ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,,GRIGORE GHICA VODĂ’’

OFTALMOLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC

-suport de curs-

1
 Oftalmologie și nursing specific

NOȚIUNI GENERALE
Oftalmologia este știința care se ocupă cu studiul ochiului( ophtalmos-din greacă înseamnă
ochi și logos înseamnă știință, cuvânt).
Analizatorul vizual – ochiul – situat în cavitatea orbitară și împreună cu pleoapele protejează ochiul
de factorii agresivi externi.
Globul ocular are trei tunici: -externă,
-medie,
-internă.
Tunica externă este formată din cornee și scleră. Corneea este situată anterior, este
transparentă și avasculară. Constituie prima și cea mai importantă suprafață optică denumită dioptru.
Sclera este opacă, de culoare alb sidefie, aici se află canalul lui Schlemm prin care trece umoarea
apoasă.
Tunica medie numită și uvee este alcătuită din iris, corp ciliar și coroidă. Irisul este o
membrană sub formă de disc ce prezintă un orificiu central numit pupilă și are rol de diafragmă a
ochiului, limitând fluxul luminos care ajunge pe retină.Corpul ciliar este segmentul intermediar al
uveei, este alcătuit din procesele ciliare (secretă umoarea apoasă) și mușchiul ciliar. Coroida asigură
elementele nutritive pentru epiteliul pigmentar și fotoreceptorii retinieni.
Tunica internă este reprezentată de retină care este alcătuită din zece straturi de celule dintre
care epiteliul pigmentar și fotoreceptorii. Epiteliul pigmentar conține un pigment numit melanină și
asigură nutriția retinei. Fotoreceptorii sunt de două feluri: cu conuri și cu bastonașe.Concentrarea
maximă a celulelor cu conuri este realizată la nivelul maculei. Acestea permit perceperea culorilor,
iar pigmentul fotosensibil al conurilor este iodospina. Pigmentul celulelor cu bastonașe este
rodospina. În centrul retinei se află papila nervului optic.
Conținutul globului ocular dinspre anterior spre posterior:
-umoarea apoasă
-cristalinul
-corpul vitros
Anexele globului ocular sunt:
-musculatura extrinsecă,
-conjunctiva,
-pleoapele,
-aparatul lacrimal. Este constituit dintr-un segment secretor reprezentat de glanda lacrimală
principală, glande accesorii și căile lacrimale.
Rolul filmului lacrimal:
-menține lubrifierea corneei,
-protejează suprafața oculară de agresiunea factorilor externi(fum, praf),
-asigură protecția împotriva infecțiilor,
-contribuie la claritatea vederii.
Impulsul de a clipi este un act reflex cauzat de subțierea și evaporarea filmului lacrimal.Prin clipit,
filmul lacrimal este întins pe suprafața ochiului.
Funcția analizatorului vizual este perceperea luminozității, formei și culorii obiectelor din
lumea înconjurătoare.
Razele luminoase pătrund prin corneea transparentă în globul ocular, sunt refractate de către
mediile refringente ale ochiului și formează pe retină imaginea obiectului așezat în fața ochiului.
Acomodarea este capactatea ochiului de a trece de la un plan de vedere apropiat la unul
îndepărtat și invers. Se realizează grație curburii cristalinului, elasticității și activității mușchiului
ciliar.
Acomodarea la intensitatea luminii se realizează prin intermediul irisului. Pupila se mărește
2
(midriază) sau se micșorează (mioză) sub acțiunea mușchilor săi în funcție de intensitatea razelor
luminoasă.
Spațiul cuprins cu vederea se numește câmp vizual. Fiecărui ochi îi corespunde un câmp vizual
monocular care se suprapune cu câmpul celuilalt ochi. Imaginile fuzionează pe scoarța cerebrală într-
o imagine unică.

PRINCIPALELE MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ PREZENTE LA PACIENȚII CU

AFECȚIUNI OFTALMOLOGICE

1. Scăderea acuității vizuale

Determinarea acuității vizuale se face cu ajutorul optotipului ce prezintă litere, cifre, semne , desene.
 scăderea bruscă a acuității vizuale poate fi cauzată: - traumatisme oculo-orbitale în antecedentele
imediate (plăgi, corpi străini intraoculari, arsuri).
Este însoțită de lăcrimare, fotofobie și semnele locale ale traumatismului.
- cauze netraumatice - glaucom acut, nevrita nervului optic, intoxicații cu alcool metilic,
embolia arterei centrale a retinei
scăderea lentă și progresivă a vederii este întâlnită în cataractă, leziuni retiniene. Scăderea progresivă
a vederii de aproape este întâlnită în presbiție.
Cauze: Hemeralopie (cecitate crepusculară)- este incapacitatea ochiului de a se adapta la lumina
obscură. Xeroftalmie-uscarea corneei și a conjunctivei- carență de vit. A
Miopie, Hipermetropie, Astigmatism, Prezbiopie, Conjunctivite, Keratite, Cataractă, Corpi străini,
Traumatisme oculare, Degenerescență maculară legată de vârstă, Glaucom, Dezlipire de retină,
Keratoconus, Uveită anterioară.
2. Durerea oculară
este un semn subiectiv cu diferite grade de intensitate de la jenă oculară, arsură, până la
durere atroce.
cauze: - eforturi oculare intense îndeosebi seara

