelegerea
partilor, dar cu costul arvunei.

Pactul de optiune privind contractul de vanzare

A (promitent vanzator) isi exprima consimtamantul fata de B (beneficiar cumparator) in sensul

de a ii vinde un bun individual determinat, la un anumit pret, daca B se va decide sa il cumpere intr-un
anume termen. Astfel A si-a exprimat deja consimtamantul la vanzare, ramanand doar ca cealalta parte
sa si-l exprima, lucru ce se va intampla daca accepta declaratia lui A de vointa, deci accepta oferta. LA
PROMISIUNEA UNILATERALA DE VANZARE TREBUIE EXPRIMAT DIN NOU SI CONSIMTAMANTUL
VANZATORULUI LA MOM INCHEIERII CONTRACTULUI DE VANZARE. Exista posibilitatea ca A sa ii ceara
bani lui B pt a beneficia de pactul de optiune(pretul dreptului de optiune), iar ca obligatii numai A este
obligat a isi mentine consimtamantul la vanzare in cadrul termenului. Cat timp pactul este in termen,
bunul este indisponibilizat, fiind afectat de o inalienabilitate temporara, iar se poate stipula in contract o
clauza ce poate interzice anumite acte de administrare ce pot duce la prejudicierea beneficiarului.

Daca totusi A instraineaza bunul unui tert T, B va putea cere rezolutiunea pactului de optiune cu
daune interese.

Daca B a acceptat in termen, dar anterior acceptarii, A a instrainat bunul, B care a devenit
cumparatorul bunului altuia poate cere rezolutiunea contractului de vanzare, restituirea pretului
precum si daune interese.

Daca au fost respectat conditiile cu privire la opozabilitatea inalienabilitatii fata de terti, B poate
cere anularea actului de instrainare incheiat cu nerespectarea clauzei dispuse.

Dreptul de preemtiune