SN Si Corigente 2016

LICEUL TEHNOLOGIC „DRAGOMIR HURMUZESCU”
B-dul Basarabia nr. 256, sector 3, Bucureşti, Telefon/fax: 0212560083

E-mail: gs_dragomirhurmuzescu@yahoo.com
Disciplina: Limba şi literatura română

Clasa a IX-a
EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE - oral

AN ȘCOLAR 2015-2016
Biletul nr.1
Subiectul I (60puncte)
Pe drumuri lungi şi vechi, bătătorite Dar într-o zi o fată – bat-o focul –

De-atâţia mulţi porniţi’ naintea mea, Mi-a-ntors din cale pasul obosit…
Am colindat călăuzit de-o stea – – Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit
Icoana unei lumi întrezărite, Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?...
(Ion Minulescu, Cântec de drum)
1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al călătoriei.

2. Precizează două motive literare din text.
3. Ilustrează apartenenţa textului la genul liric, menţionând două trăsături.
4. Transcrie un fragment de vers/ un vers care conţine o imagine vizuală.
5. Precizează sinonimele potrivite în context ale cuvintelor subliniate.
6. Comentează strofa a doua, relaţionând ideile poetice cu mijloacele artistice.
Subiectul al II-lea (30 puncte)
Exprimă-ţi opinia despre iubire, făcând referire la un text literar studiat.
Oficiu: 10 puncte
Director,
Prof. Pînzariu Carmen Gabriela
Examinatori:
Prof. Dordea Alice Mihaela
Prof. Enache Loredana Florentina

Clasa a IX-a

Biletul nr.2
Îmi port ca pe-un copil bolnav tristeţea,

prin parcu-n care frunzele, asemeni clopotelor, plâng;
şi-aud cum creşte neliniştea începutului de toamnă departe,
şi cum aleargă păsările ploii, pe acoperişuri negre şi se frâng.
E-aceeaşi amintire şi-aceeaşi deznădejde veche.

Aş vrea cu braţele tale de astă-vară să mă cuprinzi;
păşesc pe urmele trecutului nostru, cum aş merge după un om cunoscut,
şi, totuşi, nu-ţi mai găsesc gestul, în lacul cu mohorâte oglinzi.
(Ilarie Voronca, Tristeţi)
1. Menţionează tipul rimei şi măsura primelor două versuri.

2. Precizează două motive literare din text.
3. Ilustrează apartenenţa textului la genul liric, menţionând două trăsături.
4. Transcrie un fragment de vers/ un vers care conţine o imagine vizuală.
5. Precizează sinonimele potrivite în context pentru cuvintele subliniate.
6. Comentează strofa a doua, relaţionând ideile poetice cu mijloacele artistice.
Exprimă-ţi opinia despre vârsta adolescenţei, făcând referire la un text literar studiat.
Oficiu: 10 puncte
Director,
Examinatori:

Clasa a IX-a

Biletul nr.3
O floare albastră și crudă
se-nalță sfioasă spre soare
și cată la loc să se-ascundă
de firea zăpezii ce moare.
Tu soare, trimite lumina

în raze bogate spre noi
și fă să rasară-n grădină
frunzișul, pe arborii goi.
Magda Isanos, Primăvara
1.Notează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în text.

2.Precizează tema textului.
3. Ilustrează, prin câte un enunţ, sensul denotativ si sensul conotativ al cuvântului „soare”.
4. Comentează, în 3-5 rânduri (30–50 de cuvinte), o figură de stil care apare în text.
5. Extrage din text două structuri care conturează dimensiunea spaţială.
6. Menţionează două trăsături care ilustrează apartenenţa textului la genul liric.

Exprimă-ţi opinia despre importanţa poeziei în formarea unui elev.
Oficiu: 10 puncte
Director,
Examinatori:

Clasa a IX-a

Biletul nr.4
E-asa de trist să cugeți că-ntr-o zi,
poate chiar mâine, pomii de pe-alee
acolo unde-i vezi or să mai stee
voioși, în vreme ce vom putrezi.
Atâta soare, Doamne,-atâta soare

o să mai fie-n lume după noi;
cortegii de-anotimpuri și de ploi,
cu păr din care șiruie răcoare...
Și iarba asta o să mai răsară,

iar luna tot așa o să se plece,
mirată, peste apa care trece-
noi singuri n-o să fim a doua oară.
Magda Isanos, Murim…ca mâine
1.Notează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în text.