3
 - insuficiență circulatorie cerebrală.
se poate asocia cu mișcările globului ocular, cu scăderea acută a acuității vizuale (glaucom
acut) sau cu erupție veziculară (Zona Zoster)
3. Fotofobia
intoleranță față de lumină (pacientul strânge pleoapele, se întoarce cu spatele spre lumină).
Cauze: conjunctivite, corpi străini oculari, afecțiuni cerebrale (migrenă, meningite, tumori
cerebrale) și afecțiuni sinusale.
4. Exoftalmia-deplasarea în afară a globului ocular(tumori, Boală Basedow, traume orbitare)
5. Enoftalmia-înfundarea globului ocular în orbită(cașexie severă, boli diareice grave,fractura
orbitei, prăbușirea planșeului orbitar)
6. Mioza-contractarea pupilei(fiziologică la expunerea la lumină puternică)
7. Midriaza-dilatarea pupilei(reacție normală la lumină slabă, dar apare și în consum exagerat
de alcool, consum de stupefiante, droguri, traumatisme ale globului ocular)
8. Diplopia-reprezintă perceperea de către pacient a două imagini suprapuse ale aceluiași
obiect- vedere dublă- apare în miastenie, mielom multiplu, diabet, astigmatism
9. Cecitatea- scăderea acuității vizuale până la pierderea totală a vederii
10. Hemeralopia-scăderea vederii în condiții de iluminare redusă (orbul găinilor)- cecitate
diurnă-poate apare în carențe de vit. A, anemii, leucemii, DZ,, afecțiuni retiniene.
11. Secreții oculare
12. Ochiul roșu-hiperemia conjunctivală
13. Ptoza palpebrală-coborârea pleoapelor în urma slăbirii aparatului de susținere.
14. Xeroftalmia= uscarea corneei și a conjunctivei
15. Nistagmusul= mișcare involuntară a globilor oculari.

Principalele cauze de orbire în lume:

-cataractă -infecția gonococică a nou născutului
-traumatisme -keratită
-glaucom -dezlipire de retină
-retinopatie diabetică -arsuri chimice sau termice
-degenerescență maculară -xeroftalmie.

Anatomia ochiului

Elaborarea planului de ingrijire.

4
 I) Formularea obiectivelor de ingrijire
Obiectivele permit orientarea interventiilor asistentei medicale, modul cum sa controleze daca
rezultatele sunt obtinute.
Obiectivele pot fi – de termen scurt: ore, zile;
- de termen mediu :1 saptamana;
- de termen lung: saptamani, luni;

Probleme de dependenta Obiective

Comunicare ineficienta senzoriala Pacientul sa afirme o stare de bine fizic si

psihic in termen de cateva zile(O.T.S)
Tulburari de echilibru Pacientul sa se deplaseze fara dificultate in
termen de....zile(O.T.S)
Risc de izolare socială. Pacientul sa fie echilibrat psihic in termen
de...ore...zile(O.T.S)
Durere Pacientului sa ii diminueze durerea in
termen de....minute(T.S).Sa exprime
absenta durerii in termen de...ore(T.S)
Anxietate Sa exprime diminuarea fricii in termen
de ...zile si absenta fricii ...saptamana
(O.T.M)
Risc de complicații Pacientul sa prezinte un risc scăzut de
complicații in termen
de...minute...ore..zile(O.T.S)

PROLEME DE DEPENDENȚĂ
 Alterarea acuității vizuale
 Alterarea mucoasei conjunctivale
 Durere
 Alterarea stării de confort
 Comunicare ineficientă la nivel sonzerial vizual
 Anxietate
 Deficit de autoîngrijire
 Risc de complicații
 Scăderea stimei de sine
 Vărsături de origine centrală
SURSE DE DIFICULTATE
 Traumatisme oculare
 Prezența corpilor străini
 Factori infecțioși: virusuri, bacterii
 Factori alergeni: cosmetice, praf
 Igienă necorespunzătoare
 Vârsta înaintată
 Obstrucția căilor lacrimale
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIRE
 conservarea acuității vizuale
 corectarea vederii
 combaterea durerii
 diminuarea gradului de disconfort
 combaterea inflamației, infecției
 diminuarea riscului de complicații

5
  creșterea gradului de autonomie
 diminuarea gradului de anxietate

II) Ierarhizarea prioritatilor de ingrijire

- normalizarea functiilor vitale
- monitorizarea functiilor vegetative
- profilaxia infectiilor;
- prevenirea complicatiilor;

III) Stabilirea interventiilor proprii si delegate:

A) Interventii proprii
 asigurarea conditiilor de mediu: saloane mici, bine aerisite, incalzite(t°=18-20°C), ferite de
curentii de aer;
 monitorizarea functiilor vitale si vegetative;
 asigurarea igienei oculare corespunzatoare, iar daca pacientul nu are posibilitati fizice de
ingrijire asistenta medicala ajuta in satisfacerea nevoii, efectuand toaleta pe regiuni;
 hidratarea si alimentarea pacientului cu 1,5 – 2 l lichid/zi.Alimentatia va fi normocalorica si
normoglucidica, normolipidica daca nu exista alte afectiuni asociate.
 comunicarea eficienta cu pacientul;
 profilaxia infectiilor: personalul medical sa poarte masca de protectie pentru a preveni
infectiile cu transmitere aerogena; asigurarea unui mediu nepoluat in saloane; umidificarea
aerului din saloane;temperatura constanta in saloane(18 – 20ºC);
 prevenirea complicatiilor prin respectarea normelor de igiena, a precautiunilor universale,
prin administrarea corecta a tratamentului indicat;
 educatia sanitara:
- evitarea substantelor iritante asupra zonei oculare;
- asanarea focarelor de infectie;
- folosirea ochelarilor de protectie la locul de munca cu praf/pulberi;
- evitarea automedicatiei si a intreruperii bruste a tratamentului;
B) Interventii delegate:
 pregatirea pentru analize si investigatii;
 administrarea tratamentului local si general;
 pregatire preoperatorie;
 supraveghere postoperatorie;

Aplicarea interventiile proprii si delegate

Investigații clinice și paraclinice

Etapele standard ale examenului oftalmologic sunt:

-anamneza;
-inspecția globului ocular și a anexelor sale,
-determinarea acuității vizuale,
-examenul biomicroscopic,
-măsurarea tensiunii intraoculare,
-examenul fundului de ochi.

