OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

clasa a VIII-a
etapa județeană,19 martie 2022
- şcoli cu predare în limba română-

 Toate subiectele sunt obligatorii.Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

 Punctajul total este de 100 de puncte.

Se dau fragmentele:
A. Era odată la Bagdad, sub domnia strălucitului calif Harun-al-Rașid, un neguțător
bogat, care avea o nevastă bătrână și un fecior, Abu-Hasan, crescut până la vreo treizeci de
ani strâns de aproape în toate privințele. Neguțătorul a murit și Abu-Hassan a intrat în
stăpânirea avuției pe care o grămădise tată-său o viață întreagă. Fiul a făcut altfel de cum
făcuse tatăl. În tinerețe nu căpătase nicio para mai mult decât îi trebuia ca să-și ducă viața;
acum a pus de gând să cheltuiască potrivit cu mijloacele pe care i le adusese soarta. […] În
acest scop, Abu-Hassan a strâns împrejuru-i o ceată de tineri de vârsta și de teapa lui, și de
acolea s-a gândit numai cum să-i facă a-și petrece vremea în chipul cel mai plăcut. […]
Toate chefurile astea, din zi în zi mai costisitoare, l-au aruncat pe Abu-Hassan la cheltuieli
atât de nemăsurate, încât n-a putut-o duce așa mai mult de un an.
Cum n-a mai întins masa mare, prietenii s-au făcut nevăzuți; ba nici nu-i mai întâlnea
oriunde i-ar fi căutat, fiindcă fugeau de el îndată ce-l zăreau, și dacă din întâmplare da piept
în piept cu vreunul și vrea să-i spună ceva, acela își cerea iertăciune, că-i e degrabă și n-are
vreme de vorbă, și pleca repede p-aci încolo.
Pe Abu-Hasan mai mult l-a mâhnit părăsirea din partea prietenilor, decât îl încântase
mai înainte semnele lor de dragoste. Odată, mâhnit, dus la gânduri, cu capul plecat a intrat
în odaia mamei sale și s-a așezat pe marginea divanului departe de ea.
-Ce ai, fiule? a-ntrebat bătrâna. […] Știu că după câte cheltuieli nebunești ce ai făcut,
nu-ți mai rămân mulți bani sunători. Erai stăpân pe avutul tău și eu n-am vrut să mă-
mpotrivesc purtărilor tale nesocotite, mai ales știind că ți-ai păstrat cuminte jumătate din
avere… Și de-aia nu văd ce te poate adânci acuma în așa de neagră mâhnire.
Pe Abu-Hasan, la vorbele bătrânei l-au podidit lacrimile și a zis:
-Mamă, știi în ce chip m-am purtat un an de zile. […] Vreau numai să încerc până
unde pot merge prietenii mei cu nerecunoștința. O să mă rog de ei să pună fiecare de la
mână la mână, să mă ajute a mă sălta din starea nenorocită în care am căzut. Dar asta,
precum ți-am spus, o fac numai ca să văd dacă voi găsi la dânșii vreo recunoștință. […]
Abu-Hasan a plecat; a făcut ce a făcut și a găsit pe toți prietenii. Le-a arătat în
ce mare strâmtoare se afla și i-a rugat să-și dezlege pungile ca să-l ajute. N-a uitat chiar să
le spună că în mare parte a scăpătat din pricina cheltuielilor nemăsurate cu atâtea petreceri
[…] că doar i-o atinge la omenie. Niciunul dintre prieteni nu s-a lăsat înduioșat de vorbele lui
frumoase, ba unii chiar l-au dat afară.
(I.L. Caragiale, Abu-Hasan. Poveste orientală)

1
B. În cele câteva momente în care l-a văzut pe Phileas Fogg, Passepartout își examinase
rapid, dar atent, viitorul stăpân. Era un bărbat în jur de patruzeci de ani, cu figura nobilă și
frumoasă, înalt, pe care o ușoară corpolență nu-l urâțea, cu părul și favoriții blonzi, fruntea
netedă, fără riduri la tâmple, cu figura mai curând palidă decât colorată, cu dinți minunați.
Părea că posedă în cel mai înalt grad ceea ce fizionomiștii numesc ”calm în acțiune”, însușire
comună celor ce fac mai multă treabă decât zgomot. Netulburat, impasibil, cu privirea
deschisă, cu pleoapele care clipeau rar, era întruchiparea desăvârșită a acelor englezi cu
sânge rece care se întâlnesc destul de des în Regatul Unit și pe care Angelica Kauffmann i-a
picta minunat în atitudinea lor ușor studiată. Analizat după diferitele manifestări din existența
sa, acest gentleman dădea impresia unei ființe bine echilibrate în toate componentele sale
[…].
Phileas Fogg era unul din acei oameni de o exactitate matematică, niciodată grăbiți și
întotdeauna pregătiți pentru orice, care realizează astfel o economie de pași și de mișcare.
Nu facea niciodată un pas în plus, alegând întotdeauna drumul cel mai scurt. Nu-și pierdea
niciodată timpul privind în tavan. Nu-și permitea niciun gest inutil. Nu a fost vreodată
emoționat sau tulburat. Era omul cel mai puțin grăbit din lume, dar întotdeauna ajungea la
timp.
(Jules Verne, Ocolul Pământului în 80 de zile)