2.Precizează două motive literare din text.
3. Ilustrează, prin câte un enunţ, sensul denotativ si sensul conotativ al cuvântului „răsare”.
4. Comentează, în 3-5 rânduri (30–50 de cuvinte), o figură de stil care apare în text.
5. Extrage din text două structuri care conturează dimensiunea spaţială.
6. Menţionează două trăsături care ilustrează apartenenţa textului la genul liric.

Prezintă subiectul unui text epic studiat.
Oficiu: 10 puncte
Director,
Examinatori:

Clasa a IX-a
EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE /CORIGENȚĂ - oral

Biletul nr.5
Dragostea pe care ţi-o purtam pe-atunci

făcea din mine un bărbat aproape frumos.
Mă gândeam până la orizont
şi chiar
izbutisem să mă gândesc până la soare.
Erai atât de subţire, şi coama neagră
ţi-o lăsai fluturată, pe umeri.
Când vorbeai, glasul tău ucidea fantome,
şi bătaia inimii mele îţi dădea ocol
ca o planetă ce-ntârzie...
Acum,
când întâmplarea binecuvântată
mi te-a adus în cale,
soarele meu se întunecă,
şi cerul şi-arată stelele sticloase,
ca să mă gândesc încordat până la stele!
(Nichita Stănescu, Melodie povestită)
1. Numeşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele: izbutisem şi fantome.

2. Explică rolul cratimei în secvenţa: ce-ntârzie.
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul glas.
4. Precizează două motive literare identificate în textul dat.
5. Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii din textul citat.
6. Transcrie două secvenţe din text care conturează dimensiunea temporală.

Rezumă un roman studiat.
Oficiu: 10 puncte
Director,
Examinatori:Prof. Dordea Alice Mihaela


Clasa a IX-a

Biletul nr.6
Mi-am tăiat în suflet temple,

Chip cioplit s-aşez în ele,
Cerbii mei au să-l contemple
Adunaţi sub ploi de stele.
Brazii mei înalţi şi plopii

Sub poleiuri de zăpadă,
Înmulţit în mii de copii,
Chipul tău au să ţi-l vadă.
Iar izvorul înserării

Oglindi-va-n ape pale
Arcul strâns al cugetării
De pe bolta frunţii tale.
(Nicolae Labiș, Primele iubiri)
1. Numeşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate.

2. Explică rolul cratimei în secvenţa: să-l.
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul chip.
5. Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivităţii din textul citat.
6. Comentează o figură de stil din prima strofă.

Prezintă scena cinei din romanul Moromeţii.
Oficiu: 10 puncte
Director,


Clasa a IX-a

Biletul nr.7
Omul de lângă el, înalt din cale afară, să fi zis că-i deşirat dacă n-ar fi fost destul de spătos, avea un cap cam
micuţ pentru trupul lui, un cap de păsăroi, cu nasul ascuţit, cu ochii apropiaţi, când vicleni, când glumeţi, cu
bărbia îngustă şi cu obrazul plin de ţepi. Purta un fel de cioareci hărtăniţi, strânşi cu nojiţele opincilor până sub
genunchi, dar în sus avea o haină de marinar, peticită cam peste tot, care nu se potrivea nici cu cioarecii, nici cu
căciula de oaie, din cap.
― Şi cu flinta asta ce faci? îl întrebă mai departe Anton Lupan, fără să fi pătruns taina ciudatei lui
îmbrăcăminţi.
― O ţin aşa, să zic şi eu că am ceva. Am fost cu ea paznic la un boier, colo, peste Brateş.
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus!)

2. Explică rolul virgulelor folosite în prima frază a textului.
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină termenul fel.
5. Menţionează perspectiva narativă a textului.
6. Prezintă portretul personajului înfăţişat în fragment, menţionând mijloacele de caracterizare.

Prezintă subiectul unui roman studiat.
Oficiu: 10 puncte
Director,


Clasa a IX-a

Biletul nr.8
Mai surprinzător părea că opinia contrară era susținută de căpitanul Corabu, tânăr și crunt ofițer, cu școală
germană, justițiar neînduplecabil, "spaima regimentului". Acum era de nerecunoscut. Păstra asprimea frazei
scurte, dar sentimentele acestea de apărător al dragostei nu i le bănuise nimeni, niciodată.
- Cu ce drept să ucizi o femeie care nu te mai iubește? N-ai decât să te desparți. Dragostea-i frumoasă
tocmai pentru că nu poate cunoaște nicio silnicie. E preferința sinceră. Nu poți să-mi impui să te iubesc cu sila.
Aș fi vrut totuși să spun și eu două vorbe. Simplismul convins al acestei discuții mă făcea să surâd
nervos, căci se suprapunea celor înveninate din mine, ca în revistele ilustrate prost, unde roșul cade alături de
conturul negru. Dar fiindcă vorbeam încet, nu eram auzit, și cum începeam fraza, câte o voce mai puternică mi-
o lua cu hotărâre și pasiune înainte.
Camil Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război

2. Explică rolul virgulelor folosite în prima frază a textului.
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină verbul a cădea.
4. Precizează două mijloace de caracterizare a unui personaj din text.
5. Menţionează perspectiva narativă a textului.
6. Ilustrează apartenenţa textului la genul epic, prin două trăsături.