6
EVALUAREA MORFO-FUNCȚIONALĂ A OCHIULUI ȘI ANEXELOR SALE
EVALUAREA

Examenul
- Se realizează: - la lumina zilei
anatomic
- instrumental
- iluminat lateral
- se examinează pleoapele, genele, conjunctiva
- se evidențiază corpii străini
- în camera obscură se examinează corneea, camera anterioară, irisul, pupila și
cristalinul.
Determinarea
acuității vizuale - se examinează vederea centrală cu ajutorul optotipului
- ochiul emetrop este cel care vede de la 5 metri ultimul rând pe optotip -
VOD =5/5 = 1. VOS =5/5=1.
Determinarea - examinează vederea periferică cu ajutorul perimetrului Forstek (fig.1).
câmpului vizual - interpretarea se face utilizând o schemă tip pentru ochiul drept
- și alta pentru ochiul stâng .
Determinarea
simțului cromatic - examinează capacitatea pacientului de a distinge culorile.
- examinează fundul de ochi - straturile profunde ale ochiului: retina, corpul
Oftalmoscopia vitros, papila nervului optic și vasele retiniene
Măsurarea
tensiunii - valorile normale 11-20 mmHg
intraoculare
- valorile crescute se înregistrează în glaucom.
Examene de -
secreția conjunctivală - pentru examen bacteriologic și antibiograma.
laborator
- sânge: glicemie, uree, TS, TC, hemograma (în vederea pregătirii
preoperatorii).

Perimetru Forstek pentru determinarea câmpului

vizual

Oftalmoscop și imaginea fundului de ochi

Formarea imaginii (biologic)

7
Lumina trece prin mediile transparente (cornee, umoare apoasă, umoare sticloasă) și cristalinul și
formează o imagine răsturnată pe retină. Pe retină, celulele specializate transformă imaginea în
impulsuri nervoase. Aceștia ajung prin nervul optic până la regiunea posterioară a creierului. Acesta
din urmă interpretează semnalele printr-un mecanism complex care implică milioane de neuroni.
Razele de lumină suferă la nivelul ochiului o refracție triplă:
1. razele de lumină își schimbă direcția;
2. o refracție are loc la nivelul corneei și câte una pe fiecare față a cristalinului;
3. imaginea se formează pe retină, pe pata galbenă și este reală, mai mică și răsturnată.

DETERMINAREA ACUITĂȚII VIZUALE

Acuitatea vizuală este capacitatea ochiului de a percepe forma, conturul, mărimea și detaliile
elementelor din spațiu.
Determinarea acuității vizuale se face cu ajutorul optotipului, care este un panou luminat
electric ce prezintă litere și cifre pe mai multe rânduri, de mărimi diferite, ce scad progresiv de sus în
jos. Pentru copii testele conțin imagini ușor de recunoscut (obiecte sau animale).
Distanța optimă pentru măsurarea acuității vizuale este de 5 metri, se face monocular, celălalt
ochi fiind acoperit cu o lentilă mată. Dacă pacientul vede primul rând de la panou, se notează
VOD=1/10(vedere ochiul drept); pentru rândul al doilea se notează VOD=1/8, rândul al treilea
VOD= 1/6, rândul al șaselea se notează VOD=1/2, rândul al șaptelea VOD=2/3. Citirea literelor de
pe ultimul rând de la panou corespunde unei acuități vizuale de 1, fiind vorba de un ochi emetrop.
 AV= d:D
 d= distanța de la care ochiul examinat a deosebit o literă
 D= distanța de la care ochiul emetrop deosebește aceeași literă
 AV se consideră normală, dacă bolnavul recunoaște literele ultimului rând de la 5m. Dacă vederea
este scăzută, bolnavul vede numai rândurile cu litere mai mari. De exemplu, dacă vede de la 5 m
rândul pe care ar trebui să-l vadă de la 20m, AV= 5: 20=1|4

Factori care influențează acuitatea vizuală:

-distanța de prezentare a testului,
-gradul de iluminare al testului;
-contrastul dintre test și fond;
-timpul de prezentare al testului;
-iluminarea mediului ambiant;
-prezența viciilor de refracție;
-prezența unor afecțiuni oculare;
-binocularitatea;
-vârsta;
-starea de oboseală.
8
Determinarea câmpului vizual
 este reprezentat de totalitatea punctelor din spațiu pe care un ochi imobil le poate percepe.
 câmpul vizual monocular, teoretic circular, este limitat de proeminențele osoase ale feței.
 câmpul vizual binocular este reprezentat de spațiul perceput de ambii ochi imobilizați în
poziție înainte; este mai întins și corespunde spațiului explorat de ambii ochi în mișcare,
depinzând de amplitudinea mișcărilor oculare.
 Indicații:
- detectarea leziunilor nervului optic la cei cu glaucom
- afecțiuni ale pleoapelor frecvent ptoza
- diagnosticarea bolilor nervului optic sau a unor afecțiuni care afectează transmiterea
informației de la ochi la cortexul occipital al creierului, unde informația este procesată
ca vedere
 Contraindicații: copii mici, bătrâni, bolnavi psihici prin lipsă de cooperare

Aparatele utilizate în studiul câmpului vizual se pot clasifica:

 - după suprafața fondului pe care se proiectează testul: ecrane campimetrice (care sunt plane) și
perimetrice (care sunt cupole)
 după maniera de lucru pot fi manuale sau automate
 în prezent se utilizează aparate performante și computerizate,
 pe baza unui algoritm controlat de computer, se studiază sensibilitatea la lumină a ochiului
pentru fiecare zonă din câmpul vizual.
 pentru această metoda, un ochi este acoperit, iar pacientul este rugat să-și sprijine capul pe un
suport.
 când pacientul vede lumini și mișcări de diferite intensități, trebuie să apese un buton.
 rezultatele sunt afișate sub forma unor hărți în tonuri de gri (punctele mai întunecate arată
zonele mai afectate de boală)
 Testul pentru determinarea câmpului vizual necesită foarte puțin timp și nu implică stres
pentru persoanele relativ sănătoase, însă poate fi obositor și stresant pentru pacienții în vârstă
și bolnavi.
 Prin câmp vizual computerizat se poate diagnostica glaucomul cu cca. 3-4 ani mai devreme
decât metodele vechi de perimetrie.