C. Portretul este reprezentarea unei persoane (pictură, fotografie, sculptură etc) atât

conform trăsăturilor sale reale, cât și „tonusului” său. Portretul pe care și-l face artistul sieși
este denumit autoportret.
Termenul se referă propriu-zis la o operă artistică (pictură, sculptură, desen,
fotografie sau, mai pe larg, la o descriere literară). Această formă artistică într-un anume
sens limitează posibilitățile creative ale artistului, întrucât acesta trebuie să păstreze
asemănarea cu subiectul real: foarte probabil că acesta este și motivul pentru care anumiți
artiști (ca Michelangelo de ex.), n-au acceptat nicicând să se adapteze practicii portretului.
Portretele au diverse funcțiuni; dincolo de voința și dorința de a perpetua amintirea
unei persoane și de voința de a crea o imagine istorică a cuiva, portretul are deseori o
funcție imediată de reprezentare.
În realitate, portretul nu este nicicând o simplă reproducere mecanică a trăsăturilor
cuiva (asemenea unei măști de ceară modelată pe față sau după o oarecare imprimare
fotografică), pentru a fi un portret însă, intră în joc sensibilitatea artistului, care interpretează
trăsăturile modelului fie după gusturile sale, fie conform curentului artistic pe care-l urmează,
fie conform caracteristicilor artei timpului în care realizează opera. Au fost artiști care au
practicat abundent și aproape exclusiv portretul și întregi civilizații care au refuzat portretul
ca fiind "figură preluată din natură".
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Portret)

SUBIECTUL I 20 de puncte
Scrie pe foaia de concurs numărul cerinței și litera corespunzătoare răspunsului
corect.
1. Toate cuvintele au diftong în seria:
a) avea, prietenilor, mijloacele;
b) avea, fugeau, mijloacele;
c) trebuia, chiar, zăreau;
d) mijloacele, trebuia, ceară. 2 puncte

2
 2. Sunt derivate toate cuvintele din seria:
a) momente, corpolență, orice;
b) exactitate, dorință, ființe;
c) viitorul, exactitate, impresia;
d) ființe, puțin, tulburat. 2 puncte

3. Sinonimele contextuale ale cuvintelor: nevastă și nesocotite din primul text sunt:
a) fată, imprudente;
b) soție, necuvenite;
c) soție, imprudente;
d) femeie, necalculate. 2 puncte

Scrie pe foaia de concurs răspunsurile corecte la cerințele de mai jos:

4. Precizează numărul propozițiilor din enunțul: Vreau numai să încerc până unde pot
merge prietenii mei cu nerecunoștința. 2 puncte
5. Precizează tipul de raport sintactic care se stabilește între propozițiile din fraza
următoare: Odată, mâhnit, dus la gânduri, cu capul plecat a intrat în odaia mamei sale
și s-a așezat pe marginea divanului departe de ea. 2 puncte
6. Precizează felul pronumelor, în ordinea în care apar în enunțul: Niciunul dintre prieteni
nu s-a lăsat înduioșat de vorbele frumoase, ba unii chiar l-au dat afară.
2 puncte
7. Scrie părerea ta despre prietenie într-o frază alcătuită din 2 propoziții, care să conțină
o subordonată atributivă. 2 puncte
8. Formulează un enunț pe care l-ai putea adresa lui Abu-Hasan, folosind și un verb la
modul imperativ, forma negativă. 2 puncte
9. Transformă construcția activă din enunțul următor într-o construcție pasivă: În acest
scop, Abu-Hassan a strâns împrejuru-i o ceată de tineri de vârsta și de teapa lui.
2 puncte
10. Corectează greșelile de orice tip, rescriind enunțul următor: A creea un portret, din
cuvinte înseamnă ai da viață acelei persoane dinou.
2
puncte

SUBIECTUL al II-lea 40 de puncte

1. Crezi că portretul este doar o reproducere mecanică a trăsăturilor cuiva? Motivează-ți
răspunsul, în 40-60 de cuvinte, valorificând informațiile din textul C. 6 puncte
2. Care este prima idee principală din textul A? 6 puncte
3. De ce mama lui Abu-Hasan nu s-a împotrivit purtărilor lui nesocotite?
6 puncte
4. Precizează, în 2-3 enunțuri, o trăsătură morală a personajului din textul B și mijlocul
de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență. 6 puncte
5. Prin ce se aseamănă și prin ce se deosebesc Abu-Hassan din textul A și Phileas Fogg
din textul B. Exemplifică prin câte o secvență comentată din fiecare text. 8 puncte
6. În 50-70 de cuvinte, explică ce semnificație are expresia ” Părea că posedă în cel mai
înalt grad ceea ce fizionomiștii numesc ”calm în acțiune”, însușire comună celor ce fac
mai multă treabă decât zgomot.” din textul B. 8 puncte

3
SUBIECTUL al III-lea 40 de puncte
Scrie un text de minimun de 250 de cuvinte, în care să realizezi portretul unei
persoane reale sau imaginare pe care ai întâlnit-o într-un moment dificil care ți-a marcat
viața.
În elaborarea compunerii vei avea în vedere:
- să construiești idei creative adecvate cerinței;
- să respecți convențiile unui text narativ-descriptiv și structura compunerii;
- să folosești două figuri de stil diferite;
- să evidențiezi cel puțin trei trăsături fizice și trei trăsături morale ale persoanei
prezentate;
- să utilizez clasele morfologice specifice într-un limbaj expresiv.
Vei primi 26 puncte pentru conținutul compunerii și 14 puncte pentru
redactare.
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care
compunerea are minimum 250 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.