Pornind de la textul de la subiectul I, exprimă-ţi opinia despre iubire..
Oficiu: 10 puncte
Director,


Clasa a IX-a

Biletul nr.9
Tomșa, nesimțindu-se în stare a se împotrivi, fugise în Valahia și Lăpușneanul nu întâlnise nicio împiedicare în
drumul său. Norodul pretutindene îl întâmpina cu bucurie și nădejde, aducîndu-și aminte de întăia lui domnie,
în care el nu avusese vreme a-și dezvălui urâtul caracter.
Boierii însă tremurau. Ei aveau două mari cuvinte a fi îngrijiți: știau că norodul îi urăște, și pre domn că
nu-i iubește.
Îndată ce sosise, Lăpușneanul porunci să împle cu lemne toate cetățile Moldaviei, afară de Hotin și le
arse, vrând să strice prin aceasta azilul nemulțămiților, carii de multe ori, subt adăpostul zidurilor acestora,
urzeau comploturi și ațâțau revolte. Ca să sece influința boierilor și să stârpească scuiburile feudalității, îi
despoia de averi sub feluri de pretexte, lipsindu-i cu chipul acesta de singurul mijloc cu care puteau ademeni și
corumpe pre norod.
(Costache Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul )
1. Numeşte câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

2. Explică rolul cratimei în secvenţa: aducîndu-și.
3. Precizează două trăsături de caracter ale unui personaj şi două mijloace de caracterizare.
4. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul citat.
5. Ilustrează apartenenţa textului la genul epic cu două exemple din text.
6. Rezumă textul citat.

Exprimă-ţi opinia despre familie, exemplificând cu un roman studiat.
Oficiu: 10 puncte
Director,


Clasa a IX-a

Biletul nr.10
— Să mergem să culegem viorele, grăi Trică, pe care nu-l ierta firea să piardă ziua cea frumoasă, mai ales că
era lunea Paştilor nemţeşti.
— Dacă ţii... răspunse Persida alene.
Ei plecară la deal spre ruinele de la Şoimoş, locuri lor atât de bine cunoscute.
Era în adevăr frumos. Inima creştea de vederea mugurilor, care începuseră a crăpa, şi sângele zvâcnea
mai iute şi mai tare în adierea vântului ce trecea peste flori proaspete.
— Ştii ce? grăi deodată Persida. Să trecem la Lipova. Îţi aduci aminte, colo, deasupra viilor, ce frumos
era şi câtă mulţime de viorele!
Era, nu-i vorbă, mai frumos aici; dar frumos era şi acolo; pretutindenea era frumos şi bine.
— Dacă vrei! răspunse dar Trică.
Apoi se întoarseră la vale, trecură Murăşul, fără ca să-şi mai pună viaţa în joc şi fără ca să plătească
creiţarii, şi o luară spre Sărărie, ca să iasă deasupra Lipovei.
(Ioan Slavici, Mara)
Redactează răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: grăi şi alene.
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: nu-i vorbă.
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul vorbă. 4.
Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat.
5. Selectează două secvenţe din text care fixează dimensiunea spațială.
6. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic.

Exprimă-ţi opinia despre relaţiile dintre fraţi, exemplificând cu un roman studiat.
Oficiu: 10 puncte
Director,


Clasa a X-a

Biletul nr.1
A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,

cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,

că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori,
că ai să te ascunzi într-un ochi străin,
şi el o să se-nchidă cu-o frunză de pelin.
Şi-atunci mă apropii de pietre şi tac,

iau cuvintele şi le-nec în mare.
Şuier luna şi o răsar şi o prefac
într-o dragoste mare.
(Nichita Stănescu, Emoţie de toamnă)

1. Numeşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.
2. Explică rolul cratimei în secvenţa: n-am.
3. Construieşte câte un enunţ în care substantivul umbra să apară cu sens denotative şi sens conotativ.
4. Menționează două motive literare din text.
5. Selectează două secvenţe din text care fixează dimensiunea temporală.
6. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric.