Examenul fundului de ochi-metoda permite vizualizarea papilei optice, a retinei și a vaselor sale
precum și observarea eventualelor modificări la acest nivel.
Examinarea se poate face prin biomicroscopie, oftalmoscopie directă, cu imagine dreaptă sau
oftalmoscopie indirectă, cu imagine răsturnată. Oftalmoscopia se face în camera obscură, după
dilatarea prealabilă a pupilei cu midriatice.
Oftalmoscopia directă
 Este un procedeu optic de examinare a polului posterior al globului ocular numit și fund de ochi
( corp vitros, corp ciliar, papila nervului optic, retină, coroidă).
 Indicații:
- boli sistemice: HTA; AVC
- boli oculare: glaucom, retinopatie diabetică
 Pregătirea pacientului:
- se instilează o soluție midriatică ( atropină, mydrum) pentru dilatarea pupilei
- se conduce pacientul în camera obscură pentru examinare
Efectuarea procedurii:
 medicul se așează aproape de pacient și cu oftalmoscopul la ochi; se apropie la 5 cm de
ochiul bolnavului, proiectând fasciculul luminos prin pupilă

9
  se examinează ochiul drept al pacientului cu ochiul drept al medicului și ochiul stâng cu
ochiul stâng al acestuia
 imaginea obținută este mărită de 15- 20 ori
 se cercetează papila nervului optic, vasele retiniene, regiunea peripapilară, regiunea
maculară și periferia retinei
Îngrijirea bolnavului după procedură:
o se explică pacientului că din cauza pupilei mărite s-ar putea să vadă dublu până la resorbția
soluției midriatice
o să poarte ochelari fumurii pentru că are fotofobie
o să evite șofatul și expunerea la soare

Tonometria – permite măsurarea presiunii intraoculare prin înregistrarea rezistenței corneei la

presiune.
 Este o metodă de măsurare a presiunii intraoculare cu ajutorul unui aparat numit
tonometru; au la bază același principiu: măsurarea deformării corneei sub acțiunea unei forțe
externe.
 Indicații:
- control oftalmologic de rutină, mai ales la persoanele cu vicii de refracție
- monitorizarea tratamentului antiglaucomatos
 Materiale:
- tonometru manual sau electronic care afișează pe un monitor valoarea tensiunii intraoculare (TIO)
- soluții anestezice oculare
- comprese sterile
Pregătirea pacientului:
 pacientul nu bea mai mult de 400-500 ml lichid înaite de test,
nu consumă alcool cu cel puțin 12 ore înainte de test, nu fumează
 se îndepărtează lentilele de contact, la nevoie
 se așează bolnavul în decubit dorsal pe o canapea fără pernă
 se instilează în ambii ochi câte 1-2 picături de anestezic
 se cere pacientului să rămână nemișcat, să nu tușească, să nu
clipească sau să strângă pleoapele deoarece orice mișcare de
acest tip poate mări presiunea intraoculară
Efectuarea tehnicii
 pacientul va fi rugat să-și fixeze privirea asupra unui punct fix de pe tavan în timp ce medicul
va apăsa ușor corneea cu tija tonometrului pentru câteva secunde
 se notează valoarea TIO indicată de tonometru
 se anunță pacientul că s-ar putea să aibă o senzație de furnicătură la nivelul ochiului în
următoarele 24 ore
 se interzice purtarea lentilelor de contact cel puțin 2 ore după efectuarea testului
Presiunea intraoculară are valori normale cuprinse între 11 și 20mmHg. Testul se face bilateral ,după
aplicarea unui anestezic local.

RECOLTAREA DE SECRETII OCULARE

Definitie: examen care consta in prelevarea de secretii de la nivelul ochiului.

Scop: explorator (identificarea germenilor patogeni prin efectuarea antibiogramei)
Pregatirea pacientului:
- psihica:se explica procedura si se obtine acceptul/acordul pacientului
- fizica:nu se face toaleta,nu se aplica medicamente local

10
Pozitia pacientului:
- sezand pe scaun sau la marginea patului
- decubit dorsal
Materiale necesare:
- eprubeta porttampon
- seringa+ac pentru colectiile purulente in cantitate mare
- manusi de unica folosinta/manusi sterile
- tavita renala
- prosop
- comprese sterile
Tehnica:
- pregatirea asistentei medicale
- pregatirea materialelor
- prosop in jurul gatului
- cu mana nedominanta in care se sustine o compresa se trage usor pleoapa inferioara iar
cu mana dominanta in care se tine eprubeta se recolteaza secretia
- recoltarea se realizeaza cu eprubete separate pentru fiecare ochi in parte
- etichetarea produsului si transportul imediat catre laboratorul de bacteriologie
Reorganizarea locului de munca
Notarea procedurii in F.O.: data, ochiul de la care s-a realizat recoltarea si numele asistentei care a
efectuat procedura.
Incidente: atingerea cililor,a obrazului,etc.- se recolteaza o alta proba

Intervenții specifice în oftalmologie

IGIENIZAREA REGIUNII OCULOPALPEBRALE ( SPALATURA+ASEPTIZARE)

Definitie:
Igienizarea regiunii oculopalpebrale se realizeaza cand pacientul are o igiena precara sau la
traumatizatii care prezinta corpi straini intraoculari.
Scop: - evacuator (spalatura)
- terapeutic(minimalizarea infectiilor pre- si post- operatorii)
Pregatirea pacientului:
- psihica : se explica tehnica si se obtine acordul/acceptul pacientului
- fizica:

DE RETINUT!! - TESTUL LA FLUORESCINA- este obligatoriu inaintea efectuarii

igienizarii regiunii oculopalpebrale( efectuat de catre medic)
Pozitia pacientului:
- sezand cu capul usor inclinat pe partea unde se realizeaza spalatura
- decubit dorsal,capul spre partea stg/dreapta, in functie de ochiul la care se realizeaza
igienizarea
Materiale necesare:
- tavita renala
- tampoane/comprese de vata sterile
- apa sterila/apa pentru preparate injectabile,la temperatura corpului
- blefaro sampon
- betadina in concentratii diferite
- prosop
- manusi de unica folosinta
- recipient pentru spalatura( undina,seringi de 60ml)
Tehnica:

11
- pentru scuamele de la baza cililor se lasa un tampon imbibat in apa steril timp de 3-5 minute
- prosop in jurul gatului
- tavita renala sustinuta la nivelul obrazului de partea ochiului la care se realizeaza
igienizarea
- se imbiba tampoanele/compresele sterile cu apa sterila + blefarosampon
- se spala insistandu se la nivelul cantusului intern
- se sterge usor cu o compresa sterila
- la final se realizeaza aseptizarea cu betadine 10% sau alcohol iodat 1%
- stergerea regiunii cu comprese sterile
Reorganizarea locului de munca
DE RETINUT!
Betadina se foloseste in urmatoarele concentratii:
- betadina 10% - regiunea palpebrala
- betadina 5%- fundul de sac conjunctival
- betadina 1,25%- instilatii oculare

MASAJUL CILIAR

Definitie: masajul ciliar este baza tratamentului in afectiunile oftalmologice: blefarite scuamoase,
conjunctivite,etc.
Scop: curatarea si aseptizarea zonei ciliare
Pozitia pacientului:
- sezand pe scaun,capul usor pe spate
- decubit dorsal,capul usor rasucit de partea unde se realizeaza masajul
Pregatirea pacientului:
- psihica: se explica necesitatea efectuarii tehnicii si obtine acordul/acceptul
- fizica: nu necesita pregatire deosebita
Materiale necesare:
- tavita renala
- prosop
- manusi de unica folosinta
- xilina 1%
- seringa–( 2 ml/5ml/10ml)
- betisoare cu vata
- comprese sterile
- betadine 10%
Tehnica:
- pregatirea asistentei medicale
- pregatirea materialelor necesare
- seringa+xilina
- se instileaza 1 picatura de xilina in fiecare sac conjunctival
- betisor de vata+betadine 10% (se usuca pe o compresa de tifon pentru a nu fi foarte
suculent)
- cu policele de la mana nedominanta tragem pleoapa inferioara in jos
- in mana dominanta se sustine betisorul imbibat in betadine si cu miscari de dute-vino
si rotatie se curata si igienizeaza cilii aflati pe pleoapa inferioara
- se schimba betisorul+betadina
- se executa tehnica si pentru pleoapa superioara
- se folosesc betisoare si comprese diferite pentru pleoapa superioara/inferioara, ochi
stang/drept
- reorganizarea locului de munca

12
 TEHNICA APLICARII UNGUENTELOR
(fundul de sac conjunctival/cutanat)

Definitie: introducerea unui unguent in fundul de sac conjunctival, pe marginea ciliara sau pe
suprafata cutanata a pleoapei.
Scop: terapeutic
Pregatirea pacientului:
- Psihica: se explica procedura si se obtine acceptul/acordul pacientului
- Fizica: curatarea/igienizarea regiunii
Pozitie:
- Sezand pe scaun, capul usor spre
spate
- decubit dorsal
Materiale necesare:
- tavita renala
- manusi de unica folosinta
- comprese sterile
- betisoare de vata
- unguentul ce urmeaza a fi
administrat
- material pentru reorganizarea locului de munca
Tehnica:
- pregatirea asistentei medicale
- pregatirea materialelor necesare
- aplicarea se face cu :
- betisoare cu vata
- direct din tubul cu unguent
- se aplica 1-2 cm
- aplicarea cutanata- inclusiv in cursul zilei
- aplicarea in fundul de sac conjunctival-seara la culcare
Reorganizarea locului de munca si notarea procedurii in F.O.

TEHNICA INSTILATIILOR OCULARE

Definitie: instilatia ocularară prezinta introducerea unei solutii in

sacul conjunctival al ochiului.
Scop: - terapeutic(solutii medicamentoase)
- evacuator(spalatura)

13
 - explorator(F.O.)
Pregatirea pacientului:
- psihica: se explica tehnica si se obtine accepul/acordul
- fizica:se realizeaza intai spalatura apoi instilarea de solutii medicamentoase
Pozitia pacientului:
- sezand pe scaun,capul usor pe spate
- orizontal pe pat sau canapea, capul usor pe spate
Materiale necesare:
- tavita renala
- prosop
- comprese sterile
- manusi de unica folosinta
- solutia pentru instilatie
- pipeta,flacon prevazut cu picurator
Tehnica:
- pregatireaasistentei medicale
- pregatireamaterialelornecesare
- prosop in jurulgatului
- tavita renala sustinuta la nivelulobrazului
- in mana nedominanta se sustine o compresa sterila, iar cu policele se
tragepleopainferioara in jos
- rugampacientul sa priveasca in sus
- in mana dominanata :
- se sustineflaconul,pipeta
- in pozitieoblica se instileazasolutiapicatura cu picatura
- rugampacientul sa ramana cu ochiiinchisicateva minute
Reorganizarea locului de munca
De retinut:
- NU se instileaza solutia cu flaconul in pozitia ,,in picioare’’
- Instilarea consecutiva a mai multor tipuri de solutii se realizeaza la interval de 3-5
minute
- Flacoanele sunt valabile 2 saptamani din momentul deschiderii
- Nu se ating genele sau pleoapele in timpul instilatiei (contaminam flaconul)

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE,

PENTRU PREVENIREA BOLILOR OCULARE

Măsuri de prevenire primară
• Educația populației pentru îngrijirea ochiului:
- spălare cu apă curată zilnic, mai frecvent dacă se lucrează în mediu cu praf;
- nu se duce mâna murdară la ochi
- nu se îndepărtează corpii străini oculari de către persoanele necalificate (dacă sunt mici se va
face spălare cu apă din abundență aruncată din mână spre ochi)
- folosirea obiectelor individuale pentru toaleta feții
- nu se vor freca ochii deoarece se produc mici traumatisme ale conjunctivei și corneei
- controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjunctivitei gonococice a nou-născutului.
• Igiena vederii:
- sursa de lumină trebuie să vină din partea stângă în timpul scrisului, cititului, lucrului
- distanța pentru scris-citit trebuie să fie de 25-30 cm,
- lumina artificială trebuie să fie focalizată pe hârtia de scris- citit