Rezumă nuvela istorică Alexandru Lăpuşneanul.
Oficiu: 10 puncte
Director,


Clasa a X-a

Biletul nr.2
Dragii mei, o să mă joc odată

Cu voi, de-a ceva ciudat.
Nu ştiu când o să fie asta, tată,
Dar, hotărât, o să ne jucăm odată,
Odată, poate, după scăpătat.
E joc viclean de bătrâni,

Cu copii ca voi, cu fetiţe ca tine,
Joc de slugi şi joc de stăpâni,
Joc de păsări, de flori, de câini,
Şi fiecare il joacă bine.
(Tudor Arghezi, De-a v-aţi ascuns...)

2. Explică rolul cratimei în secvenţa: de-a.
3. Precizează mărcile subiectivităţii.

Caracterizează protagonistul nuvelei istorice Alexandru Lăpuşneanul.
Oficiu: 10 puncte
Director,


Clasa a X-a

Biletul nr.3
De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,

Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte:
Suntem tot mai departe deolaltă amândoi,
Din ce în ce mai singur mă-ntunec şi îngheţ,
Când tu te pierzi în zarea eternei dimineţi.
(Mihai Eminescu, De câte ori iubito...)

2. Explică rolul cratimei în secvenţa: mi-aduc.

Rezumă subiectul basmului Povestea lui Harap-Alb.
Oficiu: 10 puncte
Director,


Clasa a X-a

Biletul nr.4
Atât de fragedă, te-asameni

Cu floarea albă de cireş,
Şi ca un înger dintre oameni
În calea vieţii mele ieşi.
Abia atingi covorul moale,

Mătasa sună sub picior,
Şi de la creştet pân-în poale
Pluteşti ca visul de uşor. (Mihai Eminescu, Atât de fragedă...)

2. Explică rolul cratimei în secvenţa: te-asameni.
5. Comentează o figură de stil din text.

Prezintă traseul iniţiatic al protagonistului din Povestea lui Harap-Alb.
Oficiu: 10 puncte
Director,


Clasa a X-a

Biletul nr.5
Lydda mă introduse într-un salonaş plin de lumină, iar ea se făcu nevăzută. În faţa uşei, un portret al fiului meu,
care părea că vrea să iasă din cadru.
Cu câtă iubire fusese mângâiată pânza aceea, o spunea fruntea, pe care geniul morţii pusese un suflu de
incomparabilă poezie; o spuneau ochii gânditori, plini de nobleţe; o spuneau înfăţişarea întreagă a omului, care,
om fiind, avea ceva de arhanghel.
Cât voi fi stat aşa, muncit de gânduri, rătăcit ca într-un vis neclarificat, nu ştiu. Mă deşteptai numai când
simţii respirarea caldă a Lyddei. Ea venise încetişor lângă mine şi se uita la portret.
— Seamănă, nu-i aşa?
Eu nu puteam vorbi. Ea luă un scaun şi se aşeză în spatele meu. Portretul mă hipnotiza. Vedeam pe fiul
meu venind din fundul tabloului, senin, iertător, gata parcă să-mi deschidă braţele. Iluzia aceea mă fermeca, îmi
umplea peptul de vibraţii generoase şi totodată îmi sfâşia sufletul. Ce limbă omenească poate spune
amărăciunea remușcării, față cu ceea ce nu se mai poate îndrepta.
(Duiliu Zamfirescu, Lydda)
Redactează răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text

2. Explică rolul cratimei în secvenţa: să-mi.
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină substantivul ochi.
4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat.
5. Selectează două secvenţe din text care fixează dimensiunea spațială.

Oficiu: 10 puncte
Director,


Clasa a X-a

Biletul nr.6
A sosit ziua tezei. Un singur subiect: "O amintire din viaţă". M-am frămîntat vreun sfert de oră pînă să încep. Ce
amintire să scriu, că aveam atîtea şi atîtea?! Şi cum războiul de-abia se terminase, am socotit că n-ar fi tocmai
nepotrivit să povestesc "întoarcerea tatii din războiu". Am scris două pagini impresionante şi pline de duioşie. Eram
mulţumit de felul cum făcusem teza, şi de un lucru eram sigur: că o scrisesem cît se poate de corect ca punctuaţie şi
ortografie. Am aşteptat aducerea tezelor la română cu aceeaşi nerăbdare cu care aşteptasem şi rezultatul celorlalte
teze. În sfîrşit, a venit şi ziua mult dorită ! [...] Cîţiva au luat "trei", cîţiva "cinci", restul "şase" şi "şapte" şi unul
singur, Constantinescu Dumitru, care făcea compuneri foarte frumoase, "nouă"! Ah, cum l-am fericit pe
Constantinescu, cînd am auzit că aluat nouă! Ce bine de el...!
— Popescu-Băjenaru Grigore!
— Prezent!
— Zece!
Doamne sfinte!... Visez sau e o glumă?! Mă-ndrept spre catedră, împleticindu-mă, şi întind mîna tremurătoare,
ca să iau teza...
( Cișmigiu & Comp, Grigore Băjenaru )

2. Explică rolul virgulei în secvenţa Ah, cum l-am fericit pe Constantinescu.
3. Construieşte un enunţ în care să foloseşti o locuţiune/expresie care să conţină termenul zi .