14
 - când este soare puternic sau zăpadă strălucitoare să se poarte ochelari fumurii
- persoanele care execută activitate migăloasă, de finețe, ce necesită concentrarea vederii, vor
face pauze, din timp în timp, privind la distanță
- persoanele care lucrează la sudură vor purta ochelari de protecție
- vizionarea spectacolelor de televiziune nu se va face în camere întunecoase iar distanța
pentru privit va fi de 2-5 metri, ecranul televizorului fiind așezat la înălțimea ochiului
- se recomandă alimentație completă cu respectarea necesarului zilnic de proteine, vitamina
C, A, B
- examenul periodic al vederii pentru pacienții cu boli generale (diabet zaharat, HTA)
- îndrumarea către oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetată.
Măsuri de prevenire secundară
în cazul infecțiilor ochiului:
- îndrumarea pacientului către medicul specialist pentru a trata în mod corect aceste infecții
educarea pacientului să evite transmiterea infecției și la ochiul sănătos sau la alte persoane.
Măsuri de profilaxie:
In cazul deficiențelor de vedere:
~ educarea pacienților care necesită corectarea vederii cu ochelari să-i poarte conform
prescripțiilor (permanent sau numai pentru scris-citit) pentru copii ochelarii vor avea rame
colorate, atrăgătoare și se va avea grijă să nu-și spargă ochelarii generând accidente grave
- învățarea pacienților să-și curețe ochelarii - lentilele, ștergându-le CU material moale pentru
a preveni zgârierea lor.
- dispensanzarea pacienților cu defecte de vedere
- periodic pacientul se prezintă la control pentru a stabili necesitatea schimbării lentilelor
- îndrumarea părinților al cărui copil prezintă strabism să se prezinte la medicul oftalmolog
- învățarea purtătorilor de lentile de contact să le folosească numai cât este necesar, să le
scoată in timpul nopții, nu le vor folosi în mediu cu pulberi, praf.
educarea pacienților cu diferite afecțiuni de vedere să nu desfășoare o activitate care să
suprasolicite vederea îndrumarea pentru intervenții chirurgicale a pacienților cu cataractă în
vederea corectării vederii.
- reintegrarea socială și profesională a ambliopilor prin îndrumarea către profesii ca maseur,
cartonar.
ÎNGRIJIREA PAIENȚILOR CU VICII DE REFRACȚIE
Noțiuni introductive:
- miopia- viciul de refracție în care imaginea obiectelor așezate la infinit se formează înaintea
retinei
- hipermetropia - este viciul de refracție în care imaginea obiectelor așezate la 5 metri nu se
formează pe retină ci înapoia ei, imaginea este ștearsă, slabă.
- presbiția - scăderea puterii de acomodare a cristalinului după vârsta de 45 ani.
- astigmatismul - viciul de refracție cauzat de defecțiuni în convexitatea corneei care fac ca razele
luminoase să se concentreze pe retină în puncte diferite.
- strabismul - reprezintă lipsa de paralelism a globilor oculari
- privire înăuntru - convergent
- privire în afară - divergent.
Strabismul poate fi paralitic (paralizia nervilor cranieni III, IV și VI) și neparalitic (congenital
sau apare în primul an de viață).

15
Culegerea ♦ circumstanțe de apariție:
datelor - miopia apare în copilărie prin așezarea incorectă a obiectelor de scris -
citit
- astigmatismul, strabismul pot fi congenitale.
• manifestări de dependență (semne și simptome posibile):
- miopie - pacientul pentru a vedea obiectele trebuie să le aducă în
apropierea ochiului
- hipermetropie, presbitism - pacientul vede slab obiectele apropiate (25-
30 cm) și are tendința de a le depărta de ochi
- în astigmatism pacientul are imagini deformate ale obiectelor
- strabismul neparalitic - copilul nu prezintă vedere dublă dar prezintă
riscul pierderii vederii unuia dintre ochi (cel neîntrebuințat)
- strabismul paralitic - pacientul prezintă vedere dublă.

Probleme
- comunicare ineficientă la nivel senzorial-vizual
- anxietate
- risc de izolare socială.
Obiective - pacientul să prezinte vedere bună prin cercetarea viciului de refracție
- corectarea în timp util a strabismului neparalitic - al copilului - pentru a
preveni infirmitatea.

Intervenții -asistenta îndrumă pacienții cu probleme de vedere către medicul specialist

pentru examinare
-participă alături de medic la examinare, pentru recomandarea de ochelari de
corecție a viciilor de refracție
- în caz de miopie, lentile divergente (notate cu minus)
- în caz de hipermetropie, lentile convergente (notate cu plus), de
asemenea în presbiție
-în astigmatism lentile cilindrice convergente sau divergente.
• în strabism:
- descoperă precoce strabismul copilului sub un an și îndrumă părinții
pentru tratament corespunzător
- educă familia să se implice în efectuarea de exerciții cu ochiul care
prezintă musculatura slăbită (prin acoperirea celui sănătos, cu pansament
sau lentilă mată) la copilul până la patru ani
- aplică tratamentul ortoptic (exerciții care determină copilul să utilizeze
ambii ochi) în serviciile specializate
- pregătește copilul pentru intervenție chirurgicală în situația în care
celelalte tratamente nu au dat rezultate (până la vârsta de șase ani)
aplică la recomandarea medicului tratamentul de suprimare a cauzei în cazul
strabismului paralitic.

16
 ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU AFECȚIUNI INFLAMATORII
ȘI INFECȚII ALE OCHIULUI

- blefaritale - reprezintă inflamarea marginii libere a pleoapelor

orjeletul (ulciorul) este inflamarea supurativă a folicului pilos și a glandei sebacee ale cililor
de pe marginea pleoapelor
dacriocistita - reprezintă obturarea canalului lacrimo-nazal de un proces inflamator situat în
lumenul canalului
- conjunctivita - este inflamarea mucoasei conjuncți vale
- keratita - este inflamarea mucoasei corneei
- iridociclita - reprezintă inflamația irisului și a corpului ciliar.

Culegerea datelor • circumstanțe de apariție:

- mediu cu praf
- persoane cu rezistență scăzută
- persoane cu condiții de igienă precară
- lipsa obiectelor de toaletă individuală
- bazine de înot ( pentru apariția conjunctivitelor)
- apa infectata ( pentru apariția conjunctivitelor)
- traumatisme oculare

- în blefarite - congestia marginii ciliare a pleoapelor, arsură, prurit al

Manifestări de
dependență (semne
și simptome posibile)
pleoapelor
- în iridociclite - durere oculară și perioculară de intensitate variabilă
(surdă până la violentă)
- scăderea acuității vizuale
- fotofobie
- în dacriocistite - lăcrimare accentuată, tumefierea inflamatorie a sacului
lacrimal, scurgere de puroi la presiunea unghiului intern al ochiului și durere;
- în orjelet - prurit palpebral, durere la clipire, secreție purulentă când
inflamația abcedează
-în conjunctivite - înroșirea conjunctivei, senzație de arsură, secreție
conjunctivală - seroasă, mucoasă sau purulentă.

Probleme
- durere de intensitate diferită
- scurgere de secreție oculară
- anxietate
- risc de complicații: - cicatrice ale pleoapei (în blefarită)
- ulcerații (în conjunctivită)
- pierderea vederii (în iridociclită)
Obiective
- pacientul să prezinte stare de bine fizic
- să se prevină apariția complicațiilor
- acuitatea vizuală să se păstreze intactă.

17
Intervenții - educația populației pentru prevenirea infecțiilor la orice nivel al ochiului.
Asistenta:
- aplică tratamentul local recomandat:
- instilații cu soluții midriatice
- atingeri cu colire moi- pomezi în cazul blefaritelor (atingerea se va face numai
în timpul zilei pentru a preveni pătrunderea lor în ochi afectând corneea)

- aplicarea de comprese îmbibate în soluții antiseptice călduțe (în blefarite,

orjelet).
- spălături ale sacului conjunctival cu soluții antiseptic (în conjunctivite)
- pregătește instrumentarul și materialele pentru incizie-drenaj la recomandarea
medicului.
- aplică pansamentul ocular- pregătește comprese sub formă de pernițe cu
diametrul mai mare decât orbita, care se aplică pe globul ocular și se fixează cu
benzi de romplast.

- administrează tratamentul general cu antibiotice și antiinflamatoare.

- asigură repaus la pat, repaus vizual în cameră cu semiobscuritate.
- asigură alimentația pacientului: completă cu excepția pacientului cu iridociclită
care primește alimentație desodată pentru a reduce exsudația.

18
 ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU CATARACTĂ

Cataracta este boala oculară caracterizată prin opacifierea progresivă a cristalinului

Culegerea datelor • circumstanțe de apariție:

- persoane vârstnice (cataracta senilă)
- traumatisme (cataractă traumatică)
- boli metabolice - diabet zaharat, avitaminoze (cataractă secundară)
- boli infecțioase ale mamei în timpul sarcinii (cataractă congenitală)
• manifestări de dependență (semne și simptome posibile)
- scăderea acuității vizuale care poate fi cu instalare insidioasă (cataracta
senilă) sau cu instalare rapidă (cataracta traumatică)
- localizarea cataractei unilaterală și apoi la celălalt ochi (cataracta
senilă) și bilaterală (în cataracta congenitală)
Probleme - comunicare ineficientă la nivel senzorial vizual
- anxietate
- izolare
- risc de accidente, căderi - în special la vârstnici
- reducerea autonomiei în autoîngrijire

Obiective - pacientul să-și recapete vederea

- să fie ferit de riscul accidentelor și complicațiilor

Intervenții Asistenta:
- îndrumă pacientul ambulator la serviciul de specialitate pentru a aprecia
necesitatea actului operator
o în perioada preoperatorie asigură semiobscuritate în încăpere, ajută pacientul
să cunoască topografia secției, face exerciții de mers în cameră și la exterior cu
ochii ocluzionați
- învață pacientul să folosească instalațiile de semnalizare pentru a se adapta
perioadei postoperatorii

19
- recoltează produse pentru examene de laborator (sânge pentru uree, glicemie,
TS, TC; urină, secreție oculară)
- conduce pacientul la examene de specialitate: examen cardiologie - EKG
- asigură liniștea și odihna preoperatorie
• în perioada postoperatorie supraveghează pacientul permanent pentru a-și
menține pansamentul binocular (se pansează și ochiul sănătos pentru a evita
clipitul)
- supraveghează pulsul, tensiunea arterială
- educă pacientul să nu facă mișcări bruște, să vorbească în șoaptă, să stea în
decubit dorsal și lateral pe partea sănătoasă timp de 24 ore.
- administrează calmante ale durerii
- asigură 24 ore regim hidric prin tub de succțiune pentru a evita masticația
- schimbă pansamentul când este îmbibat cu sânge și/sau secreție
- servește pacientul la pat
- ajută pacientul să coboare din pat când medicul a permis mobilizarea
- supraveghează tranzitul intestinal pentru a preveni constipația
- administrează tratamentul general și local recomandat
- aplică pansamentul monocular, ochiul sănătos rămânând descoperit când
evoluția este favorabilă
- susține psihic pacientul, conștientizându-l că vederea se recapătă parțial, iar
trecerea timpului poate aduce rezultatul dorit
- educă pacientul să se prezinte după externare la controale periodice, să
utilizeze corect ochelarii cu lentile convexe pentru distanță și citit (în cazul în
care intervenția chirurgicală a constat în extragerea cristalinului, fără implant de
cristalin artificial).