Oficiu: 10 puncte
Director,


Clasa a X-a

Biletul nr.7
Tocmai atunci se târăște pe poartă, printre picioarele oamenilor, Savista, oloaga satului. E vară cu fata cea mai
frumoasă din Pripas, cu Florica, și ceva neam cu nevasta lui Trifon Tătaru. Are picioarele încârcite din naștere,
iar brațele lungi și osoase ca niște căngi anume spre a-și târî schilozenia, și o gură enormă cu buzele alburii de
sub care se întind gingiile îmbălate, cu colți de dinți galbeni, rari și lungi. Trifon Tătaru o ține pe lângă casă, să-i
vadă de copii. Când e vremea bună Savista șade în poartă, se ciorovăiește cu toți copiii din sat și primește
pomana trecătorilor miloși... Sosește cu gălăgie mare. Gâgâie ceva cu glasul ei aspru, speriat. N-o bagă în seamă
nimeni.
Liviu Rebrean, Ion
2. Explică rolul virgulei în secvenţa Gâgâie ceva cu glasul ei aspru, speriat .
3.Menţionează două structuri în care este caracterizat personajul textului.
5. Selectează două secvenţe din text care fixează dimensiunea spaţială.

Prezintă personajul unui roman studiat.
Oficiu: 10 puncte
Director,


SN Si Corigente 2016

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SN Si Corigente 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL TEHNOLOGIC „DRAGOMIR HURMUZESCU”

B-dul Basarabia nr. 256, sector 3, Bucureşti, Telefon/fax: 0212560083

Disciplina: Limba şi literatura română

EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE - oral

Pe drumuri lungi şi vechi, bătătorite Dar într-o zi o fată – bat-o focul –

(Ion Minulescu, Cântec de drum)

1. Transcrie două cuvinte care aparţin câmpului semantic al călătoriei.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Exprimă-ţi opinia despre iubire, făcând referire la un text literar studiat.

Disciplina: Limba şi literatura română

EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE - oral

Îmi port ca pe-un copil bolnav tristeţea,

E-aceeaşi amintire şi-aceeaşi deznădejde veche.

1. Menţionează tipul rimei şi măsura primelor două versuri.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Disciplina: Limba şi literatura română

EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE - oral

Tu soare, trimite lumina

1.Notează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în text.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Disciplina: Limba şi literatura română

EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE - oral

Atâta soare, Doamne,-atâta soare

Și iarba asta o să mai răsară,

1.Notează câte un sinonim pentru cuvintele subliniate în text.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Disciplina: Limba şi literatura română

EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE /CORIGENȚĂ - oral

Dragostea pe care ţi-o purtam pe-atunci

1. Numeşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele: izbutisem şi fantome.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Examinatori:Prof. Dordea Alice Mihaela

Disciplina: Limba şi literatura română

EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE /CORIGENȚĂ - oral

Mi-am tăiat în suflet temple,

Brazii mei înalţi şi plopii

Iar izvorul înserării

1. Numeşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Examinatori:Prof. Dordea Alice Mihaela

Disciplina: Limba şi literatura română

EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE /CORIGENȚĂ - oral

1. Numeşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Examinatori:Prof. Dordea Alice Mihaela

Disciplina: Limba şi literatura română

EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE /CORIGENȚĂ - oral

1. Numeşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Examinatori:Prof. Dordea Alice Mihaela

Disciplina: Limba şi literatura română

EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE /CORIGENȚĂ - oral

1. Numeşte câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Examinatori:Prof. Dordea Alice Mihaela

Disciplina: Limba şi literatura română

EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE /CORIGENȚĂ - oral

Redactează răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:

Subiectul al II-lea (30 puncte)

Examinatori:Prof. Dordea Alice Mihaela

Disciplina: Limba şi literatura română

EXAMEN DE ÎNCHEIERE A SITUAŢIEI ŞCOLARE /CORIGENȚĂ - oral

A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,