20
 ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU GLAUCOM
Glaucomul este o stare patologică caracterizată prin hipertensiune intracelulară și leziuni
vasculare care duc la atrofia nervului optic.
Forme clinice: - glaucomul infantil
- glaucomul adultului cu manifestare acută sau cronică

Culegerea datelor
• circumstanțe de apariție:
- tulburări congenitale de drenaj a umorii apoase (glaucom -infantil)
- persoane cu sistem nervos labil, emotive
- schimbări bruște de temperatură

• manifestări de dependență (semne și simptome posibile):

• Glaucomul acut
- dureri oculare și perioculare foarte vii cu iradiere temporală, occipitală și
însoțite de lăcrimare
- scăderea acuității vizuale
- grețuri și vărsături
- anxietate
- alterarea stării generale
• Glaucomul cronic
- dureri periorbitale permanente
- scăderea insidioasă a vederii - cecitate în 10-15 ani
- dureri oculare și perioculare
Probleme
- intoleranță digestivă
- comunicare ineficientă la nivel senzorial-vizual
- anxietate
- pacientul să aibă stare de bine fizic și psihic
Obiective
- să aibă acuitatea vizuală în limitele vârstei
- să se prevină complicațiile invalidante

21
Intervenții
• In glaucomul acut:
- asistenta asigură internarea pacientului în spital, repaus la pat, în cameră
cu semiobscuritate
- participă la examinarea pacientului, pregătind instrumente e pentru măsurarea
tensiunii intraoculare
- liniștește pacientul, administrează medicația tranchilizantă și analgezică
prescrisă
- administrează tratamentul medicamentos recomandat pentru reducerea
tensiunii intraoculare:
-instilații cu pilocarpină 1%
- diuretice (ederen), purgative
- perfuzie cu Manitol 15%
- asigură alimentația hiposodată și cu un aport redus de lichide
• în glaucomul cronic
- educă pacientul să urmeze corect tratamentul local și general prescris
(pilocarpină sol. 1-3%, vit PP)
-recomandă alimentație desodată, cu reducerea lichidelor, fără condimente,
alcool, cafea
- recomandă regim de viață ordonat, fără emoții negative cu respectarea orelor
de somn (în timpul somnului capul va fi așezat mai sus pe două perne)
- educă pacientul pentru a purta ochelari fumurii în timpul zilei, să evite
întunericul și trecerile bruște de la temperaturi scăzute la căldură
- încurajează pacientul privind evoluția favorabilă a bolii dacă respectă
recomandările medicale
- pregătește preoperator și îngrijește postoperator pacientul cu glaucom când
tensiunea intraoculară nu scade.

22
 ÎNGRIJIREA PACIENȚILOR CU TRAUMATISME ALE OCHIULUI
ȘI CORPI STRĂINI INTRAOCULARI
Deși ochiul este protejat de orbită și pleoape, traumatizarea sa este frecventă, leziunile grave pot
duce la pierderea vederii ochiului traumatizat dar pot periclita și vederea celuilalt ochi.

Culegerea o circumstanțe de apariție

datelor - traumatisme
- accidente casnice și de muncă
- în timpul jocului la copii
o manifestări de dependență (semne și simptome posibile): Contuzii, plăgi,
arsuri
-durere, senzație de corp străin în ochi, tulburări de vedere Corpi
străini conjunctivali, corneeni, intraoculari (fragmente de lemn, sticlă,
cărbune)
- lăcrimare, fotofobie, anxietate, scurgerea umorii apoase la exterior și
hemoftalmie în cazul corpilor intraoculari
Probleme - durere
- anxietate
- comunicare ineficientă la nivel senzorial-vizual
- risc de complicații: - infecții
- zdrobirea globului ocular
Obiective - pacientul să prezinte stare de bine fizic și psihic
- leziunile să se vindece fără complicații
- pacientul să-și păstreze acuitatea vizuală

23
Intervenții • Contuzii, plăgi
• asistenta aplică pansament steril ocular la locul accidentului și trimite
pacientul intr-un serviciu de specialitate
• în spital pregătește materialele, instrumentele, soluții anestezice în
vederea suturii plăgii, dacă este cazul
• administrează tratamentul local (soluții midriatice) și general cu
antibiotice
• aplică pansament protector.
• Arsuri chimice
 spală repetat ochiul cu apă distilată sau ser fiziologic prin
stropire cu mâna
 șterge cu un tampon steril sacul conjunctival de resturile de
substanță chimică
 calmează durerea prin administrarea de analgezice
 aplică pansament steril protector
 transportă pacientul la spital
 Arsuri fizice
- scoate victima de sub acțiunea agentului agresor
- îndepărtează cu un tampon corpii străini încinși
- spală repetat ochiul cu apă distilată sau ser fiziologic prin stropire cu
mâna
- aplică pansament steril protector și transportă victima la spital
- în spital, administrează tratamentul local (instilează mi- driatice) și în
general (antibiotice) prescris de medic
- supraveghează pacientul
- schimbă pansamentul
 Corpi străini conjunctivali, corneeni. intraoculari
- spală cu apă din abundență ochiul pentru a îndepărta corpurile străine
conjunctivale, sau le îndepărtează cu un tampon din tifon steril
- pregătește soluțiile anestezice, instrumentele (acul pentru corpi străini)
și pacientul pentru scoaterea corpilor străini corneeni de către medic
- aplică pansament steril și transportă de urgență la spital pacientul cu
corpi străini intraocuiari
- în spital, pregătește pacientul pentru examinare (oftalmo- scopie,
radiografie, ecografie)
- pregătește instrumentarul pentru extragerea corpilor străini metalici,
radioopaci sau radiotransparenți
- îngrijește pacientul după extragerea prin aplicare de pansament steril
- învață pacientul cum să folosească mijloace de protecție la locul de
muncă pentru a preveni accidentele ochiului.

24
 De știut:

OCHIUL ROȘU ESTE EXPRESIA DIFERITELOR CAUZE

ÎN BOLILE OCULARE
Manifestări Boli în care se întâlnește
- Roșeață difuză survenită brusc, - conjunctivita microbiană, virotică, alergică,
asociată cu dureri și secreție traumatică
conjunctivală

- Roșeață difuză însoțită de dureri - Glaucom acut - este o urgență (ochiul este dur la
violente presiune)

- Roșeață cu localizare într-o  Iridociclită - în jurul corneei

anumită zonă a globului ocular  Erupție sclerală în cadrul unor boli generale
RAA, TBC, gută (ca niște noduli mamelonari pe
conjunctivă și scleră)

25